Curs Ing Fabricatiei Romana

Informationen zur Vorlesung:

http://afs.iff.uni-stuttgart.de/lehrveranstaltungen

Institutsleitung: Univ.-Prof. Dr.-Ing. Thomas Bauernhansl

Vorlesungskoordination:Robert Miehe, M.Sc.0711 / 970 - [email protected]

Ingineria Sistemelor de Productie

Management in productie

Curs 1: Importanta productiei

Dozent:

Univ.-Prof. Dr.-Ing. Thomas Bauernhansl

2 Fraunhofer IPA

FBL I Management in der Produktion SS 2013 Vorlesung 01: Bedeutung der Produktion

Program de finantare IFF pentru Studenti

Ce le ofera studentilor programul de finantare IFF?

Excursii si evenimente Interconectare Scolarizari si Seminarii Sfaturi privind gasirea unui stagiu de practica Hiwi-Jobs la IFF si IPA Sfaturi pentru un semestru in strainatate Feedback pentru Documente de aplicare

Wann bin ich dabei?

Alle Studierende, die in einer Prfung des IFF bei Professor

Bauernhansl eine 1,0 schreiben, sind eingeladen sich zu melden

und teilzunehmen.

Ansprechpartner:

Max Dinkelmann, 0711/685 618 72, [email protected]

3 Fraunhofer IPA


Teze si locuri HIWI la Fraunhofer IPA

Departamentul 110 Productia durabile si calitateacauta studenti motivati

In acelasi timp locuri de munca HIWI dar si Teme de licenta, de mater

si de diploma:

Fiabilitate si Management al Calitatii

Energie si eficienta de materii prime

Poluanti si reciclare

Bei Interesse bitte formlos melden bei:

Robert Miehe, M.Sc.

Fraunhofer Institut fr Produktionstechnik und Automatisierung

(IPA)

Telefon: +49 (711) 970 1424

Email: [email protected]

4 Fraunhofer IPA


4

Prezentarea Fraunhofer IPA si institului IFF al UniversitatiiStuttgart

Organizarea cursurilor

Curs 1 : Importanta productiei

Fabrikbetriebslehre I - Management in der Produktion

Agenda

5 Fraunhofer IPA


Vorstellung IPA und IFF


1991 1998 Maschinenbaustudium an der RWTH AachenVertiefungsrichtung: Fertigungstechnik

1998 2003 Wissenschaftlicher Mitarbeiter am WZL der RWTH Aachen (Prof. Eversheim / Prof. Schuh)

2002 Promotion am WZL der RWTH Aachen

2003 Freudenberg KG

- Assistent der Unternehmensleitung

2003 2007 Freudenberg Anlagen- und Werkzeugtechnik GmbH - Geschftsfhrer (Verantwortlich fr den Werkzeugbau)

- Geschftsfhrer (Sprecher)

2007 2011 Freudenberg Dichtungs- und Schwingungstechnik GmbH- Leiter Technology Center

2011 Freudenberg Sealing Technologies

- Leiter Global Process Technology

Seit September 2011:

Leiter des Instituts fr Industrielle Fertigung und Fabrikbetrieb IFF an der

Universitt Stuttgart und des Fraunhofer-Instituts fr Produktionstechnik und

Automatisierung IPA in Stuttgart

6 Fraunhofer IPA


Prezentarea IPA si IFF

Integrarea stiintei si a practicii

Industrielle

Forschung

Lehre Forschung Entwicklung Realisierung Anwendung

7 Fraunhofer IPA



Imagefilm Fraunhofer IPA

8 Fraunhofer IPA



Cifre si date

Domeniu de activitate

Automotive

Constructii de masini si instalatii

Electronica si Techonolgia

Microsistemelor

Industria energetica

Medicina si bio--technologie

ExpertizeOrganizarea productiei: Productia durabila si calitatea Planificarea fabricii si optimizarea productiei Managementul comenzilor si retele cu valoare

adaugata

Technologia suprafetelor Sisteme de acoperire si de vopsire Galvanizare

Automatizare Technologie de actionare si control Roboti si sisteme de asistenta Sisteme biomecatronice Automatizarea laboratorului si tehnica bioproductiei Reinst- si Microproductie Procesarea imaginilor si a semnalului

Technologie de proces Materiale functionale Procese generative si technologie digitala de

imprimare

Technologii de prelucrare pentru constructii usoare

Date 201250 Mil. Fonduri proprii

19 Mil. Fonduri de la terti

800 Muncitori

~ 700 Publicatii

~ 50 Intalniri

~ 20 Targuri

~ 30 Brevete

~ 10 Promotii

~ 2 Spin-off-uri

pe an

9 Fraunhofer IPA


Tissue Engineering

Obiectiv: Productia automata a 5.000 de preparate pentru piele /

luna

Punerea in functiune a instalatieiprototip la Fraunhofer IPA

Proiect de cooperare intreFraunhofer IGB/IPA/IPT/IZI

IPA: Gewebezuchtstation, Sistemde manipulare, incuietori, (sistem de

stocare), control


IPA-Highlight: Bioproductioa Exemplu fabrica Tissue

10

Fraunhofer IPA



Lernfabrik advanced Industrial Engineering

Fabrik-

Planungstisch

Change PropagationManager

Montage-

konfigurator

KnowledgeManagementSystem

U38

Logistik-

Prfstand

Digitale Werkzeuge des SFB 467

Digital tools of Delmia GmbH

Process Engineer

V5R16

DPM Assembly

V5 R16

V5 Human V5 Robotics Quest

Digitale Lerninsel

MES-System

der PSI AG

Digitale Werkzeuge der PTC GmbH

Weitere Systeme

Ganzheitliche

Planung:

TiCon

eGPS

MTM Vereinigung

Cockpit-System :

Fabrik-CockpitTFB059 T2

Digitale Werkzeuge der Delmia GmbH

Physische Modellfabrik

Digitale Lerninsel

11

Fraunhofer IPA



Asistent de manipulare Bionic- Premiul viitorului 2010

12

Fraunhofer IPA


Organizarea cursului

Contact

DozentUniv.-Prof. Dr.-Ing. Thomas Bauernhansl

Institut fr Industrielle Fertigung und Fabrikbetrieb, IFF, Universitt Stuttgart

Institut fr Produktionstechnik und Automatisierung, IPA, Fraunhofer-Gesellschaft

Telefon: +49 (711) 970 1101


VorlesungskoordinationRobert Miehe, M.Sc.

Institut fr Produktionstechnik und Automatisierung, IPA, Fraunhofer- Gesellschaft

Telefon: +49 (711) 970 1424


Prfungsformalitten und StudienangelegenheitenArbeitsgruppe fr Studienangelegenheiten (Frau Schott)

Internet: http://afs.iff.uni-stuttgart.de/

13

Fraunhofer IPA



Programari, cursuri si seminarii

Aici gasiti:

Programari

Documentatia cursurilor

Seminarii (documente)

Adresse:

http://afs.iff.uni-

stuttgart.de/lehrveranstaltungen/

Benutzername:

AfS.Fachstudium

Passwort:

LifeCycle

14

Fraunhofer IPA


Organizarea cursurilor

Programarea cursurilor si a seminarilor

bungstermine:

6 Termine, wchentlich von 6.06. bis 11.07.2013

Donnerstags, 15.45 17.15 Uhr

Raum: Pfaff 7 - V 7.01

Data Ora Sala Tema

15.04.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Importanta productiei

22.04.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Conducerea si filosofia oprimizarii productiei

29.04.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Inovare si dezvoltare

06.05.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Manufacturing Engineering I: planificare de lucru

13.05.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Design Concepte si Planificare

20.05.2013 Pfingstmontag

27.05.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Planul fabricarii

03.06.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Managementul comenziilor

10.06.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Supply Chain Management

17.06.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Managementul productiei I Notiuni de baza: Sisteme de Productie

24.06.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Managementul productiei II Analiza fluxului de valoare si de design

01.07.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Managementul productiei III - Metode si gestionare

08.07.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Recapitulare si pregatire pentru examen

15.07.2013 15:45 - 17:15 Pfaff 9 - V 9.01 Ausweichtermin

Programarea cursurilor:

15

Fraunhofer IPA



Modalitati de examinare

Examen scris

Data va fi anuntata!

Stoffeinschrnkung gegen Ende des Semesters

Examen oral

Numai in cazuri speciale(ERASMUS, etc.)!!!

Anmeldung bei Frau Schott

Arbeitsgruppe fr Studienangelegenheiten (AfS)

[email protected]

Tel.: 0711 / 685 618 74, IFF Gebude, Raum 1.206

Angabe von: Name, Kontaktdaten (E-Mail), Matrikelnummer, Studiengang,

Terminwunsch, Begrndung

16

Fraunhofer IPA


Organisation der Vorlesung

nderungen fr Diplomstudiengnge seit SS 2012

Die Diplom-Hauptfachprfung im Hauptfach Fabrikbetrieb wird ab dem SS 2012 nicht mehr an einem Termin abgeprft.

