I

CUPRINS

1. Introducere 1.1. Ce este ingineria costurilor 1.2. De ce este managementul costurilor o funcţie inginerească 1.3. Este necesar ca practicianul în ingineria costurilor să aibă o pregătire

inginerească tradiţională 1.4. Funcţiile ingineriei costurilor 1.5. Activităţi specifice ingineriei costurilor 1.6. Organisme şi instituţii specifice ingineriei costurilor

2. Proiectul de construcţie 2.1. Ce este un proiect 2.2. Contextul în care se realizează un proiect de construcţie 2.3. Proiectul de construcţie 2.4. Obiectivele unui proiect de construcţie 2.5. Etapele de realizare a unui proiect de construcţie – ciclul de viaţă al

proiectelor de construcţie 3. Structura de lucru a proiectului de construcţie

3.1. Conceptul de Structură de Lucru a Proiectului – SLP 3.2. Principii de realizare a SLP 3.3. Elaborarea unei SLP

4. Devizul general pentru o investiţie în construcţii 4.1. Definirea elementelor Devizului General

5. Costul lucrărilor de construcţie 5.1. Clasificarea costurilor 5.2. Estimarea costurilor 5.3. Factorii care influenţează mărimea costurilor estimate 5.4. Tehnici şi metode de estimare a costurilor

6. Evaluarea terenurilor 6.1. Noţiuni generale privind cadastrul 6.2. Noţiuni generale de geotehnică 6.3. Evaluarea terenurilor

6.3.1. Metoda „comparaţiei prin bonitate” pentru evaluarea terenurilor 7. Estimarea costurilor utilizând metode bazate pe preţuri de referinţă

7.1. Metoda costului de înlocuire 7.1.1. Stabilirea valorii tehnice de înlocuire 7.1.2. Indexarea la zi a valorii tehnice de înlocuire 7.1.3. Corectarea valorii tehnice de înlocuire funcţie de uzura tehnică

7.2. Metoda valorilor unitare de referinţă medii estimate 8. Estimarea costurilor prin metode bazate pe preţuri unitare

8.1. Evaluarea pe baza pretului unitar al elementelor de construcţie 8.2. Metode de evaluare pe baza indicilor de consum de resurse

8.2.1. Indici de consum de resurse 8.2.1.1. Indice de cantităţi de lucrări 8.2.1.2. Indici de consum de materiale 8.2.1.3. Indici de consum de manoperă

8.2.2. Metodologie de calcul pentru estimarea costurilor metoda indicilor de consum de resurse

1 1 7

8 9

10 12 13 13 15 16 22

23 29 30 32 36 43 44 53 57 64 70 77 81 81 88 92 93 105108109113113129137138154154154157159

161

II

8.2.2.1. Determinarea consumului de resurse 8.2.2.2. Determinarea costului resurselor 8.2.2.3. Calculul costului de execuţie a obiectului de

construcţie 8.3. Evaluarea pe baza preţului unitar pe lucrări de construcţie

8.3.1. Preţuri unitare pentru lucrări de consolidări, restaurări şi reparaţii în construcţii

8.3.2. Preţuri unitare de investiţie 8.4. Metode analitice de estimare a costului unei lucrări de construcţie

8.4.1. Analiza de preţ 8.4.1.1. Analiza de preţ pentru „săpături manuale” 8.4.1.2. Analiză de preţ „execuţie planşeu din beton armat” 8.4.1.3. Analiză preţ „montare lavoar porţelan”

8.4.2. Metode operaţionale de estimare a costurilor 9. Standarde de cost în construcţii

9.1. Exemple de standarde de cost 9.1.1. Bloc de locuinţe pentru tineri – ANL 9.1.2. Reabilitare termică anvelopă bloc de locuinţe 9.1.3. Reabilitare drum forestier principal 9.1.4. Sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural

10. Calculul dinamic al valorii lucrărilor de construcţie 10.1. Tehnica actualizării 10.2. Prevederi legislative privind calculul dinamic al valorii investiţiilor

11. Costul global în construcţii 11.1. Istoricul dezvoltării metodelor de analiză bazate pe costul global 11.2. Definirea costului global

11.2.1. Costuri iniţiale 11.2.2. Costuri viitoare 11.2.3. Perioada de analiză 11.2.4. Data de reper a analizei 11.2.5. Factorul de actualizare

161165

168170

172173175180181183186188191195195202209217247250255261262264265266274275275

1

1. INTRODUCERE

Oricine este responsabil cu managementul unui proiect de construcţie, indiferent de complexitatea acestuia, recunoaşte importanţa generală, pe care o au aspectele financiare şi cele legate de cost în realizarea activităţilor specifice şi în particular dificultatea problemelor privind estimarea, controlul şi gestionarea costurilor.

Costurile sunt principala şi constanta sursă de preocupare atunci când:

se analizează concepţiile tehnice;

se stabilesc soluţiile tehnologice-organizatorice de execuţie;

se fundamentează bugetele;

se întocmesc ofertele şi propunerile tehnice şi financiare;

se negociază şi încheie contractele de execuţie;

când se analizează modificări ale soluţiilor proiectate.

Intrebările care se pun sunt:

cum trebuie abordate aceste probleme pentru a estima şi evalua corect costurile;

cum trebuie procedat pentru a diminua la minim riscul de depăşire a bugetelor planificate;

cum putem asigura un echilibru între aspectele tehnice şi costul acestora.

În acelaşi, timp trebuie avută în vedere şi presiunea care se exercită pentru execuţia şi predarea spre exploatare într-un timp cât mai scurt a construcţiilor. Foarte mulţi investitori solicită proiectanţilor şi executanţilor furnizarea unor construcţii cu toate facilităţile într-un interval de timp înjumătăţit faţă de acum câţiva ani în urmă. Ca rezultat al acestei situaţii, nevoia de estimare cât

2

mai corectă şi rapidă a costurilor proiectelor noi, a crescut foarte mult. Investitorii şi proiectanţii trebuie să cunoască implicaţiile legate de cost în ce priveşte deciziile de proiectare chiar în timpul procesului de dezvoltare a proiectului. Pentru a realiza acest deziderat, ei trebuie să înţeleagă conceptele fundamentale ale noţiunii de cost şi a metodelor de estimare a costurilor atât din perspectiva investitorilor cât şi a executanţilor. În plus după semnarea contractelor de proiectare/execuţie, investitorii, proiectanţii şi executanţii, trebuie să cunoască consecinţele legate de cost şi durată, a modificărilor efectuate la proiectul de execuţie iniţial şi să fie capabili să decidă cele mai bune soluţii pentru minimalizarea efectelor negative ale acestora.

Mulţi ani, industria construcţiilor a fost orientată spre rezolvarea a două probleme în ce priveşte realizarea clădirilor şi lucrărilor inginereşti.

În primul rând, din punct de vedere al concepţiei arhitecturale şi al proiectării tehnice, cel mai important lucru este cel legat de realizarea unor construcţii “utilizabile”, în care organizarea spaţiilor să răspundă nevoilor beneficiarilor şi să satisfacă exigenţele estetice şi funcţionale ale acestora.

În al doilea rând, din punct de vedere al execuţiei, eforturile contractorilor s-au îndreptat spre modul cum se vor executa construcţiile şi cât va costa realizarea acestora. Beneficiarii se aşteaptă întotdeauna de la contractori, să fie capabili să execute o lucrare de construcţie la costurile estimate iniţial. În acest scop arhitecţii, proiectanţii şi executanţii şi-au orientat eforturile lor spre satisfacerea acestui scop.

În ultima perioada, fenomenul tot mai accentuat de limitare a resurselor a impus o noua abordare a deciziei de a investi, în sensul alocării raţionale a resurselor în raport cu destinaţia şi utilizarea acestora. Astfel investitorii au devenit interesaţi nu numai de costurile iniţiale ale unui proiect de construcţie ci şi de costurile de exploatare pe perioada de viaţă a acesteia. În loc să analizeze investiţia în mod simplu, numai în termeni de cost iniţial de execuţie, astăzi investitorii iau în consideraţie şi costurile de întreţinere, reparaţii, înlocuire, costurile de asigurare a utilităţilor, etc.

3

1.1. Ce este ingineria costurilor ?

AACE – The Association for Advancement of Cost Engeeniring, defineşte ingineria costurilor ca fiind domeniul practicii inginereşti în care principiile stiinţifice şi tehnice ale ingineriei sunt folosite pentru rezolvarea problemelor referitoare la: estimarea costurilor, controlul costurilor, planificarea bugetelor, analiza beneficiilor, managementul proiectelor, etc.

În figura 1 este prezentată structura ierarhică a cunoştinţelor şi instrumentelor necesare pentru dezvoltarea activităţilor specifice ingineriei costurilor. Acestea sunt structurate în două mari categorii, respectiv:

a) Cunostinţe şi instrumente generale, care au un caracter universal de aplicare, reprezentând elemente fundamentale ale practicii ingineriei costurilor

1. Noţiuni generale referitoare la cost

a. Definirea costurilor şi cheltuielilor şi a legăturii acestora cu resursele implicate în realizarea unui proiect şi/sau timpul de execuţie;

b. Caracteristicile costurilor, respectiv:

i. Costurile pe perioada de viaţă a unei construcţii;

ii. Costurile proceselor şi costurile proiectelor;

iii. Costurile din perspectiva investitorului şi/sau a executantului;

iv. Valoarea costurilor;

v. Aspect legislative şi normative privitoare la cost;

c. Clasificarea costurilor:

i. Costuri asociate proceselor de analiză managerială a unui proiect;

4

ii. Costuri asociate proceselor de evaluare/estimare a proiectelor de construcţie;

d. Structura costurilor:

i. Costul materialelor;

ii. Costul manoperei;

iii. Costul utilajelor;

iv. Actualizarea costurilor;

v. Costuri ascunse;

e. Noţiunea de preţ.

2. Cunoştinţe fundamentale pentru analiza costurilor:

a. Elemente de statistică şi probabilitate;

b. Elemente de analiză economică şi financiară;

c. Modele de optimizare;

d. Elemente fundamentale privind măsurarea lucrărilor:

3. Cunoştinţe generale:

a. Cunoştinţe generale privind structura şi funcţionarea firmei de construcţii;

b. Cunoştinţe generale privind managementul resurselor umane într-o firmă de construcţii;

c. Managementul informaţiei în firma de construcţie;

d. Managementul calităţii;

e. Ingineria valorii;

f. Protecţia, securitatea şi sănătatea muncii; protecţia mediului înconjurător.

5

Figura 1. Cunoştinţe şi instrumente specifice ingineriei costurilor

CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE SPECIFICE INGINERIEI

CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE CUNOSTINTE SI INSTRUMENTE

Notiuni generale referitoare

Definirea costurilor si

Caracteristicile costurilor

Clasificarea costurilor

Structura costurilor

Notiunea de pret

Cunostinte fundamentale pentru analiza costurilor

Statistica si probabilitate

Analiza economica si

Modele de optimizare

Masurarea lucrarilor

Cunostinte generale

Structura si functionarea

Managementul resurselor

Managementul informatiei

Managementul calitatii

Managementul costului total al procedeelor de lucru

Implementarea proiectului

Masurarea performantelor

Evaluarea randamentului

Planificarea proiectului

Terminologie de baza

Activitati principale

Controlul proiectelor

Exigente ale proiectului si analiza

Scopul si strategia de executie

Planificarea proiectului

Estimarea costurilor si proiectarea

Managementul resurselor

Ingineria si analiza valorii

Managementul riscurilor

Managementul contractelor

Managementul deciziilor

Procedee de implementare

Controlul proiectelor

Receptia proiectelor

Contabilizarea costurilor

Evaluarea performantelor

Evaluarea performantelor

Evaluare randament proiect

Evaluarea randamentului produselor

Ingineria valorii

Protectia, securitatea muncii si a mediului Auditarea proiectelor

Managementul schimbarilor

Managementul bazelor de date

Evaluarea performantelor

6

b) Cunoştinţe şi instrumente specifice, utilizate pentru rezolvarea problemelor specifice de inginerie a costurilor unui proiect de construcţie 1. Managementul costului total (TCM) al procedeelor de

lucru: a. Terminologie de bază; b. Activităţi principale (strategice) şi managementul

acestora; c. Controlul proiectelor;

2. Planificarea (programarea) proiectului: a. Determinarea exigenţelor proiectului şi analiza

acestora; b. Scopul şi strategia de execuţie a proiectului; c. Planificarea proiectului; d. Estimarea costurilor proiectului şi proiectarea

bugetelor de execuţie; e. Managementul resurselor pentru realizarea

proiectului; f. Ingineria şi analiza valorii; g. Managementul riscurilor; h. Managementul contractelor; i. Managementul deciziilor;

3. Implemetarea proiectului: a. Procedee de implementare a proiectelor; b. Controlul proiectelor; c. Recepţia proiectelor;

4. Măsurarea performanţelor privind realizarea proiectului: a. Contabilizarea costurilor; b. Măsurarea performanţelor proiectului;

7

c. Măsurarea performanţelor produselor realizate (elemente, subansamble, ansamble sau obiecte de construcţie);

5. Evaluarea randamentului privind realizarea proiectului: a. evaluarea randamentului proiectului; b. evaluarea randamentului produselor realizate; c. previziuni; d. metode de auditare a proiectelor; e. managementul schimbării; f. managementul bazelor de date; g. evaluarea performanţelor proiectului.

1.2. De ce este managementul costului o funcţie inginerească ?

Majoritatea oamenilor recunosc că inginerul şi/sau ingineria (definite ca aplicaţii ale principiilor ştiinţei şi tehnicii) sunt cei care creează lucruri funcţionale (produse care au o utilitate). Ingineria, în general, are multiple dimensiuni. Cea mai evidentă, este cea legată de proiectarea dimensională a unui produs, de calculul şi analiza tuturor factorilor care condiţionează această dimensionare (proiectarea unei construcţii, proiectarea unui pod, proiectarea unui soft de aplicaţie, etc). În acelaşi timp, în spatele dimensiunilor fizice ale produsului proiectat, sunt alte importante aspecte legate de bani, timp şi alte resurse care sunt investite în realizarea produselor proiectate. Acestea sunt cunoscute sub o denumire generică de costuri. Astfel dacă ne referim la exemplul de mai sus, cineva trebuie să estimeze cât costă podul sau clădirea proiectate, să determine activităţile necesare pentru proiectarea şi execuţia acestora, să estimeze cât vor dura aceste activităţi, etc. Mai mult, cineva trebuie să monitorizeze şi să evalueze progresul proiectării şi execuţiei podului sau clădirii (în relaţie directă cu consumurile de bani şi timp) şi să asigure că podul sau clădirea complet

8

finalizate vor fi puse în funcţiune conform cerinţelor proprietarilor/beneficiarilor/clienţilor. De asemenea, cineva trebuie să monitorizeze şi să evalueze costul utilizării şi întreţinerii podului sau clădirii pe perioada de funcţionare a acesteia.

Se poate afirma că nici o construcţie nu a fost realizată fără a lua în considerare costul în oricare din formele sale, iar analiza sistematică şi profesională a dimensiunilor acestuia, conduce la realizarea unor construcţii cu performanţe deosebite.

Ingineria costurilor pune în evidenţă costul ca fiind o extensie necesară a ingineriei ca disciplină tradiţională şi evidenţiază legatura intimă existentă între dimensiunile fizice ale unei construcţii şi cost.

1.3. Este necesar ca practicianul în ingineria costurilor să aibă o pregătire inginerească tradiţională ?

Instrumentele şi cunoştinţele necesare pentru a lucra cu costuri (estimarea costurilor, planificare şi programarea costurilor, analiza costurilor, analiza riscurilor, măsurarea performanţelor, etc) sunt mult diferite de cele solicitate de dimensionarea fizică a construcţiilor. Tocmai din această diferenţă s-a născut disciplina ingineria costurilor. Practicienii în ingineria costurilor lucrează împreună cu inginerii, arhitecţii, managerii de proiect şi alte meserii, ocupându-se de dimensiunile legate de cost ale produselor ce se realizează. Din această cauză practicienii în ingineria costurilor au nevoie de înţelegerea “principiilor ştiinţifice şi tehnice” pe care le utilizează aceştia în munca lor.

Prin urmare, în domeniul construcţiilor, ingineria costurilor este o formă de pregatire suplimentară a inginerului constructor tradiţional . Alături de cunoştinţele ştiinţifice, tehnice şi tehnologice specifice meseriei de constructor, ingineria costurilor furnizează cunoştinţe referitoare la evaluarea costurilor în lungul vieţii unei construcţii, analiza costurilor, măsurarea performanţelor unui proiect, evaluarea şi analiza riscurilor, etc.

9

1.4. Funcţiile ingineriei costurilor

Ingineria costurilor, îmbracă numeroase forme de aplicare în domeniul ingineriei construcţiilor.

Practicianul în ingineria costurilor poate să lucreze pentru:

- Investitori / proprietari / clienţi, ajutându-i în fundamentarea propriei lor afaceri în domeniul construcţiilor;

- Antreprenori / contractori, furnizându-le acestora informaţii şi ajutându-i în formularea ofertelor, încheierea contractelor, planificarea şi programarea execuţiei, controlul execuţiei, etc ;

- Proiectanţi ai lucrărilor de construcţii.

Practicianul în ingineria costurilor tinde să:

- fie specializat în domenii strict definite, cum ar fi: estimarea costurilor, planificarea şi programarea costurilor, etc;

- să fie specializat în a lucra fie în managementul proiectului fie pentru controlul execuţiei proiectului;

- să fie specializat în anumite direcţii din ingineria construcţiilor (clădiri, construcţii inginereşti, instalaţii funcţionale, tehnologii de execuţie, etc);

În practica mondială, practicienii în ingineria costurilor pot fi întâlniţi sub titulatura de: cost estimator (estimatori de cost); quantity surveyor (verificator privind încadrarea în cantităţile şi costurile contractate a lucrărilor de construcţii) care poate fi asimilat cu dirigintele de şantier din ţara noastră, parametric analyst (analist al parametrilor de execuţie a proiectului); value engineer (ingineria valorii); cost schedule engineer (inginer în planificarea costurilor); project manager (manager de proiect); etc.

Indiferent însă de forma de specializare sau domeniul de lucru, practicianul în ingineria costurilor trebuie să aibă o pregătire fundamentală specifica domeniului ştiinţei inginereşti de construcţii, la care să se adauge cunoştinţe fundamentale privind costurile şi cunoştinţe privind tehnici şi instrumente specifice ale ingineriei costurilor.

10

1.5. Activităţi specifice ingineriei costurilor

Pentru a înţelege corect rolul şi importanţa activităţii practicianului în ingineria costurilor, în cele ce urmează sunt precizate explicit, principalele responsabilităţi ale acestuia, legate de realizarea unui proiect de construcţie:

• Estimarea costurilor – este principala responsabilitate a practicianului în ingineria costurilor, aceasta fiind realizată pentru investitori/proprietari/beneficiari, proiectanţi, manageri de proiect, executanţi;

• Planificarea investiţiilor şi a lucrărilor de construcţii – în responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor fiind planificarea costurilor şi fluxurilor financiare asociate;

• Analiza de risc în realizarea unei investiţii sau lucrări de construcţie – responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor fiind cuntificarea în costuri a oricăror situaţii de risc ce pot apărea pe parcursul derulării unei investiţii sau lucrări de construcţii;

• Controlul costurilor – este responsabilitatea integrala a practicianului în ingineria costurilor, a controla costurilor pe parcursul realizării lucrărilor de construcţii. Acest control urmăreşte atît încadrarea în costurile planificate cît şi structura costurilor efectuate;

• Dezvoltarea unor modele de cost – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să dezvolte pentru fiecare investiţie sau lucrare de construcţie în parte un model de estimare, înregistrare şi control al costurilor;

• Colectarea informaţiilor – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor dezvoltarea unui sistem de înregistrare a datelor care să furnizeze informaţiile necesare atât propriei activităţi cît şi celorlaţi participanţi interesaţi care au atribuţii de decizie;

• Validarea informaţiilor legate de cost – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să analizeze şi să valideze toate informaţiile primare legate de

11

costuri în legătură cu realizarea unei investiţii sau lucrări de construcţii;

• Analiza propunerilor financiare ale furnizorilor – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să analizeze, din punct de vedere al costurilor, toate ofertele furnizorilor

• Activitatea de reducere şi îmbunătăţire a costurilor – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să analizeze şi să propună soluţii de reducere a costurilor sau de îmbunătăţire a costurilor de realizare a unei investiţii sau lucrări de construcţie;

• Analiza valorii – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să analizeze valoarea investiţiilor sau lucrărilor de construcţie prin raportare la calitatea lor şi la durata de execuţie;

• Proiectarea costurilor – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să stabilească limitele de cost pentru execuţia unor investiţii sau lucrări de construcţii;

• Determinarea cerinţelor de cost - este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să definescă în mod clar care sunt cerinţele tehnice şi de calitate în legătură cu costurile de realizare a unor investiţii şi lucrări de construcţii;

• Pregătirea datelor şi realizarea evaluărilor pentru întocmirea planurilor de afaceri – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să contribuie prin evaluări şi informaţii legate de cost la elaborarea planurilor de afaceri şi a studiilor de fezabilitate;

• Întocmirea analizelor comparative – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să întocmească şi să puna la dispoziţia tuturor celor interesaţi analize comparative ale costurilor de realizare a investiţiilor sau lucrărilor de construcţie;

12

• Suport la negocierea contractelor – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să asigure suportul pentru negocierea costurilor de realizare a investiţiilor şi lucrărilor de construcţie;

• Analiza valorii banilor în timp – este responsabilitatea practicianului în ingineria costurilor să analizeze şi să întreprindă demersurile necesare păstrării valorii banilor.

1.6. Organisme şi instituţii specific ingineriei costurilor

Importanţa activităţilor specifice ingineriei costurilor a făcut ca practicienii să se reunească în organisme naţionale şi internaţionale. Scopul acestora este de a fi o modalitate de schimb de idei şi informaţii între specialiştii în domeniu dar şi de a dezvolta standarde ale meseriei, sisteme de pregătire profesională care să conducă la recunoaşterea importanţei ingineriei costurilor ca disciplină distinctă a pregătirii profesionale a unui inginer.

Dintre organismele internaţionale în domeniu care se bucură de o largă recunoaştere amintim:

AACE – The Association for Advancement of Cost Engeeniring

EACE – European Association for Cost Engeeniring

ASPE – American Society of Pofessional estimators

ICEC – International Cost Engeenirig Council

SCEA – Society of Cost Estimating and Analysis

13

2. PROIECTUL DE CONSTRUCŢIE

Termenul de proiect are o largă răspândire şi este foarte des folosit, de multe ori într-un context greşit. Deseori un proiect este confundat cu un program. ( de exemplu autorităţile locale vorbesc despre “proiectul-asigurarea ingrijirii la domiciliu a persoanelor inaintate in virsta”, când corect este să se definească această acţiune ca un program). Din această cauză, cel puţin din punct de vedere formal, este recomandabil să fie foarte bine definit ce este un proiect şi prin ce se caracterizează acesta. Tehnicile şi instrumentele manageriale care se aplică în cazul proiectelor sunt diferite de cele utilizate de exemplu pentru managementul producţiei.

2.1. Ce este un proiect ?

Project Management Institute – P.M.I., care este asociaţia profesională a managerilor de proiect, defineşte proiectul ca fiind “un efort temporal întreprins pentru realizarea unui produs, serviciu sau rezultat având un caracter unic“. Prin termenul temporal se inţelege că orice proiect are un termen de începere şi de finalizare bine definit. Unic înseamnă că produsul, rezultatul sau serviciul sunt diferite de altele care au mai fost realizate până atunci. În realitatea practică, caracterul unic se regăseşte la orice proiect indiferent de mărimea acestuia sau domeniul de aplicare, în timp ce caracterul temporal este mai greu de definit şi realizat. Este adevărat că orice proiect are un termen de începere corespunzător căruia se fixează anumite scopuri şi obiective şi implicit bugetele aferente. În timp însa, din motive diverse se produc modificări ale proiectului datorate schimbării obiectivelor şi scopurilor urmărite, care atrag de la sine modificări ale bugetelor şi chiar a termenelor de finalizare. Din această cauză termenul

14

temporal trebuie înţeles ca definind o activitate temporală - ce se realizează o singură dată, deci nu are un caracter repetitiv. Prin urmare putem afirma că un proiect este un efort, materializat prin activităţi non-repetitive, care are ca efect un produs, un serviciu sau un rezultat unic. Principalele caracteristici ale unui proiect, sunt următoarele:

- Fiecare proiect are ca scop creearea unei noi entităţi care nu a mai fost realizată pâna atunci;

- Fiecare proiect are definit un început şi un sfârşit precum şi un ciclu de viaţă foarte bine precizat;

- Realizarea unui proiect presupune execuţia unui ansamblu de activităţi distincte dar interdependente;

- Fiecare proiect este unic nu numai ca rezultat ci şi ca mod de execuţie;

- Activităţile unui proiect consumă resurse variate şi în cantităţi variabile pe parcursul realizării lor.

Execuţia oricărui proiect este subordonată anumitor cerinţe (constrângeri) pe care acesta trebuie să le îndeplinească. Despre orice proiect spunem că trebuie executat bine, ieftin şi repede. Sintetic aceste cerinţe sunt următoarele:

- Performanţe tehnice şi funcţionale; - Costuri; - Durată de execuţie.

Prin urmare, un proiect mai poate fi definit ca fiind: Un ansamblu unic de activiăţi coordonate, având un moment de începere şi unul de finalizare foarte clar stabilite, a căror realizare trebuie să îndeplinească obiective specifice definite în termeni de cost, program de execuţie şi parametrii de performanţă în exploatare. În mare, obiectivele specifice unui proiect, trebuie să răspundă la trei criterii fundamentale:

- Proiectul trebuie să fie finalizat la termen;

15

- Proiectul trebuie să fie însoţit de un buget (costuri de execuţie);

- Proiectul trebuie să răspundă la cerinţele de calitate impuse.

Grafic, aceste criterii de realizare a unui proiect se materializează în aşa numitul triunghiul proiectului prezentat în figura 2.

Figura 2. Triunghiul proiectului

De remarcat că la realizarea unui proiect, în mod obişnuit se impun două din obiective (criterii) cel de al treilea fiind rezultatul îndeplinirii acestora. Astfel dacă la un proiect sunt impuse costul şi durata de execuţie atunci calitatea acestuia este un rezultat. La fel dacă la un proiect sunt impuse calitatea şi durata, costurile de execuţie sunt o rezultantă a acestora doua.

2.2. Contextul în care se realizează un proiect

Realizarea unui proiect este influenţată de o serie întreagă de factori externi sau interni organizaţiei care realizează proiectul. Factorii externi sunt: clientul (investitorul şi/sau beneficiarul), consultanţi externi, contractori, furnizori, concurenţi, politicieni, agenţii guvernamentale de interes naţional sau local, serviciile publice, utilizatorii finali publicul larg. Factorii interni includ: organizarea managementului de proiect, echipa de management a proiectului, departamentele de specialitate (financiar, tehnic, etc.)

TIMP (DURATA DE EXECUTIE)

CALITATECOST

16

şi chiar acţionariatul investitorului/clientului. În figura 3, sunt prezentaţi grafic, factorii care influenţează realizarea unui proiect.

Figura 3. Mediul în care se realizează un proiect

2.3. Proiectul de construcţie

Proiectul de construcţie este un proiect a cărui rezultat se materializează în:

- o construcţie nouă (casă de locuit, clădire înaltă, baraj de apă, platformă industrială, pod, apeduct, aeroport, tunel, drum, autostradă, etc)

- o reţea de utilităţi (reţea de gaz, reţea de apă, reţea de canalizare etc.)

PROIECT

distribuitori

contractori

furnizori

clienti

utilizatori finali

public

executant

concurenti

legislatie politica

tehnologie social-cultural

economie mediu

17

- o reparaţie, refacere, consolidare, a unei construcţii vechi sau afectate de accidente sau catastrofe naturale.

Proiectul de construcţie poate fi definit în mod foarte variat. Astfel proiectul de construcţie poate să însemne să construieşti o casă, o clădire înaltă, un baraj de apă, o platformă industrială, un aeroport sau să refaci un traseu pentru conducte de utilitaţi. Exista un numar foarte mare de tipuri de proiecte de constructie, însă indiferent de forma şi utilizarea lor, acestea au o serie de caracteristici care le diferenţiază de alte tipuri de proiecte.

Proiectele de construcţii sunt foarte complicate şi mari consumatoare de resurse.

Execuţia unei construcţii, chiar şi de mici dimensiuni, presupune folosirea unui mare număr de unelte, scule, dispozitive şi utilaje, a unui nomenclator de materiale foarte variat şi aplicarea a sute de procedee de lucru.

Succesiunea operaţiilor trebuie să urmeze o anumită ordine naturală, care atrage de la sine anumite restricţii de timp şi condiţionare a relaţiilor între activităţi.

Fiecare construcţie este un unicat atît ca produs realizat cît şi ca activităţi executate.

Execuţia unui proiect de construcţie este sub influenţa unui număr mare şi variat de factori de multe ori nepredictibili.

În tabelul 1 sunt prezentate într-o formă organizată, caracteristicile proiectelor de construcţii.

18

TABEL 1. PARTICULARITĂŢI ALE PROIECTELOR DE CONSTRUCŢII Nr. crt

Particularitate proiect de construcţii

Efecte tehnico - economice

Modalităţi de rezolvare

PROCESUL PRODUCŢIEI DE CONSTRUCŢII ESTE MOBIL ÎN TIMP CE PRODUSUL ESTE FIX

Necesitatea asigurării continuităţii activităţii şi a folosirii resurselor umane şi materiale

Optimizarea programării lucrărilor, atât în cadrul şantierului cât şi în corelare cu alte şantiere, astfel încât să se asigure frontul de lucru necesar

Organizarea distinctă a fiecărui şantier în funcţie de condiţiile specifice

Proiectarea pentru fiecare şantier în parte, a unui proiect de organizare.

Necesitatea asigurării unui caracter mobil al dotării cu utilaje

Obligativitatea folosirii unor utilaje care să poate fi deplasate de la un punct de lucru la altul, fie în întregime fie demontate şi remontate acolo unde este nevoie. Această caracteristică a utilajelor influenţează negativ şi performanţele tehnice ale acestora.

1.

Mobilitatea procesului de producţie se manifestă atât în diferite faze de executare a lucrărilor din cadrul unui obiect de construcţie, cât şi după terminarea lucrărilor la un obiect când forţa şi mijloacele de muncă trebuie să se deplaseze la un alt obiect de construcţie

Necesitatea asigurării unui caracter mobil forţei de muncă

Necesitatea de a crea condiţii de cazare, asigurarea mijloacelor pentru transportul în zona şantierului, acordarea de indemnizaţii specifice pentru personalul muncitor care se deplasează

19

Necesitatea aducerii unui volum mare de materiale foarte diverse în zona şantierului

Impune folosirea unor mijloace de transport diversificate, de capacitate corespunzătoare, cât mai eficiente; amenajarea unor căi de transport adecvate în interiorul şantierului; asigurarea posibilităţilor de depozitare a materialelor şi asigurare a securităţii lor

Structură complexă a cheltuielilor de realizare a unei investiţii ( cheltuieli cu resursele, cheltuieli de organizare, cheltuieli transport, etc.)

Necesită un sistem de formare şi calcul al preţurilor specific activităţii de construcţii.

2. PROCESUL DE PRODUCŢIE ÎN CONSTRUCŢII ARE UN CARACTER MAI COMPLEX DECÂT CEL DIN ALTE RAMURI ALE INDUSTRIEI În activitatea de construcţii se utilizează peste 200.000 de sortimente şi tipo dimensiuni de materiale, peste 300 tipuri de utilaje şi

Necesitatea unor reglementări tehnico – economice diferenţiate în funcţie de natura lucrărilor

Obligativitatea elaborării unui număr foarte mare de prescripţii şi normative tehnice cuprinzând caracteristicile lucrărilor de construcţii, consumurile de resurse, tehnologiile de execuţie, condiţiile de calitate şi conformitate a lucrărilor

20

dispozitive individuale şi sunt recunoscute circa 100 de meserii

Fiecare lucrare de construcţie trebuie analizată individual pentru adoptarea celei mai bune variante tehnico – organizatorice şi economice de execuţie

Necesitatea de a analiza fiecare lucrare de construcţie în parte în vederea adoptării soluţiei optime şi implicit necesitatea de a exista metode şi tehnici de analiză specifice, aplicabile activităţii de construcţie.

Necesitatea de a alege amplasamentele cele mai favorabile din punct de vedere al exploatării şi optime din punct de vedere al execuţiei

Folosirea unor metode de analiza şi comparaţie eficiente care să permită luarea celor mai bune decizii

PRODUSELE ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII AU CARACTER DE UNICAT

Necesitatea proiectării distincte a fiecărui obiect de construcţie

Utilizarea unor metode avansate de proiectare care să permită adoptarea celor mai bune soluţii de execuţie, într-un timp cât mai scurt şi reducerea costurilor aferente proiectării

Necesitatea realizării unui proiect de organizare de şantier pentru fiecare obiect de construcţie

Realizarea de proiecte cu privire la organizarea execuţie care să permită optimizarea execuţiei şi reducerea costurilor aferente

3.

Diversitatea obiectelor de construcţii, diversitatea condiţiilor de execuţie, varietatea soluţiilor tehnice şi organizatorice de execuţie, conferă acestora caracterul de unicat

Costurile şi cheltuielile de execuţie sunt diferite de la obiect la obiect chiar dacă acestea au forme si dimensiuni identice

Elaborarea de documentaţii tehnico – economice pentru fiecare obiect sau lucrare de construcţie.

21

CEA MAI MARE PARTE A ACTIVITĂŢII DE CONSTRUCŢII SE DESFĂŞOARĂ ÎN AER LIBER

Influenţează activitatea forţei de muncă, modificând randamentul acesteia

Necesitatea existentei unei programări raţionale a activităţii de construcţii, care să elimine efectele negative ale condiţiilor meteorologice asupra randamentului fortei de muncă

4.

Procesul de producţie din construcţii este influentat direct de o serie de factori atmosferici cum ar fi: temperatura, vântul, acţiunea radiaţiilor solare, etc.

Influenţă negativă asupra desfăşurării proceselor tehnologice

Necesitatea existentei unei programări raţionale a activităţii de construcţii, care să elimine efectele negative ale condiţiilor meteorologice asupra derulării proceselor tehnologice. Adoptarea unor măsuri tehnice şi organizatorice care să elimine efectul negativ al condiţiilor meteorologice

DURATA MARE DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢIE

Concentrarea unor cantităţi mari de resurse în cadrul fiecărui şantier

Adoptarea unor soluţii organizatorice de execuţie care să reducă cât mai mult posibil stocurile de resurse din şantier

5

Fluctuaţia forţei de muncă în cadrul şantierului ca urmare a diversităţii proceselor de construcţie

Adoptarea unor soluţii organizatorice de execuţie care să conducă la alocarea fortei de muncă pentru un timp cât mai îndelungat în cadrul fiecărui şantier

Aceasta este determinată de dimensiunile mari ale obiectelor de construcţie, numărul foarte mare şi varietatea proceselor de construcţie, impunerile tehnologice şi organizatorice privind execuţia

Decontarea pe parcurs a lucrărilor de construcţie

Întocmirea de documentaţii economice privind situaţia lucrărilor executate şi decontarea acestora.

22

2.4. Obiectivele unui proiect de construcţie

Ca orice proiect şi proiectele de construcţie trebuie să răspundă la cele trei obiective generale (triunghiul proiectului), respectiv: timp, cost şi calitate. Dacă o să analizăm cu atenţie complexitatea şi particularităţile proiectului de construcţie (vezi tabelul 1), vom observa o serie întreagă de alţi factori a căror rezolvare impune oricărui proiect de construcţie şi alte obiective ce trebuie luate în considerare. În anul 1996 un grup format din investitori, arhitecţi, ingineri, consultanţi, manageri de proiect, organizaţi sub denumirea de Collaborative Process Institute (CPI), au concluzionat că în cazul particular al proiectelor de construcţie, pentru a avea garanţia realizării cu success a proiectului, trebuie avute în vedere 6 obiective distincte, respectiv: cost, timp, calitate, siguranţă, scop, funcţionalitate.

Cost

În cadrul unui proiect de construcţie, este esenţial să estimezi şi să controlezi cît va costa realizarea acestuia. Un proiect de construcţie nu poate demara decât în condiţiile unor estimări ale costurilor şi a proiectării unor bugete de execuţie. Pe parcursul execuţiei este esenţial ca toate cheltuielile efectuate cu manopera, materialele, utilajele şi echipamentele, etc, să fie calculate şi comparate cu bugetele proiectate în aşa fel încît acestea să nu fie depăşite.

Timp

Pentru multe proiecte durata în care ele sunt realizate, este mai importantă decât costurile de execuţie. Execuţia unui proiect este organizată şi planificată iniţial iar pe parcursul execuţiei se monitorizează modul cum este respectat acest program iniţial.

Calitate

Prin calitate se înţeleg toate aspectele care caracterizează o construcţie şi care nu au fost luate în considerare prin intermediul celorlalte obiective ale proiectului de construcţie. Astfel calitate înseamnă aspect estetic, impactul asupra utilizatorilor, caracteristicile materialelor utilizate. În general calitatea se

23

apreciază printr-o serie de teste şi încercări de laborator, proceduri de lucru, specificaţii tehnice, dirigenţie de şantier.

Siguranţă

Indiferent de valoarea unui proiect de construcţie, acesta nu trebuie să afecteze în nici un fel sănătatea şi siguranţa celor care execută construcţia sau care o utilizează. Prin siguranţă se înţeleg toate măsurile care trebuie luate pentru ca procesul de construire dar şi construcţia în sine atât în faza de execuţie cât şi în cea de exploatare să fie sigure.

Utilizabilitate

Prin utilizabilitate se înţeleg necesităţile utilizatorilor finali ai constructiilor şi transpunerea acestora în dimensiunile, forma, gabaritul şi alcătuirea construcţiilor.