Es werden alle Prfungen wie bisher angeboten, diese finden jedoch an verschiedenen Terminen (entsprechend Modulprfungstermine angepasst) statt und die Prfungsdauer

wird an die Module angepasst.

Die Prfungen im Vertiefungsfach Fertigungstechnik BWL t.o. Diplom werden ebenfalls ab dem SS 2012 an die Prfungstermine der Modulprfungen angepasst. Daher finden

auch diese an unterschiedlichen Terminen statt und die Prfungsdauer wird den

Modulen angepasst.

Die Prfungsdauer entspricht fr Vorlesungen mit 4 SWS 120 min und fr Vorlesungen mit 2 SWS 60 min.

Die Prfungsanmeldung kann ausschlielich bei der Arbeitsgruppe fr Studienangelegenheiten (AFS) - Frau Schott erfolgen.

Bei Fragen wenden Sie sich bitte an die Arbeitsgruppe fr Studienangelegenheiten (AFS) - Frau Schott.

17

Fraunhofer IPA


Management in Productie

Vorlesungsbersicht

Vorlesung 1: Bedeutung der Produktion

Vorlesung 2: Treiber und Optimierungsphilosophien der Produktion

Vorlesung 3: Innovation und Entwicklung

Vorlesung 4: Manufacturing Engineering I: Arbeitsplanung

Vorlesung 5: Manufacturing Engineering II: Fertigungs- und Montagesystemplanung

Vorlesung 6: Fabrikplanung

Vorlesung 7: Supply Chain Management

Vorlesung 8: Auftragsmanagement

Vorlesung 9: Produktionsmanagement I: Grundlagen

Vorlesung 10: Produktionsmanagement II: Wertstromanalyse und design

Vorlesung 11: Produktionsmanagement III: Methoden und Fhrung

18

Fraunhofer IPA



Obiective curs 1: Importanta productiei

Studentii

pot numi cele 4 Revolutii industriale.

pot clasifica productia ca factor economic si global.

pot explica conceptul de valoare adaugata in companiile producatoare.

cunosc structura si procesele companiilor producatoare.

pot defini strtategia pe termen lung.

cunosc pricipalele Obiective ale companiilor producatoare.

pot distinge abordarile strategice in cadrul conducerii companiei.

19

Fraunhofer IPA


Relevanta productiei

Titluri recente

20

Fraunhofer IPA


20


Revolutii industriale

Cicluri economice si inovare

Importanta nationala si globala a productiei

Structura companiilor producatoare

Transformare si Werschopfung in companiile de producatie

Modelul de management St. Galler

Procesele de afaceri

Dezvoltarea formei de organizare a companiilor producatoare

Strategii si obiective ale companiilor producatoare

Strategia pe termen

Productia in obiectivul tinta al companiei

Abordari de management strategic

Strategii la nivelul firmei


Importanta productiei

21

Fraunhofer IPA


Cele patru Revolutii industriale

Sisteme fizice cibernetice ca raspuns la provocarile

timpului nostru?

Quelle: DFKI (2011)

1. Industrielle RevolutionPrin introducerea sistemelor de productie mecanica

cu ajutorul fortei apei si a aburului

2. Industrielle RevolutionPrin introducerea productiei de masa

cu ajutorul energiei electrice

3. Industrielle RevolutionPrin introducerea electronicii si a sistemelor IT

Pentru automatizarea productiei

4. Industrielle Revolution

Bazata pe Sisteme fizice

cibernetice

Gra

du

lc

om

ple

xit

ati

i

Sfrasit de

Sec. 18

Inceputul aniilor

70 .AstaziInceputul

Sec. 20

22

Fraunhofer IPA



Sisteme fizice cibernetice

Retele cu valoare adaugata

Firme

Locuri de munca

Modul de productie

Controlul complexibilitatii

Variabilitate

Procese de invovare accelerate

Utilizarea eficienta a resurselor

Productie urbana

Mo

du

lariza

rea

sis

tem

elo

r

ssia

pro

ce

se

lor

Pro

ce

se

au

ton

om

e s

i d

e

lua

rea

de

ciz

iilor

Au

tom

atiza

rea

ad

ap

tiva

in

fuctie

de

co

nte

xt

Inte

gra

rea

rele

lelo

r

de

sch

ise

Po

ten

tia

lele

be

ne

ficii

Sistemele fizice cibernetice ofera posibilitatea de a controla complexitatea competitiei indusa in

retelele cu valoare adaugata.

Quelle: acatech, Strategieworkshop Industrie 4.0

23

Fraunhofer IPA


Ponderea industriei in PIB creste odata cu dezvoltarea

economiei si scade atunci cand ajunge la maturitate

Ponderea industriei intr-o economie

Salarii mici

Economie preponderent

agricola

Salarii medii

Industrializare si

urbanizare

Salarii mari

Servicii

economice

1 Der 1990 Geary-Khamis Dollar, oder 1990 internationale Dollar, ist eine hypothetische Whrungseinheit, die Kaufkraftparitt-

und wechselkursbereinigte internationale Vergleiche zulsst

Nivelul de

salarizare

Geary-Khamis

Dollar (1990)1

Quelle: McKinsey

Global Institute

Ponderea industriei in PIB a

ajuns la 30 pana la 40%;

ocuparea fortei de munca

depinde de gama industriilor

24

Fraunhofer IPA



Ocuparea fortei de munca pe sectoare economice in

Germania

Clasificarea activitatiilor economice a fost revizuita in timp, astfel ca sectoarele in timp nu sunt in mod clar

separate

Quellen: Statistisches Bundesamt: Datenreport 2008, S. 115. Statistisches Bundesamt: Arbeitsmarkt 2013.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1882 1925 1950 1970 1991 2012

%

25

Fraunhofer IPA


Germania sfideaza tendinta

De le omul bolav al Europei la o tara industriala de referinta

Industria 2012

Deutschland

27% din PIB

24% Locuri de munca

Baden-Wrttemberg

36% din PIB

38% Locuri de munca

26

Fraunhofer IPA


Contributia de inovare a industriei

Industria cheltuie cel mai mult pentru C&DPonderea industriei in cercetare si dezvoltare(C&D) in 20081

% din suma totala a cheltuielilor pentru cercetare si dezvoltare

1 Diese Zahlen basieren auf der Hauptttigkeit der Unternehmen, die F&E-Ttigkeiten entwickeln.

Daten aus dem Jahr 2007 aufgrund der Nichtverfgbarkeit von neueren Daten.

Quelle: OECD ANBERD; Eurostat (fr UK); UK Office for National Statistics; McKinsey Global Institute

Wrde 74% betragen, wenn Aktivitten von

Dienstleistern unter Vertrag bei den

Herstellern als F&E produzierender

Unternehmen gezhlt wrden

Deutschland

Sdkorea

Japan

China

Mexiko

USA

UK

27

Fraunhofer IPA


Contributia productivitatii in industrie

Productivitatea ajuta la cresterea economica

Quelle: IHS Global Insight; BCC Research; IDC, Mai 2010; EU KLEMS; OECD STAN; McKinsey Global Institute

Efecte directe ale productivitatii si efecte secundare

Exemplu GPS

1973: apararea

militara nucleara

Aplicatii in servicii

Companii aeriene

Smartphones Sisteme de

navigatie auto

Asset tracking

Siteme de

navigatie

Altele

Productie

Ponderea

ocuparii

locurilor de

munca, 2005

Ponderea

cresterii

productivitatii,

1995-2005

28

Fraunhofer IPA


Contributia la export a industriei

Doua treimi din exporturi sunt din produtie

Exporturile dezvoltate si economiile in curs de dezvoltare

Ponderea exporturilor in %

Quelle: OECD;

UNCTAD IHS Global

Insight; McKinsey

Global Institute

1 28 fortschrittliche Volkswirtschaften: EU-15, Australien, Kanada, Republik Tschechien, Hong Kong, Israel, Japan, Norwegen, Singapur, Slowakei,

Sdkorea, Schweiz, Taiwan und USA.

umfasst acht Entwicklungsvolkswirtschaften: Brasilien, China, Indien, Indonesien, Mexiko, Russland, Thailand und Trkei.

Da OECD keine Daten der Dienstleistungsexporte fr Taiwan, Singapur und Hong Kong hat, wurden deren Dienstlei-stungsexporte durch das

Verhltnis Dienstleistungen-zu-Warenexporte von IHS Global Insight zu den OECD Zahlen der Warenexporte geschtzt.4 Beinhaltet Abfall, Recycling und Versorgung (Elektrizitt, Gas und Wasser).

Tari industriale Emerging CountriesEmerging Countries

(ohne China)

In total

Bill. USD

primre Ress.

Produktion

Dienst-

leistungen

Andere4

Deutschland:

> 90%

29

Fraunhofer IPA


Sectoare industriale. Comparatie

Industria nu este aceeasi industrie:

Pe structura este vorba de

Bsp: Lebensmittelindustrie

Valoarea burta a productiei, 2010

in %; Billionen USD

Arbeitsintensive Handelsgter

Technologii la nivel mondial / inovatii

Produse energetice si consumatoare de

resurse

Prelucrari reguionale

Inovatii la nivel global pentru piele locale

Quelle: IHS Global Insight, McKinsey Global Institute

Rang DE

weltweit

6.

4.

6.

4.

4.

Ex: Masini, Automobile, Chimie

Global Tari

industriale

Tari in curs

de dezvoltare

30

Fraunhofer IPA


Dezvoltarea de locuri de munca in sectoarele industriale

Germania beneficieaza de propria structura industriala

(Sisteme complexe si inovatoare)

Ocuparea fortei de munca in grupuri industriale in econoimiile avansate

selectate, 1995 20071;Index: 1995 = 100

Prelucrari regionale

Inovatii globale pentru piete

locale

Totalul Productiei

Produse energetice si

consumatoare de resurse

Technologii la nivel mondial /

inovatii

Arbeitsintensive Handelsgter

1 Auswahl 17 fortgeschr. Volkswirtsch.: EU-15, Japan und USAQuelle: EU KLEMS; OECD; McKinsey Global Institute

31

Fraunhofer IPA



Dezvoltarea relativa a angajatilor in productie in SUA si

Germania

America scade mai rapid

Quelle: Bureau of Labor Statistics: Annual labor force statistics 1970-2011 by indicator

70

75

80

85

90

95

100

105

110

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

Ind

ice

de e

vo

luti

ea c

ote

id

e p

rod

ucti

ela

v

alo

are

aad

au

gata

bru

tato

tala

1995 =

100

JahrUSA Deutschland

32

Fraunhofer IPA


Relatia dintre productie si dezvoltare

Nivel de inovare si complexitate al sectorului industrial

ofera locuri de munca (chiar si in servicii)

Nivelul de inovare a industriei

Intensitatea C&D (% din venituri)

Complecitatea productiei

Costuri de capital (% din venituri)Quelle: McKinsey & Company und TU Darmstadt ProNet (production network) Umfrage von mehr als 100 Managern bei 54 produzierenden

Unternehmen; McKinsey Global Institute

Cooperare minimala intre C&D si

productie

O cooperare mai extinsa intre C&D si

productie

33

Fraunhofer IPA


Clasamentul natiunilor

Entwicklungslnder holen auf und Industrielnder

verlieren an Boden

Top 15 Hersteller-

nationen nach Anteil

der globalen

nominalen

Bruttowert-

schpfung der

Produktion

Rang

1 Sdkorea platzierte sich 1980 auf 25.2 Indonesien war 2000 auf 20 und

Russland auf 21.

Quelle: IHS Global Insight, McKinsey Global Institute

34

Fraunhofer IPA


Renasterea productiei

Der Wettbewerb um Wertschpfung nimmt massiv zu

Costuri de energie mici (ex. Gaze de sist)

Restrictii comerciale (ex. anti-dumping)

Ratele dobanzilor scazuta

(davalorizarea monedei)

Cercetare orientata spreaplicare (National

Manufacturing Innovation

Network Initiative)

Eficienta resurselor(producerea de energie)

Restrictii comercialeindirecte (Reach, ROS, CE)

Dobanzi mici(EZB)

Horizon 2020

Producticitate(Automatizare)

Acces la resurse(Pamanturi rare)

Crestere rapide(clasa medie)

Subventii de la guvern(z.B. Photovoltaik)

Investitii masive in educatiesi cercetare

USA

Advanced Manufacturing

Partnership

Europa

Reindistrualizare

(Obiectiv: 20% din PIB)

Asien (China)

12. Plan pe cinci ani de productie

automatizata

35

Fraunhofer IPA


35

Relevanz der Produktion

Industrielle Revolutionen

Konjunkturzyklen und Innovationen

Volkswirtschaftliche und globale Bedeutung der Produktion

Struktur produzierender Unternehmen

Transformation und Wertschpfung in produzierenden Unternehmen

St. Galler Management-Modell

Unternehmensprozesse

Entwicklung der Organisationsform produzierender Unternehmen

Strategie und Ziele produzierender Unternehmen

Strategiebegriff

Produktion im Zielsystem des Unternehmens

Anstze der strategischen Unternehmensfhrung

Strategien auf den Ebenen des Unternehmens

Management in der Produktion

Bedeutung der Produktion

36

Fraunhofer IPA



Productia ca perspectiva economica

Productia ca functie de productie:

Input: Factorii productie (teren, munca,..)

Output: Volumul productiei (grau, automobile,)

Stand der Technik und Know How einer Volkswirtschaft definiert Maximum

Limitarea productivitatii:

Grenzprodukt entscheidet ber den wirtschaftlichen Einsatz einzelner Faktoren

Skalenertrge und Verbundvorteile entscheiden ber wirtschaftlichen Einsatz aller

Faktoren

Complexitatea si mediul inconjurator deicd asupra limitei absolute

Explu SUA:

Incepand cu anul 1900, cresterea medie pe an a productivitatii totale este de 1.5%

37

Fraunhofer IPA



Companii producatoare ca proces de transformare

W

t

W (t)

Oameni

Masini

Materiale

Energie

Informatii

Input Output

Oameni

Produse (Masini)

Materiale

Energie

Informatii

Compania poate fi inteleasa ca un sistem scalar complex care urmareste crearea de

valori , de exemplu, crearea de bunuri (tangibile) si servicii (intangibile)

38

Fraunhofer IPA



Productia din perspectiva afacerilorCompanii ca sisteme sociale/ St. Galler Management-Modell

Societate

Preocupari si interese

Procese de management

Procese de baza

Procese de sprijin

Resurse

Norme si Valori

Economie

Technologie

Natura

Investitori

Clienti

Muncitori

Publice/ ONG-

uri

Stat

Furnizori

Concurenta

Procese

Ordnungsmomente

Moduri de dezvoltare

Parti interesate

Sferele de mediu

Subiecte de interactiune

39

Fraunhofer IPA



Perspectiva de inginerie stiintificaCompanie ca sistem fractal / Stuttgarter Unternehmensmodell

Relete de

productie

Locatii ale

productiei

Segmente de

productie

Sisteme de

productie

Celule de

productie

Locuri de munca

Masini

System - Level 1

2

3

4

5

6

7 Procese

Structura

verticala

Structura

orizontala

40

Fraunhofer IPA




Clie

nt

Procese de management

Productie

Pregatirea muncii/

Planificarea si conducerea

productiei

DistributieAchizitii

Material burt Productie Montaj ProdusFu

rniz

or

Clie

nt

Procese de sprijinManagementul calitatii, controlul, IT, Contabilitate,

WertschpfungsprozesseMarketing/Distributie

Cercetare/Dezvoltare/Constructie

Supply Web / Productie

Strategie/Conducere

Dezvoltareapersolanului Monitorizare

41

Fraunhofer IPA



Unternehmensprozesse - Beschreibung

Management-

strategie

Zeithorizont 5-15 Jahre Strategische Entscheidungen bzgl.

Marktfeld/ Standorte Entwicklung des Produktmixes Technologien Investitionen

Jhrlicher Geschftsplan konkretisiert die strategische Planung

Fhrungs-

systeme

Konzeption, Einfhrung und Pflege leistungsfhiger Systemstrukturen wie z.B. Organisationssystem Controlling-System

42

Fraunhofer IPA




Dezvoltarea

personalului

Recrutare si reducere de personal Educatia si formarea profesionala a personalului Responsabilitate persoanala

Economie,

finante

Planificarea bugetului pentru perioadele urmatoare(Investitii, vanzari, costuri de personal, )

Controlul financiar al costurilor de functionare

Asigurarea

calitatii si a

mediului

inconjurator

Coordonarea managementului de calitate si a mediuluiinconjurator in intreaga companie

Dezvoltarea QM in cadrul companiei

43

Fraunhofer IPA




Marketing

Conceptul in care toate activitatiile companiei suntintreptate spre client

Efectuarea de analize de piata Suportul vanzarilor

Distributie Distributia inclute toate functiile si activitatiile, structurile

si procesele, sisteme si metode pentru utilizarea

capacitatii

44

Fraunhofer IPA




Cercetare/

dezvoltare/

Constructie

Identificarea cerintelor pietei si a clietilor Definirea si dealierea crearea de solutii si concepte,

implementarea constructiei)

Lucrari de

pregatire

Definirea proceselor de fabricatie Planificarea resurselor(fabrici , personal,echipamente,

materiale)

Crearea planurilor si a instructiunilor de lucru

Panificarea si

controlul

productiei

Planificarea unui program de productie Planificarea volumului Planificarea termenelor si capacitatii Controlul comenzilor

45

Fraunhofer IPA




Fabricatie

Fabricarea produselor(tinand cond de costuri, calitate si timp) Productia de piese

(ex. frezare, strunjire, ) Montajul

(z.B. insurubare, lipire, presare, )

Productia ca element central in structura companiei, careva fi sustinuta de toate celelalte sectoare.