Funcţionalitate

Prin funcţionalitate se înţelege modul în care proiectul de construcţie satisface necesităţile pe termen scurt, mediu şi lung, a utilizatorilor finali ai construcţiilor. Funţionalitatea este monitorizată şi controlată pe parcursul utilizării construcţiei prin intermediul măsurătorii şi analizei diagramelor de consumuri. Acestea permit să se aprecieze eficienţa şi performanţele privind funcţionarea construcţiei.

2.5. Etapele de realizare a unui proiect de construcţie-ciclul de viaţă al proiectelor de construcţie

Orice proiect de construcţie se caracterizează prin anumite etape de realizare/execuţie cunoscute sub denumirea de ciclu de viaţă, respectiv o succesiune de activităţi specifice care trebuie realizate între momentul de start şi cel de finalizare a proiectului.

La modul general, ciclul de viaţă al unui produs este caracterizat de următoarele etape prezentate în figura 4.

24

Figura 4. Ciclul de viaţă al produsului

Faza de introducere a produsului, caracterizată prin încercarea de promovare a respectivului produs şi de căutare a acelor criterii şi cerinţe care trebuie satisfăcute pentru a răspunde nevoilor clienţilor.

Faza de creştere, caracterizată prin faptul că produsul a ajuns la un stadiu de concepţie şi realizare care conduce la un număr din ce în ce mai mare de clienţi care îl solicită.(sau altfel spus produsul răspunde la cerinţele şi exigenţele tuturor celor implicaţi-clienţi, producători, etc)

Faza de maturitate, caracterizată prin atingerea unui număr maxim şi constant în timp de clienţi care solicită în mod constant respectivul produs.

Faza de saturaţie, caracterizată printr-o scădere a interesului clienţilor pentru produs

Faza de declin, caracterizată printr-o reducere a numărului de clienţi interesaţi în achiziţionarea sau utilizarea produsului. Această fază poate fi urmată fie de o resuscitare a produsului fie de „moartea” sa prin eliminarea de pe piaţă.

Dacă ne referim la un proiect de construcţie, avînd în vedere particularităţile acestuia, ciclul de viaţă poate fi definit funcţie de:

introducere crestere maturitat saturatie declintimp

lei

resuscitare

eliminare

25

complexitatea proiectului; momentul de începere şi de finalizare a proiectului.

Proiectele de construcţie de mică complexitate sunt în general proiecte care:

se realizează într-un timp relativ scurt; nu implică cheltuieli foarte mari; utilizează tehnici şi tehnologii de execuţie obişnuite; nu implică un efort managerial deosebit.

Pentru astfel de proiecte de construcţie, momentul de începere se consideră cel în care s-a obţinut autorizaţia de construire iar cel de finalizare cînd s-a semnat procesul verbal de recepţie. În figura 5 este prezentat ciclul de viaţă al proiectelor de mică complexitate.

Figura 5. Ciclul de viaţă al proiectelor de construcţie de mică complexitate.

Beneficiar / Proprietar /

Definirea proiectului -stabilirea

specificatiilor de

Proiectare – stabilirea detaliilor de executie

Organizarea si planificarea lucrarilor

Finalizarea si receptia lucrarilor

Executia lucrarilor de constructie

Contractarea lucrarilor si achizitionarea

26

Această etapizare a realizării unui proiect de construcţie este din păcate simplistă, deoarece nu are în vedere tot ce se întâmplă înainte de obţinerea autorizaţiei de construire şi după predarea (recepţia) către client.

Pentru proiectele de construcţie complexe, care implică:

cheltuieli (investiţii) foarte mari;

se realizează într-un timp îndelungat;

implică tehnici şi tehnologii de execuţie numeroase şi variate;

necesită eforturi manageriale importante.

şi în general pentru înţelegerea şi analiza corectă a oricărui proiect de construcţie, trebuie avută în vedere întreaga istorie a ciclului de viaţă, începînd de la momentul concepţiei şi terminînd cu momentul demolării sau schimbării destinaţiei construcţiei. În figura 6 este reprezentat ciclul de viaţă extins al unui proiect de construcţie complex.

Toate proiectele de construcţie pornesc de la un concept (etapa 1) respectiv se stabilesc nevoile clientului/beneficiarului/investitorului şi se formează o părere despre posibilităţile de investiţie, se analizează riscurile, se propune un plan de afaceri şi se evidenţiază cheltuielile, beneficiile şi se stabilesc momentele de referinţă ale proiectului (etapele 2-4). In vederea obtinerii autorizaţiei de construire (etapa 6) de cele mai multe ori (avînd în vedere impactul pe care îl au construcţiile asupra mediului înconjurător) proiectul se supune discuţiei şi aprobării publice (etapa 5), după care se obţin toate avizele şi autorizaţiile de construire. În faza premergătoare începerii proiectului (etapa 7) trebuie stabilită modalitatea în care se va derula realizarea efectivă a proiectului de construcţie, respectiv: asigurarea managementului, modalitatea de relaţionare cu ceilalţi participanţi la realizarea proiectului, modalitatea de contractare a lucrărilor,

27

etc. În continuare se stabilesc soluţii tehnice pentru realizarea proiectului de construcţie (atît ca forma, dimensiuni, materiale cît şi ca durata de execuţie, calitate solicitată, funcţionalitate, etc.) se analizează fezabilitatea fiecărei soluţii, se decide asupra specificaţiilor finale privind proiectarea tehnică.(etapa 8). Urmează proiectarea propriu-zisă şi elaborarea detaliilor de execuţie (etapa 9), contractarea lucrărilor de construcţie (etapa 10), execuţia efectivă a proiectului (etapa11). La terminarea lucrărilor, după finalizarea tuturor testelor şi încercărilor şi după punerea în funcţiune la parametrii proiectaţi se realizează finalizarea efectiva a proiectului, respectiv recepţia (etapa12). Perioada de viaţă economică corespunde intervalului de timp în care proiectul funcţionează şi produce beneficii cel puţin în conformitate cu planul de afaceri iniţial. (etapa 13). În fine la momentul în care construcţia nu mai corespunde cerinţelor iniţiale ale proiectului, aceasta urmează a fi demolată sau să fie modificată destinaţia şi funcţionalitatea acesteia. (etapa 14).

28

Figura 6 Ciclul de viaţă extins al unui proiect de construcţii

CONCEPTIE

FEZABILITATE

PLAN DE AFACERI

EVALUAREA RISCURILOR

DEZBATERE PUBLICA A PROIECTULUI

AUTORIZAREA PROIECTULUI

FAZA PREMERGATOARE INCEPERII PROIECTULUI

PLANIFICAREA PROIECTULUI

PROIECTARE

CONTRACTAREA LUCRARILOR

EXECUTIA PROIECTULUI

FINALIZAREA SI RECEPTIA PROIECTULUI

VIATA ECONOMICA A CONSTRUCTIEI

DEMOLARE/SCHIMBARE DESTINATIE CICLUL DE VIATA AL PROIECTULUI

CICLUL DE VIATA AL CONSTRUCTIEI

CICLUL DE VIATA EXTINS AL PROIECTULUI

29

3. STRUCTURA DE LUCRU A PROIECTULUI DE CONSTRUCŢIE

Realizarea unui proiect de construcţie este în primul rând o artă şi apoi o ştiinţă. Atunci cînd se iniţiază un astfel de proiect, se cunoaşte doar scopul urmărit, eventual momentul de începere şi/sau de terminare a acestuia. Paşii care trebuie parcurşi şi modul cum se va face acest lucru este numai la îndemîna managerului de proiect şi depind în foarte mare măsură de talentul acestuia.

La proiectele de construcţii mici, foarte simple, pentru a căror realizare sunt necesare un număr mic de activităţi, managerul de proiect face un inventar mintal al acestora, iar pentru organizarea, planificarea, excuţia şi controlul acestora, nu foloseşte metode grafice, tehnici şi instrumente sau programe computerizate. În general, în astfel de situaţii, experienţa profesională este suficientă pentru rezolvarea tuturor problemelor.

Însă marea majoritate a proiectelor de construcţie sunt de mari dimensiuni şi foarte complexe. Realizarea lor presupune mii de activităţi, care trebuie corelate, organizate, planificate, estimate, analizate, controlate şi chiar modificate în timp. Tehnicile şi instrumentele tradiţionale de management, cum ar fi graficele CPM sau graficele MPM, permit stabilirea unei soluţii de organizare şi planificare a lucrărilor, rezultând desene de foarte mari dimensiuni, cu numeroase condiţionări, care nu pot fi urmărite şi analizate în integralitatea lor pe ecranul unui computer sau pe o planşă de foarte mari dimensiuni. Într-o astfel de situaţie, managerul de proiect va trebuie să „dividă” proiectul în „părţi componente” de mai mici dimensiuni şi complexitate, pe care are posibilitatea să le gestioneze separat într-un mod mai simplu şi eficient. Această tehnică poarta denumirea de „Structura de Lucru a Proiectului” – SLP (în limba engleză sub denumirea de Work Breakdown Structure-WBS).

30

3.1. Conceptul de structură de lucru a proiectului – S.L.P

Structura de Lucru a Proiectului – S.L.P, este o structură logică, ierarhic ramificată a tuturor activităţilor necesare pentru realizarea completă a unui proiect de construcţie. Conform Project Management Institute şi a ghidului de management a proiectului PMBOK Guide, S.L.P este „ o descompunere ierarhică-orientată spre rezultate, a activităţilor care trebuie executate pentru realizarea proiectului, atingerea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor cerute, definind domeniul de aplicare al proiectului. Fiecare nivel ierarhic de descompunere, reprezintă o descriere din ce în ce mai detaliată a proiectului. S.L.P descompune proiectul în „pachete de lucru” care sunt analizate, organizate, planificate, controlate, estimate individual”.

În vîrful S.L.P este întotdeauna proiectul care trebuie realizat şi care este obiectul activităţii managerului de proiect. În continuare, nivele inferioare ale S.L.P reprezintă acele „părţi din proiect” care trebuie executate pentru a realiza proiectul în proporţie de 100%. Există mai multe modalităţi de reprezentare a S.L.P, respectiv:

a) Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice ramificate (figura 7)

Figura 7. Structură ierarhică ramificată a S.L.P

PROIECT

diviziune diviziune diviziune

Subdiviziune proiect

Subdiviziune proiect

Subdiviziune proiect

nivelul 1

nivelul 2

nivelul 3

31

b) Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice centralizate (figura 8)

Figura 8. Reprezentare grafică sub forma unei structuri ierarhice centralizate

c) Reprezentare sub formă de listă (figura 9)

Figura 9. Reprezentare sub formă de listă

Prin analiza şi reprezentarea proiectului sub forma S.L.P, se urmăreşte:

descompunerea proiectului în elemente componente, fără a detalia conţinutul acestora, resursele pe care le consumă, legături de interdependenţă între ele;

PROIECT

diviziune proiect

diviziune proiect diviziune proiect

diviziune proiect

1.0. PROIECT

1.1. Diviziune proiect

1.1.1. Subdiviziune proiect

1.1.2. Subdiviziune proiect

1.2. Diviziune proiect

32

facilitarea stabilirii legăturilor existente între diferitele elemente ale proiectului în vederea planificării şi programării execuţiei proiectului;

facilitarea realizării unei structuri organizatorice de execuţie a proiectului;

facilitarea realizării unei structuri care să asigure pre-estimarea costurilor;

facilitarea realizării unei structuri care să asigure controlul costurilor şi consumurilor de resurse necesare execuţiei proiectului;

facilitarea realizării unei structuri care să asigure analiza şi controlul riscurilor la realizarea proiectului;

facilitarea realizării unui sistem de raportare a evoluţiei execuţiei proiectului.

3.2. Principii de realizare a S.L.P

Realizarea unei S.L.P presupune parcurgerea următoarelor etape:

formarea unei echipe interdisciplinare prin efortul şi experienţa căreia se realizează S.L.P. În general existenţa unei echipe permite să fie luate în considerare absolut toate aspectele, legate de realizarea unui proiect şi evită apariţia riscurilor pe perioada de execuţie a proiectului;

stabilirea clară a scopului proiectului şi a obiectivelor urmărite a fi realizate;

realizarea S.L.P prin divizarea proiectului. În acest sens trebuie respectate cîteva reguli generale:

o la nivelul cel mai înalt al S.L.P, este scopul pentru care se realizează proiectul (în cazul proiectelor de

33

construcţii la nivelul cel mai înalt se află obiectul de construcţie/investiţia în totalitatea sa);

o la nivelul 2 al S.L.P sunt precizate acele subdiviziuni ale proiectului prin intermediul cărora se ating obiectivele definite ale proiectului. Aceste sub-diviziuni se pot gestiona, planifica şi controla în mod independent dar pot fi integrate în managementul general al proiectului, permiţînd masurarea evoluţiei proiectului şi a performanţelor sale în termeni de cost, resurse şi programe;

o fiecare sub-diviziune a proiectului este descompusă în atîtea nivele cîte se consideră necesare. Fiecare nivel de detaliere a S.L.P va reprezenta o activitate, bine definită şi delimitată, cu un rezultat măsurabil şi care se poate programa şi controla ca o entitate separată

o fiecare sub-diviziune a proiectului de la nivelul 2 poate sau nu să fie în continuare descompusă în nivele inferioare iar numarul de nivele inferioare poate fi diferit;

realizarea S.L.P într-o structură ierarhică, presupune ca fiecare nivel de detaliere să fie un nivel al planificării proiectului. Pentru fiecare nivel se pot culege şi analiza informaţii şi fiecare element al nivelului se caracterizează prin propriile sale performanţe;

în practică nu este recomandat ca descompunerea fiecărui nivel să fie fără de sfîrşit. În general fiecare nivel al S.L.P trebuie să fie unul semnificativ şi important pentru realizarea întregului proiect, pentru evaluarea şi analiza modului de îndeplinire a scopului şi obiectivelor propuse. De asemenea nivelul de detaliere depinde şi de nivelul managerial la care se face analiza execuţiei proiectului.

34

Astfel pentru managerii din vîrful ierarhiei unei firme, sunt suficiente 2 maxim 3 nivele de divizare a proiectului. Pentru managerii operaţionali este necesar ca proiectul să fie divizat în 7 sau chiar mai multe nivele, deoarece obiectul lor de studiu sunt activităţile şi procesele de muncă;

la proiectele de construcţii mari care implică contractori numeroşi pot fi realizate SLP corespunzătoare fiecărui tip de activitate specifică acestor contractori, în final realizîndu-se o S.L.P integrată;

din punct de vedere al costurilor, cea mai importantă regulă care trebuie respectată este aceea că în cadrul unei S.L.P trebuie să fie cuprinse obligatoriu toate elementele care generează costuri.

In figura 10 este reprezentată grafic structura ierarhică centralizată a S.L.P pentru proiectul unei locuinţe individuale.

35

Figura 10 S.L.P. pentru proiectul „locuinţă individuală tip vilă”

36

3.3. Elaborarea unei S.L.P.

Esenţa elaborării S.L.P. este aceea de a creea un cadru comun pentru:

prezentarea întregului proiect ca o serie de elemente ce interacţionează în mod logic;

facilitarea planificării proiectului;

furnizează fundamentul pentru estimarea şi determinarea costurilor proiectului şi elaborarea bugetelor;

furnizează mecanismul pentru urmărirea performanţelor, costului şi programului de realizare a proiectului;

furnizează fundamentul pentru determinarea resurselor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului;

furnizează mecanismul pentru generarea programului de realizare a proiectului şi a rapoartelor de execuţie;

stă la baza întocmirii graficelor reţea de execuţie a proiectului şi a sistemului de control a acestuia;

facilitează stabilirea responsabilităţilor pentru fiecare activitate a proiectului.

La elaborarea unei S.L.P. trebuie avute în vedere:

definiţia unei S.L.P., formulată în conformitate cu Project Management Institute şi a ghidului de management a proiectului PMBOK Guide;

principiile generale de realizare a unei S.L.P.;

obiectivele urmărite prin elaborarea S.L.P.

Întotdeauna în vîrful structurii ierarhice, la nivelul 1 a S.L.P., se află scopul proiectului, respectiv obiectul de construcţie/investiţia

37

în construcţie, care materializează îndeplinirea în proporţie de 100% a obiectivelor proiectului. La nivelul imediat inferior de divizare, nivelul 2, sunt descrise acele „părţi” ale proiectului a căror execuţie integrală, garantează realizarea 100% a proiectului. Aceste „parţi” poartă numele generic de elemente ale proiectului sau produse (conform Project Management Institute şi a ghidului de management a proiectului PMBOK Guide ele se numesc bunuri livrabile-deliverable). Prin elemente ale proiectului se înţeleg orice rezultate, tangibile care pot fi măsurate şi uşor de verificat ca fiind executate şi a căror realizare este obligatorie pentru finalizarea completă a proiectului. Uneori atunci cînd proiectul este foarte complex este posibil ca şi la nivelul 3 al S.L.P. să fie descrise sub-elemente ale proiectului. S.L.P. elaborată astfel mai este cunoscută şi sub denumirea de Structură de Realizare a Produsului – S.R.P. (în literatura de specialitate este întilnită sub numele de Product Breakdown Structure – PBS). În figurile 11 şi 12 este prezentată o S.L.P. orientată pe elemente componente ale proiectului.

Figura 11. S.L.P. sub forma de structură ierarhica ramificată

CLADIRE

Structura de rezistenta

Finisaje Instalatii electrice

Instalatii sanitare

Fundatii Suprastructura de rezistenta

Structura acoperis

38

Figura 12. S.L.P. sub formă de listă

S.L.P. astfel elaborată permite prezentarea logică a întregului proiect şi facilitează planificarea acestuia, respectiv stabilirea unor relaţii de condiţionare între elementele şi sub-elementele proiectului. Se pun astfel bazele pentru planificarea proiectului şi elaborarea programelor de execuţie. Astfel analizînd S.L.P. prezentată în figurile 11 şi 12 se poate stabili o interdependenţă între elementele şi sub-elementele proiectului, aşa cum se prezintă în figura 13.

Figura 13. Interdependenţa între elementele şi sub-elementele proiectului

Fundatii Suprastructura de rezistenta

Structura acoperis

Instalatii electrice

Instalatii sanitare

Finisaje

Strucra de rezistenta

1. CLADIRE

1.1. Structura de rezistenţă

1.1.1. Fundaţii

1.1.2. Suprastructura de rezistenţă

1.1.3. Structură acoperiş

1.2. Finisaje

1.3. Instalaţii electrice

1.4. Instalaţii sanitare

39

Divizarea în continuare a S.L.P. presupune stabilirea pentru fiecare element şi/sau sub-element al proiectului a activităţilor şi proceselor care trebuie să fie executate. Astfel la nivelul 4 sunt descrise activităţile iar la nivelul 5 procesele de muncă . Procesele de muncă sunt la nivelul cel mai de jos al unei S.L.P. şi ele descriu „munca” care trebuie executată pentru îndeplinirea tuturor activităţilor stabilite. S.L.P. elaborată astfel mai este cunoscută şi sub denumirea de Structură de Activităţi a Proiectului – S.A.P. (în literatura de specialitate este întilnită sub numele de Activity Breakdown Structure – ABS). În exemplu considerat pentru sub-elementul „fundaţii” activităţile corespunzătoare sunt: trasare, terasamente şi betoane. Pentru activitatea „terasamente” procesele sunt: săpătură şi transport auto. S.A.P. sub formă de listă, este prezentată în figura 14.

1. CLADIRE

1.1. Structura de rezistenţă

1.1.1. Fundaţii

1.1.1.1. Trasare

1.1.1.2. Terasamente

1.1.1.2.1. Săpături

1.1.1.2.2. Transporturi

1.1.1.3. Betoane

1.1.2. Suprastructura de rezistenţă

1.1.3. Structură acoperiş

1.2. Finisaje

1.3. Instalaţii electrice

1.4. Instalaţii sanitare

Figura 14. S.A.P. sub formă de listă

40

SLP elaborată sub această formă (S.A.P.) permite: programarea activităţilor şi întocmirea graficelor reţea şi a planurilor calendaristice de execuţie, estimarea costurilor şi proiectarea bugetelor, etc.

Fiecare proces de muncă consumă resurse şi timp contabilizate sub formă de costuri. În continuare, avînd deja elaborată SLP, se pot suma de jos în sus costurile, ataşându-se fiecărui element al S.L.P. un cost de realizare şi în final costul întregului proiect. Diagrama care rezultă poartă numele de Structură de Cost a Proiectului – S.C.P. ( în literatura de specialitate este întilnită sub numele de Cost Breakdown Structure – CBS ). Această structură grafică este utilizată atît pentru calculul costului total şi al costurilor parţiale ale unui proiect cît şi pentru proiectarea bugetelor şi analiza soluţiilor tehnice, organizatorice şi administrative de realizare a unui proiect. S.C.P. este folosită şi pentru controlul şi conducerea execuţiei proiectelor. Astfel în mod obişnuit cînd se începe realizarea unui proiect, sunt formulate o serie de cerinţe de execuţie care în marea lor majoritate se materializează în costuri limită de execuţie pentru fiecare nivel al S.L.P. Responsabilii cu execuţia la fiecare nivel şi pentru fiecare element al nivelului au obligaţia de a respecta limitele de cost astfel impuse. În figura 15 este prezentată S.C.P. utilizată ca instrument pentru estimarea costului total al unui proiect, iar în figura 16 este prezentată S.C.P. ca instrument de conducere prin costuri a execuţiei proiectului.

Figura 15. Estimarea costurilor unui proiect utilizînd SCP

Cod: 1

Cost:1025

Cod: 1.1.

Cost: 225

Cod: 1.2.

Cost: 300

Cod: 1.3.

Cost: 350

Cod: 1.4.

Cost: 250

Cod: 1.1.1.

Cost: 125

Cod: 1.1.2.

Cost: 100

41

Figura 16. Controlul şi conducerea prin costuri a proiectului

S.L.P. astfel elaborată, permite stabilirea responsabililor pentru execuţia conform planificării şi programării, a întregului proiect. Astfel dacă pentru fiecare activitate (în general la nivel de proces de muncă responsabilitatea este transmisă celui care coordonează activitatea de la nivelul imediat superior al S.L.P.), sub-element şi element al S.L.P. se stabileşte de către managerul de proiect persoana responsabilă, va rezulta o structură organizatorică a proiectului care are în vîrf managerul de proiect. Această reprezentare grafică se numeşte Structură Organizatorică a Proiectului – S.O.P. ( în literatura de specialitate este întilnită sub numele de Organizational Breakdown Structure – OBS).

În figura 17 este prezentată S.O.P. pentru exemplu ales.

Figura 17. S.O.P. sub formă ierarhică ramificată

Cod: 1

Cost: 1000

Cod: 1.1.

Cost: 200

Cod: 1.2.

Cost: 300

Cod: 1.3.

Cost: 350

Cod: 1.4.

Cost 250

Cod: 1.1.1.

Cost: 100

Cod: 1.1.2.

Cost: 75

42

43

4. DEVIZUL GENERAL PENTRU O INVESTIŢIE ÎN CONSTRUCŢII

În ţara noastră, pentru investiţiile în construcţii care au un caracter public, S.L.P. are un format standardizat, cunoscut sub denumirea de deviz general.

În figura 18 este prezentată sub formă de listă, S.L.P. standardizată pentru o investiţie în construcţii.

1. Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului 1.1. Obţinerea terenului 1.2. Amenajarea terenului 1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială

2. Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului 3. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii teren 3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii 3.3. Proiectare şi inginerie 3.4. Organizarea procedurilor de achiziţii 3.5. Consultanţă 3.6. Asistenţă tehnică

4. Cheltuieli pentru investiţia de bază 4.1. Construcţii şi instalaţii 4.2. Montajul utilajelor tehnologice 4.3. Utilaje echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj 4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport 4.5. Dotări 4.6. Active necorporale

5. Alte cheltuieli 5.1. Organizare de şantier

5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute

6. Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare către beneficiar 6.1. Pregătirea personalului de exploatare 6.2. Probe tehnologice şi teste

Figura 18. S.L.P. standardizată sub formă de listă

44

Analizînd această S.L.P. standardizată în România pentru investiţiile în construcţii, rezultă următoarele:

S.L.P. este orientată pe costuri, prin urmare ea este de fapt S.C.P.;

nu urmăreşte în mod explicit toate etapele ciclului de viaţă al unui proiect de construcţie;

nu evidenţiază toate nivelele şi elementele componente care caracterizează un proiect de construcţii;

nu ia în consideraţie toate costurile pentru realizarea unui proiect de construcţie;

nu este o S.L.P. care să permită planificarea şi programarea execuţiei proiectului;

nu permite proiectarea unei S.O.P.

Devizul general, ca S.C.P., poate fi utilizat ca un şablon standardizat care permite practicianului în ingineria costurilor, parcurgerea etapelor generale de realizare a unei investiţii în construcţii şi estimarea costurilor corespunzător fiecareia dintre acestea.

4.1. Definirea elementelor devizului general

1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

1.1. Obţinerea terenului

În acest capitol se includ cheltuielile efectuate pentru cumpărarea de terenuri, plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizării lucrărilor, exproprieri, despăgubiri, schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură.

45

1.2. Amenajarea terenului

În acest capitol se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrărilor pentru pregătirea amplasamentului şi care constau în demolări, demontări, dezafectări, defrişări, evacuări materiale rezultate, devieri reţele de utilităţi din amplasament, sistematizări pe verticală, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizării lucrărilor pentru investiţia de bază), devieri de cursuri de apă, strămutări de localităţi sau monumente istorice etc. 1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţială

Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrări şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural după terminarea lucrărilor, precum plantare de copaci, reamenajare spaţii verzi, şi reintroducerea în circuitul agricol a suprafeţelor scoase temporar din uz.

2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

În acest capitol se includ cheltuielile aferente asigurării cu utilităţile necesare funcţionării obiectivului de investiţie, precum: alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electrică, telecomunicaţii, drumuri de acces, căi ferate industriale, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca aparţinând obiectivului de investiţie, precum şi cheltuielile aferente racordării la reţelele de utilităţi.

3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

3.1. Studii de teren

În acest capitol se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate ale terenului pe care se amplasează obiectivul de investiţie.

46

3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii

În acest sub capitol se includ cheltuielile pentru: obţinerea/prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism; obţinerea/prelungirea valabilităţii autorizaţiei de

construire/desfiinţare; obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi

branşamente la reţele publice de apă, canalizare, gaze, termoficare, energie electrică, telefonie etc.;

obţinerea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă; întocmirea documentaţiei, obţinerea numărului cadastral

provizoriu şi înregistrarea terenului în cartea funciară; obţinerea acordului de mediu; obţinerea avizului P.S.I.; alte avize, acorduri şi autorizaţii.

3.3. Proiectare şi inginerie

În acest sub-capitol se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie), pentru plata verificării tehnice a proiectării şi pentru plata elaborării certificatului de performanţă energetică a clădirii, precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie (documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament, studii de trafic etc.). Pentru lucrările de intervenţii la construcţii existente sau pentru continuarea lucrărilor la obiective începute şi neterminate, se includ cheltuielile efectuate pentru expertizarea tehnică. Pentru lucrările de creştere a performanţei energetice a clădirilor ca urmare a modernizărilor/reabilitărilor, se includ cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic.

47

3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie

În acest sub-capitol se includ cheltuielile aferente organizării şi derulării procedurilor de achiziţii publice, precum: cheltuieli aferente întocmirii documentaţiei de atribuire şi multiplicării acesteia (exclusiv cele cumpărate de ofertanţi); cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare; anunţuri de intenţie, de participare şi de atribuire a contractelor, corespondenţă prin poştă, fax, poştă electronică etc., în legătură cu procedurile de achiziţie publică.

3.5. Consultanţă

În acest sub-capitol se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:

plata serviciilor de consultanţă la elaborarea studiilor de piaţă, de evaluare etc.;

plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului execuţiei investiţiei sau administrarea contractului de execuţie.

3.6. Asistenţă tehnică

În acest sub-capitol se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru:

asistenţă tehnică din partea proiectantului pe perioada de execuţie a lucrărilor (în cazul în care aceasta nu intră în tarifarea proiectului);

plata diriginţilor de şantier, desemnaţi de autoritatea contractantă, autorizaţi conform prevederilor legale pentru verificarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii.

4 Cheltuieli pentru investiţia de bază

4.1. Construcţii şi instalaţii

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiţie: clădiri,

48

construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor, precum instalaţii electrice, sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încălzire, ventilare, climatizare, P.S.I., telecomunicaţii şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului.

Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie, iar delimitarea obiectelor se face de către proiectant.

Cheltuielile aferente fiecărui obiect de construcţie sunt estimate prin devizul pe obiect.

4.2. Montajul utilajelor tehnologice

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele aferente necesare funcţionării acestora.

Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale.

Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie. 4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

În acest sub-capitol se includ cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor care nu necesită montaj, precum şi a echipamentelor şi a echipamentelor de transport tehnologic. Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.

49

4.5.Dotări

Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intră în categoria mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, precum: mobilier, dotări P.S.I., dotări de uz gospodăresc, dotări privind protecţia muncii.

Cheltuielile se desfăşoară pe obiecte de construcţie.

4.6. Active necorporale

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile cu achiziţionarea activelor necorporale: drepturi referitoare la brevete, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice nebrevetate.

5. Alte cheltuieli

5.1.Organizare de şantier

Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creării condiţiilor de desfăşurare a activităţii de construcţii-montaj.

5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente organizării de şantier

Se cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajării la construcţii existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spălare auto, depozite pentru materiale, fundaţii pentru macarale, reţele electrice de iluminat şi forţă, căi de acces - auto şi căi ferate -, branşamente/racorduri la utilităţi, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu şi altele asemenea. Se includ, de asemenea, cheltuielile de desfiinţare de şantier.

5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier

Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare aferente lucrărilor de organizare de şantier,

50

taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporară a reţelelor de transport sau distribuţie de apă, canalizare, agent termic, energie electrică, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, feroviare, navale sau aeriene, contractele de asistenţă cu poliţia rutieră, contract temporar cu furnizorul de energie electrică, cu unităţi de salubrizare, taxe depozit ecologic, taxe locale; chirii pentru ocuparea temporară a domeniului public, costul energiei electrice şi al apei consumate în incinta organizării de şantier pe durata de execuţie a lucrărilor, costul transportului muncitorilor nelocalnici şi/sau cazarea acestora, paza şantierului, asigurarea pompierului autorizat etc.

5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului

În acest sub-capitol se cuprind, după caz: comisionul băncii finanţatoare, cota aferentă Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru controlul calităţii lucrărilor de construcţii, cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrărilor de construcţii, cota aferentă Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autorităţii contractante, taxe pentru acorduri, avize şi autorizaţia de construire/desfiinţare, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi natură, stabilite în condiţiile legii. În costul creditului se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului.

5.3.Cheltuieli diverse şi neprevăzute

Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevăzute la capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului general, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.

În cazul obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale, extinderilor, transformărilor, modificărilor, modernizărilor, reabilitării la construcţii şi instalaţii existente, se aplică un procent de până la 10%.

În cazul lucrărilor de intervenţii de natura consolidărilor la construcţii existente şi instalaţiile aferente, precum şi în cazul lucrărilor pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi/sau calamităţi naturale, se

51

aplică un procent de până la 20%, în funcţie de natura şi complexitatea lucrărilor.

Din procentul stabilit se acoperă, după caz, cheltuielile rezultate în urma modificărilor de soluţii tehnice, cantităţi suplimentare de lucrări, utilaje sau dotări ce se impun pe parcursul derulării investiţiei, precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea contractantă.

6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar

6.1. Pregătirea personalului de exploatare

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile necesare instruirii/şcolarizării personalului în vederea utilizării corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor.

6.2. Probe tehnologice şi teste

În acest sub-capitol se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor/încercărilor, prevăzute în proiect, rodajelor, expertizelor la recepţie, omologărilor etc. În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice, în devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din acestea.

În figura 19 se prezintă structura devizului general, aşa cum este ea precizată în legislaţia din România.

52

Valoarea cheltuielilor pe obiect exclusiv TVANr.

crt. Nr.

capi

tol/

subc

ap.

devi

z

Denumirea capitolelor de cheltuieli

Mii lei Mii €

1 1 Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului

2 1.1. Obţinerea terenului 3 1.2. Amenajarea terenului 4 1.3. Amenajări pentru protecţia mediului şi

aducerea la starea iniţială

5 2 Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului

6 3 Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică

7 3.1. Studii teren 3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii

9 3.3. Proiectare şi inginerie 10 3.4. Organizarea procedurilor de achiziţii 11 3.5. Consultanţă 12 3.6. Asistenţă tehnică 13 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază 14 4.1. Construcţii şi instalaţii 15 4.2. Montajul utilajelor tehnologice 16 4.3. Utilaje echipamente tehnologice şi

funcţionale cu montaj

17 4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

18 4.5. Dotări 19 4.6. Active necorporale 20 5 Alte cheltuieli 21 5.1. Organizare de şantier 22 5.1.1. Lucrări de construcţii şi instalaţii aferente

organizării de şantier

23 5.1.2. Cheltuieli conexe organizării de şantier 24 5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului 25 5.3. Cheltuieli diverse şi neprevăzute 26 6 Cheltuieli pentru probe tehnologice şi

teste şi predare către beneficiar

27 Pregătirea personalului de exploatare 28 Probe tehnologice şi teste

Figura 19 Structura devizului general

53

5. COSTUL LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

În teoria economică a costurilor în general şi în particular pentru problemele legate de economia construcţiilor, una din primele preocupări este aceea de a defini şi clarifica conţinutul noţiunilor specifice de cheltuială, cost şi preţ. Necesitatea şi utilitatea unei astfel de întreprinderi rezultă din următoarele aspecte:

Este absolut necesară existenţa clară şi bine conturată a unei terminologii unitare care să permită analiza şi decizia corectă pe baze economice, a problemelor legate de realizarea şi conducerea procesului de producţie în construcţii;

În condiţiile economiei de piaţă preţul unei lucrări de construcţie devine o mărime variabilă a cărei valoare este influenţată de numeroşi factori de cost şi de cheltuială;

Evaluarea economică a execuţiei lucrărilor de construcţie, pentru a fi corectă şi cît mai aproape de realitate, impune cunoaşterea conţinutului noţiunilor de cheltuială şi cost;

Analiza economică a fenomenelor legate de procesul de producţie, adoptarea unor decizii manageriale, impune cunoaşterea clară şi evaluarea corectă a mărimilor legate de cheltuială, cost şi preţ;

Desfăşurarea corespunzătoare din punct de vedere economic al activităţii la diverse nivele funcţionale ale unei firme de construcţii.

Discuţiile cele mai aprinse şi confuziile cele mai dese se fac în legătură cu noţiunile de cheltuială şi cea de cost.

Cheltuiala este expresia bănească a bunurilor care se consumă, se distrug sau se pierd pe socoteala firmei, cu sau fără destinaţie determinată în interiorul unei firme sau în afara acesteia.

Costul este o categorie economică care exprimă în formă bănească consumul de valori de orice natură ocazionat de realizarea unui produs, al unei lucrări de construcţie sau al unui serviciu.

54

Prin urmare noţiunea de cheltuială are o sferă de cuprindere mult mai largă decât aceea de cost şi de obicei nu se pot suprapune sau stabili o egalitate între ele. Aceasta deoarece costul, de regulă, este echivalentul în bani al unui consum de resurse care se poate foarte bine identifica şi măsura, spre deosebire de cheltuială care este expresia bănească al unui consum de resurse care nu se poate individualiza concret asupra unui singur produs sau activităţi.

Etimologic noţiunea de cost provine de la verbul latinesc constare care înseamnă a stabili, a fixa ceva, de la care s-a desprins noţiunea de costa folosită pentru a exprima cît s-a consumat sau s-a plătit pentru un lucru sau un obiect. Deci costul are un caracter universal, datorită conţinutului pe care îl exprimă legat de consumul de resurse ocazionat de producerea unei lucrări sau a unui serviciu. Consumul de resurse pentru realizarea unei lucrări mai este cunoscut sub denumirea de consumaţiuni sau consum de resurse. Acestea sunt formate din materii prime şi material, forţă de muncă, utilaje ce sunt consumate într-un proces de producţie în vederea obţinerii unor valori, care se mai numesc şi resurse ale procesului. Considerând procesul de producţie ca un sistem, legătura dintre consumul de resurse şi costuri se poate prezenta ca in figura 20.

Figura 20. Sistemul de producţie în construcţii Corespunzător fiecărui tip de resursă Xj se consumă o anumită cantitate „i” dependentă de tipul, natura şi volumul producţiei realizate. Dacă cantitatea de producţie obţinută este unitară

Forţă de muncă

Materiale

Materii prime

Utilaje

Combustibili

RESURSE

Lucrări de construcţie

Produse de construcţii

Servicii

PRODUSE

SISTEM DE

PRODUCŢIE

55

consumurile de resurse sunt şi ele unitare. Se defineşte astfel matricea consumurilor unitare de resurse.

Figura 21 Matricea consumurilor unitare de resurse Din punct de vedere bănesc fiecărei resurse ce se consumă i se poate asocia un preţ unitar de achiziţie pj . Se poate descrie astfel matricea preţurilor unitare ale resurselor.

Figura 22 Matricea preţurilor unitare ale resurselor Prin înmulţirea celor două matrici se obţine matricea costurilor unitare de execuţie care se poate calcula pentru fiecare proces de construcţie.

X11 X1

2 ............... X1m

X21 X2

2 ............... X2m

.

.

.

.

Xn1 Xn

2 ............... Xnm

p1 .............. 0

.... p2 .................

.

.

0 ............. pm

56

Preţul reprezintă suma de bani pe care o primeşte executantul produsului de construcţie prin vânzarea acestuia către beneficiarul respectivului produs. Prin urmare preţul este astfel stabilit încât executantul să poată recupera toate costurile şi cheltuielile ocazionate de realizarea respectivului produs (lucrare de construcţie) şi să asigure şi obţinerea unui beneficiu. Sintetizând putem spune că problema evaluării preţului unei lucrări de construcţie necesită în prealabil determinarea (calculul) costurilor şi cheltuielilor generate de execuţia respectivelor lucrări şi apoi ca rezultat al negocierilor între beneficiar şi executant stabilirea unui preţ de execuţie (vânzare). În figura 23 este prezentată interdependenţa dintre costurile şi cheltuielile ocazionate de realizarea unei lucrări de construcţii.