(Prelucrarea informatiilor din domeniile afiliate)

46

Fraunhofer IPA


Structura compaiilor producatoare

Dezvoltarea structurii organizatorice a companiilor

producatoareKlassisches

Industriezeitalter(1900 - 1950)

Neoklassisches

Industriezeitalter(1950 - 1980)

Informationszeitalter (1980 - ?)

autonome Einheiten

internes Unternehmertum

Netzwerke etc.

mecanistic organic

Stabil, simplu si eficient,

Precis, Control ierarhic

Sigur , Corect

Relatii de munca reglementate

birocratie

Kontinuum von Organisationsstrukturen

Mediu

Scopuri

Raspundere

Motivatie

Cultura

Kardinalproblem

Turbulent, complex

inovativ, schimbator

eficace

Provocator, Stimulent

Libertate antreprenoriala

Anarhie, Risc

47

Fraunhofer IPA




Comportamentul clientului s-a schimbat si astfel si cererea pietei. Noile

cerinte de piata au condus la crearea unor retele de productie.

Technologiile moderne de informatie si comunicare permit respectiv

azi

Schimbari in

comportamentul

clientului si

conditiile de

productie

Anterior In viitor


Orientala informationalasi stiintifica

Colaborare si

parteneriate

Orientarea spre proces

Focus intern/

Orientare functionala

Schimbari in

comportamentul

clientului si

conditiile de

productie

48

Fraunhofer IPA


48

Relevanz der Produktion

Industrielle Revolutionen

Konjunkturzyklen und Innovationen

Volkswirtschaftliche und globale Bedeutung der Produktion

Struktur produzierender Unternehmen

Transformation und Wertschpfung in produzierenden Unternehmen

St. Galler Management-Modell


Entwicklung der Organisationsform produzierender Unternehmen


Strategiebegriff

Produktion im Zielsystem des Unternehmens

Anstze der strategischen Unternehmensfhrung

Strategien auf den Ebenen des Unternehmens

Managementul productiei

Importanta productiei

49

Fraunhofer IPA



Strategiebegriff - Definition Strategie

+ Actiuni Orientarea actiuniilor spre alinierea activitatilor la

strategia companiei

Concret, cu termene limita si responsabilitatiileactivitatilor prevazute punerii in aplicare a

conceptului

+ masuri

Pentru a atinge

obiectivele pe termen

lung

Criteriile pe termen lung pentru a determinasuccesul companiei

Strategie =

Grundstzliche Art und Weise der Leistungserzielung

Concept

50

Fraunhofer IPA



Visionen und Einflsse fr die Produktion der Zukunft

Viziunea

unei

productii

viitoare

Politica

economie

Populatia

lumii

Factori la nivel

mondial

Resusre naturlae

Energie/Materii prime/

mediu

Stand

der

Technik

Tehnologie

51

Fraunhofer IPA


Strategiile si obiectivele comaniilor producatoare

Tipuri de strategii

Strategie

realizata

Strategie

nerealizata

Quelle: Mintzberg 1994

52

Fraunhofer IPA


Strategiile si obiectivele companiilor producatoare

Shareholder-Value

Shareholder Value

(Active de capital)

= Valoarea intreprindere si imprumuturi

Criteriul de evaluare a strategiilor:

O strategie este de succes atunci cand creste

valoarea proprietatii in comparatie cu alte

strategii.

=

Este de remarcat ca o companie nu

functioneaza pentru scopuri proprii, ci pentru a

creste averea proprietarilor.

=

53

Fraunhofer IPA



Stakeholder-Value

Abordarea partilor

interesate =

Pentru a asigura competivitatea pe termen lung a unei

companii, este necesar sa se ia in considerare interesele

externe si interne corporative, precum si sa se stabileasca o

stare de echilibru intre diferitele interese

Angajat

Client

Furnizor

Societate

Investitor

Als Stakeholder werden alle unternehmensinterne und externe Personen,

Personengruppen und/oder Institutionen

bezeichnet, die einen Beitrag (stake) zur betrieblichen Wertschpfung leisten.

Stakeholder Companie

Quellen: Freeman 84, Klingebiel 99, Figge

54

Fraunhofer IPA



Ierarhia obiectivelor in cadrul companiei

Obiectivele companiei

Obiective

Obiective globale

cuantificabile

Crestere Profit Rentabilitate

necuantificabile

independenta Minimizarea riscului flexibilitate

Obiectivele pietei Cresterea cotei de piata Dezvoltare de noi piete Introducerea de noi produse

Finante Asigurarea lichiditatiilor Reducerea datoriilor Reducerea costurlor

In general Asigurarwa locurilor de munca Mentinerea nivelului de calitate Imbunatatirea imaginii companiei

Obiect de activitate Princiupiile de afacer

Ob

iectiv

ele

ga

ted

e a

face

rieO

bie

ctiv

e

se

cto

riale

Quelle: Eversheim 1996

55

Fraunhofer IPA



Triunghiul obiectivelor productiei

Calitate

Companie:

Integrarea productiei si a controlului calitatii

Procese de productiesigure

Clienti:

Standard ridicat de calitate Livrare fara gresala

Timp

Companie:

Timp scurt de dezvoltare Timp scurt de fabricatie si

asamblare

Clienti:

Timp de livrare scurt Respectarea termenelor

Costuri

Companie:

costuri scazute Costuri optimale de

utilizare

Clienti:

preturi scazute

56

Fraunhofer IPA



Orientarea spre piata a conducerii companiei

Produse

inlocuite

Noi

furnizori

Furnizori Client

Competivitatea

companiei

Produktion

lediglich

Erfllungs-

gehilfe

Punctele forte si punctele slabeale companiei

Pozitia competitiva relativa Folosirea si influentarea fortelor

concurentiale

Intensitatea concurentei Profitabilitatea bransei Activitatea bransei / pietei

Concurentii

din

bransa

Quelle: Porter

57

Fraunhofer IPA



Strategien auf Unternehmensebene -

Wachstumsstrategien nach Anshoff

Produse

acutale

Produse

noi

Piete actuale Piete noi

1 2

3 4

Piata mondiala a marfurilor fabricate

1 Patrunderea pe piata

2

3

4

Dezvoltarea pietei

Dezvoltarea produselor

diversificare

Quelle: Ansoff, 1965: An Anlytic Approach to Business Policy for Growth and Expansation

58

Fraunhofer IPA



Strategien auf Geschftsbereichsebene -

Wettbewerbsstrategien nach Porter

Lider de costuriDiferentiere

Concentratie pe pietele de nisa

Limitare la un

segement

de piata

Branchenweit

Unicitatea din punctul

de vedere

al cumparatorului

Avantajul costurilor

Obiectiv strategic

Avantaj strategic

Quelle: Porter

59

Fraunhofer IPA



Strategii la nivel de afaceri strategii depasite

Quelle: in Anlehnung an Gilbert/Strebel1987, Gausemeier 2009

Ori

en

tare

a s

pre

perf

orm

an

ta

(Dif

ere

nti

ere

)

Orientarea spre cost

(Conducerea costurilor)ridicat

scazut

ridic

at

scazut

Outpacing-

Strategie

Obiectiv:

Conducerea

costurilor si a

performantei

Strategia de

Conducere

performanta

Strategie de

conducere

a costurilorConducerea costurilor

Dife

ren

tie

re

Conducerea costurilor

Dife

ren

tie

re

60

Fraunhofer IPA



Abordarea orientata spre resurse a conducerii

companiei

Optiunile companiei Uncitatea profilului de

competenta

Dificultatea imitatiei

Puncrele forte si punctele slabein comparatie cu profilele de

resurse ale concurentilor

Unicitatea pozitiei

competitive

Productia

bazaza pe

cimoetuvutate

Resurse/

Competente

Resurse tangibile

Resurse intangibile

Bunurile materiale, care pot fi

achizitionate prin

intermediul pietei

Echipamenttechnic, materiale,

etc.

Bunuri nemateriale, care sunt legate de

companie

Cunostiinte, retele, etc.