Figura 23. Interdependenţa dintre costuri şi cheltuieli

Materiale

Forta de munca

COST DIRECT DE EXECUTIE

CHELTUIELI DE EXECUTIE

COST DE EXECUTIE

CHELTUIELI

GENERALE

COST TOTAL DE EXECUTIE

CHELTUIELI DE RECEPTIE SI GARANTARE A LUCRARILOR

COST TOTAL

BENEFICIU

PRET

57

5.1. Clasificarea costurilor

Aşa cum s-a definit anterior, din punct de vedere contabil, costul este o măsură în termeni monetari a cantităţii de resurse utilizate pentru realizarea anumitor activităţi. Din punct de vedere managerial, costul este utilizat în diferite moduri sau altfel spus există diferite tipuri de costuri utilizate funcţie de interesul managerial. Unele tipuri de costuri sunt utilizate pentru estimare, altele pentru planificarea lucrarilor, proiectarea bugetelor sau controlul costurilor, altele pentru luarea deciziilor pe termen lung sau scurt.

Principalii factori de caracterizare, diferenţiere şi definire ai costurilor, sunt: procesul tehnologic, omogenitatea şi conţinutul consumaţiunilor, unitatea de produs, momentul efectuării consumului de resurse, natura activităţii de producţie, momentele principale ale producţiei, volumul fizic al producţiei.

a) Clasificarea costurilor funcţie de procesul tehnologic

Unul din factorii importanţi care determină caracterul, diferenţierea şi definirea costurilor, este procesul tehnologic. Această legătură conduce la separarea costurilor în 2 mari grupe:

costuri tehnologice sau costuri de bază (manufacturing costs), respectiv costurile asociate cu execuţia activităţilor firmei (respectiv execuţia lucrărilor de construcţii). Aceste costuri se împart în 3 categorii:

o costul materialelor, prin aceasta înţelegându-se costul acelor consumuri de materiale care se regăsesc sau se consumă pentru execuţia produsului de construcţie

o costul forţei de muncă (manoperă), prin aceasta înţelegându-se contravaloarea salariilor muncitorilor care realizează activităţile de construcţii (inclusiv taxele şi impozitele conform legii)

58

o costul utilajelor, prin aceasta înţelegându-se contravaloarea consumului de utilaje, echipamente, maşini şi instalaţii folosite pentru execuţia lucrărilor de construcţii

Tot în categoria costurilor de bază sunt incluse şi alte costuri legate de materiale, forţă de muncă şi utilaje, dar care nu se regăsesc în cadrul procesului de producţie (de execuţie) a lucrărilor de construcţie. În această categorie sunt incluse:

o taxe, impozite, asigurări legate de salarii şi utilaje

o costuri legate de asigurarea calităţii lucrărilor de construcţii

costuri de regie sau costuri de organizare si conducere (operating costs); aceste costuri, deşi nu sunt legate direct de procesul de execuţie a lucrărilor de construcţie, sunt ocazionate de necesitatea creerii condiţiilor materiale de muncă, managementului procesului de execuţie şi a funcţionării firmei în general. În această categorie sunt incluse

o costurile administrative ale firmei

o costurile administrative ale şantierului

o costurile de recepţie şi garantare a lucrărilor

b) Clasificarea costurilor funcţie purtătorul de costuri (funcţie de trasabilitatea costurilor)

Acest factor de clasificare se referă la posibilitatea de a identifica un cost în legătură directă cu produsul sau lucrarea de construcţie realizată.

costul direct, este nemijlocit legat de execuţie, el caracterizîndu-se prin faptul că se poate identifica

59

momentul efectuării lui şi măsura mărimea acestuia pe fiecare activitate.

costul indirect, este acela ocazionat de execuţia întregului obiect de construcţie; fiind comune întregii activităţi de execuţie, ele nu se pot repartiza în momentul efectuării lor pe o anumită activitate sau proces.

Costurile directe se caracterizează prin faptul că ele sunt direct proporţionale cu volumul de producţie realizat (cantitatea de lucrări executată).

Figura 24. Variaţia costurilor directe

Costurile indirecte se caracterizează prin aceea că mărimea lor nu variază proporţional cu volumul producţiei (cantităţile de lucrări executate) fiind relativ constant. În schimb ponderea lor în costurile totale este variabilă.

Lei

Cantitate de lucrari

Cost direct

60

Figura 25. Variaţia costurilor indirecte

c) Clasificarea costurilor funcţie de dependenţa lor faţă de volumul de lucrări

Din acest punct de vedere, distingem următoarele tipuri de costuri:

costuri fixe, sau constante, sunt acele costuri care faţă de modificarea volumului fizic de lucrări nu-şi schimbă mărimea

costuri semifixe, acele costuri care îşi schimbă marimea, la modificarea volumului fizic de lucrări, într-o proporţie neînsemnată

lei

Volum lucrari

Cost fix

61

costuri variabile, acele costuri a căror mărime variază funcţie de schimbările volumului fizic de lucrări. Acestea, la rîndul lor, pot fi costuri variabile proporţionale sau costuri variabile neproporţionale.

d) Clasificarea funcţie de modul de calcul

Din acest punct de vedere distingem următoarele tipuri de costuri:

costuri unitare, respectiv costul calculat pe unitate de volum fizic de lucrări executate. Trebuie reţinut că, în general, costul unitar este un cost mediu pe unitate de lucrare. Astfel costul unitar are o componetă de cost fix şi o componentă

62

de cost variabil şi prin urmare costul unitar în general scade odată cu creşterea volumului fizic de lucrări executate.

Exemplu:

Volum de lucrari

Cost fix total

Cost variabil

total

Cost total

Cost variabil unitar

Cost fix unitar

Cost unitar (mediu)

a b c d=b+c e=c/a f=b/a d/a sau e+f

1.000 1.000 100 1.100 0,10 1,00 1,10

5.000 1.000 500 1.500 0,10 0,20 0,30

10.000 1.000 1.000 2.000 0,10 0,10 0,20

costuri totale,respectiv costul calculat pentru întregul volum fizic de lucrări executate.

e) Clasificarea costurilor din punct de vedere al actului managerial

Din acest punct de vedere distingem următoarele tipuri de costuri:

cost controlabil, respectiv mărimea costului este sub controlul conducătorului (responsabilului) activităţii măsurabile prin acel cost. În general toate costurile variabile cum ar fi costul materialelor, costul manoperei, sunt sub controlul managerului de proiect sau a antreprenorilor

cost necontrolabil, respectiv acele costuri a căror mărime nu este sub influenţa deciziei manageriale. În această categorie pot fi enumerate costurile legate de uzura echipamentelor, utilajelor, instalaţiilor de lucru.

cost standard (cost normat), este un cost pre-determinat, care se utilizează în general ca mărime de referinţă. Aceste

63

costuri sunt stabilite pe baza consumurilor necesare pentru realizarea activităţilor la care se referă costul standard.

cost suplimentar, este diferenţa de cost dintre mai multe variante de execuţie a aceleeaşi activităţi (lucrări de construcţie)

cost marginal, este costul pentru execuţia unei cantităţi unitare suplimentare de lucrare. Costul marginal urmăreşte să stabilească limitele între care evoluează costurile şi modificările acestora sub acţiunea factorilor de influenţă.

Exemplu:

Costul total pentru execuţia a 1.000 bucăţi este de 10.000 RON

Costul total pentru executia a 1,100 bucăţi este de 10,600 RON

100 bucăţi executate în plus costă 600 RON

Costul total marginal pentru execuţia cantităţii de 100 bucăţi este de 600 RON

Costul unitar marginal este de 6 RON

f) clasificarea costurilor funcţie de structura funcţională a firmei de construcţii

Din acest punct de vedere distingem următoarele tipuri de costuri:

cost administrativ, este costul aferent funcţionării aparatului administrativ al firmei

cost de marketing, respectiv costul aferent funcţionării serviciului de marketing (aprovizionare, depozitare, gestionare,etc) şi a serviciilor legate de activitatea comercială a firmei

cost de producţie

64

cost de promovare

cost servicii, respectiv costul serviciilor realizate de terţi pentru firma în cauză

În figura 26 este prezentată o schemă sintetică a tipurilor de costuri.

Figura 26. Tipuri de costuri

5.2. Estimarea costurilor

Prin estimare a costurilor se înţelege o previziune a costurilor totale finale de execuţie a unui proiect de construcţie. Această definiţie presupune 2 aspecte importante, şi anume:

Estimarea este un calcul aproximativ

65

Estimarea conţine incertitudini

Scopul principal al estimării costurilor este să furnizeze o mărime de referinţă pentru controlul costurilor, pentru a verifica dacă resursele consumate în timpul execuţiei proiectului sunt ţinute în cadrul costurilor evaluate în faza de fezabilitate a proiectului. Deviaţiile de la acestea pot să pună în pericol profitabilitatea proiectului şi pot transforma un proiect de succes într-o catastrofă.

Acurateţea estimării costurilor este dependentă de informaţiile existente în vederea evidenţierii şi calculului acestora. În figura 27 este prezentată o structură a costurilor totale ale unui proiect de construcţie din acest punct de vedere.

Există mai multe modalităţi de clasificare a tipurilor de estimări ale costurilor unui proiect de construcţie. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt:

a) Estimări dependente de gradul de definire a proiectului

Acest tip de estimări sunt dependente de procentul de detaliere a proiectului arhitectural si de rezistenţă. Sunt definite astfel nivelul de informaţii pe care le are la dispoziţie practicianul în ingineria costurilor pentru a efectua estimările.

b) Estimări dependente de utilizarea lor

Acest tip de estimări sunt în legătură directă cu utilitatea pentru care sunt făcute. Astfel vom avea estimări utilizate pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, estimări pentru întocmirea documentaţiilor de autorizare a lucrărilor, estimări pentru proiectarea bugetelor, estimări pentru întocmirea de către contractori a ofertelor de preţ, estimări pentru controlul evoluţiei proiectului etc.

66

Figura 27. Costurile totale ale unui proiect de construcţie

c) Metodologia estimării

Pentru estimarea costurilor se folosesc mai multe metodologii, respectiv proceduri de formare si estimare a costurilor, care la rîndul lor pot fi de natură probabilistică sau deterministă.

Pe parcursul ciclului de viaţă al unui proiect sunt realizate diverse estimări (vezi figura 28). Aceste estimări sunt utilizate pentru realizarea diferitelor functii ale managementului de proiect. (vezi figura 29). Astfel în faza incipientă de dezvoltare a proiectului de construcţie, beneficiarul are nevoie de o estimare a costului probabil de realizare a proiectului (investiţiei) pentru a evalua

67

fezabilitatea financiară a acestuia Această estimare este realizată avînd la dispoziţie un volum minim de informaţii deoarece este solicitată în momentul cînd investitorul are o idee vagă cu privire la ce doreşte să realizeze. Odată ce proiectarea este începută se pot face estimări ale bugetelor de execuţie ale diferitelor etape ale proiectului. Aceste bugete sunt grupate intr-un plan de costuri care este un sumar al tuturor cheltuielilor ocazionate de realizarea proiectului de construcţie. Marimea acestui buget este verificată periodic pe parcursul detalierii proiectării, utilizăndu-se metode de estimare din ce în ce mai exacte odată cu proiectarea detaliilor de execuţie. De asemenea în această perioadă bugetul iniţial suferă modificări şi corecturi urmărindu-se încadrarea în limitele costurile adoptate în cuprinsul studiului de fezabilitate. În caz de necorelare, se fac estimări pentru soluţii alternative de proiectare. În final, se fac estimări utilizabile beneficiarului în vederea anticipării şi analizei ofertelor de preţ. Estimări sunt de asemenea realizate şi după începerea execuţiei efective a proiectului, pentru controlul costurilor. Contractorii fac estimări ale limitelor maxime de cost a propriilor activităţi în aşa fel încît să se încadreze în sumele oferite şi contractate. Pe parcursul execuţiei estimează costul efectiv al lucrărilor executate, le compară cu costurile limită şi realizează corecturile necesare. Deasemenea pe parcursul execuţiei, beneficiarul estimează preţurile pentru modificările solicitate la proiect şi analizează impactul acestora faţă de studiul de fezabilitate şi contractul iniţial de execuţie.

68

Figura 28. Estimări pe perioada de viaţă a proiectului de construcţie

69

Figura 29 Rolul estimatorului pe parcursul realizării unui proiect de construcţie

70

5.3. Factorii care influenţează mărimea costurilor estimate

Principalul scop al activităţii de estimare a costurilor este acela de a oferi previziuni cît mai corecte şi reale cu privire la costurile de realizare ale unui proiect de construcţie corespunzător diferitelor etape de execuţie a acestuia. Pe parcursul ciclului de viaţă al unui proiect de construcţie, practicianul în ingineria costurilor trebuie să fie capabil să realizeze o serie de estimări, începând cu estimări în fazele iniţiale ale proiectului pînă la decontul final al proiectului. Calitatea acestor estimări, în sensul concordanţei dintre valorile estimate şi cele efectiv realizate, este direct proporţională cu volumul de informaţii şi gradul de certitudine a acestora, pe care practicianul în ingineria costurilor le are la dispoziţie. În practică, o estimare perfectă a costurilor nu este posibilă, orice estimare indiferent cât de bună este, conţine o serie de factori de risc care se traduc într-o diferenţă între costurile estimate şi cele efectiv realizate pe parcursul execuţiei proiectului de construcţie. Gradul de aproximare al mărimii costurilor se măsoară prin diferenţa între costul de revenire (costul realizat) şi cel estimat corespunzător etapei de realizare a proiectului de construcţie. În figura 30 se prezintă variaţia gradului de aproximare a costurilor pe parcursul realizării unui proiect.

71

Figura 30 Exactitatea estimării costurilor

În literatura de specialitate, în funcţie de gradul de precizie al estimării, sunt definite mai multe clase de estimare (vezi tabelul1) funcţie de etapa de dezvoltare a proiectului.

72

Tabelul 1. Clase de estimare ale proiectului

Etapa de dezvoltare a proiectului

Identificarea şi stabilirea temei de proiectare Realizarea proiectului

Activităţi specifice

etapei

Anal

iza

prem

isel

or

dezv

oltă

rii

proi

ectu

lui

Studiu de fezabilitate

Stabilirea temei de

proiectare

Sstabilirea conceptiei proiectului

Elaborarea proiectului

pînă la faza de proiect D.D.E.

Clasa de estimare

A B C D E

Denumirea clasei de estimare

Estim

are

de a

naliză

a

Estimare de fezabilitate

Estimare de fundamentare a proiectului

Estimare conceptuală

Estimare de control

Scopul estimării

Eval

uează

pote

nţia

lul

proi

ectu

lui

Analizează fezabilitatea tehnică şi

economică a proiectului

Caracterizează soluţiile

alternative de dezvoltare a proiectului şi recomandă soluţii finale

Selectează concepţiile optime de proiectare

Fundamentează controlul costurilor

pentru execuţia

proiectului

Nivelul de aproximare al

estimării

40% 30% 20% 15% 10%

Documentaţie economică

care se întocmeşte R

apor

t de

eval

uare

Studiu de fezabilitate

Plan de dezvoltare (plan de afaceri)

Studii de concept

Plan de management al proiectului

Factorii care influenţează mărimea costurilor unui proiect de construcţie pot fi analizaţi funcţie de momentul când intervin pe perioada de realizare a acestuia.

73

a) Factori ce influenţează mărimea costurilor în perioada de identificare şi stabilire a temei de proiectare

Nu există 2 proiecte de construcţii identice şi, chiar în condiţiile existenţei unor similitudini între ele, costul lor va fi întotdeauna diferit. Costurile unui proiect sunt dependente de costurile de obţinere a terenului, de materialele utilizate, de echipamentele şi utilajele folosite şi de costurile forţei de muncă specifice regiuni unde se realizează proiectul. Aceste costuri variază funcţie de o serie întreagă de factori, sintetic prezentaţi în figura 31.

Caietul de Sarcini a proiectului, defineşte atributele fizice şi de calitate ale unui proiect

Locaţia, unde se realizează proiectul influenţează costurile prin condiţionările impuse de autorităţile publice locale (proceduri de autorizare, taxele de autorizare, durata procesului de autorizare, măsurile de protecţie a mediului impuse, etc) şi prin specificul amplasamentului (costuri de aprovizionare, norme de proiectare, costuri de transport, asigurarea forţei de muncă, etc)

Modalitatea de selecţie a ofertanţilor şi tipul de contract, aleasă de către investitor poate modifica valoarea costurilor estimate. Astfel costurile unui proiect în cazul unui contract la preţ unitar sunt diferite decît cele pentru un contract la preţ total. În cazul contractelor de tip „proiectare – execuţie” costurile sunt diferite decît în cazul unui contract „tradiţional” în care se execută un proiect realizat de beneficiar.

Caracteristicile şantierului, respectiv condiţiile de teren, nivelul apelor freatice, accesul, condiţiile arheologice, influenţează mărimea costurilor estimate

Felul construcţiei, respectiv dacă este o construcţie nouă sau dacă se utilizează o structură veche care se consolidează şi remodelează. De cele mai multe ori o

74

construcţie nouă este mai ieftină decâi una care veche care se reface.

Impozite şi taxe, mărimea acestora este dependentă nu numai de regiunea în care se realizează proiectul ci şi de tipul proiectului. Astfel sunt proiecte care funcţie de destinaţie sau activităţi care se vor desfăşura în interiorul lor pot fi scutite de taxe sau plăti taxe ameliorate.

Durata de realizare a proiectului, în general proiectele cu durate lungi de realizare conduc şi spre costuri ridicate. Există însă şi situaţii în care pentru reducerea duratelor de execuţie sunt necesare costuri suplimentare.

Inflaţia, care conduce la variaţia costurilor (de cele mai multe ori în sensul creşterii) pe perioada de realizare a proiectului

Figura 31 Factorii care conduc la modificarea costurilor estimate în faza de identificare a proiectelor

Estimări efectuate în faza de identificare şi stabilire a temei de

proiectare

Caiet de sarcini Impozite şi taxe Locaţia

Selecţia ofertanţilor i

Durată Caracteristici şantier

Construcţie nouă sau refacere

Inflaţie

75

b) Factori ce influenţează mărimea costurilor în cursul punerii în operă a proiectului

După începerea punerii în operă a unui proiect, costurile estimate ale acestuia foarte rar rămân neschimbate. În faza de proiectare, în măsura în care sunt disponibile informaţii suficiente şi proiectul este definit în detaliu, costurile pot fi estimate corect şi pot fi considerate fixe. Dar chiar şi în aceste condiţii, există o serie de factori care pot conduce la o creştere a costurilor de execuţie a proiectului. În figura 32 sunt prezentaţi o serie dintre factorii care conduc la modificarea costurilor estimate după începerea punerii în operă a proiectului.

Figura 32. Factori care produc variaţia costurilor după începerea punerii în operă

Modificări ale planurilor de execuţie, care pot apare datorită unor condiţii diverse: la dorinţa beneficiarilor, condiţii de execuţie modificate care impun reproiectarea elementelor de construcţie, etc. Aceste modificări ale planurilor de execuţie presupun costuri suplimentare de proiectare şi uneori costuri suplimentare de execuţie.

76

Management defectuos al proiectului, are consecinţe în toate etapele de realizare a proiectului de construcţie, conducând la:

• lipsă de planificare şi organizare;

• comunicare defectuoasă între participanţii la realizarea proiectului;

• imposibilitatea de a identifica problemele şi de a efectua modificările necesare la proiect;

• lipsa de control asupra duratei şi costului de execuţie.

Condiţii de teren neprevăzute, care apar în momentul execuţiei lucrărilor de construcţie şi care a fost imposibil de prevăzut prin intermediul testelor iniţiale cu privire la amplasament. Drept urmare este posibilă o modificare totală a preiectului cu creşterea simultană a costurilor şi duratei de execuţie.

Inflaţie sau modificări ale preţurilor, care pot apare pe parcursul execuţiei şi care uneori pot fi mai mari chiar decât cele care au fost prevăzute atunci cînd s-au estimat costurile proiectului

Penurie de materiale şi/sau echipamente, datorată fie slabei dezvoltări economice a regiunii unde se realizează proiectul şi care nu poate asigura volumul de materiale/echipamente necesare punerii în operă, fie lipsei efective de pe piaţă a unor materiale, situaţie care nu a fost prevăzută de proiectant.

Modificarea cursului de schimb valutar, care intervine fie atunci cînd moneda contractului este alta decît moneda naţională, fie când achiziţia unor materiale sau echipamente se face din alte ţări

77

Alegerea unor antreprenori necorespunzători, în sensul că în general aceştia sunt selectaţi ca rezultat al ofertelor de preţ propuse şi negociate şi nu ca rezultat al experienţei profesionale şi a capacităţii tehnice de realizare a lucrărilor de construcţie. Drept rezultat se produc întîrzieri ale duratelor de execuţie şi costuri suplimentare datorate non-calităţii.

Probleme de finaţare a proiectului, materializate prin lipsa fondurilor necesare punerii în operă a proiectului care conduc la creşterea duratelor şi implict a costurilor de execuţie. Dacă lipsa resurselor financiare este îndelugată este posibilă chiar o denunţare a ofertelor iniţiale de preţ şi negocierea întregului contract de execuţie a lucrărilor.

Modificarea costurilor de obţinere şi folosinţă a terenului

Forţa majoră, aşa cum este ea specificată în contract şi precizată în legislaţia comercială a respectivei ţări

În afara acestor factori principali, pot apare şi alte cauze care să conducă la creşterea costurilor de execuţie pe perioada punerii în operă, dintre care putem enumera: estimări greşite ale costurilor, implicarea nefericită a autorităţilor publice locale sau naţionale.

5.4. Tehnici şi metode de estimare a costurilor

In timp, funcţie de interesele de moment sau cultura economică, s-au cristalizat mai multe tehnici şi metode de evaluare.

În principiu există 4 tehnici de bază folosite pentru estimarea costurilor unui proiect de construcţie, utilizabile în oricare din etapele de viaţă a acestuia.

a) Tehnici subiective – aceste tehnici se bazează pe experienţa practicianului în ingineria costurilor în evaluarea costurilor unor proiecte similare. Estimările efectuate

78

folosind această tehnică trebuie întotdeauna însoţite de explicaţii cu privire la ipotezele şi limitele avute în vedere la determinarea costurilor: factori geografici, politici, mâna de lucru, materiale, echipamente, etc. Acest tip de estimare conduce la rezultate care se încadrează într-o marjă de eroare de +/- 40%

b) Tehnici parametrice – sunt tehnici aproximative, ele fiind aplicabile dacă se cunosc elementele principale ale proiectului (de exemplu: lungime şi lăţime construcţie, înălţime, tip de structură, materiale utilizate, etc) considerînd regulile normale de proiectare şi execuţie.Valorile obţinute în urma estimării se vor raprta în lei/mp construcţie sau lei/mc construcţie. Acest tip de estimare conduce la rezultate care se încadrează într-o marjă de eroare de +/- 15%

c) Tehnica comparaţiei – este o tehnică utilizabilă numai în situaţia în care proiecte sau lucrări de construcţie similare au fost deja realizate. În această situaţie practicianul în ingineria costurilor ia în considerare doar influenţa asupra costurilor a unor factori cum ar fi: inflaţie, diferenţe distanţe de transport sau aprovizionare, etc. Acest tip de estimare conduce la rezultate care se încadrează într-o marjă de eroare de +/- 10%

d) Tehnici analitice – sunt tehnici foarte precise dar care necesită o detaliere a proiectului şi o bună cunoaştere a acestuia de către practicianul în ingineria costurilor. Aplicarea acestor tehnici presupune o divizare a proiectului în elemente componente (stabilirea unei structuri de lucru a proiectului). Pentru fiecare parte de proiect se calculează analitic costurile utilizând norme de calcul cu luarea în consideraţie a inflaţiei şi a caracteristicilor proiectului. În general valorile obţinute pentru cost sunt exprimate corespunzător unităţii de măsură specifice a lucrării de

79

construcţie care se evaluează (mc beton, mp cofraj, kg armătură, etc). Acest tip de estimare conduce la rezultate care se încadrează într-o marjă de eroare de +/- 5%

În ce priveşte metodele de evaluare, în figura 33 este prezentată o sinteză a acestora şi o corespondenţă a diverselor denumiri sub care sunt întîlnite în activitatea practică de evaluare.

În general la estimarea costurilor unui proiect de construcţie se utilizează o combinaţie a metodelor de evaluare. Astfel investitorul / beneficiarul proiectului estimează o gamă de costuri pentru construcţie folosind metode de evaluare bazate pe preţuri de referinţă, respectiv preţ pe unitate funcţională (lei/pat spital; lei/unitate de cazare hotel; lei/elev si/sau clasa scoala; lei/loc tribuna sportivă; lei/loc parcare; etc.) sau preţ pe unitate de măsură specifică (lei/mc depozit; lei/mp suprafaţă birou; lei/ml canalizare; lei/km drum; etc). În general aceste evaluări furnizează o limită de cost utilizată de investitor/beneficiar pentru analizele economice şi financiare ale sale. La rândul său executantul atunci cînd pregăteşte şi prezintă oferta proprie, avînd la dispoziţie elemente concrete ale proiectului (chiar dacă lipsesc detaliile de execuţie), utilizează metode de evaluare pe unitate de măsură de lucrare (lei/mc beton; lei/mp cofraj, etc). Ulterior, în condiţiile acceptării ofertei sale, atunci când, fie primeşte, fie elaborează el însuşi detaliile de proiectare, executantul va estima costurile folosind metode analitice.

80

Figura 33. Metode de estimare a costurilor unui proiect de construcţie.

81

6. EVALUAREA TERENURILOR

Orice investiţie în construcţii este indisolubil legată de terenul pe care se realizează. Amplasamentul, poziţia, caracteristicile geotehnice ale terenului influenţează în mod hotărâtor natura şi tipul investiţiei, soluţiile tehnice de rezolvare a construcţiilor şi determină în final costurile şi cheltuielile de investiţie şi pe cele de exploatare. Din acest punct de vedere, este capital pentru managementul unui proiect de investiţie, să fie cunoscute toate informaţiile referitoare la terenul pe care urmează să fie amplasată investiţia şi să facă o evaluare tehnică şi economică corectă a acestuia.

Identificarea caracteristicilor tehnico-economice ale unui teren de constructie, în vederea evaluarii acestuia, necesită cunoaşterea unor noţiuni de bază din sfera cadastrului şi a geotehnicii terenurilor.

6.1. Noţiuni generale privind cadastrul

Legea care fundamentează activitatea de cadastru din ţara noastră, este Legea cadastrului şi publicităţii imobilare nr 7/1996 – cu modificări şi completări ulterioare. Conform acesteia, activitatea de cadastru se clasifică în cadastru general şi cadastru de specialitate.

Cadastrul general, este definit ca fiind un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul ţării.

Cadastru de specialitate, este un subsistem de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile, din punct de vedere tehnic şi economic, cu scopul administrării lor raţionale şi sunt specifice unor domenii de activitate, după cum urmează: cadastrul

82

fondului agricol, cadastrul fondului apelor, cadastrul fondului forestier, cadastrul terenurilor cu destinaţie specială (pentru domeniul transporturilor, pentru monumente istorice, pentru domeniul industrial, pentru terenuri destinate apărării ţării, etc) şi cadastrul fondului imobiliar-edilitar.

Scopul cadastrului, este multiplu şi constă, spre exemplu, în asigurarea suportului tehnic necesar identificării proprietăţilor imobiliare, a garantării lor, impozitarea proprietăţilor, etc.

Documentele cadastrale şi cartea funciară cuprind informaţii cantitative, calitative şi juridice despre proprietate, derivând de aici şi cele trei funcţii ale cadastrului, respectiv:

Funcţia tehnică, care se referă la determinarea, prin măsurători şi calcule specifice topo-cadastrale, a poziţiei, formei şi mărimii suprafeţelor de teren şi ale clădirilor şi construcţiilor;

Funcţia economică, prin care se încadrează terenurile în clase de calitate şi se cartează clădirile în funcţie de materialele de construcţie, de starea fizică şi de dotări;

Funcţia juridică, prin care se identifică şi se înscrie în dosarul de cadastru şi în cartea funciară, proprietarul bunului imobil, în baza actului juridic care atestă dreptul de proprietate respectiv.

Categorie de folosinţă a terenurilor, reprezintă o caracterizare codificatã din punct de vedere al destinatiei terenului, în functie de scopul pentru care este utilizat (agricol, silvic, construcţii, cãi de comunicaţii, exploatare minierã, etc.). În tabelul 2 este prezentată o sinteză a categoriilor şi subcategoriilor de folosinţă a terenurilor şi simbolizarea lor.

Planuri cadastrale, sunt planuri tematice care conţin limitele unităţilor administrativ-teritoriale ale sectoarelor cadastrale, zonelor de intravilan şi de extravilan, ale unităţilor teritorial

83

cadastrale (corpuri de proprietate şi parcele) precum şi numerotarea cadastrală a acestora. Există planuri cadastrale de bază si de ansamblu.

Planul cadastral de bază, cuprinde în detaliu elemente de cadastru general şi se realizează la diferite scări. De pe un plan cadastral de bază, pot fi culese următoarele informaţii: poziţia punctelor din reţeaua geodezică de stat, limitele şi punctele de hotar ale unităţilor administrativ-teritoriale, limitele intravilanelor, limitele şi numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate, limitele parcelelor şi ale construcţiilor permanente din cadrul corpurilor de proprietate, reţeaua de transport, ape, construcţii hidrotehnice, reţele de utilităţi. În figura 34 este prezentat un plan cadastral.

Plan cadastral de ansamblu, este o reprezentare generalizată a unei unităţi administrative-teritoriale şi conţime elemente de cadastru grupate în ansamblu pe categorii de folosinţă, cum ar fi terenul arabil şi pădurile din aria reprezentată şi zona de curţi şi construcţii.

Cartea funciară, este un registru public în care sunt evidenţiate situaţia material şi juridică a imobilelor, prin înscrierea tuturor actelor şi faptelor juridice privitoare la aceste bunuri. Cartea funciară este format din următoarele părţi:

Titlu, în care este trecut numărul de carte funciară, numele localităţii în care se află bunul imobil (corpul de proprietate) şi data înregistrării acestuia în cartea funciară;

Partea I (foaia de avere), este rezervată descrierii imobilului în baza dosarului de cadastru pentru întabulare;

Partea a-II-a (foaia de proprietate), priveşte dreptul de proprietate

Partea a-III-a(foaia de sarcini), se referă la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietete şi sarcini.

84

În figura 35 este exemplificat un extras de carte funciară.

Tabelul 2.

Simbol Subcategorii de folosinţă Categorii de folosinţă

Cod grupa de destinaţie

A AP AG AO AS ASO AC AD

Arabil propriu-zis Pajişti cultivate Grădini cultivate Orezării Sere Solarii şi răsadniţe Căpşunării Alte culturi perene

Arabil -A-

P PP PL PT

Păşuni curate Păşuni împădurite Păşuni cu pomi fructiferi Păşuni cu tufărişuri şi mărăcinişuri

Păşuni -P-

F FP FL FT

Fâneţe curate Fâneţe împădurite Fâneţe cu pomi fructiferi Fâneţe cu tufărişuri şi mărăcinişuri

Fâneţe -F-

VN VH VP VHA

Vii nobile Vii hibride Pepiniere viticole Plantaţii de hamei

Vii -V-

L LI LF LD LP

Livezi clasice Livezi intensive şi superintensive Plantaţii arbuşti fructiferi Plantaţii de dud Pepiniere pomicole

Livezi -L-

TDA

PD PDP PDT PDR PDPS

Păduri Perdele de protecţie Tufişuri şi mărăcinişuri Răchitării Pepiniere silvice

Păduri -P- TDF

85

HR HB HA HP HS HC HM

Ape curgătoare Lacuri şi bălţi naturale Lacuri de acumulare Amenajări piscicole Ape cu stuf Canale Marea teritorială

Terenuri cu ape şi stuf -HR,HB-

TDH

DA DN DJ DC DS DE DT CF

Autostrăzi Drumuri naţionale Drumuri judeţene Drumuri comunale Străzi şi uliţe Drumuri de exploatare Drumuri şi poteci turistice Căi ferate

Căi rutiere şi căi ferate -DR,CF-

TDS

C CC CA CI CD CMP CFF CP CT CPJ CTZ CS CAT

Construcţii Curţi şi construcţii Cariere Cimitire Diguri Exploatări miniere şi petroliere Fâşie de frontieră Parcuri Pieţe şi târguri Plaje şi ştranduri Taluzuri pietruite Terenuri de sport Alte terenuri de construcţii

Terenuri cu construcţii şi

curţi -CC,C-

TDI

NN NB NR NS NM NG NH

Nisipuri zburătoare Bolovănişuri, stâncării, pietrişuri Râpe, ravene, torente Sărături cu crustă Mocirle şi smârcuri Gropi de împrumut, depozite halde

Terenuri degradate şi neproductive

-N-

-

86

Figura 34. Plan cadastral

87

88

Figura 35 Extras de carte funciară

Numărul cadastral, face legătura între planul cadastral, registrele cadastrale şi cartea funciară, precum şi cu bazele de date grafice şi textuale ale sistemului informatic cadastral

6.2. Noţiuni generale de geotehnică

Geotehnica este definită ca ştiinţa aplicată, care studiază caracteristicile fizice, chimice şi mecanice ale terenurilor, precum şi comportarea lor sub acţiunea construcţiilor. În acest scop se elaborează şi se întocmesc diverse documentaţii geotehnice, cum ar fi: aviz geotehnic preliminar, studiu geotehnic, studiu geotehnic de detaliu, studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică, raportul de monitorizare geotehnică, expertiza geotehnică.

89

Avizul geotehnic preliminar. Scopul întocmirii acestei documentaţii îl reprezintă elaborarea unui Aviz geotehnice pentru fazele preliminare de proiectare (studiul de prefezabilitate şi studiul de fezabilitate). Avizul geotehnic preliminar (AG-P) are drept scop să ajute clientul la evaluarea fezabilităţii adaptării la amplasament a lucrării. Avizul geotehnic preliminar nu se poate substitui studiului geotehnic necesar la proiectarea lucrărilor.

Studiul geotehnic, reprezintă documentaţia geotehnică de bază necesară pentru proiectarea oricărei construcţii. Studiul geotehnic face parte din proiectul tehnic şi din Documentaţia Tehnică pentru Autorizarea Construcţiei (DTAC).

Studiul geotehnic de detaliu (SG-D) se elaborează pentru faza de detalii de execuţie în situaţiile în care pentru proiectarea detaliilor de execuţie sunt necesare elemente suplimentare faţă de cele furnizate de Studiul geotehnic elaborat pentru faza de proiect tehnic şi care a făcut parte şi din DTAC.

Studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică ,în cazul în care proiectul se elaborează în fază unică (PFU), în locul fazelor PT şi DDE, se întocmeşte un Studiul geotehnic pentru proiectul în fază unică.

Raportul de monitorizare geotehnică a execuţie., Monitorizarea geotehnică a execuţiei lucrărilor urmăreşte de a asigura că lucrările legate de geotehnică sunt realizate în conformitate cu proiectul pentru a se putea dispune, dacă se dovedeşte necesar, adaptarea, pe măsura avansării lucrărilor, a detaliilor de execuţie în funcţie de condiţiile geotehnice întâlnite şi de comportarea lucrărilor în faza de construcţie.

Monitorizarea geotehnică a execuţiei trebuie efectuată, de laboratorul studiului geotehnic, de unităţi autorizate sau de specialişti atestaţi de MLPTL pentru domeniul Af. Raportul de monitorizare geotehnică a execuţiei cuprinde notele de sinteză a monitorizării geotehnice (în primul rând natura şi caracteristicile terenurilor întâlnite şi compararea cu previziunile) precum şi note privind comportarea lucrării în curs de execuţie şi a vecinătăţii.

90

Expertiza geotehnică. Obiectivul documentaţiei geotehnice denumită Expertiza geotehnică (EG) îl reprezintă expertizarea unuia sau mai multor elemente geotehnice ale unei lucrări noi, în faza de proiectare sau în faza de execuţie, sau al unei lucrări existente.

În cazul unei lucrări noi, Expertiza geotehnică poate expertiza studii geotehnice realizate în prealabil, cu referire la lucrarea sau la partea din lucrarea specificată prin temă.

În cazul unei lucrări existente, Expertiza geotehnică se diferenţiază după cum lucrarea este fără avarie sau cu avarie. În cazul unei lucrări fără avarie, obiectivul expertizei geotehnice îl reprezintă, de regulă, expertizarea unui element geotehnic specific al lucrării, cu luarea în considerare a studiilor geotehnice realizate în diferitele faze ale proiectării precum şi a observaţiilor făcute pe parcursul execuţiei şi exploatării. În cazul unei lucrări cu avarie, obiectivul principal al expertizei geotehnice îl constituie investigarea cauzelor geotehnice ale avariei constatate şi evaluarea remediilor de avut în considerare.

Complexitatea şi volumul încercărilor care se efectuează în teren precum şi complexitatea şi volumul calculelor geotehnice de proiectare sunt dependente de Categoría geotehnică a terenului de pe amplasament.

Încadrarea preliminară a unei lucrări într-una din categoriile geotehnice trebuie să se facă, în mod normal, înainte de cercetarea terenului de fundare. Această încadrare poate fi ulterior schimbată. Categoria poate fi verificată şi eventual schimbată în fiecare fază a procesului de proiectare şi de execuţie. Diferitele aspecte ale proiectării unei lucrări pot impune abordări care să corespundă la diferitele categorii geotehnice. Nu este necesar să se trateze întreaga lucrare în concordanţă cu exigenţele categoriei celei mai ridicate. Metodele unei categorii mai ridicate pot fi utilizate pentru a justifica o proiectare mai economică sau atunci când proiectantul consideră oportun acest lucru.

Categoria geotehnică exprimă riscul geotehnic. Sunt definite în acest sens 3 categorii geotehnice:

91

1. Categoriei geotehnice 1 – care prezintă risc geotehnic redus

2. Categoriei geotehnice 2 – care prezintă risc geotehnic moderat

3. Categoriei geotehnice 3 – care prezintă risc geotehnic major

Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori:

• factorii legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt: o condiţiile de teren o apa subterană

• factorii legaţi de structura • factori legaţi de vecinătăţi

Pentru a facilita încadrarea lucrării într-o Categorie geotehnică, se recomandă folosirea următoarei metodologii:

• Se atribuie fiecăruia dintre cazurile aferente celor 4 factori enumeraţi mai sus un număr de puncte, specificat în dreptul cazului respectiv

• Se însumează punctele corespunzătoare celor 4 factori • La punctajul stabilit pe baza celor 4 factori, se adaugă

puncte corespunzătoare zonei seismice de calcul a amplasamentului

• Încadrarea în categorii geotehnice se va face în funcţie de punctajul total, în concordanţă cu tabelul următor

Riscul geotehnic Nr. crt.

Tip Limite punctaj

Categoria geotehnică

1 Redus 6...9 1

2 Moderat 10...14 2

3 Major 15...21 3

92

Exigenţele privind investigaţiile geotehnice care trebuie realizate şi metodele de proiectare utilizate, corespunzător categoriilor geotehnice, sunt precizate în tabelul următor

Categoriile geotehnice

Categoria geotehnică 1 Categoria geotehnică 2

Categoria geotehnică

3

Investigaţii geotehnice

Şanţuri, penetrări şi foraje de recunoaştere a terenului.

Investigaţii de rutină cuprinzând şanţuri, penetrări, foraje, încercări în laborator şi eventual pe teren

Investigaţiile menţionale la Categoria geotehnică 2 şi, în plus, încercări cu caracter special în laborator şi pe teren.

Metode de proiectare

Metode de proiectare bazate pe măsuri prescriptive şi pe proceduri simplificate, ca de exemplu utilizarea tabelelor cu presiuni convenţionale la fundarea directă.

Calculele de stabilitate şi de deformaţii pot să nu fie necesare.

Calcule de rutină pentru stabilitate/capacitate portantă şi deformaţii, folosind metode uzuale recomandate în normele în vigoare.

Calcule mai complexe, care pot să nu facă parte din normele în vigoare.

6.3. Evaluarea terenului

Evaluarea are drept scop estimarea unei valori comerciale a terenului în vederea adoptării unor decizii privind : amplasamentul viitoarei investiţii, modalităţi de obţinere a terenului, soluţii posibile de realizare a construcţiilor (cu referire în special la soluţiile de fundare), soluţii de racord la reţelele de utilităţi etc. Rezultatele evaluării sunt utilizate în faza de pregătire a investiţiei, respectiv la

93

elaborarea şi întocmirea studiilor de pre-fezabilitate, a studiilor de fezabilitate, a planurilor de afaceri, a cererilor de finanţare etc.

Evaluarea unei parcele de teren, este o întreprindere dificilă în primul rând datorită multitudinii de factori (unii cunoscuţi la momentul evaluării alţii nu) care pot influenţa această valoare, prin prisma modului în care urmează a fi utilizată această parcelă de teren.

6.3.1. Metoda « comparaţiei prin bonitate » pentru evaluarea terenurilor

Metoda presupune aprecierea valorii unui teren prin stabilirea unui punctaj, care apreciază calitatea acestuia din punct de vedere investiţional. Algoritmul de calcul utilizează un preţ de referinţă (preţ barem) care este corectat pe baza unor elemente de comparaţie (bonitate). Relaţiile de calcul, sunt următoarele :

Pentru terenuri amplasate in localităţi mari cu populaţie de peste 10.000 locuitori

Vp = K x (A+S+G+T+E+Tf+D+B+R+C+V+P) x M x F x Gs x H x Go x Cr x U x Z

K - coeficient de actualizare a valorii de referinţă a terenului, în funcţie de variaţia cursului de schimb interbancar :

K =

A - valoarea de bază a terenului (valoare determinată pentru un curs de schimb valutar de 3,5084 RON/euro, comunicat de BNR la data de 06.09.2005). Valoarea de bază a terenului pe categorii de localităţi, se stabileşte prin corectarea valorii de bază corespunzătoare municipiului Bucureşti, aplicându-se următorii coeficienţi:

Curs BNR la data evaluării

3,5084 RON/euro (06,09,2005)

94

COD CATEGORIA LOCALITĂŢII COEFICIENT DE CORECŢIE

IA Bucureşti 1,00

IIB Municipii şi oraşe cu peste 200.000 locuitori 0,90

IIIC Oraşe sau comune cu 50.000 până la 200.000 locuitori 0,80

IVD Localităţi cu 10.000 până la 50.000 locuitori 0,60

VE Staţiuni turistice importante 0,70 – 0,90

VIF Staţiuni turistice de mai mică importanţă 0,50 – 0,70

De asemenea, în cadrul fiecărei localităţi, în funcţie de zona din care face parte terenul, se realizează o diferenţiere, rezultând în final următoarele valori de bază ale terenului:

LOC

ALI

TĂŢI

I - Z

ON

A Bucureşti

IA

IIB=0,9XIA

VE=0,9XIA

IIIC=0,8XIA

VIF=0,8XIA

VIF=0,7YIA

IVD=0,6XIA

VIF=0,5XIA

0 420 RON/mp

378 RON/mp

336 RON/mp

294 RON/mp

252 RON/mp

210 RON/mp

1 320 RON/mp

288 RON/mp

256 RON/mp

224 RON/mp

192 RON/mp

160 RON/mp

2 220 RON/mp

198 RON/mp

176 RON/mp

154 RON/mp

132 RON/mp

110 RON/mp

3 150 RON/mp

135 RON/mp

120 RON/mp

105 RON/mp

90 RON/mp

75 RON/mp

95

În funcţie de posibilitatea de racordare a terenului la utilităţile tehnico-edilitare ale zonei (localităţii), se aplică următoarele corecţii (procente din valoarea de bază A):

Poziţionarea reţelei faţă de terenul evaluat

TIP DE RETEA La gard (%)

Până la 100 m (%)

Până la 200 m (%)

Între 200 si 500 m (%)

S=apă, canal (apa 60% si canal 40%) 16,7 14,2 11,7 8,35

G= gaze 6,7 5,63 4,56 3,35

T= termoficare 16,7 13,7 10,63 8,35

E= electricitate 6,7 5,63 4,56 3,35

Tf=telefonie 3,4 2,86 2,31 1,70

Pentru distanţe mai mari de 500 m nu se aplică nici o corecţie.

D - tipul de drum la care terenul are acces (% din A)

- Modernizat cu asfalt, beton, pavele: +16,70% - Modernizat cu bolovani de râu: +9,14% - Modernizat cu balast: +6,20%

B - forme, proporţii şi orientarea terenului (%dinA)

- Teren la colţ cu 2 străzi: +5% - Foarte favorabil (raportul laturilor 1/2, 1/3): +5% - Favorabil (raportul laturilor1/4, 1/5): 0% - Nefavorabil, forme neregulate, greu de organizat, raportul

laturilor peste 1/5 sau cu front la calea publică sub 10 m: -5%

- Orientare favorabilă: +3%

R - restricţii de folosire conform planului urbanistic (% din A)

96

- neconstruibil, in afară de întrebuinţări secundare: -40% - construibil, condiţionat şi cu restricţii, în funcţie de cauza şi

gravitatea restricţiilor: -10% ; -20%

C - suprafaţă adecvată sau nu, în cadrul urban, în funcţie de utilizarea şi poziţia specifică a terenului (% din A)

- zona 0 şi ultracentral sub 150 mp: -5% 150 – 300 mp: +5%

Peste 300 mp: +8% - zona 1 şi 2 şi 3 favorabil sub 150 mp: 0%

150 – 300 mp: +3% Peste 300 mp: +5% V - aspectul urbanistic şi estetic al imobilelor vecine, calitatea vecinătăţilor şi confortul urban-social (% din A)

- defavorabil: -10% pînă la -20% - favorabil: 0,00 - deosebit de favorabil: +10% pînă la +20%

P - poluare (% din A)

- sonoră: -3% până la -5% - reziduri gazoase: -3% - reziduri solide: -5% - reziduri lichide: -7% - mirosuri şi infestări: -10%

Trebuie avut în vedere şi avizul de mediu existent la data efectuării evaluării. M - coeficient privind ponderea suprafetei terenului construibil faţă de toată suprafaţa terenului evaluat (criteriu important pentru aspectul financiar, conform normelor din legislaţia urbanistică)

- construibil peste 60%: M=1,20 - construibil intre 45% si 60%: M=1,00 - construibil sub 45%: M=0,75

F - coeficient privind natura terenului de fundare

97

- pentru teren normal de fundare : F= 1,00 - pentru teren macroporic care necesită măsuri speciale de

consolidare a solului: F=0,80

- pentru terenuri neconsolidate, umpluturi recente, care necesita fundare indirectă:

F=0,50

Gs - coeficient privind gradul seismic al zonei

- pentru gradul 7-8: 1,00 - pentru gradul 9: 0,85

H - coeficient privind regimul de înălţime construibil

- pentru regim de înălţime P+M+1-3 etaje: 1,00 - pentru regim de înălţime P+M+4-6 etaje: 1,25 - pentru regim de înălţime P+M+7-12 etaje: 1,40 - pentru regim de înălţime P+M+13-20 etaje: 1,80 - pentru regim de înălţime P+M+peste 20 de etaje: 2,20

Go - coeficient privind starea terenului format din produsul coeficienţilor rezultaţi la pct a. şi b.

a.Teren ocupat cu dotări construcţii:

- ce nu necesită dezafectări: 1,00 - ce necesită dezafectări parţiale sau totale: 0,75 – 0,95 - ocupat cu construcţii de patrimoniu: 0,40

b.Pentru teren în pantă:

- favorabil constructiv: 1,00 - nefavorabil, necesită rezolvări speciale constructive: 0,80

– 0,90 - nefavorabil, în zone turistice: 0,70

– 0,80

Cr - coeficient privind situaţia juridică a terenului

98

- terenuri cu procese în curs pentru definitivarea proprietăţii: 0,90

U - utilizarea terenului

- dacă documentaţiile de urbanism permit realizarea de construcţii destinate exploatării comerciale, hoteluri, mică industrie, birouri, comerţ, parcaje subterane şi anexe tehnice aferente: U = 3,00

- dacă documentaţiile de urbanism permit construirea de locuinţe uni sau multifuncţionale destinate exploatării comerciale sau vânzării: U = 2,00

- dacă documentaţiile de urbanism permit construirea de locuinţe individuale unifamiliale: U = 1,00

- dacă documentaţiile de urbanism permit realizarea de construcţii cu caracter social, cultural, umanitar sau de interes public: U = 0,50

Z - coeficient de zonă indiferent de utilizarea terenului

AMPLASARE TEREN BUCUREŞTI MUNICIPII CU PESTE 200.000 LOCUITORI

În zona „0” pe arterele principale nominalizate de Autorităţile Locale 3,00 x 2,00 =

6,00 2,00 x 1,50 = 3,00

În zona „0” vecine cu arterele importante până la 200 m

3,00 x 1,50 = 4,50 2,00

În zona „0” oricare alte poziţii 3,00 1,50

Pentru terenuri amplasate în localităţi mici cu o populaţie sub 10.000 de locuitori

Vt = Vb x K x ( A + B + F + T + E + G + R + P + S) x M x Go x Cr x U x Z,

99

Vb - valoarea de bază a terenului, determinată în funcţie de importanţa localităţii (sat, comună, oraş mic)

- sat : 3,65 RON/mp - comună: 5,50 RON/mp - comune limitrofe oraselor cu o populaţie mai mare de

50.000 de locuitori şi staţiunile balneare, precum şi cele amplasate în imediata vecinătate a căilor de acces rutier de nivel european: 7,30 RON/mp

- oras mic: 9,15 RON/mp

K - coeficient de actualizare a valorii de referinţă a terenului, în funcţie de variaţia cursului de schimb interbancar :

K =

A - categoria localităţii

- sat: 0,1

- comună: 0,2

- oraş mic: 0,4

- staţiuni turistice mici şi zone cu potenţial turistic, balnear: 1,50

B - poziţia terenului faţă de localitate

- în exteriorul localităţii: 0,0

- în zona periferică: 0,5

Curs BNR la data evaluării

3,5084 RON/euro (06,09,2005)

100

- în zona mediană: 0,8

- în zona centrală: 1,0

- în zone construibile extravilane, între localităţi, pe artere cu trafic intens: 1,2

F - funcţiile economico-sociale ale localităţii

- activitate agricolă: 0,5

- activitate agricolă şi funcţie economică limitată în mica industrie şi servicii: 0,8

- activitate complexă cu accent pe industrie şi prestări de servicii: 1,0

T - poziţia terenului faţă de căile de transport (coeficienţi cumulativi)

- rutiere adiacente: 0,2 - rutiere cu transport in comun: 0,3 - feroviare(până la 2 km faţă de staţie): 0,3 - fluviale (până la 5 km de port): 0,5 - maritime(până la 10 km de port): 0,5

E - echiparea tehnico-edilitară a zonei în care se află terenul, reţele la distanţă de:

TIP DE RETEA LA GARD PÂNĂ LA 500 M

Retea de alimentare cu apă 0,30 0,15

Reţea de canalizare 0,20 0,10

Reţele de energie electrică 0,30 0,15

Reţea de gaze naturale 0,50 0,25

Reţea de energie termică 0,50 0,25

Reţea de telefonie 0,20 0,20

101

G - caracteristici geotehnice defavorabile

- cu dificultăţi de fundare: -0,2 - inundabile: -0,4 - alunecări de teren: -0,7

R - restricţii de folosire a terenului

- neconstruibil: -0,4 - construibil cu restricţii: -0,1 până la -0,3

P - poluat cu reziduuri

- sonore: -0,2 - gazoase: -0,3 - solide: -0,5 - lichide: -0,7

S - raportul între faţada şi adâncimea terenului

- foarte favorabil (1/2 , 1/3): +0,5 - favorabil (1/4 , 1/5): 0,0 - nefavorabil (peste 1/5): -0,5

M - coeficient privind ponderea suprafetei terenului construibil faţă de toată suprafaţa terenului evaluat (criteriu important pentru aspectul financiar, conform normelor din legislaţia urbanistică)

- construibil peste 60%: M=1,25 - construibil intre 45% si 60%: M=1,00 - construibil sub 45%: M=0,85

În cazul terenurilor ocupate de agenţi economici agricoli sau industriali, coeficientul va fi următorul:

- construibil până la 1.000 mp: 1,00 - construibil între 1.000 mp si 1.500 mp: 1,15 - construibil între 5.000 mp si 10.000 mp: 1,20 - construibil peste 10.000 mp: 1,25

102

Go - coeficient privind starea terenului format din produsul coeficienţilor rezultaţi la pct a. şi b.

a.Teren ocupat cu dotări construcţii:

- ce nu necesită dezafectări: 1,00 - ce necesită dezafectări parţiale sau totale: 0,75 – 0,95 - ocupat cu construcţii de patrimoniu: 0,40

b.Pentru teren în pantă:

- favorabil constructiv: 0,95 - nefavorabil, necesită rezolvări speciale constructive: 0,80

– 0,90 - nefavorabil, în zone turistice: 0,70

– 0,80

Cr - coeficient privind situaţia juridică a terenului

- terenuri cu procese în curs pentru definitivarea proprietăţii: 0,90

U - utilizarea terenului (coeficient de zonă, numai la oraşe mici şi indiferent de delimitarea construcţiilor)

- dacă documentaţiile de urbanism permit realizarea de construcţii destinate exploatării comerciale, hoteluri, mică industrie, birouri, comerţ, parcaje subterane şi anexe tehnice aferente: U = 3,00

- dacă documentaţiile de urbanism permit construirea de locuinţe uni sau multifuncţionale destinate exploatării comerciale sau vânzării: U = 2,00

- dacă documentaţiile de urbanism permit construirea de locuinţe individuale unifamiliale: U = 1,00

103

- dacă documentaţiile de urbanism permit realizarea de construcţii cu caracter social, cultural, umanitar sau de interes public: U = 0,50

Z - coeficient de zonă numai la oraşe mici

- zona „0” : 1,1 pînă la 1,2 - în restul zonelor: 1,0

Observaţii generale:

- metoda descrisă anterior este recomandată a fi utilizată doar în situaţiile în care se urmăreşte evaluarea „calităţii investiţionale” a unui teren;

- metoda nu este recomandată a fi utilizată atunci când se doreşte estimarea unei „valori comerciale” a terenului;

- în situaţiile în care există puţine informaţii cu privire la valoarea comercială a unui teren, se poate aplica, cu observaţiile şi limitările de rigoare, şi metoda descrisă anterior pentru estimarea valorii comerciale a terenului.

104

105

7. ESTIMAREA COSTURILOR UTILIZÂND METODE BAZATE PE PREŢURI DE REFERINŢĂ

În sistemul tradiţional de estimare a costurilor, există 2 proceduri de evaluare:

estimare la prima vedere, care este realizată în mod obişnuit în fazele incipiente de dezvoltare a unui proiect de construcţie

estimare detaliată, cu ajutorul căreia se realizează o calculaţie cât mai apropiată de realitate a costurilor de execuţie a unui proiect de construcţie

Pentru prima categorie de estimări, metodele de evaluare se bazează în general pe experienţele anterioare ale practicianului în ingineria costurilor sau pe date cunoscute privind realizarea în trecut a unor proiecte similare.

Pentru a doua categorie de estimări, costurile se determină funcţie de activităţile/procesele de construcţie folosite pentru punerea în operă a proiectului, duratele de execuţie a acestora, costul forţei de muncă utilizate, etc. Pentru a realiza aceste estimări, este necesar să existe o bună înţelegere a tehnologiilor şi metodelor de organizare a execuţiei.

Pe perioada ciclului de viaţă extins al unui proiect de construcţie, practicianul în ingineria costurilor realizează o serie de estimări utilizate în diferite scopuri. Aceste tipuri de estimări sunt:

estimări pentru planificarea conceptuală a proiectului. În faza incipientă a unui proiect, fundamentându-se pe cerinţe foarte generale privind mărimea, capacitatea, calitatea anticipată a construcţiilor, parametrii de exploatare, este necesară o estimare conceptuală. O estimare conceptuală

106

se bazează pe cerinţele stabilite de beneficiar/investitor pentru proiect, care la rândul lor depind de parametrii planului de afaceri întocmit de către acesta. O estimare conceptuală este realizată înainte de a fi elaborate planşe, specificaţii de execuţie şi caiete de sarcini. Acest tip de estimări au o acurateţe de +/- 30% până la +/- 40% faţă de valoarea de revenire a proiectului

estimări pentru fezabilitate. După ce scopul şi parametrii de funcţionare ai proiectului au fost stabiliţi, utilizând specificaţiile preliminare de proiectare (dimensiuni geometrice, calitate, durate de execuţie, alcatuire, etc), se elaborează estimări ale bugetului de realizare a proiectului (în ţara noastră, în general sub forma unui deviz general – vezi cap.4). Acest buget estimează principalele costuri de execuţie şi punere în funcţiune ale proiectului. Acest tip de estimări au o acurateţe de +/- 20% faţă de valoarea de revenire a proiectului

estimări pe perioada proiectării Fundamentându-se pe documentele proiectării (planşe, schiţe, memorii tehnice, caiete de sarcini, etc) pe măsură ce acestea sunt realizate, se efectuează estimări ale costurilor proiectului. În mod obişnuit aceste estimări se realizează pe măsură ce activitatea de proiectare avansează, urmărindu-se atât o analiza a valorii soluţiilor proiectate şi selectarea celor mai eficiente, cât şi verificarea permanentă a modului în care sunt respectate costurile totale ale proiectului aşa cum au fost ele stabilite în cadrul studiilor de fezabilitate. În mod obişnuit estimările de cost se fac atunci când s-a ajuns la realizarea a 15%, 30%, 60% şi 90% din întregul proiect. Aceste estimări au o acurateţe de +/- 10% faţă de valoarea de revenire a proiectului.

estimări pentru execuţie. Aceste estimări se realizează atunci când sunt cunoscute în totalitate documentele

107

contractuale ale proiectului. Aceste estimări se bazează fie pe costuri medii sau costuri normate fie ca rezultat a unor analize de preţ specific executantului. Acest tip de estimări au o acurateţe de +/- 5% faţă de valoarea de revenire a proiectului

estimări pe parcursul execuţiei. Aceste estimări sunt realizate în mod obişnuit pentru a evalua impactul asupra costului total al proiectului, a dispoziţiilor de şantier care modifică proiectul iniţial contractat. De asemenea şi executantul lucrărilor de construcţie, face astfel de estimări în scopul verificării permanente a costului şi cheltuielilor de execuţie, a respectării valorilor programate şi stabilirea corecţiilor atunci când este cazul.

Metodele de estimare bazate pe preţuri de referinţă, fac parte din categoria metodelor „la prima vedere” şi sunt utilizate pentru planificarea conceptuală a proiectului, pentru studierea fezabilităţii proiectului şi pentru estimări în perioada de proiectare.

Metodele de estimare bazate pe preţuri de referinţă, sunt utilizate în general în fazele incipiente ale unui proiect, când informaţiile despre acesta sunt limitate şi când este nevoie să se stabilească costuri pentru a evalua opţiunile şi a lua decizii privind cerinţele beneficiarului şi fezabilitatea proiectului.

Metodele de estimare bazate pe preţuri de referinţă se fundamentează pe parametrii tehnici caracteristici construcţiilor. Aceşti parametrii se referă la:

măsuri fizice caracteristice proiectului, cum ar fi: m2

suprafaţă utilă; m2 suprafaţă construită; m3 construcţie; etc.

tipuri de construcţii: spital; şcoală; bloc de locuinţe; etc

natura materialelor din care se execută construcţia: lemn; beton; metal; etc

108

utilităţi pentru construcţie: apă; canalizare; încălzire; aer condiţionat; etc

În general preţurile de referinţă sunt stabilite la o anumită dată, motiv pentru care acestea sunt actualizate prin intermediul unor indici de actualizare.

7.1. Metoda costului de înlocuire

Metodologia de calcul a costului de înlocuire este specifică ţării noastre şi este reglementată prin Normativul GV-0001/0-1995 „Metodologie pentru evaluarea clădirilor şi construcţiilor speciale din grupele 1 şi 2 de mijloace fixe”. Această metodologie utilizează ca preţuri de referinţă valorile incluse în „Cataloagele de reevaluare” ediţia 1964, elaborate de institute de proiectare de profil. Metodologia de evaluare pe baza cataloagelor respective, permite stabilirea cu ajutorul unor calcule simplificate, a valorii tehnice la zi a oricărui tip de construcţie indiferent de destinaţie. Această metodologie presupune 3 etape:

Etapa 1 – stabilirea valorii tehnice de înlocuire cu ajutorul „cataloagelor de reevaluare” la nivelul de preţuri pentru 01.01.1965 Prin valoare tehnică de înlocuire se înţelege totalitatea cheltuielilor care ar fi ocazionate de înlocuirea în stare nouă a construcţiei la data evaluării

Etapa 2 – indexarea la zi a valorii tehnice de înlocuire Prin valoare de înlocuire indexată se înţelege valoarea construcţiei corespunzător nivelului de preţuri la data la care se face evaluarea

Etapa 3 – dacă este cazul corectarea valorii tehnice de înlocuire cu o serie de coeficienţi care ţin cont de gradul de uzură tehnică a construcţiei

109

7.1.1 Stabilirea valorii tehnice de înlocuire

Pentru stabilirea valorii tehnice de înlocuire se utilizează „Cataloagele pentru reevaluarea clădirilor şi construcţiilor speciale – 1964”. Aceste cataloage se utilizează la estimarea costurilor pentru clădiri şi construcţii speciale considerate complet finalizate şi recepţionate, indiferent de perioada de execuţie efectivă.

Cataloagele de reevaluare cuprind obiectele de construcţii clasificate funcţie de utilizarea lor. Prin „obiect de construcţie” se înţelege o construcţie distinctă, delimitată spaţial şi caracterizată printr-o destinaţie funcţională bine determinată. Cădirea poate fi compusă din mai multe părţi, dar care alcătuiesc un tot unitar din punct de vedere al sistemului constructiv. În componenţa unui obiect de construcţie sunt luate în considerare următoarele categorii de lucrări:

Lucrări de construcţii propriu-zise

Lucrări de instalaţii funcţionale interioare (de la branşament)

Nu fac parte din obiectul de construcţie: utilajele şi instalaţiile tehnologice, conductele tehnologice care le deservesc, precum şi mobilierul şi echipamentele specifice anumitor obiecte cu caracter special(cantine, spitale, băi publice, teatre, etc).

Obiectele de construcţii de referinţă sunt grupate într-un număr de 35 de cataloage de reevaluare. Conţinutul fiecărui catalog este sistematizat după cum urmează:

Cuprins şi index alfabetic

Instrucţiuni pentru folosirea catalogului, cuprinzând şi exemple de calcul

Fişele de indicatori ai valorii de înlocuire

110

Fişele de indicatori ai valorii de înlocuire sunt întocmite pe variante de obiecte de construcţii reprezentative la care se referă catalogul. Variantele sunt stabilite în funcţie de parametrii ce pot da variaţii importante ale preţurilor de referinţă, cum ar fi:

la clădiri, se dau variante în funcţie de destinaţie, număr de nivele, sistem constructiv, materiale constituente, etc

la drumuri, în funcţie de destinaţie, dimensiuni, sistem rutier, etc.

Fişele de indicatori ai preţului de referinţă, cuprind:

denumirea şi caracteristicile obiectului de construcţie

delimitarea obiectului de construcţie

unitatea de măsură de referinţă, pentru care se stabilesc indicatorii valorici şi modul de determinare a dimensiunilor obiectului de construcţie

indicatori valorici de înlocuire pe unitatea de măsură de referinţă

termeni de corecţie ce trebuie aplicaţi indicatorilor pentru a putea fi utilizaţi la diferitele variante ce se întâlnesc pe teren.

ponderea principalelor categorii de lucrări, specifice obiectului respectiv, în valoarea de înlocuire a întregului obiect

Prin felul de alcătuire, cuprinzând valori de înlocuire pentru cel mai uzual tip de obiect de construcţii, valori pentru variante ce diferă prin structură, alcătuire, funcţionalitate, etc., precum şi o paletă largă de coeficienţi de corecţie pentru detalii de construcţii şi alcătuire (finisaje, instalaţii, etc), cataloagele de reevaluare permit încadrarea fidelă a construcţiilor şi stabilirea unor valori tehnice de înlocuire a acestora în limitele convenabile de exactitate.

111

În legătură cu indicatorii valorii tehnice de înlocuire cuprinşi în cataloagele de reevalauare, se fac următoarele precizări:

Indicatorii preţului tehnic de referinţă cuprind valorile medii ale tuturor cheltuielilor directe şi indirecte, necesare realizării unui obiect de construcţie, precum şi cheltuielile de organizare a şantierului, de proiectare şi profitul.

Indicatorii preţului tehnic de referinţă au fost stabiliţi pentru condiţii normale de fundare şi gradul de seismicitate 7. Având în vedere că după 1964 şi după seismul din 1977 s-au proiectat construcţii pentru gradul de seismicitate 7,5; 8 şi 9 în funcţie de zona seismică de amplasament, la construcţiile şi clădirile proiectate şi executate în aceste condiţii se vor aplica următoarele corecţii:

Pentru clădiri şi construcţii proiectate şi executate pe terenuri cu condiţii grele de fundare, cu o rezistenţă admisibilă medie de 0,6 kg/cm2 faţă de o fundare normală în teren cu rezistenţa de 2 kg/cm2 , la 2 m adâncime, se acordă sporurile din tabelul de mai jos.

lei/mpAc

Număr de nivele Soluţii de fundare

P P+1 P+2

Tălpi din beton armat sau radier general, pe perne

185 235 295

Talpi din beton armat pe piloţi din beton armat 1040 - -

Radier general pe piloţi din beton sau beton armat

2250 2250 2670

112

Pentru determinarea valorii tehnice de înlocuire unitare şi totale, la nivel de preţuri 01.01.1965, a obiectelor de construcţii pentru care se estimează costurile, se parcurg următoarele etape:

Se efectuează o documentare cât mai amplă asupra mijlocului fix ce se evaluează, stabilindu-se caracteristicile tehnice cunoscute ale acestuia.

Se identifică elementele necesare încadrării obiectului în cataloagele şi fişele de reevaluare

Se alege catalogul şi fişa de reevaluare corespunzătoare obiectului de construcţie corespunzător elementelor de identificare tehnice stabilite anterior

Se determină valorile unitare de înlocuire ale obiectului, pe total şi dacă este cazul pe categorii de lucrări, precum şi corecţiile datorate abaterilor faţă de prevederile din fişe

Cu elementele astfel stabilite, se calculează valoarea tehnică unitară şi totală de înlocuire, la nivelul preţurilor de catalog 01.01.1965

În cazul când obiectul de construcţie nu se regăseşte ca atare în catalog, se procedează la asimilări şi adaptări, introducându-se eventual anumiţi coeficienţi de corecţie sulimentari faţă de cei din fişă. De asemenea, dacă în catalog nu se găsesc valori de înlocuire pentru dimensiunile pe care le au obiectele de evaluat, aceste valori se stabilesc prin interpolare, dacă dimensiunile corespunzătoare obiectului de evaluat se situează între mărimile înscrise în catalog. In cazul când dimensiunile pe care le au obiectele de evaluat se află în afara limitelor prevăzute în fişe, nu se va proceda la extrapolare, ci se va lua în considerare valoarea limită respectivă.

113

7.1.2. Indexarea la zi a valorii tehnice de înlocuire

Coeficienţii de indexare fac posibilă trecerea de la un nivel de preţuri la altul, în vederea unor calcule de comparabilitate. Cu ajutorul acestor coeficienţi valorile tehnice de înlocuire ale construcţiilor calculate cu ajutorul cataloagelor şi fişelor de reevaluare-ediţia 1964, sunt indexate la nivelul de preţuri corespunzător oricăror date. Aceşti indici sunt stabiliţi periodic şi ţin cont de evoluţia generală a preţurilor în activitatea de construcţii. Indicii sunt elaboraţi şi aprobaţi de către: Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului; Ministerul Finanţelor. Indicii sunt elaboraţi şi structuraţi în 2 grupe şi 19 subgrupe de obiecte de construcţii. În tabelul 3 este prezentat un set de astfel de indici. Valorile coeficienţilor de indexare sunt calculaţi periodic şi publicaţi prin grija Ministerului Lucrarilor Publice şi Amenajării Teritoriului.

7.1.3. Corectarea valorilor tehnice de înlocuire funcţie de uzura tehnică

Atunci când se solicită estimarea costurilor tehnice de înlocuire pentru construcţii existente, care vor fi incluse în viitorul proiect (fie prin demolare fie prin consolidare şi schimbarea destinaţiei), calculul trebuie să ţină cont de pierderea de valoare datorită uzurii reale a acestei construcţii. Uzura poate fi:

fizică

morală

accidentală

Uzura fizică se datorează efectelor produse de timp asupra elementelor componente (îmbătrînire) ca şi solicitărilor la care au fost supuse în timpul exploatării obiectului. Ea se determină în conformitate cu Normativul P135/1995. Valorile coeficienţilor de uzură fizică din normativ nu sunt obligatorii, ele reprezintă nivelele medii şi sunt orientative. Utilizatorii confruntaţi cu realitatea de pe

114

teren, sunt singurii în măsură să aprecieze valoarea reală a coeficienţilor de uzură, justificând însă abaterile (în plus sau în minus) faţă de valorile prevăzute în normativ.

Pentru stabilirea uzurii fizice se procedează astfel:

se determină la faţa locului condiţiile de exploatare ale obiectului de construcţie precum şi condiţiile de mediu existent

se stabileşte starea tehnică a obiectului de construcţiedeterminată de modul în care se face exploatarea şi efectuarea la timp şi în bune condiţii a lucrărilor de intervenţie şi reparaţii.

se stabileşte pe baza informaţiilor şi evidenţelor existente, anul dării în funcţiune a obiectului de construcţie

cu ajutorul elementelor menţionate se determină din normativ coeficientul de uzură fizică

115

116

117

118

119

120

121

122

123

124

125

126

127

se efectuează eventualele corecţii faţă de valoarea indicată de normativ

Uzura morală are drept cauză perimarea valorii de întrebuinţare a obiectului de construcţie ca rezultat al progresului tehnic. Este de fapt cauza principală pentru care acest obiect de construcţie se consolidează, reface sau îşi schimbă destinaţia. În astfel de situaţii valoarea de înlocuire rămasă este folosită în studiile de fezabilitate ale proiectului de construcţie pentru a se decide dacă construcţia veche este păstrată sau ea se va demola şi se va construi una nouă.

Uzura accidentală se datorează unor cauze neprevăzute (incendii, explozii, cutremure, inundaţii, furtuni, etc) caracterul şi gradul de uzură variind de la caz la caz. Atât uzura morală cât şi uzura accidentală se stabilesc de către experţi şi se adaugă uzurii fizice.

Exemplu de calcul:

Obiect de construcţie: clădire de depozitare pentru legume şi fructe cu un singur nivel, situată într-o zonă cu grad de seismicitate 8, fundată pe un teren cu rezistenţă admisibilă 1 kg/cm2

Date constructive pentru proiectul nou:

Infrastructură: datorită rezistenţei slabe a solului, s-a optat pentru o structură de fundaţie alcătuită din talpi de beton armat pe piloţi din beton armat

Structura de rezistenţă stîlpi, grinzi şi ferme din beton armat prefabricate, acoperiş din chesoane din beton armat prefabricat, termoizolaţie şi hidroizolaţie. Înălţimea medie hală este de 5,50 m

Finisaje: pardoseli din ciment sclivisit cu excepţia yonei de birouri unde sunt pardoseli din mozaic turnate pe loc. Tencuieli interioare şi exterioare drişcuite, zugrăveli obişnuite, tîmplărie metalică.

128

Utilităţi: instalaţie electrică de iluminat incandescent; instalaţie sanitară, apă-canal şi de stingere a incendiilor; instalaţie centrală de încălzire cu aburi

Calculul valorii tehnice de înlocuire la nivel 01.01.1965

Calculul se face conform Catalog nr. 114/1964, fişa 41

Valoarea de referinţă a construcţiei

• Construcţii: 670 lei/mpAd

• Instalaţii electrice de iluminat: 30 lei/mpAd

• Instalaţii sanitare: 20 lei/mpAd

• Instalaţii de încălzire centrală: 80 lei/mpAd

o TOTAL 800 lei/mpAd

Corecţii:

• Pentru diferenţă de înălţime a construcţiei noi faţă de cea de referinţă (5,50 m în loc de 6,00 m)

(6,00-5,50)/0,50 m * 10 lei/mpAd = 10 lei/mpAd

• Spor pentru pardoseală de mozaic (se aproximează că 10% din suprafaţa construcţiei va fi ocupată de birouri)

20 lei/mp pardoseală mozaic * 0,10 = 2 lei mpAd

• Spor datorat sistemului de fundare

( (2,00 – 1,00)/(1,00 + 0,60) ) * 1040 lei/mpAd = 650 lei/mpAd

• Spor pentru gradul de seismicitate 8

1,0245

Valoarea corectată a preţului tehnic de înlocuire la nivel 01.01.1965

(800 – 10 + 2 + 625 ) * 1,0245 = 1.451,72 lei/mpAd

129

Indexarea valorii preţului tehnic de înlocuire la data de 15.08.2010

Coeficient de indexare conform tabel 3, este de 29.574,223

Valoarea indexată la data de 15.08.2010 a valorii tehnice de înlocuire a obiectului de construcţie

1.451,72 lei/mpAd * 29,574,223 = 42.933.491 lei/mpAd, respectiv 4.293,35 RON/mpAd,

Valoare 1euro = 42.975 lei

Valoare tehnică de înlocuire: 999,03 euro/mpAd

Observaţie: În cazul în care sistemul de fundare ar fi fost unul obişnuit (deci terenul de fundare unul normal cu rezistenţe admisibile de 2kg/cm2, atunci valoarea indexată a valorii tehnice de înlocuire la data de 15.08.2010, ar fi fost de:

(800 – 10 + 2) * 1,0245 = 811,40 lei/mpAd

811,40 lei/mpAd * 29.574,223 = 23.996.524 lei/mpAd, respectiv 2.399,65 RON/Ad

Valoare 1euro = 42.975 lei

Valoare tehnică de înlocuire: 558,40 euro/mpAd

7.2. Metoda valorilor unitare de referinţă medii estimate

Valorile unitare de referinţă, reprezintă valori medii estimate de investiţie C+I (lucrări de construcţii şi instalaţii) calculate pentru mpAd pe tipuri de construcţie. Aceste valori de referinţă au fost calculate de către Ordinul Arhitecţilor din România. Aceste valori au în vedere în primul rând de gradul de complexitate al construcţiei. În tabelul 4 sunt prezentate aceste valori de referinţă.

130

Metodologia de estimare a valorii proiectului este foarte simplă şi presupune parcurgerea următoarelor etape:

stabilirea caracteristicilor clădirii şi a destinaţiei acesteia

alegerea unui preţ unitar de referinţă

TABEL 4

VALORI MEDII ESTIMATE DE INVESTIŢIE C+I EXPRIMATE ÎN EURO/M² FĂRĂ TVA

GRUPA TIP PROGRAM

CUPRINDE VALORI MEDII ESTIMATE (EURO/M²)

CLASA I problema simpla, cerinte de proiectare reduse

constructii ce nu se ridica la rang de cladire: - soproane, tarabe de piata acoperite - parcaje acoperite, - statii transport urban in comun etc. - constructii agricole fara fluxuri tehnologice: - depozite pe un nivel, - silozuri, - grajduri, sere, etc. - constructii industriale fara fluxuri tehnologice : - ateliere, - depozite pe un nivel etc. - constructii comerciale simple: - chioscuri, - mici pavilioane etc. - anexe utilitare si gospodaresti (pavilion poarta, depozit gunoi) - amenajari de spatii verzi, mobilier urban si de gradina etc.