Quelle: in Anlehnung an Prahalad/Hamel

61

Fraunhofer IPA



Orientare combinata piata-resurse

Competenta

Costuri

Calitate

timp

Concurenta

Pret

Produs

Plasare

Coordonarea pietei si a

competentei

Productie ca baza a

competitivitatii pe piete

atractive selectate

Quelle: Hasenpusch

62

Fraunhofer IPA



Tipuri de strategii la diferite niveluri ale companiei

Strategia companiei

Strategie pe zone de afaceri

Strategie pe zone functionale

Strategia de

crestere

Strategia de

stabilizare

Strategie de

dezinvestire

Strategie de lider

de cost

Strategie de

diferentiere

Strategia

ne nisa

Strategie

hibrida

Strategia de

achizitii

Strategia de

productie

Strategie

financiar

Strategie de

Resurse umane

Strategie

technologica

Strategia de

locatie

Strategie de

Productie adanca

Strategia de

capacitateIn Anlehnung an Bea/Haas

63

Fraunhofer IPA



Strategia technologica

Decalaj de performanta din cauza lipsei inovatiei

Dezvoltare posibila

Dezvoltare in lipsa inovatiei

Profit

Timp

Pierderi din cauza lipsei

de inovatie a produsului

Pierderi din cauza lipsei

de inovatii de proces

to

64

Fraunhofer IPA



Modelul de baza al tehnologiei de tip curba S

Technologie

pas cu pas

Technologie

cheie

Technologie

de baza

Formare Crestere Maturitate

Zeit oder kumulierter F&E Aufwand

Parametrii de

Performanta

Technico-

functionali Leistungsgrenze der Technologie

65

Fraunhofer IPA



Technologie-S-Kurve: Exemple

Timp sau cheltuieli C&D

Parametrii de

Performanta

Technico-

functionali

Limita

Technologie

Limita

TechnologieDVD-Recorder

VHS-Videorecorder

Fluoreszenzlampen

Glhlampen

LED

Limita

Technologie Blu-ray Recorder

Anmerkung: Qualitative Darstellung

66

Fraunhofer IPA



Strategii technologice alternative

Strategia de Pioneer Strategia de imitatie Strategia de nisa Strategia de cooperare

Scop: Se se puna in

aplicare intotdeauna

primele inovatii technice

pie piata

Obiect: produse si

procese

Modelare: Urmati

intotdeauna cea mai

recenta tehnologie de-a

lungul integii durate de

viata

Scop: Invatarea din

greselile pionierilor si

orientarea puternica

spre piata

Obiect: produse si

procese

Modelare: O mai buna

satisfacere a nevoilor

clientilor sau profitand

de punctele

slabe/obieceiurile

proaste ale pionierilor

Scop: Ocuparea

segmentelor posibile

profitabile, dar cu

competitie a segmen-

telor de piata scazuta.

Obiect: produse si

procese

Modelare: Calificare de

specialitate;piete de

specialitate; ocupa o

nisa completa carearata dezvoltarea

Scop: Reducerea

costurilor si a riscurilor

prin cooperare.

Objekt: produse si

procese

Modelare: Achizitii-

acordari de licente;

Venture Management;

aliante

Quelle: Bullinger

67

Fraunhofer IPA


Management in productie

Verstndnisfragen Curs 1: Importanta productiei

Cate revolutii industriale sunt? Explicati-le.

Definiti si explicati scurt conceptul de valoare intr-o companie.

Schitati si explicati constructia companiilor producatoare dupa modelul de management St. Galler.

Ce procese de afaceri stiti? Descrieti-le pe scurt.

Descrie dezvoltarea structurii organizatorice a companiilor producatoare. Numiti motivele care au condus la aceasta dezvoltare.

Definiti termenii strategia de productie. Explicati pe scurt ceea ce se intelege prin componenteleindividuale

Explicati pe scurt ce se intelege prin strategie emergenta

Numiti obiectivele companiilor producatoare.

Care parti interesate ale unei companii se disting. Explicati pe scurt

Reprezentati abordarile fundamentale ale managemenutlui strategic

Prezentati modelul de baza tehnologic de tip curba-S si explicati in acest context strategiiletehnologice alternative.

68

Fraunhofer IPA


Literaturauswahl

1. Binner, Hartmut F.: Handbuch der prozessorientierten Arbeitsorganisation : Methoden und

Werkzeuge zur Umsetzung. 3. Aufl. Mnchen; Wien : Hanser, 2005. (REFA Fachbuchreihe

Unternehmensentwicklung). - ISBN 978-3-446-41627-7

2. Liker, Jeffrey K.: Der Toyota Weg : 14 Managementprinzipien des weltweit erfolgreichsten

Automobilkonzerns. 1. Aufl. Mnchen : FinanzBuch, 2006. - ISBN 3-89879-188-2

3. Ohno, Taiichi: Toyota production system: beyond large-scale production. New York, NY:

Productivity Press, 2005. ISBN 0-915299-14-3

4. Schuh, Gnther (Hrsg.): Produktionsplanung und -steuerung : Grundlagen, Gestaltung und

Konzepte. 3. Aufl. Berlin u.a. : Springer, 2006. - ISBN 3-540-40306-X - ISBN 978-3-540-40306-7

5. Westkmper, Engelbert ; Decker, Markus (Mitarb.) ; Jendoubi, Lamine (Mitarb.): Einfhrung in die

Organisation der Produktion. Berlin u.a. : Springer, 2006. (Springer Lehrbuch). - ISBN 3-540-

26039-0

6. Westkmper, Engelbert (Hrsg.) ; Zahn, Erich (Hrsg.): Wandlungsfhige Produktions-

unternehmen : Das Stuttgarter Unternehmensmodell. Berlin u.a. : Springer, 2009. - ISBN 3-540-

21889-0

69

Fraunhofer IPA


Va multumesc pentru

atentie!!!

70

Fraunhofer IPA


BACKU

P

71

Fraunhofer IPA



Themengebiete

Produktions-

Netzwerk

Produktions-

Standorte

Produktions-

Segmente

Produktions-

Systeme

Arbeitspltze

Maschinen

Prozesse

Strategieplanung SCM-Design Nachhaltige Produktion,

Komplexittsmanagement, Global-

isierung, Wandlungsfhigkeit,

Fabrikplanung IT-Werkzeuge (Digitale Fabrik)

Wertstromanalyse und -design

Arbeitssystemplanung (Fertigungs-und Montagesystemplanung)

Arbeitsplanung Technologieplanung

Lean Methoden (5S, SMED, ) Datenmanagement (OEE, TEEP,)

PlanungBetrieb und

Optimierung

SCM-Planung- und Steuerung IT-Werkzeuge

Qualittssicherung(Prozessfhigkeit, Six Sigma, )

Auftragsabwicklung IT-Werkzeuge (MES) Wertstromoptimierung

Auftragsabwicklung IT-Werkzeuge (ERP)

Informationen zur Vorlesung:

http://afs.iff.uni-stuttgart.de/lehrveranstaltungen

Institutsleitung: Univ.-Prof. Dr.-Ing. Thomas Bauernhansl

Vorlesungskoordination:Robert Miehe, M.Sc.0711 / 970 - [email protected]

Ingineria Sistemelor de Productie


Curs 2: Exploatarea si filosofii de optimizare a productiei

Dozent:


2 Fraunhofer IPA

FBL I Management in der Produktion SS 2013 Vorlesung 02: Treiber und Optimierungsphilosophien der Produktion

Abschlussarbeiten und HIWI Stellen am Fraunhofer IPA

Abteilung 110 Nachhaltige Produktion und Qualitt sucht motivierte Studenten

Jederzeit interessante HIWI-Stellen sowie Bachelor-, Master- und

Diplomarbeiten zu den Themen:

Zuverlssigkeits- und Qualittsmanagement

Energie- und Rohstoffeffizienz

Schadstoffe und Recycling

Bei Interesse bitte formlos melden bei:

Robert Miehe, M.Sc.

Fraunhofer Institut fr Produktionstechnik und Automatisierung

(IPA)

Telefon: +49 (711) 970 1424


3 Fraunhofer IPA



Lernziele Vorlesung 2: Treiber und Optimierungs-

philosophien der Produktion

Der Studierende

kennt die Treiber der industriellen Produktion.

kann die Treiber der industriellen Produktion beschreiben.

kennt unterschiedliche Optimierungsphilosophien der Produktion.

kann Optimierungsphilosophien der Produktion erlutern.

4 Fraunhofer IPA


4

Exploatarea productiei

Dezvoltarea demografica

Durabilitatea

Globalizarea

Complexitatea

Filosofiile de optimizare ale productiei

Productie slaba

Productie durabila

Productie flexibila si versatila

Productie digitala


Exploatarea si filosofia de optimizare a productiei

5 Fraunhofer IPA



Megatendinte cu efect asupra productiei

Schimbari demografice Piete si produse viitoare Schimbul raportului de putere

Urbanizare Infrastructura Emisii, mobilitate, transport, in apropierea fabricilor Productia / activitatea in metropole

Durabilitate Eficienta econimica, ecologica si sociala a productiei Schimbari in disponibilitatea si costul materialelor si a

energiei

Concurenta globala pentru resurse

Globalizare Produse si tehnologii de fabricatie pentru pietele globale Procese standarde globale in OEM-uri Conditiile locale in competitia globala(factori de

localizare)

Individualizare Produse individuale si personalizare Complexitatea produselor si a fabricatiei Sincronizarea in productia globala interconectata

Finainte Cicluri economice cu dinamica ridicata Finantarea investitiilor in cercetare si dezvoltare si

mijloacelor de productie pe termen lung

Nivelul datoriilor publice Mehr Wertschpfung - mehr Beschftigung Politica economica, taxe publice Concurenta locatiilor

6 Fraunhofer IPA



Imbatranirea societatii si declinul populatiei

Schimbarile demografice

Scaderea natalitatii in regiuniledezvoltate

Cresterea duratei de viata

conduc la:

Schimbari in structurile de

varsta

Scaderea fortei tinere de munca

Cheltuieli sociale mai mari

Relocalizarea pietelor

Quelle: United Natrons Population Division (2002): World Population Ageing: 1950-2050

Populatia in mil. loc

7 Fraunhofer IPA



Lumea in anul 2050 Echilibrul puterii se schimba

Quelle: Portfolio Concept (2012)

Din cauza cresterii rapide a tarilor industrializate se

schimba echilibrul de putere

Economiile europene maimici (de ex. Suedia,

Norvegia, Austria) cu o

structura demografica

nefavorabila vor scadea

pana la inutilitate

8 Fraunhofer IPA



Cresterea populatiei cu privire la stagiul de dezvoltare al

regiunilor

Quelle: Deutsche Stiftung Weltbevlkerung (DSW) (2009): Weltbevlkerung 2050

Natalitate crescuta in regiuni mai putin

dezvoltate

Natalitate scazuta in tari dezvoltate

Bevlkerungsentwicklung international 1950 bis 2050 - Bevlkerungswachstum nach Weltregionen

9 Fraunhofer IPA



Habitatul urban castiga teren

Tot mai multe megaorase(Orase cu peste 10

mil. de locuitori)

In 1960 New York si Tokio sunt megaorase

In 2005 sunt deja 20 de megaorase la nivelmondial

in 2015 o persoana din 5 va trai intr-unmegaoras

Pana in 2050 populatia urbana va crestepana la ca. 70%

Orasele vor deveni tot mai importante

din punct de vedere economic. In acelasi

timp, oamenii isi doresc um mediu mai

acceptabil. Aerul curat, apa potabila curata,

o sursa de alimentare fiabila si siteme de

transport sigure sunt nevoi de baza

Quelle: United Nations Department of Economic and Social Affairs (UN/DESA):World Urbanization Prospects: The 2009 Revision

Stadt- und Landbevlkerung in absoluten Zahlen und in Prozent

der Weltbevlkerung, 1950 bis 2050

10

Fraunhofer IPA



Definitia dezvoltarii durabile

Sustainable development meets the needs of the present without

compromising the ability of future

generations to meet their own

needs.

Dezvoltarea durabila satisfacenevoile prezentului fara a

compromite posibilitatea

generatiilor viitoare de a-si

satisface nevoile lor proprii."

Definitia dezvoltarii durabili de

catre comisia Brundtland:

Quelle: Brundtland-Report, 1987

Corectitudinea intre generatii

Formare Datoria publica Energie din surse regenerabileCoeziunea sociala

Ocuparea fortei de munca Perspective pentru familii EgalitateCalitatea vietii

Performanta economica Mobilitate Santatate si NutritieRaspunderea internationala

Cooperarea pentru dezvoltare Piete deschise

Indicatorii dezvoltarii

durabile

Quelle: Statistisches Bundesamt,

Nachhaltige Entwicklung in Deutschland, 2012

Economie

Societate

Ecologie

Triunghiul

durabilitatii

11

Fraunhofer IPA



Dimensiunea durabilitatii si problemele sec. 21.

Dimensiunea ecologica

Incalzirea globalaestimativ de la 450 mil. pana la 9 mld. de locuitori isi vor pierde modul de viata datorita cresterii

nivelului marii.

Distrugerea ecosistemelor, pierderea biodiversitatii22% din mamifere, 31% din amfibieni sunt pe cale de disparitie sau deja disparute.

Consumul de reurse neregenerabileConsumul de combustibili fosili de catre omenire intr-un an este cat s-a format intr-un milion de ani.

Supraexploatarea resurselor regenerabileLupta pentru apa: In 2025 este de asteptat sa traiasca doua treimi din populatie in regiunile caresunt afectate de lipsa apei.

Pericol pentru sanatatea umana6-12% din intregile Bili din D, I si NL sunt rezultatul a noua factori de mediu(de ex. Praf fin, zgomot,

fum de tutun).

Quelle: Rogal et al., im Brennpunkt: Wachstum (2011)

12

Fraunhofer IPA




Dimensiunea economica

Evolutii negative pe piata munciiO cincime din populatia activa traieste in ciuda faptului ca lucreaza sub pragul saraciei (1,25 $ pe

persoana pe zi)

Satisfacerea necorespunzatoare a nevoilor de baza cu produse durabileaproximativ 100 de milioane de oameni din intreaga lume sunt fara adapost si 600 de milioane

traiesc in locuinte inadecvate

Instabilitatea valutei si a pietei financiare, concentratiaCresterea pretului alimentelor

(1t de grau: Juli 2010 200 USD, Feb. 2011 360 USD)

Dereglementarea pietelor financiare(Transferul financiar zilnic 1980: 62 Mrd. USD, 2007: 3475 Mrd.

USD)

Dezechilibrele externe si dependentele, subdezvoltareaDeficit Spania 2008: 10% din PIB

Surplus D.: 2007: 7,6% din PIB

Bugete dezechilibrate, subutilizarea bunurilor de meritIn medie rata datoriei tariilor OECD in2008: 73%, 2009: 90% din PIB


13

Fraunhofer IPA




Dimensiunea sociala

Pierderea potentialului de control statal si principiile democratieiInfluenta tot mai mare a grupurilor de interese si a coruptiei.

Lipsa securitatii sociale, saracie, dezvoltare demografica gresitaContracte pe durata determinata 8,9% din 30,7 Mio de angajati, cel mai inalt nivel din 1991: 5,7%.

Inegalitatea si distribuirea incorecta a veniturilor si a averiiPIB pe cap de locuitor in stat industrial 2007: 38000 USD, PIB pe cap de locuitor in stat dezvoltat

2007: 2700 USD.

Insecuritate interna si externa, conflicte violente, incalcari ale drepturilor omului70% din rezervele mondiale de petrol, 65% din rezervele de gaze naturale sunt situate in regiuni

instabile politic

Evolutii nedorite in tehnologie si afaceri ( inclusiv pierderea de valori)Technologia nucleara, ingineria genetica , etc.


14

Fraunhofer IPA



Chiar si economia are tema durabilitatii in centrul

atentiei

Pentru Grupul Volkswagen durabilitatea este un principufundamental in conducerea companiei. Afaceri de succes,

protectia mediului si responsabilitatea sociala: Aceste trei

aspecte trebuie sa fie pe termen lung si in intreaga lume

pentru a aduce armonie

Prof. Dr. rer. nat. Martin Winterkorn

Nachhaltigkeitsbericht 2009/2010 Volkswagen AG

Esential in toate aciunile este gandul pe termen lung. Compania noastra trebuie sa creasca cu un profitabil. De

aceea lumea trebuie sa se gandeasca pe termen lung ci nu de

la un trimestru la altul

Peter Lscher 30. Juli 2008

Siemens AG

Quelle: 9. Deutscher Fabrikplanungskongress, 2010

15

Fraunhofer IPA



Termenul Globalizare

Globalizare

Conditii

favorabileResurse

bugetare

Ausrichtung von

&Strategii Operatii

Piete financiare,

de achizitii,

productie

si vanzari

16

Fraunhofer IPA


1600 1800: Lumi bipolare din eramoderna


Istoria globalizarii

Quelle: Atlas der Globalisierung: Sehen und verstehen, was die Welt bewegt (2009)

1800 1914: Expansiunea si colonizareaOccidentului

Doua lumi coexistente, fiecare cu comert intern puternic

17

Fraunhofer IPA


1919 1939: Kolonialmchte setzen sich durch - eine neue Gromacht entsteht




1945 1991: Bipolare Welt im 20. Jahrhundert

18

Fraunhofer IPA





Reducerea barierelor comercialeinternationale

Extinderea caiulor de comunicare si transport

Extinerea rapida a cunostiintelor tehnice Mobilitate de capital ( reducere de schimb

valutar si constragerile de capital)

Formarea zonelor mari de schimb si a pietelor interne

Armonizarea obicieiurilor de consum si a standardelor tehnice

Volum mare de schimb de marfuri Diviziunea internationala a muncii Integrarea economiilor nationale

1991 2009: Aparitia unui ordinmultipolar

19

Fraunhofer IPA



Scaderea costurilor de transport si comunicatie ca

promotor al globalizarii

Quelle: Busse, HWWA Discussion Paper Nr. 116

20

Fraunhofer IPA



Costurile transportului international de marfuri

Costuri de transport:

Sticla de vin din Australia in Europa :12 Cent Jumatate de Kg de cafea din America Centrala 3 Cent O tona de minereu de fier din Australia in Europa: 12 Dollar

Quelle: Busse, elb-saale-vereine.de

21

Fraunhofer IPA



Alti factori de influenta ai globalizarii

Localizare, verkehrstechn. Legaturi de transprt, Mass-media

Disponibilitate Calificare Costurile salariale Evolutia salariilor Program de lucru

Cerinta continua de tineri calificati

Atractivitatea locatiei pentru angajati si management

Buna functionare a pietelor de capital

Reducerea impozitelor Subventii Structura economica a regiunii Crestere economica

Zona economica stabila Guverne stabile

Legaturi de tranport in oras / regiune(Tren, camion, masina, avion)

Conditiile economice

Libertate de capital si de debit; sa se respecte reglementarile in conformitate

Stabilitate politica si economica

Situatia logistica

Imnfrastructura

Personal

Institutiile de invatamant

Calitatea vietii

22

Fraunhofer IPA



Globalizarea de astazi si de maine

Globalizare este la inceput:

20% din fluxurile comerciale,

18% din conexiunile la internet,

10% din investitiile directe realizare in afara granitelor, restul ramane in piata interna.