250

131

constructii agricole cu fluxuri tehnologice: - grajduri mari, - mori, - pivnite de vinuri - constructii pentru imbuteliere, - constructii pt. prelucrarea fructelor etc. - constructii industriale cu fluxuri tehnologice: - service, - brutarie, - tipografie, - dep. multietajate sau pe nivel pentru materiale periculoase - anexe pentru instalatii: (centrale termice, de ventilatie, posturi de transformare etc.) - garaje pentru automobile - constructii subterane simple (garaje, tuneluri, adaposturi, rezervoare de apa, etc.)

300

- cladiri militare si politienesti simple

350

cladiri de locuit: - casa unifamiliala sub 200 mp

450

- casa de vacanta 400

- gospodarie rurala 300

cladiri comerciale: - magazin 400

- piata 350

- show-room 450

cladiri pentru transport: - statie benzina

450

CLASA II problema medie, cerinte de proiectare medii

- spalatorie auto 400

132

- gara mica si constructii feroviare simple

500

- debarcader etc. 350

constructii sportive si de agrement simple: - sala de sport

550

- sala de fitness 450

- camping 350

- patinoar artificial 500

- hipodrom etc. 550

constructii industriale cu fluxuri tehnologice complexe: - termocentrale, - crematorii de ars deseuri, - fabrici si uzine, - laboratoare industriale, - spalatorii de rufe, mari bucatarii, etc.

500

obiective militare sau politienesti complexe: - statii de pompieri, - centre de instructie, - capitanii, - inchisori etc

700

servicii urbane sau comunale: - primarie

550

- casa de cultura, cinema, expozitie, biblioteca

650

- posta, fast-food, frizerie, discoteca etc

500

obiective comerciale cu mai multe niveluri: - magazine, centre comerciale

550

CLASA III

problema medie, cerinte de proiectare complexe

obiective turistice si de cazare: - pensiune, hotel (1-3 stele), motel

600

133

- centre pentru batrani 600

- camine pentru nefamilisti 550

- camine studentesti 550

invatamant prescolar, general si mediu: - crese, gradinite,

500

- scoli generale si scoli medii

550

- scoli profesionale 550

- centre de reeducare etc. 550

cladiri pentru birouri si cladiri administrative

600

cladiri de locuit: - case mai mari de 200 mp,

500

- vile, blocuri de locuit, 600

- cartiere rezidentiale. 600

centre medicale de importanta locala sau zonala: - cabinete medicale sau veterinare,

500

- farmacie, 500

- statie de ambulanta, etc. 500 centre sportive: - club sportiv,

550

- sali de sport cu tribune, 700

- stranduri cu bazine artificiale

700

- hipodrom cu acces public etc.

600

cladiri bisericesti: - case parohiale,

500

- manastiri, capele etc. 700

obiective speciale: - gradini zoologice si case pentru animale

650

- gradini botanice si case pentru plante

650

- cimitire, crematorii umane etc. 600

134

cladiri complexe pentru transport: - gari metropolitane

900

- aeroporturi, 1300 - statii metrou 1000 cladiri administrative complexe: - tribunal

1200

- banca centrala, 1200 - ambasada 1200 invatamant universitar : facultati, centre universitare

800

cladiri de cazare si comerciale reprezentative: - hotel mare (4-5 stele)

800

- magazin universal, 800 obiective culturale si de agrement complexe: - teatru, sala de concerte

1200

- circ, 900 - cazinou, 900 - muzeu, galerie de arta, 1200 - studio de radio si de televiziune etc.

1000

obiective bisericesti: - biserica, catedrala

1700

cladiri din sistemul sanitar: - policlinica, centru medical,

1000

- laboratoare medicale 1000 - centre de reabilitare, sanatorii, 1000 - bai publice etc 900 obiective sportive reprezentative: - stadion,

1200

- sala mare de sport cu public 1300

CLASA IV

problema deosebita, cerinte de proiectare complexe

- piscina olimpica cu public etc. 1200 obiective cultural de exceptie: - opera

1600

- teatru de mari dimensiuni 1600 - ateneu filarmonic 1400

CLASA V problema deosebita, cerinte de proiectare

- centru national de conferinte, etc.

1600

135

deosebite obiective complexe din sistemul sanitar: - clinici medicale, spitale, - institutii medicale nationale, - centru de tratamente speciale si centru balnear

1500

Exemplu de calcul:

Obiect de construcţie: clădire de depozitare pentru legume şi fructe cu un singur nivel

Stabilirea clasei de importanţă a clădirii: clădirea se va încadra în clasa de complexitate I, respectiv clădiri industriale fără fluxuri tehnologice – depozite pe un singur nivel

Stabilirea valorii unitare de referinţă: valoarea medie estimată este de 250 euro/mpAd

136

137

8. ESTIMAREA COSTURILOR PRIN METODE BAZATE PE PREŢURI UNITARE

Motodele de evaluare bazate pe preţuri de referinţă, furnizează informaţii cu privire la costurile totale de execuţie ale unui proiect de construcţie. După ce analiza conceptuală (studiile de soluţii) a fost încheiată şi se înaintează în realizarea proiectului, sunt necesare evaluari din ce în ce mai detaliate.

În primul rând, investitorul/beneficiarul trebuie să întocmească un proiect de buget al proiectului, respectiv un deviz general (vezi capitolul 4). Acesta este conceput şi calculat într-o primă variantă în faza realizării studiilor de pre-fezabilitate şi fezabilitate, a planurilor de afaceri sau de finanţare a proiectului. În timp, pe măsură ce proiectul este detaliat, bugetul proiectului (devizul general) poate suferi modificări ca rezultat al soluţiilor proiectate şi el va trebui refăcut prin grija proiectanţilor şi a beneficiarului/investitor.

În faza de proiectare, sunt necesare estimări ale părţilor din proiect (terasamente, fundaţii, structura de rezistenţă, etc), ale elementelor de construcţie (betoane în fundaţii, pereţi din zidărie, zugrăveli, tâmplărie, etc) şi chiar a proceselor complexe de execuţie (manoperă aferentă execuţiei turnărilor de betoane, materiale principale necesare, etc) în vederea definitivării proiectării şi a detaliilor de execuţie.

După finalizarea proiectării, metodele de evaluare bazate pe preţuri unitare sunt utilizate fie de către beneficiar, pentru a determina un cost orientativ în vederea negocierii şi contractării execuţiei fie pentru a întocmii documentaţiile de ofertare de către executant.

138

Metodele de evaluare bazate pe preţuri unitare se fundamentează pe existenţa unui plan de elemente de cost. Planul de elemente de cost, este o listă de elemente ale clădirii, cum ar fi infrastructura, terasamente, betoane, etc., fiecare cu partea sa de cost din bugetul total al proiectului. Fiecare element al planului de cost trebuie să fie foarte bine definit pentru ca preţurile estimate să reflecte corect lucrările de construcţii la care se referă. De exemplu când estimăm costul pardoselilor, trebuie specificat dacă acest cost cuprinde şapele suport, dacă cuprinde treptele şi contratreptele scărilor, etc.

8.1. Evaluarea pe baza preţului unitar al elementelor de construcţie

Metoda permite atât estimarea costului total de execuţie al obiectului de construcţie cât şi costul elementelor sale componente, fiind astfel determinate costurile pentru finalizarea unor obiecte de construcţii deja începute.

Metoda presupune existenţa unui plan de elemente de cost pentru fiecare tip de obiect de construcţie. Acest plan de elemente de cost, trebuie să fie astfel conceput încât să permită:

caracterizarea şi individualizarea corectă a obiectului de construcţie

evidenţierea principalelor elemente şi lucrări de construcţie componente ale obiectului

precizarea foarte clară a condiţiilor avute în vedere la estimarea costurilor elementelor de plan de cost

culegerea simplă şi uşoară a datelor istorice din teren în vederea corectării valorii elementelor de plan de cost

creearea posibilităţii de estimare a costurilor de execuţie numai pentru părţi componente ale obiectului de construcţie

139

În ţara noastră nu există un standard sau o practică unitară privind stabilirea elementelor de plan de cost. Rămâne la latitudinea executanţilor sau investitorilor/beneficiarilor funcţie de propriile interese şi structura de personal alocată pentru estimarea şi controlul costurilor, stabilirea unui astfel de plan de cost . Acest lucru îngreunează şi activitatea de colectare statistică a datelor istorice privind costurile reale de execuţie a obiectelor de construcţie şi face imposibilă în acest moment realizarea unei baze de date de referinţă privind costul diverselor tipuri de construcţii calculat pe total obiect şi pe elemente de construcţie componente.

În lume există o mai mare preocupare privind standardizarea elementelor de plan de cost cu toate avantajele care decurg de aici. Astfel în Marea Britanie există un Standard Form of Cost Analysis elaborat de către Building Cost Information Service care stabileşte o structură standard de plan de elemente de cost cu definirea clară şi precisă a conţinutului fiecărui element de cost. În Franţa există Documents Techniques Unifies – DTU care stabilesc categoriile de lucrări de construcţii specifice care pot fi întâlnite ca elemente de plan de cost la orice tip de obiect de construcţie şi costurile de referinţă ale acestora.

Exemplu 1:

Calculul rapid al costului total şi pe elemente de cost pentru o locuinţă individuală tip vilă.

a. Elemente caracteristice ale construcţiei ce urmează a fi realizată:

suprafata utilă: 300 mp

suprafata construită 500 mp

alcătuire: demisol, parter, etaj

140

structură: fundaţii continuie din beton armat, pereţi structurali din cărămidă cu goluri verticale şi stîlpişori din beton armat, planşee din beton armat, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă ceramică, încălzire cu centrală termică proprie alimentată cu gaz metan, instalaţie electrică, instalaţie apă-canal cu racord la canalizare.

Fişa cu valorile unitare ale elementelor de plan de cost, este următoarea:

Valori la data de 04.1999

Costuri pe mpAd Nr. crt.

Denumire element UM Cost unitar

element

Cantitate de executat

estimată pe mpAd Ad Au

1 Excavaţii mc 22121 0,5860 12963 21454 2 Umpluturi şi

compactări mc 11089 0,0960 1065 1763

3 Hidroizolaţii şi lucrări aferente

mp 218476 0,1400 30587 50621

4 Beton armat în structură

mc 3688750 0,2080 767260 1269815

5 Beton simplu mc 957827 0,3580 342902 567503 6 Zidării mc 2229140 0,4430 987509 1634327 7 Scări şi podeste din

beton ml 208522 0,1980 41287 68330

8 Pardoseli din beton mozaicat

mp 208375 0,0520 10836 17934

9 Pardoseli din beton simplu

mp 126382 0,1840 23254 38485

10 Pardoseli din marmură

mp 1378877 0,1320 182012 301230

11 Pardoseli gresie mp 351714 0,0810 28489 47149 12 Pardoseli parchet mp 496177 0,3420 169693 280842 13 Tencuieli interioare mp 125418 4,2540 533528 882989 14 Zugrăveli interioare mp 44049 3,4630 152542 252457 15 Placaje cu faianţă

la interior mp 331636 0,1980 65664 108674

16 Lambriuri la pereţi mp 365652 0,1780 65086 107717 17 Vopsitorii

interioare mp 75943 0,4160 31592 52285

18 Tencuieli interioare mp 209487 0,7920 165914 274588 19 Vopsitorii

exterioare mp 36195 0,5940 21500 35583

141

20 Placaje exterioare mp 1399307 0,1980 277063 458539 21 Timplărie geamuri mp 1090701 0,3960 431918 714842 22 Confectii metalice kg 41053 1,8300 75127 124335 23 Închideri

compartimentări mp 250018 0,1370 34252 56687

24 Podină de lemn la pod

mp 95987 0,3550 34075 56394

25 Sarpantă mp 262026 0,4980 130489 215959 26 Învelitoare inclisiv

asteriala mp 624466 0,6210 387793 641797

27 Jgheaburi şi burlane

ml 166323 0,1580 26279 43492

28 Streaşină înfundată mp 445363 0,0990 44091 72971 29 Tabachere şi

lucrane mp 459845 0,0160 7358 12177

30 Alte lucrări de construcţie

% - 5,0000 254106 420545

31 Retea apă-canal branşament

Ad 83559 1,0000 83559 138290

32 Reţele electrice exterioare

Ad 30951 1,0000 30951 51224

33 Coloane şi legături sanitare

ml 181827 0,4950 90004 148957

34 Obiecte şi armături sanitare

Ad 122410 1,0000 122410 202589

35 Coloane şi legături încălzire

ml 232630 0,3860 89795 148611

36 Centrală termică gaze

Ad 73208 1,0000 73208 121159

37 Corpuri de încălzire ml 76624 4,9470 379059 627343 38 Cabluri, conductori,

ţevi electrice Ad 44027 1,9790 87129 144198

39 Aparate electrice Ad 71165 1,0000 71165 117778 40 Corpuri de iluminat Ad 60359 1,0000 60359 99894 41 Gaze inclusiv

branşament Ad 47579 1,0000 47579 78743

42 Alte instalaţii comune

% - 5,0000 56761 93939

43 Diverse, organizare, proiect

% - 3,0000 195846 324125

TOTAL 6724059 11128316

Fişa de calcul a costului total de execuţie şi a costului pe elemente, a obiectului de construcţie analizat, este prezentată în continuare:

142

Costuri pe mpA Costuri unitare pe mp indexate

Nr. crt.

Denumire element

UM Cost unitar

element Ad Au

Coeficient de indexare a costului

pentru data de 02.2009

Cost unitar

element indexat

leiRON/UM

leiRON/mpAd

leiRON/mpAu

Cantitate de

executat estimată pe mpAd

Cantitate estimată de

executat pentru intregul proiect

1 Excavaţii mc 22121 12963 21454 1,796 3,97 2,33 3,85 0,5860 293,00

2 Umpluturi şi compactări

mc 11089 1065 1763 1,796 1,99 0,19 0,32 0,0960 48,00

3 Hidroizolaţii şi lucrări aferente

mp 218476 30587 50621 1,796 39,24 5,49 9,09 0,1400 70,00

4 Beton armat în structură

mc 3688750 767260 1269815 1,796 662,50 137,80 228,06 0,2080 104,00

143

5 Beton simplu mc 957827 342902 567503 1,796 172,03 61,59 101,92 0,3580 179,00

6 Zidării mc 2229140 987509 1634327 1,796 400,35 177,36 293,53 0,4430 221,50

7 Scări şi podeste din beton

ml 208522 41287 68330 1,796 37,45 7,42 12,27 0,1980 99,00

8 Pardoseli gresie

mp 351714 28489 47149 1,796 63,17 5,12 8,47 0,0810 40,50

9 Pardoseli parchet

mp 496177 169693 280842 1,796 89,11 30,48 50,44 0,3420 171,00

10 Tencuieli interioare

mp 125418 533528 882989 1,796 22,53 95,82 158,58 4,2540 2127,00

144

11 Zugrăveli interioare

mp 44049 152542 252457 1,796 7,91 27,40 45,34 3,4630 1731,50

12 Placaje cu faianţă la interior

mp 331636 65664 108674 1,796 59,56 11,80 19,52 0,1980 99,00

13 Vopsitorii interioare

mp 75943 31592 52285 1,796 13,64 5,67 9,39 0,4160 208,00

14 Tencuieli exterioare

mp 209487 165914 274588 1,796 37,62 29,80 49,32 0,7920 396,00

15 Vopsitorii exterioare

mp 36195 21500 35583 1,796 6,50 3,86 6,39 0,5940 297,00

16 Placaje exterioare

mp 1399307 277063 458539 1,796 251,32 49,76 82,35 0,1980 99,00

145

17 Timplărie geamuri

mp 1090701 431918 714842 1,796 195,89 77,57 128,38 0,3960 198,00

18 Închideri compartimentări

mp 250018 34252 56687 1,796 44,90 6,15 10,18 0,1370 68,50

19 Podină de lemn la pod

mp 95987 34075 56394 1,796 17,24 6,12 10,13 0,3550 177,50

20 Sarpantă mp 262026 130489 215959 1,796 47,06 23,44 38,79 0,4980 249,00

21 Învelitoare inclisiv asteriala

mp 624466 387793 641797 1,796 112,15 69,65 115,27 0,6210 310,50

22 Jgheaburi şi burlane

ml 166323 26279 43492 1,796 29,87 4,72 7,81 0,1580 79,00

146

23 Streaşină înfundată

mp 445363 44091 72971 1,796 79,99 7,92 13,11 0,0990 49,50

24 Alte lucrări de construcţie

% - 254106 420545 1,796 - 45,64 75,53 5,0000

25 Retea apă-canal branşament

Ad 83559 83559 138290 1,796 15,01 15,00 24,84 1,0000 500,00

26 Reţele electrice exterioare

Ad 30951 30951 51224 1,796 5,56 5,56 9,20 1,0000 500,00

27 Coloane şi legături sanitare

ml 181827 90004 148957 1,796 32,66 16,17 26,75 0,4950 247,50

28 Obiecte şi armături sanitare

Ad 122410 122410 202589 1,796 21,98 21,98 36,38 1,0000 500,00

147

29 Coloane şi legături încălzire

ml 232630 89795 148611 1,796 41,78 16,13 26,70 0,3860 193,00

30 Centrală termică gaze

Ad 73208 73208 121159 1,796 13,15 13,15 21,76 1,0000 500,00

31 Corpuri de încălzire

ml 76624 379059 627343 1,796 13,76 68,08 112,67 4,9470 2473,50

32 Cabluri, conductori, ţevi electrice

Ad 44027 87129 144198 1,796 7,90 15,65 25,90 1,9790 989,50

33 Aparate electrice

Ad 71165 71165 117778 1,796 12,78 12,78 21,15 1,0000 500,00

34 Corpuri de iluminat

Ad 60359 60359 99894 1,796 10,84 10,84 17,94 1,0000 500,00

148

35 Gaze inclusiv branşament

Ad 47579 47579 78743 1,796 8,54 8,55 14,14 1,0000 500,00

36 Diverse, organizare, proiect

% - 195846 324125 1,796 - 35,17 58,21 3,0000

UNITAR 1.132,16

(263,30 euro)

1.873,68

(435,74 euro)

TOTAL

OBIECT 566.080

(131.645 euro)

562.104

(130.722 euro)

149

Exemplul 2

Un proprietar a executat structura de rezistenţă a unei locuinte individuale modeste în regie proprie. Doreşte ca lucrarile de instalaţii să fie executate de o antrepriză de specialitate, în acest sens fiind interesat de valoarea estimativă a acestor lucrări.

1. Elemente caracteristice ale construcţiei ce urmează a fi realizată:

suprafata utilă: 160 mp

suprafata construită 225 mp

alcătuire: demisol, parter, etaj

structură: fundaţii continuie din beton armat, pereţi structurali din cărămidă cu goluri verticale şi stîlpişori din beton armat, planşee din beton armat, şarpantă din lemn, învelitoare din ţiglă ceramică, încălzire cu sobe cu alimentare cu gaz metan, apă caldă cu boiler, instalaţie electrică, instalaţie apă-canal cu racord la canalizare.

Elementele planului de cost, sunt precizate în fişa următoare:

Valori la data de 04.1999

Costuri pe mpAd Nr. crt.

Denumire element UM Cost unitar

element

Cantitate de executat

estimată pe mpAd

Ad Au

1 Excavaţii mc 22121 0,6010 13295 24853

2 Umpluturi şi compactări

mc 11089 0,3170 1519 2839

3 Hidroizolaţii şi lucrări aferente

mp 218476 0,2010 43914 82089

4 Beton armat în structură

mc 3655608 0,2100 767678 1435034

5 Beton simplu mc 957827 0,3680 352480 658897 6 Zidării mc 1876859 0,4560 855848 1599852 7 Scări şi podeste din

beton ml 208522 0,2000 41704 77958

8 Pardoseli din beton mozaicat

mp 208375 0,0710 14795 27657

150

9 Pardoseli din beton simplu

mp 126382 0,2900 36651 68512

10 Pardoseli gresie mp 270505 0,1100 29756 55623 11 Pardoseli parchet mp 394004 0,3290 129627 242314 12 Tencuieli interioare mp 125418 4,3000 539297 1008118 13 Zugrăveli interioare mp 12743 3,5000 44611 83392 14 Placaje cu faianţă

la interior mp 269120 0,2000 53824 100614

15 Vopsitorii interioare

mp 75943 0,6000 45566 85177

16 Vopsitorii exterioare

mp 36195 0,7700 97764 182752

17 Tencuieli exterioare

mp 122205 0,8000 27870 52098

18 Placaje exterioare mp 666063 0,0300 19982 37353 19 Timplărie geamuri mp 735344 0,3500 257370 481106 20 Confectii metalice kg 41053 1,8500 75948 141971 21 Închideri

compartimentări mp 250018 0,2700 67505 126188

22 Podină de lemn la pod

mp 94875 0,3650 34629 64733

23 Sarpantă mp 150467 0,5110 76889 143730 24 Învelitoare inclisiv

asteriala mp 169910 0,6390 108572 202956

25 Jgheaburi şi burlane

ml 83615 0,1600 13378 25008

26 Streaşină înfundată mp 406217 0,1460 59308 110866 27 Tabachere şi

lucrane mp 338593 0,0160 5417 10126

28 Sobe de teracotă cu gaze

buc cahle

32007 3,0000 96021 179494

29 Alte lucrări de construcţie

% - 3,0000 - -

30 Retea apă-canal branşament

Ad 138697 1,0000 138697 259269

31 Reţele electrice exterioare

Ad 47897 1,0000 47897 89535

32 Coloane şi legături sanitare

ml 181827 0,5000 90914 169947

33 Obiecte şi armături sanitare

Ad 79041 1,0000 79041 147753

34 Boiler apa calda Ad 30872 0,3860 30572 57710 35 Cabluri, conductori,

ţevi electrice Ad 44027 2,0000 88054 164601

36 Aparate electrice Ad 29351 1,0000 29351 54866 37 Corpuri de iluminat Ad 27456 1,0000 27456 51324

151

38 Gaze inclusiv branşament

Ad 73662 1,0000 73662 137698

39 Alte instalaţii comune

% - 5,0000 30297 56635

TOTAL

Fişa de calcul a costului total de execuţie şi a costului pe elemente, numai pentru execuţia lucrărilor de instalaţii, este prezentată în continuare:

152

Costuri pe mpA Costuri unitare pe mp indexate Nr. crt.

Denumire element

UM Cost unitar

element Ad Au

Coeficient de indexare a costului

pentru data de 02.2009

Cost unitar element indexat

leiRON/UM leiRON/mpAd leiRON/mpAu

1 Sobe de teracotă cu gaze

buc cahle

32007 96021 179494 1,796 5,75 17,25 32,24

2 Retea apă-canal branşament

Ad 138697 138697 259269 1,796 24,91 24,91 46,56

3 Reţele electrice exterioare

Ad 47897 47897 89535 1,796 8,60 8,60 16,08

4 Coloane şi legături sanitare

ml 181827 90914 169947 1,796 32,66 16,33 30,52

5 Obiecte şi armături sanitare

Ad 79041 79041 147753 1,796 14,20 14,20 26,54

6 Boiler apa calda

Ad 30872 30572 57710 1,796 5,54 5,49 10,36

153

7 Cabluri, conductori, ţevi electrice

Ad 44027 88054 164601 1,796 7,91 15,81 29,56

8 Aparate electrice

Ad 29351 29351 54866 1,796 5,27 5,27 9,85

9 Corpuri de iluminat

Ad 27456 27456 51324 1,796 4,93 4,93 9,22

10 Gaze inclusiv branşament

Ad 73662 73662 137698 1,796 13,23 13,23 24,73

11 Alte instalaţii comune

% - 30297 56635 1,796 - 5,44 10,17

UNITAR 131,46 (30,57 euro)

244,83 (56,94 euro)

TOTAL

OBIECT 29578,50 (6.878,72 euro)

39.172,80 (9.109,95 euro)

154

8.2. Metoda de evaluarea pe baza indicilor de consum de resurse

Această metodă de evaluare pemite estimarea costurilor de execuţie ale unui obiect de construcţie pe baza consumurilor de resurse materiale, umane şi financiare pentru realizarea acestuia.

Metoda de evaluare se fundamentează pe existenţa indicilor de consum de resurse caracteristici fiecărui obiect de construcţie, respectiv:

indice de cantităţi de lucrări

indice de consum de resurse materiale

indice de consum de manoperă

Indicii sunt calculaţi pe grupe obiecte de construcţie, respectiv pentru clădiri şi construcţii speciale care au o funcţionalitate apropiată, având în general structura şi alcătuirea similară şi care sunt comparabile în ce priveşte cantităţile de lucrări şi consumurile de resurse pe care le necesită execuţia acestora.

8.2.1. Indici de consum de resurse

8.2.1.1. Indici de cantităţi de lucrări

Indicile de cantitate de lucrare pentru un obiect sau grupă de obiecte de construcţie, se defineşte ca fiind cantitatea de lucrare de construcţie ce trebuie executată pentru realizarea respectivului obiect de construcţie raportată la unitatea de măsură caracteristică pentru mărimea acestuia (m2 Ad, m2 Ac, m3, etc). Spre exemplificare în tabelul 5 este prezentat pentru un obiect de construcţie, valoarea indicilor de cantităţi de lucrări.

155

Tabelul 5.

Denumire grupă de obiecte de construcţie: Clădiri de locuit (St+P+4E) cu apartamente în bloc, fără centrală termică proprie.

Structura: Pereţi din zidărie portantă longitudinal, cu sâmburi din beton armat, planşee prefabricate, terasă, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire

Unitatea de măsură de refrinţă: m2Ad

Nr. crt

Denumire capitol de lucrări UM Indice

1 Terasamente m3 0,290 2 Beton simplu m3 0,140 3 Beton armat monolit m3 0,140 4 Beton armat prefabricat uzinat m3 0,085 5 Cofraje obişnuite m2 0,400 6 Cofraje din panouri refolosibile de inventor m2 1,100 7 Armături în betoane şi zidărie kg 5,500 8 Zidărie obişnuită din cărămidă sau înlocuitori m3 0,250 9 Zidărie în pereţi despărţitori m2 0,320 10 Izolaţii hidrofuge (exclusiv învelitori) m2 0,080 11 Izolaţii termice(exclusive la conducte) m2 0,190 12 Izolaţii termice la conducte m2 0,120 13 Învelitoare terasă m2 0,190 14 Tâmplărie lemn m2 0,330 15 Tâmplărie metalică Kg 0,300 16 Confecţii metalice (exclusive tâmplăria) kg 0,700 17 Pardoseli din lemn m2 0,460 18 Pardoseli din mozaic m2 0,370 19 Geamuri obişnuite m2 0,250 20 Geamuri armate m2 0,020 21 Tencuieli interioare m2 3,600 22 Tencuieli exterioare m2 0,900 23 Placaje interioare m2 0,120 24 Placaje exterioare m2 0,090 25 Zugrăveli m2 4,500 26 Vopsitorii m2 1,500 27 Trotuare m2 0,050

156

Indicii de cantităţi de lucrări se referă la capitolele de lucrări de construcţii cele mai uzuale, cuprinse în general în indicatoarele de norme de deviz.

Prefabricatele uzinate, confecţiile şi construcţiile metalice, tâmplăria din lemn şi metal executate industrial, în fabrici sau ateliere care nu aparţin constructorului, se cuprind în indicii de cantităţi de lucrări sub forma de beton prefabricat uzinat, tâmplărie din lemn sau metalică, confecţii şi construcţii metalice de rezistenţă.

Prefabricatele turnate pe şantier (preturnate la obiect sau executate în poligoane şi ateliere de şantier) şi confecţiile metalice executate în ateliere de şantier, se includ atât în indicii de cantităţi de lucrări cât şi în indicii de consum de materiale.

Instalaţiile funcţionale aferente construcţiilor nu se includ în indicii de lucrări, dar se includ în indicii de materiale.

Lucrările de terasamente se refră doar la pământul săpat, inclisiv excavarea stratului vegetal, măsurate la dimensiunile săpăturii realizate. Umpluturile, compactările, nivelările, transportul pământului, nu intră în cantităţile pe baza cărora se calculează indicii, urmând a fi luate în calcul de către fiecare utilizator în parte.

Capitolul „beton simplu” nu include stratul suport al hidroizolaţiilor, termoizolaţilor şi pardoselilor.

Armăturile pentru betoane şi zidării se includ atât în indicii de cantităţi de lucrări cât şi în indicii de consum de materiale.

Învelitorile includ şapele şi betonul de pantă în cazul teraselor şi astereala în cazul învelitorilor pe şarpantă din lemn.

Pardoselile cuprind straturile suport şi pe cele de pantă. Scafele, plintele, scările nu s-au considerat în calculul indicilor de cantităţi

157

de lucrări dar s-au luat în considerare la calculul indicilor de consum de material.

Spoielile şi zugrăvelile cuprind în general zugrăvirea cu vinacet a pereţilor şi confecţiilor metalice, a ţevilor şi a conductelor de tot felul.

Lucrările privitoare la instalaţiile funcţionale şi la conductele tehnologice sunt limitate la perimetrul obiectivului care le include, până la punctul de branşament cu reţelele exterioare.

Având în vedere că indicii de cantităţi de lucrări nu sunt calculaţi pentru lucrările de instalaţii, cantităţile de lucrări pentru acestea (conducte, cabluri, radiatoare, etc) se preiau din indicii de consum de materiale şi se înscriu ca indici pe capitole de lucrări.Se va observa ca aceştia au unitatea de măsură în kg, în timp ce manopera se calculează la m sau m2 şi deci vor trebui făcute transformările dintr-o unitate de măsură în alta.

8.2.1.2. Indici de consum de materiale

Indicele de consum de materiale reprezintă consumul de materiale pentru execuţia obiectului de construcţie, raportat la unitatea de măsură specifică a acestuia. Spre exemplificare în tabelul 6 este prezentat pentru un obiect de construcţie, valoarea indicilor de consum de materiale.

158

Tabelul 6.

Denumire grupă de obiecte de construcţie: Clădiri de locuit (St+P+4E) cu apartamente în bloc, fără centrală termică proprie.

Structura: Pereţi din zidărie portantă longitudinal, cu sâmburi din beton armat, planşee prefabricate, terasă, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire

Unitatea de măsură de refrinţă: m2Ad

Nr. crt

Denumire capitol de lucrări UM Indice

1 Agregate, piatră spartă, nisip m3 0,590 2 Cărămidă sau înlocuitori mii buc 0,100 3 Filer calcar Kg 3,000 4 Ciment Kg 90,000 5 Var bulgări Kg 13,000 6 Ipsos Kg 3,000 7 Cherestea de răşinoase m3 0,010 8 Lemn rotund de răşinoase m3 0,0015 9 Carton bitumat m2 1,000 10 Pânză bitumată m2 0,500 11 Bitum Kg 3,500 12 Oţel beton Kg 6,700 13 Profile din oţel laminate Kg 0,300 14 Tablă din oţel Kg 0,200 15 Plasă de sârmă zincată Kg 0,160 16 Vată minrală m2 1,000 17 Ţevi construcţii Kg 0,100 18 Ţevi instalaţii Kg 1,400 19 Tuburi de fintă scurgere Kg 0,360 20 Tuburi PVC sanitare Kg 0,220 21 Radiatoare Kg 5,000 22 Conductori electrici Cu+Al m 2,700 23 Conductori electrici INTENC m 0,300 24 Tuburi de protecţie pentru conductor electrici m 0,500 25 Vopsea Kg 0,500 26 Vinacet Kg 0,200 27 Geamuri obişnuite m2 0,290 28 Geamuri armate m2 0,025 29 Lemne de foc Kg 3,000

159

Consumul de materiale luat în consideraţie la stabilirea indicilor cuprinde materialele necesare pentru execuţia lucrărilor de construcţie, lucrărilor de instalaţii funcţionale aferente construcţiilor şi a instalaţiilor tehnologice. Indicii de consum de materiale se referă la grupele de materiale larg folosite la executarea lucrărilor de construcţii şi instalaţii, curent întîlnite în practică şi care necesită în general un volum important de transport.

8.2.1.3. Indici de consum de manoperă

Indicele de consum de manoperă reprezintă consumul de manoperă pentru execuţia unei cantităţi unitare de lucrare de construcţie. Spre exemplificare în tabelul 7 este prezentată valoarea indicilor de consum de manoperă pentru principalele categorii de lucrări de construcţii.

Tabelul 7

Nr. crt

Denumire capitol de lucrări UM Indice de

manoperă în ore/UM

1 Săpături executate mecanizat (inclusive nivelări, taluzări, polituri)

m3 0,420

2 Săpături executate manual m3 3,400 3 Umpluturi şi compactări executate mecanizat m3 0,400 4 Umpluturi şi compactări executate manual m3 2,400 5 Săpături în stâncă m3 12,300 6 Fundaţii special (piloţi, coloane, palplanşe,

etc) m 1,100

7 Cofraje şi tipare din lemn m2 2,600 8 Cofraje metalice m2 2,200 9 Confecţionarea şi montarea pe şantier a

armăturilor din oţel beton kg 0,090

10 Preparare betoane şi mortare m3 1,600 11 Turnarea betoanelor m3 4,400 12 Zidării din cărămidă, piatră şi înlocuitori m3 9,000 13 Schele şi susţineri din lemn sau metal m2 1,500 14 Montare tâmplărie din lemn m2 1,500 15 Montare tâmplărie metalică m2 1,800

160

16 Montare geamuri pe suport din lemn sau metallic

m2 1,200

17 Tencuieli interioare şi exterioare m2 2,000 18 Pardoseli din beton, mosaic, piatră, marmură,

dale, etc m2 2,800

19 Pardoseli din parchet, duşumele, etc m2 2,500 20 Pardoseli din material plastic, machete, etc m2 1,000 21 Placaje din faianţă, gresie, marmură, ceramic,

etc m2 3,500

22 Placaje din material plastic m2 1,200 23 Vopsitorii la pereţi, tâmplării şi instalaţii m2 1,000 24 Vopsitorii la construcţii metalice şi utilaje t 6,000 25 Zugrăveli şi spoieli m2 0,500 26 Montarea prefabricatelor din beton t 1,800 27 Montarea construcţiilor metalice t 50,000 28 Montarea confecţiilor metalice kg 0,300 29 Izolaţii hidrofuge m2 1,100 30 Izolaţii termice, fonice, frigorifice în

construcţii m2 1,000

31 Izolaţii termice la instalaţii m2 2,300 32 Protecţii anticorosive m2 5,300 33 Zidărie refractară, antiacidă, termoizolatoare m3 31,600 34 Învelitori şi închideri uşoare m2 2,000 35 Închideri şi compartimentări m2 1,800 36 Fundaţii şi îmbrăcăminţi de drumuri din

produse de balastieră şi carieră m3 2,200

37 Fundaţii din pământ stabilizat m3 3,500 38 Pavaje din piatră şi prefabricate m2 1,500 39 Instalaţii interioare de apă m 1,300 40 Instalaţii interioare de încălzire, register şi

corpuri de încălzire m2 3,570

41 Instalaţii interioare de încălzire, conducte m 1,850 42 Instalaţii de ventilare şi condiţionare a aerului m2 4,800 43 Instalaţii electrice interioare, corpuri de

iluminat şi accesorii buc 1,200

44 Instalaţii electrice interioare, cabluri electrice şi tuburi

m 0,500

În manopera pentru betoane şi armături pentru betoane se cuprinde atât manopera pentru confecţionarea cât şi pentru

161

punerea în operă, iar la zidării şi tencuieli se cuprinde şi manopera pentru prepararea şi transportul mortarului. Manopera pentru beton armat prefabricat cuprinde numai manopera de montaj prefabricate.

8.2.2. Metodologia de calcul pentru estimarea costurilor folosind metoda indicilor de consum de resurse

Metodologia de calcul pentru estimarea costurilor de execuţie pentru un obiect de construcţie, folosind metoda indicilor de consum, presupune parcurgerea următoarelor etape:

Determinarea consumului de resurse, respectiv:

• Determinarea consumului de manoperă

• Determinarea consumului de material

• Determinarea consumului de utilaj

Calculul costului resurselor , respectiv

• Calculul costului manoperei

• Calculul costului materialelor

• Calculul costului utilajelor

Calculul aproximativ al valorii execuţiei obiectului de construcţie.

8.2.2.1. Determinarea consumurilor de resurse

A. Determinarea consumului de manoperă

Pentru determinarea consumului de manoperă, se multiplică indicii de cantităţi de lucrări pe unitatea de referinţă a obiectului de construcţie cu indicii de consum de manoperă corespunzători şi cu

162

mărimea reală a obiectului de construcţie. Prin însumarea acestora se obţine necesarul de manoperă în ore.

Pentru a obţine manopera pentru întregul obiect de construcţie care se analizează, mai este necesar să se adauge manopera din lucrările necuprinse în listele de indici de consum pe cantităţi de lucrări, care se apreciază la 5%-10% din manopera calculată anterior. Aceste calcule conduc la determinarea manoperei directe. La aceasta se mai adaugă manopera indirectă care se apreciază la 5%-10% din manopera directă totală, în funcţie de tipul de lucrare şi de condiţiile de organizare a execuţiei. În tabelul 8 este prezentat un exemplu de calcul al consumului total de manoperă.

Tabelul 8

Denumire grupă de obiecte de construcţie: Clădiri de locuit (St+P+4E) cu apartamente în bloc, fără centrală termică proprie.