Diviziunea muncii si crearea de retele va continua sa creasca:

Castigul bunastarii prin specializare

Cresterea concurentei

Scaderea preturilor

O mai mare varietate de produse

Crearea de noi locuri de munca

Accelerarea progresului tehnic

Potential mai mare de inovare

Provocarile globalizarii

Prin legaturi economice stranse riscurile sunt transmise mai repede si cu consecinte grave intre industrii si regiuni

Riscul de infectare este mai mare, cu cat relatiile sunt mai legate Efecte in lant (ex. Seismele din Japonia)

Durch einen weltweiten Freihandel knnte globales BIP um 600 Milliarden

Euro steigert werden.

Quelle: Menhart, Die Globalisierung steht erst am Anfang (2012)

23

Fraunhofer IPA



Lumea se schimba: Discontinualitatiile cresc

complexitatea si accelereaza schimbarile

Volatilitatea pietei

GlobalizareCultruri Silo-

orientate

Cresterea presiunii

clientuluiFuziuni & achizitii

Cerintele clientului

fragmentate

Domenii complexe

Portofoliu de

produsePiete / Segmente

Locatii

Portofoliu de

clienti

Materiale

IT Systeme

Organizatii

Procese

Productie / Lanturi

de valori

Tehnologii

24

Fraunhofer IPA



Caracteristicile retelelor anterioare si actuale

Anterior sitauatia o fost caracterizata de pietestabile cu concurenta nationala si varietate slaba

a produselor cu ciclu de viata lung .

Astazi situatia este caracterizata de un mediuturbulent cu concurenta internationala si produse

individualizate cu ciclu ce viata scurt.

Retele fixe

Adaos mare pentru producatorii produsului finit

Relatii cu furnizori regionali / nationali

Retele complexe, adanci,inclusiv prin intermediulunor noi derivare / serii

Adaos comercial mai mic in multe companii

Relatii cu furnizori Internat. / intercontinentali

stocuri de siguranta reduse si DLZ

Produse finite

Piese

Materii prime

Produse finite

Module

Componente

Piese

Materii

prime

Caracteristicile retelelor anterioare Caracteristicile relelelor actuale

25

Fraunhofer IPA



Variante la inceputul secolului 20

People can have the Model T in any colour- so long as its black

Henry Ford (1913)

26

Fraunhofer IPA



Varietatea de astazi

[Quelle: http://www.mercedes-wiesner.de]

[Quelle: http://www.mercedes-benz.de]

[Quelle: ATZ Extra April 2011]

Numarul in mare a pieselor unei masini: aprox. 10.000 de articole[Quelle: Sddeutsche Zeitung 3.3.2010]

27

Fraunhofer IPA



Produse personalizate, folosind exemplus unui Porsche

911 Porsche online car configurator

Posibilitati de individualizare

28

Fraunhofer IPA



Exemplu pentru un prosdus: Semering pentru arbori

radiali

Numarul in mare ai etapelor procesului de fabricatie: aprox. 50

Produsele sunt de obicei procese extrem de

complexe de proiectare si fabricatie.

Inel de etansare pentru arbori radiali: Inel de metal Fabricatie prin stantare,

deformare, fosfatare si acoperire cu liant pana la 15 etape ale procesului

Elastomere 20 de materii prime z.B. Funinginesau ceara etc. sunt amestecate, laminate si racitepana la 10 etape ale procesului

Unealta de modelare Componentele suntproduse prin metoda clasica de prelucrare panala 20 etape ale procesului

Garnitura Productie, post-productie si controlulcalitatii pana la 5 etape ale procesului

29

Fraunhofer IPA



Cresterea proceselor de fabricatie aplicata si a lanturilor

de proces

Variante

tehnice

de fabricatie

2000 2010 2020

Numarul metodelor

utilizabile

Numarul lanturilor de

proces utilizabile

(Combinarea unui

singur proces)

calitativ

Quelle: Abele/Reinhard 2011

30

Fraunhofer IPA



Invatarea pe tot parcursul vietii pentru productia de

maine

Conditiile mai stricte

Durata medie la locul de munca a angajatului scade

Produse cu cicluri de viata mai scurte

Cresterea numarul de noi tehnologii

conduc la:

Importanta cunoasterii creste pentrufiecare angajat

Modificarea cerintelor de calificare

Durtata medie de sedere a unui

angajat in planul de fabricatie

1980: 8 ani

2000: 6 ani

2010: 4 ani

Ciclu de viata al produsului

Ca exemplu aparat de spalat cu

presiune

1980: 7 ani

2000: 5 ani

2010: 3 ani

31

Fraunhofer IPA


Exploatarea productieiComplexitate prin portofoliul de produse: Apple vs. Nokia

Coborarea Nokia din Liga Campionilor in clasa de

cerc

Nokia are in 2000 31% din cota de piata.

Ende des Hardware-Zeitalters und der gleichzeitige bergang ins Software-Zeitalter.

Nokia are in prezent peste 50 de modele in oferta, Apple ofera 2 culori si 3 capacitati de stocare.

Personalizarea produselor Nokia are loc la hardeware, iar Apple se bazeaza pe software

(Apps)

Nokia are o marja de profit de aprox. 50-60 Euro petelefon in medie, iar pentru Apple este 250-300 Euro

pro pe telefon in medie.

Nokia a investit 4 miliarde de dolari in cercetare si dezvoltare, pe de alta parte Apple a investit 1,78

miliarde de dolari pentru cercetare si dezvoltare.

Quelle: Zahlenmaterial, Meyer, Vllig richtig: Apple 1 Nokia 0, aber warum? (2011)

Quelle: www.nokia.com

Quelle: www.apple.com

32

Fraunhofer IPA



Complexitatea datorita cresterii

Exemplu: Foxconn

Fondat: 1974

Localizare: Taipeh, China

1,2 Mil. angajati (2011)

O crestere de vanzari in 2010 de 53 de procentela aproximativ 103,7

Mld. Dollar (70,4 Mld. Euro)

33

Fraunhofer IPA



Volatilitatea ca un partener permanent

Anii 2008/09 au fost foarte relevanti pentru parametrii reali si financiari ai Germaniei

rezultand eruptii mari

34

Fraunhofer IPA


34

Treiber der Produktion

Demographische Entwicklung

Nachhaltigkeit

Globalisierung

Komplexitt

Optimierungsphilosophien der Produktion

Schlanke Produktion

Nachhaltige Produktion

Flexible und wandlungsfhige Produktion

Digitale Produktion


Treiber und Optimierungsphilosophien der Produktion

35

Fraunhofer IPA


Filosofiile de optimizare ale productiei

Polylemma productiei und si rezolvarea ei prin

intermediul tehnologiei de productie integrativa

Quelle: Schuh, Klocke, Brecher, Schmitt

Frecventa de tactmaximala

Procese specifice, unicoptimizate

Standarde, masecritice

Focalizare pevaloare adaugata

mai putine planuri,

pregaturi

Metode de muncastandardizate

Plan de lucru,modelare, simulare

Generare de cunostiinte si

informatii

Modele unice optime( fara compromis)

One-Piece-Flow

dinamic,schimbator

ScopOrientarea

spre valoare

Orientarea

spre planuriScara

2007

2020

Dilemele

Dileme reduse

Rezolvarea

Polylemmas

Timp

Tehnologie de productie integrativa

36

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Lean ManufacturingOriginea si principiile Lean Managementului

Termenul deLean sau Lean Management a fost inventat in anii 80 la MIT (Massachusetts Institute of Technology) .

In trecut s-a facut un studiu, care s-a ocupat cu dezvoltarea sistemului de productieToyota Motor Company. Un rezulzat al acestui studiu a fost ca producatorul auto

japonez produce la calitate inalta si este de doua ori mai eficient si mult mai flexibil

decat concurenta din Euroa si SUA.