Structura: Pereţi din zidărie portantă longitudinal, cu sâmburi din beton armat, planşee prefabricate, terasă, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire

Unitatea de măsură de refrinţă: m2Ad

Suprafaţa reală a clădirii: 1.500 m2 Ad

Nr. crt

Denumire capitol de lucrări U

M

Indi

ce d

e co

nsum

Indi

ce d

e m

anop

eră

O

re/U

M

obie

ct

3x4

Tota

l ore

m

anop

eră

lucr

are

0 1 2 3 4 5 6 1 Terasamente m3 0,290 1,521 0,4408 661,20 2 Beton simplu m3 0,140 6,002 0,84 1260 3 Beton armat monolit m3 0,140 6,00 0,84 1260 4 Beton armat prefabricat

uzinat m3

0,085 4,30 0,3655 548,25

5 Cofraje obişnuite m2 0,400 2,60 1,04 1560 6 Cofraje din panouri m2 1,100 2,20 2,42 3630

163

refolosibile de inventor 7 Armături în betoane şi

zidărie kg 5,500 0,09 0,495 742,50

8 Zidărie obişnuită din cărămidă sau înlocuitori

m3 0,250 9,00 2,25 3375

9 Zidărie în pereţi despărţitori

m2 0,320 9,00 2,88 4320

10 Izolaţii hidrofuge (exclusiv învelitori)

m2 0,080 1,10 0,088 132

11 Izolaţii termice(exclusive la conducte)

m2 0,190 1,00 0,190 285

12 Izolaţii termice la conducte

m2 0,120 2,30 0,276 414

13 Învelitoare terasă m2 0,190 1,10 0,209 313,50 14 Tâmplărie lemn m2 0,330 1,50 0,495 742,50 15 Tâmplărie metalică Kg 0,300 1,80 0,54 810 16 Confecţii metalice

(exclusive tâmplăria) kg 0,700 0,30 0,21 315

17 Pardoseli din lemn m2 0,460 2,50 1,15 1725 18 Pardoseli din mozaic m2 0,370 2,80 1,036 1554 19 Geamuri obişnuite m2 0,250 1,20 0,300 450 20 Geamuri armate m2 0,020 1,20 0,024 36 21 Tencuieli interioare m2 3,600 2,00 7,20 10800 22 Tencuieli exterioare m2 0,900 2,00 1,80 2700 23 Placaje interioare m2 0,120 3,50 0,42 630 24 Placaje exterioare m2 0,090 3,50 0,315 472,50 25 Zugrăveli m2 4,500 0,50 2,25 3375 26 Vopsitorii m2 1,500 1,00 1,50 2250 27 Trotuare m2 0,050 1,50 0,075 112,50 TOTAL 44473,95 Alte lucrări 8% 3557,92 TOTAL II 48031,87 Manoperă indirectă 10% 4803,19 TOTAL GENERAL MANOPERĂ LUCRARE 52835,06 ore

Observaţii: 1. Medie ponderată pentru săpătură manuală şi mecanizată 2. Manoperă pentru preparare şi turnare beton

164

B. Determinarea consumului de materiale

Consumurile de materiale se calculează prin multiplicarea indicilor de consum de materiale cu dimensiunea reală a obiectului de construcţie ce se analizează. În tabelul 9 este prezentat un exemplu de calcul al consumurilor de materiale.

Tabelul 9

Denumire grupă de obiecte de construcţie: Clădiri de locuit (St+P+4E) cu apartamente în bloc, fără centrală termică proprie.

Structura: Pereţi din zidărie portantă longitudinal, cu sâmburi din beton armat, planşee prefabricate, terasă, instalaţii electrice, sanitare şi de încălzire

Unitatea de măsură de refrinţă: m2Ad

Suprafaţa reală a clădirii: 1.500 m2 Ad

Nr. crt.

Denumire capitol de lucrări UM Indice consum

materiale

Consum material

pe lucrare

1 Agregate, piatră spartă, nisip m3 0,590 885 2 Cărămidă sau înlocuitori mii buc 0,100 150 3 Filer calcar Kg 3,000 4500 4 Ciment Kg 90,000 135000 5 Var bulgări Kg 13,000 19500 6 Ipsos Kg 3,000 4500 7 Cherestea de răşinoase m3 0,010 15 8 Lemn rotund de răşinoase m3 0,0015 2,25 9 Carton bitumat m2 1,000 1500 10 Pânză bitumată m2 0,500 750 11 Bitum Kg 3,500 5250 12 Oţel beton Kg 6,700 10050 13 Profile din oţel laminate Kg 0,300 450 14 Tablă din oţel Kg 0,200 300 15 Plasă de sârmă zincată Kg 0,160 240 16 Vată minrală m2 1,000 1500

165

17 Ţevi construcţii Kg 0,100 150 18 Ţevi instalaţii Kg 1,400 2100 19 Tuburi de fintă scurgere Kg 0,360 540 20 Tuburi PVC sanitare Kg 0,220 330 21 Radiatoare Kg 5,000 7500 22 Conductori electrici Cu+Al m 2,700 4050 23 Conductori electrici INTENC m 0,300 450 24 Tuburi de protecţie pentru

conductor electrici m 0,500 750

25 Vopsea Kg 0,500 750 26 Vinacet Kg 0,200 300 27 Geamuri obişnuite m2 0,290 435 28 Geamuri armate m2 0,025 37,50 29 Lemne de foc Kg 3,000 4500

8.2.2.2. Determinarea costului resurselor

A. Determinarea costului manoperei

Costul manoperei se poate determina pentru:

întregul consum de manoperă calculat pe lucrare

prin sumarea costului consumurilor de manoperă pe meserii

Prima variantă de calcul presupune, calculul costului manoperei cu relaţia de forma:

Cost total manoperă = consum total manoperă * salar tarifar orar mediu1

1) cu specificaţia că salarul tarifar orar mediu include taxele şi impozitele aferente angajatorului şi angajatului

Astfel pentru exemplu de calcul al consumului de manoperă prezentat anterior, costul total al manoperei, calculat după formula de mai sus, este de:

166

52.835,06 ore * 18,00 lei/oră = 951.031,08 lei RON

A doua variantă de calcul, presupune ca pentru fiecare capitol de lucrare luat în considerare la calculul consumului de manoperă să fie stabilită o meserie dominantă şi apoi multiplicat consumul de manoperă pentru fiecare meserie cu salar tarifar orar corespunzător acesteia. Pentru exemplu de calcul al consumului de manoperă prezentat anterior, costul total al manoperei, calculat după această a doua variantă metodologică, este de:

Nr. crt

Denumire capitol de lucrări

UM

Total ore manoperă

lucrare

Meserie dominant

ă

Salar tarifar orar

Total cost

mano-peră

1 Terasamente m3 661,20 Necalificat 9,00 5950,80 2 Beton simplu m3 1260 Betonist 11,00 13860 3 Beton armat monolit m3 1260 Betonist 11,00 13860 4 Beton armat

prefabricat uzinat m3 548,25 Dulgher 13,50 7401,38

5 Cofraje obişnuite m2 1560 Dulgher 13,50 21060 6 Cofraje din panouri

refolosibile de inventor m2 3630 Dulgher 13,50 49005

7 Armături în betoane şi zidărie

kg 742,50 Fierar betonist

18,00 13365

8 Zidărie obişnuită din cărămidă sau înlocuitori

m3 3375 zidar 14,00

47250

9 Zidărie în pereţi despărţitori

m2 4320 Zidar 14,00 60480

10 Izolaţii hidrofuge (exclusiv învelitori)

m2 132 Izolator 16,00 2112

11 Izolaţii termice (exclusive la conducte)

m2 285 Izolator 16,00 4560

12 Izolaţii termice la conducte

m2 414 Izolator 16,00 6624

13 Învelitoare terasă m2 313,50 Izolator 16,00 5016 14 Tâmplărie lemn m2 742,50 Tâmplar 17,00 12622,5 15 Tâmplărie metalică Kg 810 Tâmplar 17,00 13770 16 Confecţii metalice

(exclusive tâmplăria) kg 315 Lăcătuş 15,00 4725

167

17 Pardoseli din lemn m2 1725 Parchetar 16,00 27600 18 Pardoseli din mozaic m2 1554 Mozaicar 16,00 24864 19 Geamuri obişnuite m2 450 Geamgiu 15,00 6750 20 Geamuri armate m2 36 Geamgiu 15,00 540 21 Tencuieli interioare m2 10800 Zidar 14,00 151200 22 Tencuieli exterioare m2 2700 Zidar 14,00 37800 23 Placaje interioare m2 630 Zidar 14,00 8820 24 Placaje exterioare m2 472,50 Zidar 14,00 6615 25 Zugrăveli m2 3375 Zugrav 15,00 50625 26 Vopsitorii m2 2250 Zugrav 15,00 33750 27 Trotuare m2 112,50 Betonist 11,00 1237,50 COST TOTAL MANOPERĂ LUCRARE lei RON 617.603,18

B. Determinarea costului materialelor

Costul materialelor se obţine prin multiplicarea consumurilor de materiale cu preţurile de achiziţie loco furnizor a acestora (preţ fără TVA). Pentru includerea în calcul a cheltuielilor de aprovizionare, transport, manipulare, depozitare, la costul total al materialelor pe lucrare se aplică un coeficient de 15% - 25% (funcţie de tipul de obiect de construcţie şi amplasamentul acestuia). Având în vedere că valoarea materialelor pentru care s-au calculat indicii de consum reprezintă 90%-95% din valoarea totală a acestora pe obiect, se recomandă ca la calculul costului total al materialelor înainte de calcularea costului transporturilor, manipulărilor, etc , să se adauge după caz, un procent de 5%-10% din valoarea materialelor sub denumirea de „alte materiale”. În tabelul următor este prezentat un exemplu de calcul al costului total al materialelor.

Nr.crt

Denumire capitol de lucrări UM

Consum material

pe lucrare

Preţ unitar loco

furnizor

Total

1 Agregate, piatră spartă, nisip m3 885 350 309750 2 Cărămidă sau înlocuitori mii b 150 2000 300000 3 Filer calcar Kg 4500 52,00 234000 4 Ciment Kg 135000 18,50 2497500

168

5 Var bulgări Kg 19500 1,20 23400 6 Ipsos Kg 4500 7,50 33750 7 Cherestea de răşinoase m3 15 450 6750 8 Lemn rotund de răşinoase m3 2,25 300 675 9 Carton bitumat m2 1500 4,50 6750 10 Pânză bitumată m2 750 4,50 3375 11 Bitum Kg 5250 7,50 39375 12 Oţel beton Kg 10050 1,75 17587,50 13 Profile din oţel laminate Kg 450 5,20 2340 14 Tablă din oţel Kg 300 12,50 3750 15 Plasă de sârmă zincată Kg 240 7,50 1800 16 Vată minrală m2 1500 13,50 20250 17 Ţevi construcţii Kg 150 4,50 675 18 Ţevi instalaţii Kg 2100 7,50 15750 19 Tuburi de fontă scurgere Kg 540 15,20 8208 20 Tuburi PVC sanitare Kg 330 2,30 759 21 Radiatoare Kg 7500 4,60 34500 22 Conductori electrici Cu+Al m 4050 2,30 9315 23 Conductori electrici INTENC m 450 3,15 1417,50 24 Tuburi de protecţie pentru

conductor electrici m 750 1,20 900

25 Vopsea Kg 750 7,50 5625 26 Vinacet Kg 300 10,20 3060 27 Geamuri obişnuite m2 435 4,50 1957,50 28 Geamuri armate m2 37,50 12,60 472,50 29 Lemne de foc Kg 4500 1,20 5400 TOTAL 3589092

Alte materiale 10% 358909,20

TOTAL MATERIALE 3948001,20

8.2.2.3. Calculul costului de execuţiei a obiectului de construcţie

Având calculate valorile manoperei şi materialelor se poate întocmi o recapitulaţie de deviz, prin intermediul căreia să se estimeze costul total de execuţie al obiectului de construcţie. În

169

continuare este prezentat un exemplu de calcul al valorii totale al costului de execuţie pentru un obiect de construcţie.

Recapitulaţie deviz

Cap. A Cheltuieli directe material manoperă utilaj total

3.948.001,20

617.603,18

Utilaj:10% din valoare material+manoperă 465.560,44

Total cap.A 5.031.164,82

Cap.B. Alte cheltuieli directe

Cheltuieli transport, manipulare 15% din valoarea materialelor 592.200,18

Total cheltuieli directe 5.623.365

Cap. C Cheltuieli indirecte 12,50% 702.920,63

Total 6.326.285,63

Cap.D. Alte cheltuieli

Organizare de şantier 3% 189.788,60

Total 6.516.074,23

Profit 5% 325.803,70

TOTAL GENERAL FARA TVA 6.841.877,93

Tva 19% 1.299.956,81

TOTAL GENERAL CU TVA 8.141.834,74

170

8.3. Evaluarea pe baza preţului unitar pe lucrări de construcţie

Prin preţ unitar pe lucrări de construcţie, se înţelege contravaloarea execuţiei unei cantităţi unitare de lucrare de construcţie.

„Lucrarea de construcţie” este definită ca un proces simplu sau complex de construcţie, care are ca rezultat final execuţia unui element de construcţie. O lucrare de construcţie se caracterizează prin următoarele:

este bine şi clar definită în ce priveşte momentul de începere şi cel de finalizare

are ca rezultat al execuţiei un element de construcţie cu rol bine definit în cadrul ansamblului proiectului de construcţie

rezultatul aexecuţiei lucrării de construcţie poate fi corect determinat şi măsurat

are clar stabilite legăturile de natură tehnologică şi organizatorică cu alte lucrări de construcţie

se caracterizează printr-o tehnologie şi metodă de organanizare a execuţiei foarte bine definite

Lucrările de construcţii pot fi simple sau pot fi grupate în categorii de lucrări de construcţii sau capitole de lucrări de construcţii.

171

Exemplu: Categorii de

lucrări de construcţii

Capitol de lucrari de construcţii

Lucrări de construcţii simple

Săpătură generală Săpătură mecanizată; săpătură manuală

Terasamente Îmbunătăţirea terenului

Compactare mecanică cu maiul mechanic; compactare manual; împrăştiere pămînt mecanizat; etc

Infrastructură Preparare şi turnare beton simplu; cofraj din lemn;cofraj metallic; etc Construcţii

Suprastructură Turnare beton cu pompa; armare placă cu bare independente; etc

Preţul unitar cuprinde contravaloarea cheltuielilor directe şi indirecte ocazionate de execuţia unei cantităţi unitare din respectiva lucrare de construcţie. Prin urmare pretul unitar va cuprinde costul materialelor, manoperei, utilajelor şi transporturilor, alte cheltuieli directe, cheltuielile indirecte, etc.

Pentru aplicarea acestei metode de evaluare este necesar să fie foarte bine definit conţinutul lucrării de construcţie pentru ca preţul unitar sî reflecte în mod corect această structură.

În ţara noastră nu există un sistem unitar şi organizat de definire a lucrărilor de construcţie şi de stabilire a preturilor unitare (culegere a datelor de pe şantier, de la firmele de execuţie şi de la beneficiari, prelucrarea datelor, transmiterea datelor către cei interesaţi).

172

În particular, pentru rezolvarea unor probleme punctuale, diverse institurii ale statului sau firme particulare, au elaborat nomenclatoare de lucrări de construcţie şi preţuri unitare corespunzătoare acestora.

8.3.1. Preţuri unitare pentru lucrări de consolidări, restaurări şi reparaţii în construcţii

Aceste preţuri unitare se referă la lucrări de construcţii întîlnite în mod frecvent în activitatea de consolidare, restaurare şi reparaţie a construcţiilor existente. Ele sunt grupate într-un Catalog de Peţuri Unitare – CPU. Preţurile unitare sunt calculate pentru tehnologii de execuţie şi sortimente de materiale curent întîlnite în practica executării lucrărilor de natura celor menţionate.Preţurile unitare sunt calculate pe total lucrare dar şi separat pentru material, manoperă şi utilaj.

Preţurile sunt precizate în valută corespunzător unei date de referinţă.

În continuare sunt prezentate câteva exemple de preţuri unitare pe lucrări de construcţii:

Preţuri in USD la data de 15.02.1996

Nr.crt.

Denumire lucrare de construcţie

UM Mate-

rial Mano-peră

Utilaj Total

Săpătură manuală mc 0 3,053 0 3,053 Săpătură mecanică cu

buldoexcavator 0,2 mc-0,4 mc

mc 0 0,01 0,319 0,329

Preparat şi turnat beton B200 (Bc 15, C15-20)

mc 22,580 5,786 4,519 32,885

Confecţionat şi montat cofraj din cherestea de răşinoase

mp 1,176 1,328 0,290 2,794

173

Confecţionat şi montat armături din OB 37

kg 0,312 0,055 0,015 0,382

Zidărie din cărămidă tip GVP cu goluri

mc 47,069 7,466 1,880 56,415

Montat şi demontat schelă metalică tubulară

mp 0,208 0,562 0,255 1,025

Tencuieli interioare la pereţi şi tavane din zidărie, beton sau BCA în grosime de 2 cm cu mortar M50T

mp 2,220 2,281 0,183 4,684

Pardoseli din plăci de gresie culori natur aşezate pe strat suport din M100 în grosime de 3 cm

mp 6,071 2,066 0,534 8,671

Placare pereţi cu plăci faianţă albă pe strat suport de 3 cm de mortar M100

mp 4,582 2,182 0,231 6,995

Confecţionat şi montat ferestre simple din lemn inclusiv feroneria

mp 5,506 4,518 1,869 11,893

8.3.2. Preţuri unitare de investiţie

În vederea uşurării, simplificării şi unificării procedurilor de întocmire a documentaţiilor necesare accesării fondurilor europene, instituţiile interesate au promovat preţuri unitare de referinţă pentru realizarea investiţiilor.

În continuare sunt prezentate exemple de preţuri unitare pe categorii de lucrări pentru programele de mediu din România.

1) Costuri de bază

Cofrare, turnare beton: 234 euro/mc

Montare armături, inclusiv distanţieri: 1,50 euro/kg

Săpare tranşee: 5,00 euro/mc

Umplere şant în straturi compactate: 4,38 euro/mc

174

2) Costuri lucrări de canalizare (euro/ml inclusiv cămine de vizitare)

Adâncime Diametru (mm) 2 m 3 m 4 m 5 m 6 m 150 101,20 118,80 135,30 151,80 168,30

200 116,60 134,20 150,70 169,40 185,90

250 135,30 154,00 170,50 189,20 206,80

300 145,20 165,00 182,60 201,30 220,00

350 170,50 189,20 207,90 227,70 246,40

400 194,70 214,50 234,30 254,10 273,90

500 266,20 288,20 308,00 330,00 350,90

PVC

600 337,70 360,80 382,80 405,90 426,80

700 277,20 304,70 332,20 358,60 386,10

800 313,50 342,10 370,70 400,40 429,00

900 352,00 382,80 412,50 442,20 471,90

1000 364,10 396,00 426,80 458,70 489,50

1200 518,10 553,30 587,40 621,50 655,60

BETO

N

3) Costul instalţiilor hidraulice şi armături

Diametrul conductei Costul instalaţiei hidraulice şi

armăturilor pentru montarea unei pompe

mm Euro

100 3.850

150 5.426

200 7.665

250 11.186

300 15.290

450 48.684

175

4) Preţuri unitare reţele de apă potabilă

Diametru extern(mm)

Grosime perete (mm)

Diametru intern (mm)

Cost (euro/m)

20 2,0 16,0 46,31

25 2,3 20,4 46,94

32 3,0 26,0 47,90

40 3,0 34,0 48,90

50 3,7 42,6 50,40

63 4,7 53,6 52,60

75 5,5 64,0 54,80

90 6,6 76,8 58,00

110 8,1 93,9 62,70

5) Preţuri unitare de lucrare de construcţie firme de execuţie

Executat cofrag din lemn – 9 euro/mp

Montare centrală termică – 290 lei RON/buc

Montare calorifer – 80 lei RON/buc

Placare cu gresie sau faianţă – 25 lei RON/mp

Montare tavan casetat – 26 lei RON/mp (numai manoperă)

Montaj pereţi despărţitori din ipsos – 24 lei RON/mp faţă (numai manoperă)

8.4. Metode analitice de estimare a costului unei lucrări de construcţie

Metodele analitice de estimare a costului unei lucrări de construcţie sunt metode în care se calculează costul de execuţie al unei cantităţi unitare de lucrare de construcţie prin determinarea tipului şi cantităţilor de resurse necesare şi implicit al costului

176

acestora. Aplicarea acestor metode presupune parcurgerea, în principiu, a următoarelor etape de calcul:

determinarea soluţiilor tehnologice şi organizatorice de execuţie a proiectului de construcţie în conformitate cu prevederile caietelor de sarcini, în scopul identificării lucrărilor şi proceselor de construcţie ce urmează a fi executate;

determinarea consumurilor de resurse pentru execuţia unei cantităţi unitare de lucrare de construcţie, respectiv:

• consum de manoperă, măsurat în om x ore

• consum de utilaj, măsurat în ore funcţionare

• consum de material, măsurat în unităţi de măsură specifice respectivului material

determinarea costurilor unitare ale resurselor

calculul costurilor de execuţie a fiecărei lucrări de construcţie, separat pentru fiecare tip de resursă şi pentru total lucrare

Aplicarea metodelor analitice de evaluare a costurilor lucrărilor de construcţie, depinde de mai mulţi factori, dintre care putem aminti:

a) tipul de contract de execuţie al lucrărilor de construcţie

Contractul de execuţie al lucrărilor de construcţie stabilişte clar, printre altele, obiectul contractului şi responsabilităţile fiecărei părţi contractante.

Astfel obiectul contractului poate fi o listă de cantităţi de lucrări, a căror execuţie este precizată prin planşe, detalii de execuţie şi prevederi ale caietului de sarcini. În această situaţie sunt cunoscute:

177

• tipul şi natura lucrărilor de construcţie ce trebuie executate;

• cantităţile de lucrări de construcţie;

• natura, tipul şi cantităţile de materiale ce urmează să fie puse în operă

• uneori sunt precizate clar şi concis soluţiile tehnologice şi organizatorice de execuţie a lucrărilor de construcţie.

Într-o astfel de situaţie pot fi aplicate metode analitice de estimare a costurilor de execuţie, bazate pe consumuri normate, respectiv metodele bazate pe norme de deviz.

Obiectul contractului se poate constitui în execuţia unor elemente de construcţie, precizate clar prin planşe, detalii de execuţie şi prevederi ale caietului de sarcini. În această situaţie este responsabilitatea fiecărui executant să stabilească:

• soluţiile tehnologice şi organizatorice de execuţie

• tipul şi natura lucrărilor de construcţie

• cantităţile de lucrări de construcţie ce urmează a fi executate

Într-o astfel de situaţie, de asemenea, pot fi aplicate metode analitice de estimare a costurilor de execuţie, bazate pe consumuri normate, respectiv metodele bazate pe norme de deviz cât şi metode operaţionale de estimare a costurilor.

De multe ori obiectul contractului este reprezentat de proiectul de construcţie precizat doar prin prevederi ale caietului de sarcini, prevederi care au un caracter general şi se referă în special la condiţii de exploatare şi funcţionare a obiectului de construcţie precizat prin proiect. Altfel spus obiectul contractului îl reprezintă proiectarea şi execuţia unui obiect de construcţie pentru care sunt cunoscute doar cerinţe legate de exploatare precum şi cele normate legal. Într-o astfel de situaţie, executantul este obligat să

178

realizeze o estimare analitică (deci cât mai exactă) fără însă a cunoşte forma şi dimensiunile tuturor elementelor de construcţie, natura şi tipul lucrărilor de construcţie.

Pentru astfel de situaţii sunt utilizate în mod obişnuit analizele de preţ.

b) modalitatea de decontare a lucrărilor

Prin contract se precizează întotdeauna clar modalitatea de decontare, respectiv felul în care lucrările de construcţie realizate de executant şi recepţionate de beneficiar sunt plătite (decontate) de către acesta.

Decontarea se poate face periodic funcţie de cantităţile de lucrări contractate şi executate în perioada de referinţă. Într-o astfel de situaţie executantul precizează printr-o situaţie de lucrări cantităţile de lucrări executate în perioada de referinţă care reprezintă o cotă procentuală din cantităţile de lucrări contractate, fiindu-i decontată suma aferentă execuţiei acestora. Cantităţile de lucrări contractate şi costul acestora, sunt precizate prin devize analitice pe categorii de lucrări întocmite pe baza normelor de deviz sau prin stadii fizice de lucrări.

Decontarea se poate face forfetar, respectiv pe baza costului contractat pentru execuţia unor cantităţi unitare de lucrări de construcţie. Periodic executantul precizează cantităţile totale de lucrări realizate şi recepţionate de către beneficiar, intocmind o situaţie de lucrări prin care estimează costul lucrărilor executate înmulţind preţurilor forfetare contractate cu cantităţile de lucrări realizate în perioada de referinţă. În funcţie de gradul de detaliere a proiectului de construcţie, la momentul contractării lucrărilor de construcţie, preţul forfetar poate fi estimat prin intermediul devizului analitic pe categorii de lucrări sau prin analize de preţ.

Decontarea pe stadii fizice presupune plata unor sume de bani stabilite prin contract atunci când executantul finalizează execuţia

179

anumitor elemente sau părţi de construcţie. Această modalitate de decontare se poate aplica indiferent de tipul de contract de execuţie. Estimarea costurilor de execuţie în astfel de situaţie se poate face atât prin devize analitice pe categorii de lucrări şi/sau analize de preţ, cât şi metode operaţionale de estimare a costurilor.

Metodele analitice de estimare a costurilor lucrărilor de construcţie, prezintă o serie de avantaje, dintre care putem aminti:

costurile de execuţie se calculează diferenţiat pentru manoperă, material şi utilaj fiind în acest sens permisă determinarea exactă a cotelor de taxe şi impozite legale aferente acestor resurse;

se poate determina cu exactitate influenţa inflaţiei asupra costului total al lucrărilor de construcţie, prin evaluarea influenţei diferenţiate a acesteia asupra celor 3 categorii de resurse;

cunoscându-se volumul de manoperă şi utilaj se poate aprecia durata de execuţie a lucrărilor de construcţie

se poate stabili o structură de cost a proiectului care uşurează activitatea de control pe parcursul execuţiei;

se poate întocmi un „cash-flow” al resurselor financiare necesare execuţiei corelând costurile resurselor cu programul de execuţie.

Principalele dezavantaje ale acestor metode sunt legate de:

necesitatea de a avea o modalitate rapidă şi usor de aplicat de trecere de la consumurile normate de resurse la indici de preţ;

necesitatea de a realiza corecţii ale calculelor bazate pe consumuri normate, corecţii care să ţină cont de condiţiile concrete de execuţie pentru fiecare proiect în parte.

180

8.4.1. Analiza de preţ

Metodele de estimare a costului bazate pe analiza de preţ, urmăresc să determine consumurile de resurse şi să calculeze costul acestora, analizând pentru fiecare lucrare de construcţie, condiţiile concrete de execuţie, dificultăţile ce se ivesc, termenele de execuţie, etc.

În analiza costului unei lucrări de construcţie se curpind:

costul materialelor, necesare executării lucrării de construcţie, pe baza preţurilor de procurare a acestora, a costului transportului, depozitării şi manipulării acestora, luînd în considerare eventuale pierderi inerente pe parcursul transportului, manipulării şi execuţiei;

costul manoperei necesare executării lucrării, pe unitate de lucrare, pe baza tarifelor orare fixate;

cota de cheltuieli de regie aferente şantierului, cuprinzând:

• organizarea generală a şantierului

• transporturi de materiale şi personal

• dobânzi pentru capital necesar aprovizionării

• chiria sau uzura sculelor, utilajelor, echipamentelor şi instalaţiilor de lucru

• salarii personal tehnic şi auxiliar din şantier

• combustibili, energie, laborator de şantier, întreţinere scule şi utilaje, etc.

• costul unor lucrări speciale (dacă este cazul) cum ar fi: sondaje, analize, instalaţii de pompare speciale, etc.

• cheltuieli de birou (imprimantă, telefon, fax, internet, etc)

181

• protecţia muncii şi asigurarea asistenţei medicale

cota de cheltuieli generale ale firmei

Funcţie de volumul, complexitatea şi valoarea lucrărilor cota de cheltuieli de regie aferentă şantierului variază în limitele 8% - 16% din valoarea totală a lucrărilor. Cota de cheltuieli generale ale firmei este de circa 4%-6% din valoarea totală a lucrărilor.

taxe şi impozite legale (19% TVA ; aproximativ 70% taxe şi impozite aferente manoperă, etc)

beneficiul executantului

8.4.1.1. Analiza de preţ pentru „săpături manuale”

Simplist, săpătura de pământ se poate împărţi, ţinând seama de natura terenului, astfel:

• Pământ afânat: nisip aluvionar, humus, teren vegetal, argilă uşoară (unghi alunecare taluz de 45o )

• Pământ mijlociu, mai tare ca precedentul, necesită sapă: argilă tare, pietriş (unghi alunecare taluz 60o)

• Pîmânt tare necesită târnacop: pietriş legat, argilă compactă (unghi alunecare taluz 70o )

Manopera necesară săpării pentru 1 mc pământ, socotită în ore săpător, se evaluează conform tabel:

Felul lucrării Pământ afânat

Pământ mijlociu

Pământ tare

Terasamente deschise 1,0 1,5 2,5 La nivelări 1,8 2,8 3,8 Săpătură în şanţuri limitate până la 1,00 lăţime 2,0 3,0 4,0

Săpătură în şanţuri largi până la 1,00 m adâncime 2,5 3,5 4,5

182

Până la 6 m adâncime se adaugă de fiecare metru: 20%

Peste 6 m adâncime se adaugă pentru fiecare 0,5 m: 10%

Pentru şanţuri înguste se socoteşte spor: 25%

Pentru teren umed se socoteşte spor : 20% - 50%

Pentru încărcat şi transport cu roaba pe teren orizontal se socoteşte pentru fiecare mc de pământ:

• La 30 m distanţă: 1,50 ore muncitor

• La 50 m distanţă 2,0 ore muncitor

• La 100 m distanţă 3,0 ore spător

Pentru surpări de maluri, dislocări de pământ din maluri, etc, se poate socoti o mărire a cubajului săpat de circa 3%-5%.

Folosind aceste date, mai jos este precizată analiza de preţ pentru execuţia unei săpături la 2,50 m adâncime teren mijlociu, inclusiv transportul pământului cu roaba la 100 m distanţă:

Calculele sunt efectuate pentru 1 mc pământ

Manoperă lucrare:

Săpătură până la 1,0 m: : 3,5 ore

Spor adâncime săpătură: 40% x 3,5 ore = 1,40 ore

Spor pământ umed: 30% x 4,90 ore = 1,47 ore

Transport cu roaba: 3,00 ore

Total manoperă: 9,37 ore

Costuri:

Manoperă: 9,37 ore x 9,5 lei RON/oră = 89,02 lei RON

183

Regie şantier: 10% ................................ 8,90 lei RON

Cheltuieli generale 5%........................... 4,90 lei RON

Beneficiu 5% ........................................ 5,14 lei RON

TOTAL pe m3 ....................................... 107,96 lei RON, rotund 108 lei RON/m3

8.4.1.2. Analiză de preţ „execuţie planşeu din beton armat”

Analiza de preţ consideră următoarele:

• cofrajul se va realiza din material lemnos confecţionat şi montat la faţa locului

• planşeul este drept fără grinzi

Calculele analizei de preţ sunt prezentate în continuare:

Cofraj (pentru 1 m2 suprafaţă cofrată):

a) material

Scândură de 2,5 cm grosime: 1,0 x1,0 x 0,025 = 0,025 m3

Popi din lemn rotund (bile brad) cu diametru de 10 cm şi 3,0 m înălţime: 3,14 x (0,10/2)2 x 3,0 = 0,024 m3

Susţinere cap pop din riglă lemn 10cm x 12 m: 0,10 x 0,12 x 1,00 = 0,012 m3

Total material lemnos: 0,061 m3 /m2 cofraj

Cuie: 0,05 kg – 0,08 kg pentru 1 m2 cofraj.

Pierderi material lemnos: 20%

b) Manoperă

Cofraj la planşee drepte: 1,05 ore dulgher

0,50 ore necalificat

184

Beton (pentru 1 m3 beton)

a) Material

Ciment 270 kg – 350 kg

Pietriş 0,8 m3

Nisip 0,40m3

Apă 0,16 m3

b) Manoperă

Preparare şi punere în operă: 2,30 ore betonist

8,0 ore necalificat

Armături (pentru 1 m 3 element de beton)

Dacă există planşe şi detalii de execuţie, consumul se calculează din extrasele de armare aferente fiecărei planşe. În caz contrar pot fi considerate următoarele consumuri orientative:

Tip de element Consum orientativ de otel beton măsurat în kg/m3

Planşee drepte fără grinzi cu sarcină utilă 200 kg – 300 kg la m2 45 – 75

Planşee cu grinzi 80 – 90 Buiandrugi 40 – 60

Grinzi şi centuri 40 – 70 Stâlpi 80 – 120

Grinzi din structura de rezistenţă 120 - 150

Prin urmare, consumul va fi de:

a) Material

Otel beton: 60 kg / m3

185

Sârmă neagră pentru legat: 0,60 kg

b) Manoperă

Confecţionare şi montaj: 4,0 ore/100 kg, respectiv 0,04 ore/kg fierar betonist

Pentru calculul costurilor se va considera grosimea medie a plăcii din beton armat de 15 cm, respectiv 0,15 m3 beton la 1 m2 de cofraj sau 6,67 m2 cofraj la 1 m3 de beton turnat.

Costuri

Manoperă:

Dulgher: 1,05 ore/m2 x 12,5 lei RON/oră .................................. 13,12 lei RON/m2

Necalificat: 0,50 ore/m2 x 9,0 lei RON/oră .................................. 4,50 lei RON/m2

Betonist: 2,30 ore/m3 x 0,15 m3/m2 x 11,0 lei RON/oră .............. 3,80 lei RON/m2

Necalificat: 8,00 ore/m3 x 0,15 m3/m2 x 9,0 lei RON/oră ............ 10,80 lei RON/m2

Fierar-betonist: 0,04 ore/kg x 60 kg/m3 x 0,15 m3/m2 x 12,0 lei RON/oră

................................................................................................. 4,32 lei RON/m2

Material:

Material lemnos: 0,061 m3 /m2 x 450 lei RON/m3 ...................... 27,45 lei RON/m2

Pierderi material lemnos: 20% ................................................. 5,49 lei RON/m2

Cuie: 0,06 kg/m2 x 4,50 lei RON/kg ....................................... 0,27 lei RON/m2

Ciment 300 kg /m3 x 0,15 m3/m2 x 0,4 lei/kg ......................... 18,00 lei RON/m2

Pietriş 0,8 m3/m3 x 0,15 m3/m2 x 200 lei/m3......................... 12,00 lei RON/m2

Nisip 0,40m3/m3 x 0,15 m3/m2 x 400 lei/m3 ........................... 24,00 lei RON/m2

186

Apă 0,16 m3/m3 x 0,15 m3/m2 x 2 lei/m3.................................. 0,05 lei RON/m2

Otel beton: 60 kg / m3 x 0,15 m3/m2 x 1,7 lei/kg ...................... 15,30 lei RON/m2

Sârmă neagră pentru legat: 0,60 kg/m3 x 0,15 m3/m2 x 1,00 lei/kg ..

0,10 lei RON/m2

TOTAL .................................................................................. 102,66 lei RON/m2

Regie şantier: 10% ............................................................... 10,27 lei RON/m2

Cheltuieli generale 5%........................................................... 5,14 lei RON/m2

Beneficiu 5% ....................................................................... 9,26 lei RON/m2

TOTAL .............................................................................. 127,33 lei RON/m2

Rotund ......................................................................... 130 lei RON/m2 placă

8.4.1.3. Analiză preţ „montare lavoar porţelan”

Consumuri

Material:

Vas din porţelan: 1 buc

Baterie nichelată ¾ ţoli cu 2 robinete: 1 buc

Sifon din alamă: 1 buc

Console otel: 2 buc

Tub racord din plumb: 0,50 m

Tub de scurgere din plumb: 0,50 m

Materiale diverse (cositor, apă tare, acis sulfiric, etc): 5%

187

Manoperă:

5,0 ore/buc sanitarist

5,0 ore/buc necalificat

Costuri:

Material:

Vas din porţelan: 1 buc x 650 lei RON/buc ................................. 650 lei RON/buc

Baterie nichelată ¾ ţoli cu 2 robinete: 1 buc x 450 lei/buc ........ 450 lei RON/buc

Sifon din alamă: 1 buc x 60 lei RON/buc ................................... 60 lei RON/buc

Console otel: 2 buc/buc x 3 lei/buc ............................................. 6 lei RON/buc

Tub racord din plumb: 0,50 m/buc x 250 lei RON/m ................ 125 lei RON/buc

Tub de scurgere din plumb: 0,50 m/buc x 375 lei RON/m ...... 187,50 lei Ron/buc

Materiale diverse (cositor, apă tare, acis sulfiric, etc): 5% . 147,90 lei RON/buc

Manoperă:

5,0 ore sanitarist /buc x 12,50 lei RON/oră ........................ 62,50 lei RON/buc

5,0 ore necalificat/buc x 9,00 lei RON/oră .......................... 45,00 lei RON/buc

TOTAL .............................................................................. 1.733,90 lei RON/buc

Regie şantier: 10% ........................................................... 173,40 lei RON/buc

Cheltuieli generale 5%....................................................... 95,40 lei RON/buc

Beneficiu 5% ................................................................. 100,10 lei RON/buc

TOTAL .......................................................................... 2.102,80 lei RON/buc

Rotund ......................................................................... 2.110,00 lei RON/buc

188

8.4.2. Metode operaţionale de estimare a costurilor

Metodele operaţionale sunt metode analitice de estimare a costurilor prin intermediul cărora se iau în consideraţie toate resursele necesare pentru execuţia unui proiect în integralitatea sa ori a unor părţi din acesta. Astfel dacă la celelalte metode analitice de estimare sunt luate în considerare consumurile şi se calculează costurile pentru cantităţi unitare de lucrări de construcţie care compun obiectul de construcţie, în cazul metodelor operaţionale se au în vedere consumurile cumulate pentru execuţia integrală a obiectului de construcţie sau a unor părţi bine determinate din acesta. Pentru o mai clară definire, în continuare sunt prezentate câteva exemple:

Costul excavaţiilor cuprinde: defrişarea terenului, săpătura propriu-zisă, sprijiniri de maluri, epuismente, lucrări pregătitoare

Costul execuţiei planşeelor din beton armat include: utilaje din şantier, prefabricate, montaj prefabricate, lucrări de beton armat, cofraje monolitizări, izolaţii.

Costul conductelor de drenaj include: săpături, lucrări de consolidare a malurilor, straturi suport conducte, straturi filtrante dren, tub dren, umpluturi, cămine.

Aplicarea metodelor operaţionale de estimare, presupune în primul rând examinarea soluţiilor tehnologice şi organizatorice de realizare a obiectului sau părţii din obiectul de construcţie analizat şi determinarea duratelor de execuţie ale acestora. Aceasta deoarece diferitele soluţii tehnologice şi metode de organizare a execuţiei au o influenţă semnificativă asupra costurilor.

Metodele operaţionale de estimare se fundamentează pe o prognoză a duratelor anticipate de execuţie a activităţilor/ proceselor de construcţie şi o nivelare a consumurilor de resurse

189

(în special de manoperă). Prin urmare aplicarea acestor metode de estimare, presupune:

analiza şi înţelegerea planşelor şi detaliilor de execuţie

analiza şi înţelegerea cerinţele caietelor de sarcini ataşate proiectului

cerinţele listelor de cantităţi de lucrări, în măsura în care acestea există

studierea condiţiilor din teren pe amplasamentul unde urmează să se realizeze lucrările de construcţie

soluţiile tehnologice şi organizatorice de execuţie alese, vor ţine cont de restricţiile impuse de amplasament, cerinţele clienţilor, soluţiile tehnice proiectate, perioada din an aleasă pentru execuţie, restricţiile legale, etc.

întocmirea unui program de execuţie a lucrărilor

pe baza programului de execuţie întocmit se analizează necesarul de manoperă şi utilaje, realizându-se eventuale corecţii la acest program, urmărindu-se alegerea unor soluţii care să conducă la o utilizare cât mai uniformă a resurselor proprii.

pe baza consumurilor de materiale cunoscute pentru fiecare activitate în parte, se pot estima apoi costurile de execuţie pentru întregul prăiect sau părţi distincte din acesta.

Prin urmare această procedură de estimare, furnizează informaţii cu privire la cost corespunzător unei anumite soluţii tehnologice şi organizatorice particulare de execuţie a proiectului sau a părţilor distincte din acesta.

Aplicarea acestei metode este dificilă atunci când beneficiarul solicită o estimare a costurilor pe baza unei liste de cantităţi de lucrări. În această situaţie lista de cantităţi de lucrări este astfel

190

concepută astfel încât să uşureze pentru beneficiar, munca de urmărire şi control a costurilor pe perioada execuţie. Executantului îi este dificil într-o astfel de situaţie să aplice metodele operaţionale de estimare deoarece este greu de corelat lista de cantităţi de lucrări cu activităţile din programul de execuţiea lucrărilor. În cadrul contractelor care includ proiectarea şi execuţia, această problemă este eliminată.

Dintre avantajele metodelor operaţionale de estimare, putem aminti:

sunt estimate întotdeauna acele activităţi care pot fi realizate efectiv în şantier funcţie de condiţiile concrete ale acestuia

metoda de estimare se fundamentează pe existenţa unui program de execuţie şi a unui grafic de lucrări, care ţin cont de: zile libere şi sărbători legale, prognozele privind evoluţia temperaturilor exterioare, duratele de inactivitate, facilităţi disponibile în şantier

sunt luate în considerare şi estimate toate acele lucrări rezultate în urma modificărilor de soluţii proiectate sau de refacere şi reparaţii ale lucrărilor existente precum şi influenţa acestora asupra costului celorlalte lucrări

sunt luate în considerare consumurile efective de manoperă şi utilaj ţinându-se cont de succesiunea de activităţi din şantier, urmărindu-se eliminarea timpilor morţi sau a timpilor neproductivi. De exemplu atunci când se evaluează săpătura cu un excavator a şanţurilor pentru pozarea conductelor se ţine cont că se sapă simultan şi gropa pentru cămine.

191

9. STANDARDE DE COST ÎN CONSTRUCŢII

Costul standard este un cost predefinit folosit drept etalon pentru determinarea performantelor reale privind execuţia unui proiect.

Costul standard este un cost complet care cuprinde costurile directe de producţie (materialele, manopera, etc.) denumite şi standard şi costuri indirect (costuri comune ale şantierului, generale de administraţie, etc.) denumite bugete de cheltuieli. Costul standard este folosit ca etalon la măsurarea costului efectiv şi conceptual pentru a orienta activitatea de construcţii indicând condiţiile în care trebuie să se realizeze execuţia proiectelor de construcţie. Costul standard este considerat un cost normal de execuţie a unui proiect de construcţie.

În general prin introducerea şi folosirea standardelor de cost, se urmăreşte:

Controlul duratelor de execuţie a proiectelor de construcţie;

Previzionarea costurilor specifice ale unui proiect de construcţie;

Costurile standard sunt costuri predeterminate cu caracter normativ ce permit evaluarea performanţelor privind execuţia unui proiect de construcţie. Costurile standard sunt calculate pornind de la tarife concurenţiale pentru material, manoperă, utilaj, cheltuieli indirect, etc. Acest cost ţine cont de condiţiile pieţei, dar nu fixează întotdeauna nivelul de eficienţă tehnică ce trebuie obţinut şi nu precizează normele de productie si/sau distributie pe care se bazează. Costul standard teoretic, este determinat pe baza celei mai bune utilizări posibile a factorilor de producţie. Costul standard normal, se calculează în funcţie de previziunile privind condiţiile normale de execuţie şi aprovizionare ale firmei.

192

În ţara noastră, introducerea şi reglementarea folosirii standardelor de cost în construcţii, este precizată prin:

Hotarârea de Guvern 363/14.04.2010, privind aprobarea standardelor de cost pentru obiectivele de investiţii finanţate din fonduri publice, şi

Hotărârea de Guvern nr 717/14.07.2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardele de cost în construcţii, constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice. Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în ”capitolul 4- cheltuieli pentru investiţia de bază” din Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţie (vezi capitolul 4).

La stabilirea costurilor standard au fost avute în vedere:

Analiza costurilor realizate la obiective similar contractate şi executate în perioada 2008-2009

Costurile rezultate din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la nivelul lunii ianuarie 2010

Standardele de cost, sunt recomandate a fi folosite, pentru:

Fundamentarea bugetelor de realizare a obiectivelor de investiţii;

193

Ghid de analiză a ofertelor în vederea adjudecării contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii;

Ghid pentru operatorii economici care elaborează oferte în vederea contractării lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii publice.

Lista standardelor de cost elaborate de către instituţiile publice, este precizată în tabelul 10. Se face precizarea ca această listă se completează periodic cu noi obiective de investiţii iar valorile cuprinse în standardele de cost elaborate se analizează şi se corecteză periodic.

Elaborator Denumirea standardului Indicativ standard1 Sală de sport şcolară nivel

competiţional SCOST-01/MDRT

2 Centru cultural SCOST-02/MDRT 3 Bloc de locuinţe pentru tineri SCOST-03/MDRT 4 Reabilitare termică anvelopă bloc

de locuinţe SCOST-04/MDRT

5 Modernizare drum comunal clasa tehnică V

SCOST-05/MDRT

6 Reabilitare drum judeţean clasa tehnică III - V

SCOST-06/MDRT

7 Modernizare drum judeţean clasa tehnică III - V

SCOST-07/MDRT

1 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

8 Sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural

SCOST-08/MDRT

1 Reabilitare drum forestier principal SCOST-01/MMP 2 Reabilitare drum forestier secundar SCOST-02/MMP 3 Reabilitare drum forestier magistral SCOST-03/MMP

2 Ministerul Mediului şi Pădurii

4 Drum forestier secundar SCOST-04/MMP 1 Şcoală cu 8 săli de clasă SCOST-

01/MEdCTS 2 Grădiniţă cu 4 săli de grupă SCOST-

02/MEdCTS

3 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului 3 Cămin studenţesc SCOST-

03/MEdCTS 1 Spital regional de urgenţă SCOST-01/MS 4 Ministerul

Sănătăţii 2 Spital judeţean de urgenţă SCOST-02/MS 5 Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

1 Canale de irigaţii impermeabilizare SCOST-01/MADR

194

1 Autostradă extraurbană în zonă de şes

SCOST-01/MTI

2 Autostradă extraurbană în zonă de deal

SCOST-02/MTI

3 Autostradă extraurbană în zonă de munte

SCOST-03/MTI

4 Drum naţional nou clasa tehnică III SCOST-04/MTI 5 Reabilitare drum naţional clasa

tehnică III SCOST-05/MTI

6 Reabilitare C.F. corridor paneuropean

SCOST-06/MTI

7 R.K. linie de cale ferată SCOST-07/MTI 8 Cheu maritime la -13,50 m SCOST-08/MTI 9 Cheu fluvial periat SCOST-09/MTI 10 Punct de trecere a Dunării cu bacul SCOST-10/MTI 11 Pistă de decolare aterizare cu

structură rigidă şi număr de clasificare PCN 65

SCOST-11/MTI

12 Pistă de decolare aterizare cu structură rigidă şi număr de clasificare PCN 100

SCOST-12/MTI

13 Structuri pe autostradă cu suprastructură din grinzi prefabricate L=12-24 m şi fundaţii indirecte

SCOST-13/MTI

14 Structuri pe autostradă cu suprastructură din grinzi prefabricate L=24-40 m şi fundaţii indirecte

SCOST-14/MTI

15 Structuri pe autostradă cu suprastructură din grinzi prefabricate L=12-24 m şi fundaţii directe

SCOST-15/MTI

16 Structuri pe autostradă cu suprastructură din grinzi prefabricate L=24-40 m şi fundaţii directe

SCOST-16/MTI

17 Poduri de cale ferată g.m.i.b. (grinzi metalice cu infrastructură din beton)

SCOST-17/MTI

6 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

18 Poduri de cale ferată g.z.c.j. (grinzi cu zăbrele cu calea joasă cu cuvă ballast)

SCOST-18/MTI

195

9.1. Exemple de standarde de cost

9.1.1. Standard de cost + bloc de locuinţe pentru tineri –A.N.L.

BLOC DE LOCUINŢE PENTRU TINERI

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI

STANDARD DE COST

Indicativ: SCOST 03/MDRT

I. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" din Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

La stabilirea costului investiţiei de bază s-au avut în vedere:

- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009;

- costul investiţiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la nivelul lunii ianuarie 2010.

II. Domeniu de aplicare

Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:

a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în condiţii de eficienţă economică;

b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă;

c) ghidarea în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii

196

pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă.

Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea contractării lucrărilor de construcţii.

III. Obiectiv de referinţă

III.1. Prezentare generală

Investiţia de referinţă o constituie un bloc de locuinţe pentru tineri cu regim de înălţime de SP+P+3E.

III.2. Date tehnice

• Arie construită desfăşurată (Aed):

- Acd amplasament = 4.552 m2;

- Acd 1 cameră = 58 m2;

- Acd 2 camere = 81 m2;

- Acd 3 camere = 102 m2.

• Număr unităţi locative - 60, din care:

- 1 cameră: 28 unităţi locative;

- 2 camere: 16 unităţi locative;

- 3 camere: 16 unităţi locative.

• Nr. tronsoane: 4

• Structură:

- infrastructura - fundaţii continue pe pernă de balast;

- suprastructura - mixtă (cadre şi diafragme):

- planşee din beton armat prefabricat;

- acoperiş - şarpantă din lemn. •Arhitectură:

197

- închideri exterioare - zidărie din BCA de 30 cm grosime;

- termoizolaţie exterioară - plăci polistiren de 5 cm grosime;

- compartimentări interioare - pereţi din gips carton de 10 cm şi 12,5 cm izolaţi fonic;

- tâmplărie exterioară - PVC cu geam termopan;

- învelitoarea - tablă tip ţiglă.

III.3. Caracteristici esenţiale de calcul

Denumire Clasă/Nivel de performanţă

Caracteristica macroseismică a amplasamentului

P100-1/2006

Cod de proiectare seismică

ag= 0,24 g; Tc =1,0 sec.

Clasa de importantă si expunere

P100-1/2006

Cod de proiectare seismică

III

Categoria de importanţă

Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare

Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei

C

Zona climatică

C 107-2005

Partea a III-a; anexa D; Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor

III

Grad de rezistentă la foc P 118/1999

Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

III

Clasa de performanţă energetică MC 001/3-2006 Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

B

Presiunea convenţională a terenului de fundare

NP 112/2004

Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă

Pconv=100kPa

198

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice*)

Faţada

IV. Cost investiţie de bază

IV. 1. Cost total

Tabel IV. 1.1 (valori informative)

Cost total (exclusiv TVA)Nr. crt. Categorii de lucrări

lei euro*) 4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:

4.1. Construcţii şi instalaţii (C+I) 6.997.334 1.666.032

4.1.1. Arhitectură 3.110.896 740.689

4.1.2. Structura de rezistenţă 2.799.752 666.608

4.1.3. Instalaţii 1.086.686 258.735

4.2. Montaj utilaje tehnologice - -

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj**)

267.658 63.728

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

- -

4.5. Dotări - -

4.6. Active necorporale - -

Investiţie de bază - cost total 7.264.992 1.729.760

199

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

**) Centrală termică.

Tabel IV 1.2 (valori informative)

Unitate locativă standard

Nr. camere Arie construită desfăşurată Acd m2/apartament

Cost unitar

(exclusiv TVA) euro*)/m2Acd

Cost total în euro*)

(exclusiv TVA) pe unitate locativă

1 cameră 58 22.040

2 camere 81 30.780

3 camere 102

380

38.760

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Precizare

La stabilirea costului total s-au luat în calcul:

- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;

- pentru manoperă: salariul mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul mediei anului 2009;

- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:

• C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;

• pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;

- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;

200

- pentru distanţa de transport:

• transport de materiale 10 km;

• transport de pământ 10 km.

IV.2. Cost unitar

Tabel IV.2 (valori de referinţă)

Cost unitar (exclusiv TVA)

lei/m2Acd euro*)/m2Acd

Investiţie de bază - cost unitar, din care: 1.596 380 Construcţii + instalaţii (C+I) 1.537 366

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

NOTE:

1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:

- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;

- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cap. 5 -Alte cheltuieli;

- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli, exprimate în procente, astfel:

a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază;

201

b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază;

c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază;

d) organizare de şantier: 2,5%;

e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0%.

Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4 „Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite de caracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.

202

9.1.2 Standard de cost - reabilitare termică anvelopă bloc de locuinţe

REABILITARE TERMICĂ ANVELOPĂ

BLOC DE LOCUINŢE

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TURISMULUI

STANDARD DE COST

Indicativ: SCOST-04/MDRT

I. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" din Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

La stabilirea costului investiţiei de bază s-au avut în vedere:

- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009;

- costul investiţiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la nivelul lunii ianuarie 2010.

II. Domeniu de aplicare

Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:

a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în condiţii de eficienţă economică;

b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă;

c) ghidarea în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă.

203

Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea contractării lucrărilor de construcţii.

III. Obiectiv de referinţă

III.1. Prezentare generală

Reabilitarea termică se face pentru un bloc de locuinţe având următoarele caracteristici:

Regim de înălţime P+4E

Sistem constructiv Panouri mari integral prefabricate în sistem fagure

Număr scări 1

Inălţime de nivel 2,70 m

Inălţime liberă de nivel 2,52 m

Tip acoperiş Terasă necirculabilă

Număr de apartamente 20

1 cameră 2

2 camere 10

Componenţă apartamente

3 camere 8

III.2. Date tehnice

Ac - arie construită [m2] 274

Au - arie utilă încălzită [m2] 1.122

Af0 - arie faţadă parte opacă [m2] 1.010

Afv - arie faţadă parte vitrată [m2] 160

Ater - arie terasă [m2] 278

As - arie planşeu peste subsol [m2] 250

Aanv - arie anvelopă [m2] 1.698

Vu - volum util încălzit [m3] 2.827

indice de formă 0,48

1 cameră 37

2 camere 52

Au - apartament [m2]

3 camere 66

204

III.3. Lucrări de intervenţii asupra anvelopei clădirii

Pereţi exteriori de la cota ±0,00 până la cota superioară a aticului

Termosistem cu polistiren expandat ignifugat PEX cu grosimea de 10 cm

FAŢADE

Soclu de la cota ±0,00 până la - 0,50 m sub CTS

Termosistem cu polistiren extrudat ignifugat XPS cu grosimea de 8 cm

TERASĂ Termoizolaţie din plăci din polistiren expandat ignifugat cu grosimea de 16 cm si refacerea hidroizolatiei

TÂMPLARIE Tâmplărie PVC pentacamerală cu clapete autoreglante

PLANŞEU PESTE SUBSOL Termoizolaţie din plăci din polistiren expandat ignifugat cu grosimea de 8 cm

III.4. Caracteristici esenţiale de calcul

Caracteristica esenţială Act normativ Denumire/Nivel de performanţă

Caracteristici macroseismice

P100-1/2006

Cod de proiectare seismică

Clasa de importanţă şi expunere

P100-1/2006

Cod de proiectare seismică

Expertiza tehnică calitativă

Categoria de importanţă Hotărârea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiei

Normală

Zona climatică C 107-2005

Partea a III-a; Anexa D - Normativ privind

Zona II

(θe = -15°C)

205

calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor

θi = 20°C

Clasa de performanţă energetică

MC 001/3-2006

Metodologia de calcul al performanţei

energetice a clădirilor

qinc<100 [kW/m2, A u]

Coeficientul de transfer termic (U) prin tâmplărie

SREN ISO 10077-1şi 2 Max. 1,3 W/m2 K0 pentru PVC

Grad de rezistenţă la foc P 118/1999

Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor

Grad de rezistenţă la foc - II

IV. Cost investiţie de bază

IV. 1. Cost total

Tabel IV 1.1 (valori informative)

Cost total (exclusiv TVA)

Nr. crt. Capitolul/Subcapitolele de cheltuieli

lei euro*)

4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care: 4.1. Construcţii şi instalaţii (C+I) 259.174 61.708

4.1.1. Arhitectură:

Perete parte opacă 127.260 30.300

Perete parte vitrată 77.280 18.400

Terasă 42.034 10.008

Planşeu peste subsol 12.600 3.000

4.1.2. Structura de rezistenţă

4.1.3. Instalaţii - -

4.2. Montaj utilaje tehnologice - -

206

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice si funcţionale cu montaj

- -

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport - -

4.5. Dotări - -

4.6. Active necorporale - -

Investiţie de bază - cost total 259.174 61.708

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Tabel IV. 1.2 (valori informative)

Unitate locativă standard Nr. camere Arie utilă

m2/apartament

Cost unitar

(exclusiv TVA)

euro*)/m2Au

Cost total în euro*)

(exclusiv TVA) pe unitate locativă

1 cameră 37 2.035

2 camere 52 2.860

3 camere 66

55

3.630

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Precizare

La stabilirea costului total s-au luat în calcul:

- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;

- pentru manoperă: salariul mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul mediei anului 2009;

- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:

• C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;

207

• pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr. 346/2002, republicată;

- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;

- pentru distanţa de transport: • transport de materiale 10 km.

IV.2. Cost unitar

IV.2.1. Cost raportat la metru pătrat arie utilă construcţie

Tabel IV.2.1 (valori de referinţă)

Cost unitar (exclusiv TVA)

lei/m2Au euro*)/m2Au

Investiţie de bază - cost unitar, din care: 231 55 Construcţii + instalaţii ( C+I) 231 55

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

IV.2.2. Cost raportat la metru pătrat element construcţie

Tabel IV.2.2 (valori de referinţă)

Cost unitar (exclusiv TVA) Denumire element construcţie lei/m2element euro*) m2element

Perete parte opacă 126 30

Perete parte vitrată 483 115

Terasă 151 36

Planşeu peste subsol 50 12

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

208

NOTE:

1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:

- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;

- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cap. 5 -Alte cheltuieli;

- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli, exprimate în procent, astfel:

a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază;

b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază;

c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază;

d) organizare de şantier: 2,5%;

e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0%.

Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4 „Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite de caracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.

209

9.1.3. Standard de cost + reabilitare drum forestier principal

REABILITARE DRUM FORESTIER PRINCIPAL

MINISTERUL MEDIULUI SI PĂDURILOR

STANDARD DE COST

Indicativ: SCOST 01/MMP

I. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" din Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii.

La stabilirea costului investiţiei de bază s-au avut în vedere:

- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2008-2009;

- costul investiţiei de bază rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri la nivelul lunii ianuarie 2010.

II. Domeniu de aplicare

Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:

a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în condiţii de eficienţă economică;

b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă;

c) ghidarea în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă.

210

Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea contractării lucrărilor de construcţii.

III. Obiectiv de referinţă

III.1. Prezentare generală

Traseul drumului forestier se desfăşoară în întregime în fondul forestier naţional, ocupând cu aproximaţie, definitiv sau temporar, următoarele suprafeţe:

- suprafaţa ocupată definitiv - cca 1,0-1,2 ha/km

• Suprafaţa ocupată definitiv este formată din platforma şi şanţul drumurilor. Această suprafaţă rămâne în continuare în fond forestier, schimbându-se folosinţa în „instalaţii de transport forestier-drumuri", şi reprezintă 0,5% din suprafaţa deservită de drumurile nou-construite.

Lucrările de refacere a drumurilor forestiere existente nu ocupă suprafeţe noi din fondul forestier.

Drum forestier axial - trafic 30-50.000 m3:

- lăţimea platformei drumurilor în aliniament: 5,00 m;

- lăţimea părţii carosabile în aliniament: 4,00 m;

- raza minimă de racordare în plan orizontal: 20,00 m;

- raza minimă de racordare în serpentină: 15,00 m;

- declivitatea maximă la transportul în gol: 9%;

- declivitatea maximă la transportul în plin: 6%.

III.2. Date tehnice:

- platforma 5,0 m;

- suprastructura 25-35 cm macadam;

- 10-15 cm balast pentru reprofilare;

- acostamentele amenajate balastate;

- asigurarea scurgerii apelor: rigole, şanţuri de pământ sau dalate;

- lucrări de artă - ziduri de sprijin la apă sau la versant;

- poduri şi podeţe tubulare.

211

III.3. Caracteristici esenţiale de calcul

Caracteristica esenţială

Categoria de drum

Clasa de importanţă

Act normativ

Dimensionare: convoi de calcul

Drum tehnologic*) A10 -S30 PD 67/80 - reactualizat 1998

Zona climatică Zona III

*) Conform Codului silvic.

III.4. Planuri şi secţiuni caracteristice1)

Secţiune transversală

1) Pct. III.4 este reprodus în facsimil.

III.5. Caracteristicile tehnice ale terenului de amplasament

In funcţie de substratul litologic şi de structura orografică, la nivelul ţării se disting 3 mari zone:

- zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali, constituită din roci sedimentare;

- zona II - munţii Apuseni şi partea vestică şi de nord a Carpaţilor Occidentali, constituită din roci magmatice;

- zona III - Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului, constituiţi din roci metamorfice.

Avându-se în vedere amplasarea acestor drumuri auto forestiere, ele se pot împărţi în funcţie de zona geografică în care sunt situate, astfel:

212

- drumuri de şes-colinare; altitudine sub 300 m;

- drumuri de dealuri înalte; altitudine între 300 şi 700 m;

- drumuri de munte; altitudine peste 700 m.

In primele două categorii caracteristicile geotehnice sunt în general de formaţiuni geologice de vârstă recentă, alcătuite din argile nisipoase sau argile prăfoase de origine deluvială. In aceste zone relieful este domol, cu pante transversale şi longitudinale relativ mici, iar cursurile de apă au un caracter permanent, cu albii stabile.

In cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formaţiunilor diferă în funcţie de natura rocilor de bază. Aceste formaţiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcţie de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I şi scade către zonele II şi III.

Pantele longitudinale şi transversale ale versanţilorsuntîn general accentuate.

Regimul hidrologic de tip torenţial al apelor de suprafaţă este pus în evidenţă atât de prezenţa albiilor în formă de V, cât şi de numeroasele conuri de dejecţie ce se găsesc la baza pantelor. Din cauza pantelor accentuate şi a cantităţilor mari de precipitaţii, în zonele montane sunt mult mai frecvente alunecările de teren. Datorită reţelei hidrografice dese şi alunecărilor de teren, în această zonă se impune executarea unui număr mai mare de lucrări de artă şi consolidare, comparativ cu zonele de şes şi de coline.

Sistemele rutiere se realizează preponderent cu materiale locale extrase, piatră spartă din derocările din traseu sau balast din albiile pâraielor din zonă.

IV. Cost investiţie de bază

Cost unitar

IV. 1. Zona I - partea estică a Carpaţilor Orientali - sedimentar

213

Tabel nr. IV. 1

Costuri unitare - munte

(exclusiv TVA)

Costuri unitare - deal înalt (exclusiv TVA)

Nr. crt.

Categorii de lucrări

lei/km euro*)/km lei/km euro*)/km4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:

4.1. Lucrări drum 474.999 113.095 410.004 97.620

4.1.1. Sistemul rutier

4.1.2. Lucrări de artă

4.1.3. Poduri, podeţe

4.2. Montaj utilaje tehnologice

- - - -

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

- - - -

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

- - - -

4.5. Dotări - - - -

4.6. Active necorporale - - - -

Investiţie de bază - cost unitar

474.999 113.095 410.004 97.620

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

IV.2. Zona II - partea vestică a Carpaţilor Occidentali şi munţii Apuseni - predominant magmatic

Tabel nr. IV.2

Costuri unitare - munte

(exclusiv TVA)

Costuri unitare - deal înalt (exclusiv TVA)

Nr. crt. Categorii de lucrări

lei/km euro*)/km lei/km euro*)/km4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:

4.1. Lucrări drum 465.024 110.720 390.579 92.995

4.1.1. Sistemul rutier

4.1.2. Lucrări de artă

4.1.3. Poduri, podeţe

214

4.2. Montaj utilaje tehnologice

- - - -

Costuri unitare - munte

(exclusiv TVA)

Costuri unitare - deal înalt (exclusiv TVA)

Nr. crt.

Categorii de lucrări

lei/km euro*)/km lei/km euro*)/km4.3. Utilaje, echipamente

tehnologice şi funcţionale cu montaj

- - - -

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

- - - -

4.5. Dotări - - - -

4.6. Active necorporale - - - -

Investiţie de bază - cost unitar

465.024 110.720 390.579 92.995

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

IV.3. Zona III - Carpaţii Meridionali şi Munţii Banatului - roci metamorfice

Tabel nr. IV.3

Costuri unitare - munte

(exclusiv TVA)

Costuri unitare - deal înalt (exclusiv TVA)

Nr. crt.

Categorii de lucrări

lei/km euro*)/km lei/km euro*)/km4. Cheltuieli pentru investiţia de bază, din care:

4.1. Lucrări drum 457.779 108.995 374.997 89.285

4.1.1. Sistemul rutier

4.1.2. Lucrări de artă

4.1.3. Poduri, podeţe

4.2. Montaj utilaje tehnologice

- - - -

4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj

- - - -

4.4. Utilaje fără montaj şi echipamente de transport

- - - -

215

4.5. Dotări - - - -

4.6. Active necorporale - - - -

Investiţie de bază - cost unitar

457.779 108.995 374.997 89.285

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Precizare

La stabilirea costului s-au luat în calcul:

- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;

- pentru manoperă: salariul mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul mediei anului 2009;

- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:

• C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;

• pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;

- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;

- pentru distanţa de transport:

• transport de materiale cca 25-30 km.

NOTE:

1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:

- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;

216

- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cap. 5 -Alte cheltuieli;

- cap. 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar.

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli, exprimate în procente, astfel:

a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază;

b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază;

c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază;

d) organizare de şantier: 2,5%;

e) cheltuieli diverse şi neprevăzute: 10,0%.

Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4 „Metodologie privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare, diferite de caracteristicile investiţiei de referinţă, se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.

217

9.1.4. Standard de cost – sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural

SISTEM CENTRALIZAT DE ALIMENTARE CU APĂ ÎN MEDIUL

RURAL

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE SI TURISMULUI

STANDARD DE COST

Indicativ: SCOST-08/MDRT

I. Preambul

Standardul de cost constituie document de referinţă, cu rol de ghidare în promovarea obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice.

Standardul de cost se referă la cheltuielile cuprinse în cap. 4 „Cheltuieli pentru investiţia de bază" şi cap. 6 „Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar" din Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii. La stabilirea costului investiţiei s-au avut în vedere:

- analiza dispersiei costurilor unitare la obiective similare contractate în perioada 2000-2009;

- costul investiţiei rezultat din rularea listelor cu cantităţi pe categorii de lucrări în preţuri ianuarie 2010.

II. Domeniu de aplicare

Prezentul standard se adresează ordonatorilor de credite pentru:

a) fundamentarea necesarului de fonduri publice pentru finanţarea programelor de investiţii în condiţii de eficienţă economică;

b) fundamentarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii similare din punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă;

c) ghidare în analiza ofertelor de către membrii comisiilor de evaluare în vederea adjudecării contractelor privind execuţia lucrărilor de construcţii pentru realizarea obiectivelor de investiţii, similare din punct de vedere tehnic obiectivului de referinţă.

218

Prezentul standard se adresează şi operatorilor economici pentru elaborarea ofertelor în vederea contractării lucrărilor de construcţii.

III. Obiectiv de referinţă

III.1. Prezentare generală

Sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural, cuprinzând în cadrul obiectivului de investiţii totalitatea obiectelor, construcţiilor şi instalaţiilor care asigură alimentarea cu apă, cu respectarea tuturor cerinţelor ce privesc calitatea apei din perspectiva aplicării normelor europene.

Proiectarea şi execuţia unui sistem de alimentare cu apă sunt condiţionate de o multitudine de condiţii:

- caracteristicile geomorfologice ale terenului, formele de relief şi clima;

- structura şi capacitatea surselor de apă (caracteristicile şi debitele capabile ale apelor subterane sau ale apelor de suprafaţă, dacă acestea constituie surse de apă) şi calitatea apei brute din punct de vedere al încărcării bacteriologice şi fizico-chimice;

- numărul de locuitori deserviţi de sistemul de alimentare cu apă;

- gradul de dispersie sau concentrare a populaţiei din localităţile beneficiare;

- condiţiile economico-sociale de dezvoltare a localităţilor în următorii 20 de ani;

- perioada de utilizare a sistemelor de alimentare cu apă avută în vedere, în raport cu perspectiva de dezvoltare a localităţii (30-40 de ani).

Toate aceste condiţii determină diferenţe în privinţa schemei tehnologice adoptate şi a structurii construcţiilor şi instalaţiilor. La acestea se adaugă diversitatea materialelor, construcţiilor şi instalaţiilor, ce necesită a fi corelate cu condiţiile concrete de amplasament. Diversitatea acestor situaţii concrete implică nu numai concepţii de proiectare adecvate, ci şi costuri diferite.

In condiţiile de mai sus, în prezentul standard a fost preluată o schemă generală completă cuprinzând toate componentele tehnice şi tehnologice ce pot apărea în cadrul unui sistem de alimentare cu apă în mediul rural, detaliindu-se distinct elementele de cost pentru fiecare dintre acestea pe bază de costuri unitare, urmând ca în aplicarea concretă să fie preluate în concepţia de proiectare numai construcţiile şi instalaţiile necesare, potrivit condiţiilor specifice din fiecare amplasament.

219

III.2. Date tehnice şi costuri unitare

Un sistem de alimentare cu apă a unei localităţi rurale cuprinde următoarele componente:

- frontul de captare a apei, inclusiv instalaţiile de pompare până la staţia de clorinare;

- aducţiunea de la frontul de captare până la staţia de clorinare;

- staţia de clorinare a apei, inclusiv instalaţia hidraulică de racordare la rezervor;

- staţiile de tratare a apei (deferizare, demanganizare, denitrificare, reducere a amoniacului, desalinizare şi mineralizare, degazeificare şi alte tratamente);

- rezervorul de înmagazinare a apei potabile;

- staţiile de pompare şi repompare între componentele tehnologice şi de la acestea în reţelele de distribuţie;

- reţelele de distribuţie;

- anexele administrative şi împrejmuirile.

Frontul de captare, aducţiunea, staţia de clorinare, rezervorul, staţiile de pompare şi repompare, reţeaua de distribuţie a apei, anexele administrative şi împrejmuirile reprezintă componente comune şi obligatorii ale tuturor sistemelor de alimentare cu apă proiectate în mediul rural.

Staţiile de tratare a apei sunt concludent diferenţiate în funcţie de situaţiile concrete şi se constituie componente ale sistemelor de alimentare cu apă proiectate în mediul rural, numai în măsura în care acestea necesită corectarea componenţei chimice a apei pentru a corespunde prevederilor legale şi normelor europene.

Intr-o altă structură de sistem, cu excepţia frontului de captare, a aducţiunii şi a reţelei de distribuţie, toate celelalte componente ale sistemelor de alimentare cu apă constituie „gospodăria de apă".

III.2.1. Front de captare

Fronturile de captare pot fi captări subterane şi captări de suprafaţă.

220

Funcţia tehnologică a captărilor subterane sau de suprafaţă în cadrul sistemelor de alimentare cu apă este asigurarea debitului maxim zilnic necesar pentru sistem (Qnec - 1.2 Qmax zi, exprimat în l/s).

III.2.1.1. Captările subterane se realizează prin puţuri forate de mică adâncime (până la 20 m), de adâncime medie (între 20 şi 50 m) şi de mare adâncime (peste 50 m).

Unitatea de măsură a captării subterane prin puţuri forate este metrul liniar de foraj.

La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia captării subterane, raportate la unitatea de măsură:

- cheltuielile de transport, montaj, punere în operă, dezasamblare după foraj şi transport în bază a instalaţiilor de foraj, la o distanţă medie de 50 km;

- lucrările de forare-etansare;

- tuburile de cămăşuială a forajului;

- pompele submersibile, inclusiv instalaţiile electrice aferente;

- componentele de racorduri hidraulice până la conducta de captare a frontului;

- instalaţiile electrice aferente până la tabloul electric de separaţie;

- cabina fiecărui puţ forat, inclusiv tabloul electric de separaţie;

- racordurile, fitingurile, armăturile, debitmetrele, alte aparate de măsură şi control şi orice alte lucrări aferente funcţionalităţii frontului de captare;

- împrejmuirile terenului de protecţie sanitară, porţi şi alei de acces. Perimetrul frontului de captare se limitează la conducta de colectare a frontului.

221

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.1.1 (valori informative)

Puţuri forate de mică adâncime

(până la 20 m)

Puţuri forate de medie adâncime

(20 + 50 m)

Puţuri forate de mare adâncime

(peste 50 m)

lei/m.l. foraj

euro*)/m.l. foraj

lei/m.l. foraj euro*)/m.l. foraj

lei/m.l. foraj euro*)/m.l. foraj

8.249

÷

4.952

1.964

÷

1.179

4.952

÷

2.860

1.179

÷

681

2.860

÷

2.722

681

÷

648

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III. 2.1.2. Captările de suprafaţă pot fi captări de izvoare, drenuri laterale din cursuri de apă, captări de apă direct din malul râurilor, captări prin chesoane.

Unitatea de măsură pentru captările de suprafaţă este debitul de 1 l/s.

La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul toate cheltuielile pentru execuţia captării de suprafaţă, raportate la unitatea de măsură.

Costul unitar al unei captări de suprafaţă este influenţat considerabil de condiţiile specifice ale terenului pe care se amplasează captarea de suprafaţă, precum şi de caracteristicile cursului de apă (variaţii de debit minim şi maxim în timpul anului, perioadele de etiaj, evoluţia gradului de turbiditate a apei în timpul anului şi a modificării încărcării chimice în perioada anuală şi multianuală).

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.1.2 (valori informative)

Captări din izvoare

Drenuri laterale Captări din mal de râuri

Captări prin cheson

lei/1 l/s euro*)/1 l/s

lei/1 l/s euro*)/1 l/s

lei/1 l/s euro*)/1 l/s

lei/1 l/s euro*)/1 l/s

41.000

÷

52.000

9.762

÷

12.381

5.099

÷

6.598

1.214

÷

1.571

29.497

÷

39.102

7.023

÷

9.310

27.300

÷

33.100

6.500

÷

7.881

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

222

III.2.2. Conducte de aductiune

Funcţia tehnologică a conductelor de aductiune în sistemul de alimentare cu apă este transportul apei captate de la frontul de captare la gospodăria de apă.

Unitatea de măsură pentru conductele de aductiune este metrul liniar de conductă.

O soluţie adecvată alimentării cu apă la sate o reprezintă folosirea conductelor de PEID (polietilenă de înaltă densitate), pentru care s-au stabilit costuri unitare, luându-se în calcul următoarele cheltuieli pentru punerea în operă a conductei de aductiune, raportate la unitatea de măsură:

- cheltuielile de transport şi depozitare la amplasamentul lucrărilor;

- săpăturile în teren mediu, la o adâncime medie de 1,5 m, care asigură protecţia la îngheţ;

- aşezarea unui strat de balast de 10 cm;

- montarea şi sudarea conductelor la poziţie;

- astuparea tranşeei şi aducerea terenului la starea iniţială;

- cămine de golire, cămine de aerisire, cămine de rupere a presiunii şi cămine de vane de secţionare;

- fitinguri, robineţi, ventile de aerisire şi alte accesorii;

- aparate de măsură şi control;

- probe tehnologice în perioada montării şi punerii în funcţiune.

Conductele de aductiune se dimensionează la debitul maxim zilnic, calculat potrivit normelor în vigoare.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.2 (valori de referinţă)

Presiuni de serviciu PN 6 atm PN 10 atm PN 16 atm

Diametrul nominal

al conductei

PEID [mm]

lei/m.l. euro*)/m.l. lei/m.l. euro*)/m.l. lei/ m.l. euro*)/m.l.