La principiile lui Womack, Jones (2004) se includ:

Concentrarea pe proprile punctetari

Responsabilitatea personala si munca in echipa

Structuri descentralizate Procese de informare si

feedback deschise

Schimbarile de atitudine si culturale in cadrum companiei

Wert aus Sicht des Kunden

Streben nach Perfektion

Perspektive des gesamten

Wertstroms

Pull-Prinzip Fluss-Prinzip

Valoarea punctuluide vedere al

clientului

Lupta pentruPerfectiune

Perspektive des gesamten

Wertstroms

Principiul

pullPrincipiul flux

37

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Lean ManufacturingValoarea pentru client este punctul central

Optimizarea resurselor

Procese de auto-comtrol

Timp scurt

Controlul procesului

Scop: Clientului ii este furnizat la ora dorita

caliatatea dorita si cantitatea necesara

Orientarea obiectivelor

si masurabilitate

Concentrarea pe intregul

lant de valori

Eliminarea

deseurilor

Imbunatatirea

continua

Lean

Man

ufa

ctu

rin

g

38

Fraunhofer IPA


Un sistem de productie modern incepe cu perioadele de derulare in contrast

cu abordarea traditionala

Abordare: Timpii de proces scurti creaza stocuri mari

Lean

Timpi de processcurti

=Receptivitate

optima

Satisfactia clientilor

Abordaretraditionala

Stocuri mari

=

Livrabilitate maxima

Lipsa de orientare spre

clinet

Filosofii de optimizare Lean ManufacturingLean Management

Quelle: Freudenberg

39

Fraunhofer IPA


Diviziunea procesului de munca

Arbeit mit

verdeckter

Verschwendung

Arbeit mit

offensichtlicher

Verschwendung

Arbeit

mit

Wertzuwachs

Activitati prin care un produsdevine protitabil

Activitati pentru care clientul estedispus sa plateasca

Proportia de activitati care nu sunt in mod evident necesar

pentru a adauga un plus de

valoare produsului (adaos)

Eliminare !

Arbeiten, die keinen Wertzuwachs bringen, aber unter den gegebenen

Umstnden getan werden mssen.

Reduzieren !

Filosofii de optimizare Lean ManufacturingDeseuri in procesul de munca

Quelle: Freudenberg

40

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Lean ManufacturingSegmentarea pentru reducerea complexitatii

Ec

on

om

ies

of

sc

ale

Complexity

Automatic

Production

Low Cost Country

ProductionSkill

orientated

Production

Gradele de libertate in proiectarea de amprente mondiale sunt puternicinfluentate de economiile de scara si de complexitatea lor.

41

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Productia durabilaDe la eficienta resurselor la eficacitatea resurselor

Masuri:

ProduseTehnologiiMetodeProceseConcepte Cu cat mai

mult, cu catat

mai bine

EFICACITATE

EFICIENTA

Reduce numai raul deja existent

Permite o economie durabila fara sacrificii

Cu cat mai

putin, cu atat

mai bine Masuri:

ProdusteTehnologiiMetodeProceseconcepte

42

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Productia durabilaSurse de pierderi in fabrici

Tehnologii de

produse

Pierderea de putere

a tehnologiilor de produs

Procese neprofitabileLogistica, transport si manipulare

Comportamentul oamenilor

Infrastructura fabricii- furnizare si dispozitie media

- Caldura, frig

-Agenti de racire si lubrifiereUtilizare

tehnica efectiva

Input

Resurse

- Energie

- Materiale

- Apa

- Aer

Lean Manufacturingconcentrare pe procese cu valoare adaugataEvitarea pierderilorMetode integrate de sisteme de productie

Clean Manufacturing Orientari EU, Norme: REACH, DIN EN Puritate, tehnici de curatareMinimizarea substantelor periculoase Metode si tehnologii

Green Manufacturing Eficienta consumului de energie Eficienta consumului de materiale Logistica si tehnologii de reciclare Substituirea proceselorMetode de managementTehnologii pentru produsele emergente

Evitarea pierderilor

43

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Productia durabilaExemplu VW: 6 cai de a fabrica eficient energetic

Scop pentru a reduce cantitatea de energie utilizata pentru productie

Dimensionare

optimala

Eficienta Sistemelor/

procedeurilor

Inlocuire de enrergie /

material

Recuperare de

energie

Reducerea

pierderilor

Conducere

Dezvoltare

Constructie / Start

Demontare

Functionare

S

I

E

S

I``

E

`Ziel E=mim

Fabric / Sistem

SCHIMBARE

Analyse / Information

S

I

E

S

I``

E

`Ziel E=mim

Fabrica / Sistem

NOU

S

I

E

S

I``

E

`Ziel E=mim

Fabrica / Sistem

EXISTENT

Ciclul de viata al

fabricii respectiv

n x ciclul de viata

al produsului

Quelle: Volkswagen AG 2008

44

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Productia durabilaExemplu : Instalatiile noi eficiente energetic

Quelle: www.nothelfer.com

Masina de pliere

Hydraulische Falze Elektrische Falze

De 7 ori consumul de energie electrica!

P max = 9 kW

W el = 21.120 kWh/a

W el = 147.840 kWh/LC

P max = 6 kW

W el = 2.904 kWh/a

W el = 20.328 kWh/LC

Laseranlagen

Laser cu disc Rod laser

De 10 ori mai eficient!

P max = 25 kW

P nutz = 8 kW

= 20%

P max = 125 kW

P nutz = 4 kW

= 2%

Quelle: Thorge Hammer / Erfahrungen: Scheibenlaser mit Scan

Technik LAF06 5. Laser-Anwenderforum

45

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Productia durabilaCradle to Cradle-Design-Konzept

Materialele din produse care suntoptimizate pentru ciclurile

biologice servesc ca nutrienti

biologici (de obicei nutrientii biologici

se bazeaza pe compusii de carbon),

si pot ajunge fara ezitare in mediul

inconjurator.

Materialele din produse care suntcopcepute pentru cicluri tehnice

inchie servesc ca nutrienti tehnici

(de ex. Metalele, diversi polimeri).

Aceste materiale nu trebie sa

ajunga in ciclurile biologice

Quelle: Braungart

46

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Productia durabilaTrei categorii de produse

Bunuri de larg consum , cum ar fidetergentii saum sampoanele care poti fi

produse din din nutrienti biologici astfelincat eleminarea acestor produse in mediul

inconjurator este garantat sigura in orice

moment.

Bunuri de folosinta indelungata, cum ar fiautomobilele, masinile de spalat sau

televizoarele care contin nutrienti tehnici. Aceste produse sunt de fapt doar un serviciu

pentru utilizatorii lor si pot fi construite ca

dupa perioada de serviciu, componentele

acestora sa fie recilcate

Bunuri care nu se mai pun in vanzare, cum ar fi deseuri periculoase care reprezinta

un pericol pentru santatate si pentru mediul

inconjurator si ar trebui inlocuite cat mai

curand posibil

Quelle: Braungart

47

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Productia durabilaVarsta corespunzatoare de proiectare a productiei

Quelle: BMBF Zukunftsreport demographischer Wandel

Varsta corespunzatoare pentru munca in grup la banda Segmentarea dpdv. al varstei

Quelle: BMBF Zukunftsreport demographischer Wandel

48

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare Productia durabilaNoi forme de educatie si formare profesionala

Fabrici pentru educare si formare profesionala

Quelle: IT-Production 5/2010

Invatare operare IT la locul de munca

49

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare AdaptabilitateaFlexibilitatea si adaptabilitatea in productie

Ein System wird als wandlungsfhig bezeichnet, wenn es aus sich selbst heraus ber gezielt einsetzbare Prozess- und Strukturvariabilitt sowie Verhaltensvariabilitt verfgt. Wandlungsfhige Systeme sind in der Lage, neben reaktiven

Anpassungen auch antizipative Eingriffe vorzunehmen. Diese Aktivitten knnen auf Systemvernderungen wie auch

auf Umfeldvernderungen hin wirken. [Westkmper; Zahn]

Timp

Cerin

te

Adaptabilitate

Adaptabilitata

1 2 3 4 5 60

Flexibilittskorridor f1



Flexibilitate Vorgehaltener Fhigkeitsbereich Scalabil in serii de coridoare Demontarea nu este programata

Adaptabilitate Vorgedachter Lsungsraum Modificari in caz ca este necesar Optiunea de demontare ca proprietate

de baza

Ko

rrid

or

Wand

lungsf

hig

keit

t t

50

Fraunhofer IPA


Filosofii de optimizare AdaptabilitateaImbunatatiri in ciclul de viata al productului

Durata de viataSfarsitul utilizarii

Inceputul utilizarii

Productivitate

Iesire/intrare

/h

P

Documents

Curs Ing Fabricatiei Romana