DN 63 67 16 71 17 76 18 DN 75 80 19 84 20 92 22 DN 80 84 20 88 21 97 23 DN 90 101 24 105 25 109 26

223

DN 110 126 30 130 31 143 34 DN 125 139 33 143 34 162 39 DN 140 172 41 185 44 206 49 DN 160 197 47 214 51 239 57 DN 180 235 56 256 61 286 68 DN 200 252 60 281 67 323 77 DN 225 269 64 311 74 391 93 DN 315 403 96 487 116 508 121

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III.2.3. Staţii de clorinare a apei

Funcţia tehnologică a staţiei de clorinare în sistemul de alimentare cu apă este asigurarea dozei de clor necesară îndeplinirii condiţiilor de calitate a apei din punct de vedere bacteriologic, până la extremitatea reţelei de distribuţie.

Având în vedere structura asemănătoare, unitatea de măsură pentru staţia de clorinare independentă este bucata. Costul unitar este diferenţiat pentru debite mai mici şi, respectiv, mai mari de 10 l/s.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.3 (valori informative)

Capacitatea staţiei de clorinare

lei/bucată euro*)/bucată

< 10 l/s 142.800 34.000

> 10 l/s 171.301 40.786

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Staţia de clorinare se dimensionează la debitul maxim zilnic.

III.2.4. Staţii de tratare a apei

Funcţia tehnologică a staţiei de tratare este corectarea calităţii apei pentru a asigura transformarea încărcării chimice a apei brute în apă cu condiţii de potabilitate impuse de prevederile legale şi normele europene.

Unitatea de măsură pentru staţia de tratare este 1 l/s apă tratată.

224

La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia staţiei de tratare a apei, raportate la unitatea de măsură:

- fundaţia containerului şi legăturile electrice şi hidraulice cu celelalte componente ale sistemului;

- containerul (containerele) pentru bateriile staţiei de tratare;

- bateriile de filtrare ale staţiei de tratare, componentele tehnologice aferente;

- conductele şi instalaţiile interioare de legătură;

- instalaţiile de pompare interioare;

- aparatele de măsură şi control;

- elementele de automatizare pentru supravegherea şi controlul procesului.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.4 (valori informative)

Debitul staţiei de tratare

< 10 l/s > 10 l/s

Tipul staţiei de tratare

lei/1 l/s apă

tratată

euro*)/1 l/s apă tratată

lei/1 l/s apă

tratată

euro*)/1 l/s apă tratată

Deferizare şi demanganizare

172.998

÷

243.000

41.190

÷

57.857

93.702

÷

130.998

22.310

÷

31.190

Debitul staţiei de tratare

< 10 l/s > 10 l/s

Tipul staţiei de tratare

lei/1 l/s apă

tratată

euro*)/1 l/s apă tratată

lei/ 1 l/s apă

tratată

euro*)/1 l/s apă tratată

Denitrificare 85.000

÷

118.000

20.238

÷

28.095

68.700

÷

96.000

16.357

÷

22.857

225

Reducere a amoniacului 145.000

÷

190.000

34.524

÷

45.238

96.999

÷

135.001

23.095

÷

32.143 Instalaţie complexă de tratare (deferizare, demanganizare şi denitrificare) a apei subterane

148.701

÷

205.002

35.405

÷

48.810

101.800

÷

142.401

24.238

÷

33.905

Instalaţie complexă de tratare (deferizare, demanganizare şi denitrificare) a apei de suprafaţă

131.200

÷

182.700

31.238

÷

43.500

85.700

÷

119.599

20.405

÷

28.476

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Staţia de tratare se dimensionează la debitul maxim zilnic.

In componenţa unei staţii de tratare poate intra şi staţia de clorinare, în funcţie de soluţia tehnică propusă.

III.2.5. Rezervoare de înmagazinare a apei

Funcţia tehnologică a rezervoarelor de înmagazinare a apei este compensarea diferenţelor orare care pot apărea între debitul maxim zilnic livrat de fronturile de captare şi debitul maxim orar consumat în anumite ore de vârf, asigurarea protecţiei în caz de incendiu, precum şi a funcţionalităţii sistemului în cazul unor defecţiuni în fronturile de captare sau la sursele de energie.

Prezentul standard de cost se referă la utilizarea rezervoarelor din panouri termoizolante şi a rezervoarelor din tole metalice galvanizate izolate cu polistiren extrudat, cu membrană butilică, care reduc procesele umede numai la fundaţii şi asigură o durată scurtă de montare, prin elemente de dimensiuni mici, cu transport mai ieftin şi mai rapid.

Unitatea de măsură pentru această componentă a sistemului de alimentare cu apă o reprezintă 1 m3 capacitate. La stabilirea costului unitar au fost luate în considerare următoarele:

- fundaţiile radiale în cazul rezervoarelor confecţionate din panouri termoizolante prefabricate sau, după caz, fundaţiile circulare în cazul rezervoarelor din tole metalice galvanizate cu membrană butilică;

226

- panourile termoizolante sau, după caz, tolele metalice şi membrana butilică, inclusiv aprovizionarea şi transportul acestora la locul de punere în operă;

- montajul elementelor prefabricate şi al instalaţiilor aferente care asigură funcţionalitatea (sistem de încălzire, vane hidraulice şi alte instalaţii interioare);

- construcţiile şi instalaţiile de racordare a rezervorului la celelalte componente ale sistemului (inclusiv cămine, vane de alimentare şi evacuare, aparate de măsură şi control);

- probele de etanşeitate legate nemijlocit de realizarea lucrărilor de construcţii şi montaj.

Rezervoarele de înmagazinare a apei se calculează la „volumul necesar de compensare orară", la care se adaugă „rezerva de incendiu", „rezerva de avarie" şi „rezerva de apă intangibilă". Volumele de compensare şi rezervele de înmagazinare se calculează potrivit normativelor în vigoare.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.5 (valori informative)

Rezervor din panouri termoizolante

Rezervor din tole metalice galvanizate, cu membrană

butilică

Capacitatea rezervorului [m3]

lei/1 m3 capacitate

euro*)/1 m3 capacitate

lei/1 m3 capacitate

euro*)/1 m3 capacitate

15 8.072 1.922 X X

50 4.519 1.076 X X

100 3.587 854 2.302 548

150 3.100 738 2.201 524

Rezervor din panouri termoizolante

Rezervor din tole metalice galvanizate, cu membrană

butilică

Capacitatea rezervorului

[m3] lei/1 m3 capacitate

euro*)/1 m3 capacitate

lei/1 m3 capacitate

euro*)/1 m3 capacitate

200 2.617 623 2.100 500

300 2.062 491 1.600 381

227

350 1.940 462 1.369 326

400 1.819 433 1.151 274

500 1.562 372 1.100 262

600 1.579 376 1.050 250

700 1.558 371 949 226

800 1.428 340 X X

900 1.525 363 X X

1.000 1.520 362 X X

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III.2.6. Staţii de pompare şi repompare

Funcţia tehnologică a staţiilor de pompare şi repompare este transportul apei între componentele sistemului şi de la aceste componente în reţeaua de distribuţie, asigurându-se presiunile de serviciu necesare.

Unitatea de măsură pentru aceste componente ale sistemului de alimentare cu apă este 1 l/s x m col. apă, întrucât depinde de 2 parametri: debitul pompat şi înălţimea de pompare Hp (exprimată în metri coloană apă).

La calculul costului unitar au fost luate în considerare următoarele: preţul pompelor, montajul şi instalarea acestora, preţul containerului staţiei de pompare, inclusiv fundaţiile şi aşezarea pe fundaţii.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.6 (valori informative)

Tipul pompei

Turaţie fixă Turaţie variabilă

Debitul staţiei

de pompare

[l/s]

Inălţimea de pompare [m

col. apă] lei/l/s x m col. apă

euro*)/l/s x m col. apă

lei/l/s x m col. apă

euro*)/l/s x m col. apă

<25 3.570 - 4.402 850+1.048 X X < 2 l/s

25-50 2.948+3.671 702 + 874 X X

<25 2.369 + 3.100 564 +738 X X 2 + 5 l/s

25-60 1.760 + 2.398 419 + 571 X X

228

<25 1.457 + 1.949 347 + 464 X X 5+ 10 l/s

25-50 1.100 + 1.512 262 + 360 X X

<25 781 +1.151 186 + 274 928+ 1.151

221 + 274 > 10 l/s

25 + 100 630 + 811 150 + 193 760 + 1.172

181 +279

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

Staţiile de pompare se dimensionează, după caz, la debitul maxim zilnic sau la debitul maxim orar.

III.2.7. Reţele de distribuţie

Funcţia tehnologică a reţelei de distribuţie în sistemul de alimentare cu apă este transportul apei de la gospodăria de apă până la consumatori, cu presiunea de serviciu necesară.

Reţeaua de distribuţie cuprinde conducte principale, conducte secundare şi conducte de distribuţie cu branşamente la consumator.

Unitatea de măsură pentru reţeaua de distribuţie este metrul liniar de conductă.

La stabilirea costului unitar s-au luat în calcul următoarele cheltuieli pentru execuţia reţelelor de distribuţie, raportate la unitatea de măsură:

- cheltuielile de transport şi de depozitare la amplasamentul lucrărilor;

- săpăturile în teren mediu, la o adâncime medie de 1,5 m, care asigură protecţia la îngheţ;

- aşezarea unui strat de balast de 10 cm;

- montarea şi sudarea conductelor la poziţie;

- astuparea tranşeei şi aducerea terenului la starea iniţială;

- cămine de golire, cămine de aerisire, cămine de rupere a presiunii, cămine de vane de secţionare şi cămine de trecere;

- fitinguri, robineţi, ventile de aerisire şi alte accesorii, exclusiv costul branşamentelor;

- aparate de măsură şi control;

229

- hidranţii de incendiu;

- probe tehnologice în perioada montării şi punerii în funcţiune.

Conductele de distribuţie se dimensionează la debitul maxim orar, calculat potrivit normelor în vigoare.

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.7 (valori de referinţă)

Presiuni de serviciu PN 6 atm PN 10 atm PN 16 atm

Diametrul nominal

al conductei

PEID [mm]

lei/m.l. conductă

euro*)/m.l. conductă

lei/m.l. conductă

euro*/m.l. conductă

lei/m.l. conductă

euro*)/m.l. conductă

DN 63 55 13 55 13 63 15 DN 75 67 16 71 17 76 18 DN 90 88 21 92 22 97 23

DN 110 118 28 126 30 139 33 DN 125 130 31 139 33 155 37 DN 140 164 39 176 42 193 46 DN 160 185 44 202 48 231 55 DN 200 239 57 273 65 311 74 DN 225 256 61 298 71 353 84 DN 315 391 93 466 111 554 132

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

III.2.8. Anexe administrative şi împrejmuiri

Anexele administrative şi împrejmuirile nu au funcţie tehnologică, dar reprezintă componente obligatorii ale sistemelor de alimentare cu apă, pentru asigurarea perimetrelor de amplasament sau, după caz, a perimetrelor de protecţie sanitară, precum şi a spaţiilor necesare pentru depozitarea unor materiale de consum, a unui birou administrativ şi a instalaţiilor sanitare de apă-canal pentru folosinţa personalului.

Prezentul standard de cost se referă la o împrejmuire şi porţi din gard de sârmă ghimpată, susţinut de stâlpi din beton prefabricaţi şi un container administrativ.

Unitatea de măsură pentru împrejmuire şi porţi este metrul liniar de împrejmuire. Pentru containerul administrativ, unitatea de măsură este bucata, cu acelaşi cost unitar pentru toate sistemele.

230

Cost unitar (exclusiv TVA) Tabel III.2.8 (valori informative)

Imprejmuire Container administrativ

lei/m.l. împrejmuire euro*)/m.l. împrejmuire

lei/buc. euro*)/buc.

2.360 562 34.100 8.119

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

IV Cost total

IV.1. Evaluarea costului total al unui sistem de alimentare cu apă

Evaluarea costului total al unui sistem de alimentare cu apă se face însumând costurile unitare prezentate la cap. III.2. al prezentului standard, înmulţite cu cantităţile efective rezultate din proiectare pentru toate categoriile de lucrări, construcţii şi instalaţii componente ale sistemului de alimentare cu apă.

Precizare

La stabilirea costurilor s-au luat în calcul:

- pentru materiale, utilaje şi transport: preţurile la nivelul lunii ianuarie 2010;

- pentru manoperă: salariu mediu brut pe ramură comunicat de Institutul Naţional de Statistică la nivelul mediei anului 2009;

- pentru contribuţii asupra salariilor pe care le suportă angajatorul şi le include în costuri:

- C.A.S., C.A.S.S., ajutor şomaj, C.C.I., Fond de garantare: cotele în vigoare conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 nr. 12/2010;

- pentru accidentele de muncă, boli profesionale: cotele în vigoare conform Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;

- pentru cheltuieli indirecte şi profit: procentul de 10% şi, respectiv, de 5%;

- pentru distanţa de transport:

231

- transport materiale: 25 km;

- transport pământ: 10 km.

NOTE:

1. Standardul de cost nu cuprinde cheltuielile aferente următoarelor capitole din structura devizului general al investiţiei, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 28/2008:

- cap. 1 - Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului;

- cap. 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilităţilor necesare obiectivului;

- cap. 3 - Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică;

- cap. 5 -Alte cheltuieli.

2. Pentru eficientizarea cheltuielilor din fonduri publice, pentru următoarele capitole/subcapitole de cheltuieli necuprinse în standardul de cost se iau în considerare următoarele niveluri maximale de cheltuieli, exprimate în procente, astfel:

a) proiectare şi inginerie: 3,0% din valoarea investiţiei de bază; b) consultanţă: 1,0% din valoarea investiţiei de bază; c) asistenţă tehnică: 1,5% din valoarea investiţiei de bază; d) organizare de şantier: 2,5%; e) cheltuieli diverse si neprevăzute: 10,0%.

Valoarea cheltuielilor prevăzute la lit. d) şi e) se stabileşte conform prevederilor anexei nr. 4 „Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii" la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008.

3. Creşterea costului unitar datorată, în principal, influenţei zonei seismice şi climatice de calcul al amplasamentului investiţiei, precum şi/sau caracteristicilor geomorfologice ale terenului de fundare diferite faţă de caracteristicile investiţiei de referinţă se justifică distinct în documentaţia pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai investiţiei.

IV.2. Exemple de calcul

In prezentul standard sunt prezentate 4 exemple de calcul pentru sisteme de alimentare cu apă, rezultând faptul că evaluarea costurilor propuse

232

este uşor aplicabilă pentru orice structură de sistem centralizat de alimentare cu apă în mediul rural.

IV.2.1. Sistem de alimentare cu apă nr. 1

Tabel IV.2.1 (valori informative)

Nr. crt.

Componentele sistemului Cantitatea U.M. Cost unitar - lei/U.M.-

Cost total - lei -

1. Captare subterană din 4 puţuri forate de mică adâncime, cu adâncimea de 12 m fiecare

4x12 m.l. foraj 7.900 379.200

2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 110, PN6

3.850 m.l. conductă

126 485.100

3. Staţie de tratare cu instalaţie complexă de deferizare, demanganizare si denitrificare pentru un debit < 10 l/s (Q = 7 l/s)

7 1 l/s 179.000 1.253.000

4. Rezervor de înmagazinare din tole metalice galvanizate cu membrană butilică, cu capacitatea de 400 m3

400 m3 capacitate

1.151 460.400

233

5. Staţie de clorinare independentă pentru un debit < 10 l/s (Q=11 l/s)

1 buc. 171.301 171.301

6. Staţie de pompare cu 2 pompe pentru un debit de 11 l/s şi înălţimea de pompare de 30 m, cu turaţie variabilă

11x30 l/s x m col apă

790 260.700

7. Reţea de distribuţie în lungime totală de 20.780 m, din conducte PEID, din care:

- 1.100 mDN110, PN6 - 2.300 mDN90, PN6

- 17.380 mDN63, PN6

1.100 2.300 17.380

m.l. conductă

118 88 55 129.800 202.400 955.900

8. Imprejmuiri (inclusiv porţi) cu o lungime totală de 400 m

400 m.l. împrejmuire

2.360 944.000

9. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100

Cost total - investiţie de bază şi probe -în lei 5.275.901 lei

Cost total - investiţie de bază şi probe -în euro*) 1.256.167 euro

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

SECŢIUNE FORAJ

234

REZERVOR DIN TOLE METALICE GALVANIZATE

CONTAINER STAŢIE DE POMPARE Şl STAŢIE DE CLORINARE

235

STAŢIE DE POMPARE ŞI STAŢIE DE CLORINARE

FUNDAŢIE CONTAINER DE POMPARE Şl STAŢIE DE CLORINARE

236

IV.2.2. Sistem de alimentare cu apă nr. 2

SCHEMA TEHNOLOGICA

Tabel IV.2.2 (valori informative)

Nr. crt.

Componentele sistemului Cantitatea U.M. Cost unitar - lei/U.M.-

Cost total - lei -

1. Captare subterană din 2 puţuri forate de mare adâncime, cu adâncimea de 100 m fiecare

2x100 m.l. foraj 2.700 540.000

2. Conductă de aducţiune din PEID, DN 110, PN6

450 m.l. conductă

126 56.700

3. Staţie de tratare cu instalaţie de reducere a amoniacului cu instalaţie de clorinare încorporată, pentru un debit < 10 l/s (Q = 7 l/s)

7 1 l/s 160.700 1.124.900

4. Rezervor de înmagazinare din panouri termoizolante, cu capacitatea de 350 m3

350 m 3 capacitate

1.940 679.000

5. Staţie de pompare 2 + 1 pompe pentru un debit de 11 l/s şi înălţimea de pompare de 30 m, cu turaţie variabilă

30x11 l/s x m col apă

790 260.700

237

6. Staţie de repompare cu 2 pompe cu Q = 4 l/s Hp = 60 m col apă

4x60 l/s x m col apă

2.250 540.000

7. Rezervor de înmagazinare tampon din panouri termoizolante, cu capacitatea de 15 m3

15 m3 capacitate

8.072 121.080

8. Reţea de distribuţie în lungime totală de 19.800 m, din conducte PEID, din care:

- 1.500 m DN 160, PN10

- 2.710 m DN 90, PN6

- 15.590 m DN 63, PN6

1.500 2.710 15.590

m.l. conductă

202 88 55 303.000 238.480 857.450

9. Imprejmuiri (inclusiv porţi) cu o lungime totală de 500 m

500 m.l. împrejmuire

2.360 1.180.000

10. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100

Cost total - investiţie de bază şi probe -în lei 5.935.410 lei

Cost total - investiţie de bază şi probe -în euro*) 1.413.193 euro

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

238

STAŢIE DE TRATARE PENTRU REDUCEREA AMONIULUI

REZERVOR DIN PANOURI TERMOIZOLANTE

239

STAŢIE DE REPOMPARE

240

POZARE CONDUCTA PRINCIPALA DE DISTRIBUŢIE

IV.2.3. Sistem de alimentare cu apă nr. 3

SCHEMA TEHNOLOGICĂ

241

Tabel IV.2.3 (valori informative)

Nr. crt.

Componentele sistemului Cantitatea U.M. Cost unitar - lei/U.M.-

Cost total - lei -

1. Captare subterană formată dintr-un puţ forat de medie adâncime, cu adâncimea de 31 m.

31 m.l. foraj 4.100 127.100

2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 80, PN6

50 m.l. conductă

84 4.200

3. Staţie de tratare deferizare, pentru un debit < 10 l/s (Q = 4 l/s)

4 1 l/s 190.000 760.000

4. Rezervor de înmagazinare din panouri termoizolante, cu capacitatea de 150 m3

150 m3 capacitate

3.100 465.000

5. Staţie de repompare (2+1) pompe, Q = 3 l/s, înălţimea de pompare Hp = 25 m

3x25 l/s x m col apă

2.350 176.250

6. Reţea de distribuţie în lungime totală de 4.535 m, din conducte PEID, din care:

- 900 m DN 90, PN6

- 1.100 m DN 75, PN6

- 2.535 m DN63, PN6

900 1.100 2.535

m.l. conductă

88 67 55 79.200 73.700

139.425

7. Imprejmuiri (inclusiv porţi) cu o lungime totală de 400 m

400 m.l. împrejmuire

2.360 944.000

8. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100

Cost total - investiţie de bază şi probe -în lei 2.802.975 lei

Cost total - investiţie de bază şi probe -în euro*) 667.375 euro

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

242

SCHEMA TEHNOLOGICA STAŢIE DE TRATARE - DEFERIZARE

IV.2.4. Sistem de alimentare cu apă nr. 4

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ

243

Tabel IV.2.4 (valori informative)

Nr. crt.

Componentele sistemului Cantitatea U.M. Cost unitar - lei/U.M.-

Cost total - lei -

1. Captare subterană din 3 puţuri forate de mică adâncime, cu adâncimea de 12 m fiecare.

3x12 m.l. foraj 7.900 284.400

2. Conducta de aducţiune din PEID, DN 160, PN10

2.134 m.l. conductă

214 456.676

3. Staţie de denitrificare cu schimb de ioni cu instalaţie de clorinare încorporată, pentru un debit mai mare de 10l/s(Q= 11 l/s)

11 1 l/s 87.000 957.000

4. Staţie de pompare (1+1) pompe cu turaţie variabilă pentru un debit de10.2 l/s şi înălţimea de pompare de 100 m

10,2x100 l/s x m col apă

1.150 1.173.000

5. Rezervor de aspiraţie din panouri termoizolante, cu capacitatea de 7 m3

7 m3 capacitate

7.500 52.500

6. Rezervor de înmagazinare din panouri termoizolante, cu capacitatea de 400 m3

400 m 3 capacitate

1.819 727.600

7. Reţea de distribuţie în lungime totală de 8.097 m, din conducte PEID, din care:

- 1.500 m DN 160.PN6

- 2.300 m DN 110, PN6

- 4.297 m DN 75, PN6

1.500 2.300 4.297

m.l. conductă

185

118

67

277.500 271.400 287.899

8. Imprejmuiri (inclusiv porţi) cu o lungime totală de 600 m

600 m.l. împrejmuire

2.360 1.416.000

9. Container administrativ 1 buc. 34.100 34.100

Cost total - investiţie de bază şi probe -în lei 5.938.075 lei

Cost total - investiţie de bază şi probe -în euro*) 1.413.827 euro

244

*) 1 euro = 4,20 lei (curs luat în calcul la fundamentarea bugetului pentru anul 2010).

POZARE CONDUCTE DE ADUCTIUNE ŞI DISTRIBUŢIE

245

CONTAINER CLORARE ŞI TRATARE CU SCHIMB DE IONI

SCHEMĂ TEHNOLOGICĂ STAŢIE DE TRATARE CU SCHIMBĂTOR DE IONI

246

STAŢIE DE TRATARE

cu schimb de ioni - Diagrama de proces

247

10. CALCULUL DINAMIC AL VALORII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Timpul, sau mai exact spus durata de execuţie, este unul din parametrii principali care trebuie avuţi în vedere atunci când se face analiza managerială a unui proiect de construcţie.

Principalul efect al timpului, este cel de natură financiară, legat de modificarea valorii banilor de-a lungul acestei perioade de execuţie. Astfel, dacă astăzi pentru achiziţionarea unui bun de o anumită valoare se cheltuie o sumă “X” de bani, peste un interval “t” de timp, presupunând că valoarea bunului nu se modifică, pentru achiziţionarea aceluiaşi bun se va cheltui o sumă “Y” de bani. Cele două sume de bani sunt echivalentul unei aceleeaşi valori însă în timp mărimea acestei sume de bani variază de la “X” la “Y” datorită fenomenului de modificare a valorii banilor în timp.

Caracterul dinamic al valorii banilor în timp, impune atunci când este vorba de valoare/cost al unei lucrări de construcţie, o analiză dinamică a acesteia/acestuia în sensul corelării momentului în care se realizează efectiv acel cost/valoare cu momentul când se face estimarea/analiza acestora. Astfel:

a) Procesul investiţional se desfăşoară într-o îndelungată perioadă de timp. De la data adoptării deciziei de a se construi un obiectiv este necesar să treacă 6-12 luni, uneori chiar mai mult, pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice de execuţie a investiţiei respective, după care urmează o perioadă pentru obţinerea avizelor necesare execuţiei şi funcţionarii investiţiei şi apoi o perioadă destul

248

de îndelungată pentru realizarea efectivă a investiţiei. Durata de funcţionare a obiectivului de investiţie reprezintă al treilea principal timp operator din cadrul procesului investiţional deoarece acum se verifică eficienţa economică. Dacă până la începerea duratei eficiente de funcţionare obiectivul de investiţie consumă resurse, fără să furnizeze nici un efect util, odată cu punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii viaţa economică a acestuia trece într-o nouă fază, de furnizarea către clienţi a rezultatelor obţinute în urma exploatării investiţiei. În mod obişnuit analizele de fezabilitate a investiţiilor se realizează în perioada iniţială a unui proiect în timp ce cheltuielile de execuţie se eşalonează în timp iar profiturile sunt obţinute mult mai târziu. Analiza de fezabilitate trebuie să ţină cont de caracterul dinamic al banilor în timp pentru a prelua riscurile financiare care pot apărea fie datorită creşterii preţurilor la resurse fie a modificării condiţiilor economice. În figura 36 este prezentat modul în care modificarea valorii banilor în timp influenţează analiza de fezabilitate pentru un proiect. În figură sunt prezentate curbele cumulate ale costurilor şi beneficiilor proiectului pe o perioadă de exploatare de 160 de luni şi rate diferite de devalorizare a banilor în timp..

249

Figura 36. Curba cumulată a costurilor şi beneficiilor pentru o investiţie în construcţii

b) În general proiectele de construcţie (investiţiile în construcţii) se realizează prin fonduri financiare atrase, obţinute în general din împrumuturi. Analiza financiară a proiectului de construcţie trebuie să ţină seama şi de dobânda ce trebuie să fie rambursată pe lângă împrumutul iniţial în strânsă concordanţă cu momentul în care se cheltuie banii şi momentul când se obţin profituri din exploatarea proiectului.

250

c) Costurile de execuţie ale unui proiect sunt dependente şi de modalităţile de decontare a acestuia în sensul că la momentul decontării trebuie plătite sumele de bani care să acopere valoarea bunurilor executate anterior.

d) Trebuie avut în vedere şi faptul că orice beneficiar/investitor, este întotdeauna interest să cunoască exact de la început valoarea proiectului şi doreşte ca această valoare să nu se modifice în timp.

10.1. Tehnica actualizării

Deoarece în analiza dinamică a unui proiect de construcţie, se aduc toate valorile dispersate în timp la un singur moment, care de regulă este cel actual al analizei, procedeul poartă numele de tehnica actualizării.

Sa ne imaginăm o suma de 1 leu care este investită productiv într-un domeniu, la începutul unui an. După trecerea primul an, ca urmare a folosirii sumei în procesul de producţie, va aduce un profit a. În anul următor fondul utilizat va fi 1+a , iar la sfârşitul anului 2, presupunând că profitul va fi acelaşi, vom avea o sumă de: 1+a + a(1+a) = (1+a)2 În mod similar, la sfârşitul anului 3, suma disponibilă va fi de: (1+a)2+a(1+a)2 = (1+a)3 şi aşa mai departe, astfel că după “n” ani obţinem o sumă de (1+a)n . În consecinţă o investiţie de 1 leu făcută astăzi echivalează peste “n” ani nu cu suma de 1 leu ci cu suma de (1+a)n lei, dacă dorim să ţinem seama de influenţa factorului timp. Expresia (1+a)n se numeşte factor de fructificare şi se foloseşte la aducerea în prezent a unor sume investite în trecut sau la ducerea din prezent a sumelor investite spre viitor.

251

Problema se poate pune şi invers, adică dacă 1 leu investit în prezent devine peste “n” ani (1+a)n lei, atunci care va fi valoarea actuală (prezentă) a unui leu ce se va obţine în anul “n”. Această valoare va fi de 1/(1+a)n. Expresia 1/(1+a)n se numeşte factor de actualizare, folosit la aducerea în prezent a unor sume de bani ce se vor obţine în viitor. Prin urmare dacă peste “n” ani vom obţine o sumă de “x” lei, valoarea echivalentă astăzi a acestei sume va fi de x/(1+a)n .

In ce priveşte simbolul “a”, acesta reprezintă eficienţa anuală a sumei unitare cheltuite şi este cunoscut sub denumirea de coeficient de actualizare. Semnificaţia economică a coeficientului de actualizare este următoarea: el reprezintă profitul ce poate fi obţinut într-un an ca urmare a sumei de 1 leu investite productiv la începutul acelui an. Mărimea acestui coeficient nu trebuie pus pe seama modificării preţurilor care poate surveni în perioada îndelungată pentru care el se aplică. Mărimea lui decurge din proprietatea fundamentală a oricărui proces economic, ca în urma desfăşurării unei activităţi productive, rezultatul urmând să compenseze integral resursele consumate şi pe deasupra să se obţină şi un profit. În cazul în care se apreciază că în perioada următoare va interveni o inflaţie pe piaţă, o sporire considerabilă a dobânzilor la capital sau când investiţia se realizează în condiţii de risc ridicat, mărimea coeficientului de actualizare trebuie corectată corespunzător.

În literature de specialitate sunt precizate tabele în care sunt calculate direct, fie valorile (1+a)n fie valorile 1/(1+a)n pentru diverse valori ale parametrilor “a” şi “n”.

252

Exemplul 1. Calculul dinamic al valorii unei investiţii

Obiectul de investiţie: Casă de cultură

Valoarea lucrărilor de construcţii: 26.080.000 lei

Valoarea dotărilor: 4.020.000

Durata de execuţie anticipată 18 luni

Eşalonarea execuţiei investiţie:

Se consideră valoarea coeficientului “a” de 5%, iar “n” se consider 3 luni

de zile (trimestru calendaristic).

Valorile coeficienţilor de actualizare vor fi următoarele:

(1+5%)3= 1,1576

(1+5%)6= 1,3400

(1+5%)9= 1,5513

(1+5%)12= 1,7958

(1+5%)15= 2,0789

(1+5%)18= 2,4066

253

Valoarea investiţiei ţinând cont de factorul de actualizare, este

prezentată în tabelul următor:

Exemplul 2: Influenţa modului de decontare a lucrărilor asupra

beneficiului executantului.

Execuţia unui proiect de construcţie presupune realizarea următoarelor

lucrări de construcţie:

Activitate Durată (luni

calendaristice) Cost (mil.lei)

Infrastructură 6 20.000

Structură 12 140.000

Finisaje+dotari 6 80.000

Executantul estimează un profit de 10% din valoarea lucrărilor.

Rata de actualizare este de 12% pe an.

Se analizează următoarele variante de decontare a lucrărilor:

A) Toată valoarea lucrărilor este plătită la finalizarea acestora

254

B) Decontarea se face la stadiu fizic la care se adaugă profitul

executantului

C) Decontarea se face după următoarea schemăŞ

• 10% din valoarea contractului se plăteşte când

materialele sunt aduse în şantier

• 10% la terminarea structurii

• 80% la finalizarea contractului

Analiza dinamică a influenţei modalităţii de decontare a lucrării este

prezentată în tabelul următor:

Luni calendaristice

Cost (mil. Lei)

Decontări (mil.lei)

Diferenţă (cash flow)

Factor de discount

Valoare actualizată (mil. Lei)

VARIANTA A) DE DECONTARE

0 0 0 0 1,0 0

6 -20.000 0 -20.000 0,94340 -18.868

12 -70.000 0 -70.000 0,89000 -62.300

18 -70.000 0 -70.000 0,83962 -58.773

24 -80.000 +264.000 +184.000 0,79209 +145.744

Profitul actualizat +5.803

VARIANTA B) DE DECONTARE

0 0 0 0 1,0 0

6 -20.000 22.000 +2.000 0,94340 1.887

12 -70.000 77.000 +7.000 0,89000 6.230

255

18 -70.000 77.000 +7.000 0,83962 5.877

24 -80.000 88.000 +8.000 0,79209 6.337

Profitul actualizat 20.331

VARIANTA C) DE DECONTARE

0 0 0 0 1,0 0

6 -20.000 26.400 +6.400 0,94340 +6.038

12 -70.000 0 -70.000 0,89000 -62.300

18 -70.000 26.400 -43.600 0,83962 -36.607

24 -80.000 211.200 131.200 0,79209 +103.922

Profitul actualizat 11.053

10.2. Prevederi legislative privind calculul dinamic al valorii investiţiilor

În ţara noastră există un ghid metodologic privind calculul dinamic al valorii investiţiilor. Această metodologie defineşte următorii parametrii:

Valoarea iniţială (V0) a investiţiei şa momentul elaborării studiului de fezabilitate sau a studiului tehnico-economic. Pentru lucrările de construcţii, aceasta se poate determina în mai multe moduri:

• Folosind preţuri şi tarife în vigoare, aplicate la indici de consumuri de resurse pe unitate de măsură sau de referinţă, pe obiecte întregi;

256

• Folosind preţuri şi tarife în vigoare, aplicate la consumurile specific de resurse din norme comasate de lucrări;

• Folosind indici de preţ pe unitate de măsură sau de referinţă, pe obiecte întregi, rezultaţi din proiecte similar realizate anterior, corectaţi cu coeficienţi de actualizare

Durata de realizare a investiţiei (n). Aceasta poate fi apreciată de cei care elaborează studiile de fezabilitate sau analizele tehnico-economice, în funcţie de fondurile disponibile de timp şi de posibilităţile tehnice, tehnologice şi organizatorice de execuţie a lucrărilor de construcţii. Pentru orientare pot fi luate în consideraţie şi precizările din “Normativ C188-1979 privind duratele de execuţie ale obiectivelor de investiţii” şi “Normativ C5-1978 privind durata de execuţie a lucrărilor de construcţii-montaj pe obiect” Duratele precizate în aceste normative au fost stabilite pe baze tehnice şi nu pe baze statistice. În tabelul de mai jos este prezentat un exemplu privind duratele de execuţie normate ale obiectelor de construcţie, aşa cum sunt ele prezentate în normativele menţionate

Luni calendaristice

Cost (mil. Lei)

Decontări(mil.lei)

Diferenţă (cash flow)

Factor de discount

Valoare actualizată (mil. Lei)

VARIANTA A) DE DECONTARE 0 0 0 0 1,0 0 6 -20.000 0 -20.000 0,94340 -18.868 12 -70.000 0 -70.000 0,89000 -62.300 18 -70.000 0 -70.000 0,83962 -58.773 24 -80.000 +264.000 +184.000 0,79209 +145.744

Profitul actualizat +5.803

257

VARIANTA B) DE DECONTARE 0 0 0 0 1,0 0 6 -20.000 22.000 +2.000 0,94340 1.887

12 -70.000 77.000 +7.000 0,89000 6.230 18 -70.000 77.000 +7.000 0,83962 5.877 24 -80.000 88.000 +8.000 0,79209 6.337

Profitul actualizat 20.331 VARIANTA C) DE DECONTARE

0 0 0 0 1,0 0 6 -20.000 26.400 +6.400 0,94340 +6.038

12 -70.000 0 -70.000 0,89000 -62.300 18 -70.000 26.400 -43.600 0,83962 -36.607 24 -80.000 211.200 131.200 0,79209 +103.922

Profitul actualizat 11.053

Alocarea valorii investiţiei pe durata de realizare a acestora (Ci). La eşalonarea procentuală a valorii invetiţiilor s-au avut în vedere specificul lucrării, necesitatea realizării valorilor mari spre finalul investiţiei pentru reducerea dobînzilor la creditele de finanţare a investiţiei.

Coeficienţii anuali de variaţie previzibilă a preţurilor şi tarifelor (Ki). De regulă aceştia se aplică la investiţiile cu durată de realizare mai mare de 1 an şi nu se aplică la investiţiile contractate la preţ ferm.

Dobânda anuală percepută de bănci pentru creditul acordat (a), este de regulă o valoare cunoscută.

Metodologia de calcul dinamic al valorii unei investiţii în construcţii presupune parcurgerea următoarelor etape:

258

1. Determinarea valorii iniţiale – V0 , a investiţiei prin una din metodele cunoscute

2. Determinarea valorii finale – Vf, la momentul punerii în funcţiune a investiţiei. Valoarea finală a investiţiei se determină cu o relaţie de forma:

Vf = ∑ V0 * Ci * Ki , în care

- Vf – valoarea finală a investiţiei

- V0 – valoarea iniţială a investiţiei

- Ci – coefficient de eşalonare pe ani a investiţiei

- Ki – coeficienţi anuali de variaţie previzibilă a preţurilor şi tarifelor

Valorile determinate prin folosirea acestei metodologii sunt recomandate să fie utilizate strict pentru analiza eficienţei economice a investiţiilor în faza de fezabilitate sau analiză tehnico-economică.

Exemplu de calcul

Obiect de investitie: Centrală termoelectrică

Valoare iniţială în preţuri şi tarife la data evaluării: V0 = 3.250 mil. lei

Durata de realizare: n = 4 ani

Procentele de realizare pe ani şi valorile coeficienţilor de variaţie

previzibilă a preţurilor sunt precizaţi în tabelul următor

259

An de

execuţie

Procent de realizare a

investiţie

Coeficienţi de variaţie a

preţurilor

1 0,15 1,07

2 0,30 1,15

3 0,35 1,24

4 0,20 1,30

Calculul valorii finale a investitiei este prezentat în continuare.

Vf = 3.250*0,15*1,07 + 3.250*0,30*1,15 + 3.250*0,35*1,24 +

3.250*0,20*1,30 = 3.899 mil. lei

260

261

11. COSTUL GLOBAL ÎN CONSTRUCŢII

Mulţi ani, industria construcţiilor a fost orientată spre rezolvarea a 2 probleme în ce priveşte realizarea clădirilor şi lucrărilor inginereşti. În primul rând, din punct de vedere al concepţiei arhitecturale şi al proiectării tehnice, cel mai important lucru era cel legat de realizarea unor construcţii “utilizabile”, în care organizarea spaţiilor să răspundă nevoilor beneficiarilor şi să satisfacă exigenţele estetice şi funcţionale ale acestora. În al doilea rând, din punct de vedere al execuţiei, eforturile contractorilor s-au îndreptat spre modul cum se vor executa construcţiile şi cât va costa realizarea acestora. Beneficiarii se aşteaptă întotdeauna de la contractori să fie capabili să execute o lucrare de construcţie la costurile estimate iniţial. În acest scop arhitecţii, proiectanţii şi executanţii şi-au orientat eforturile lor spre satisfacerea acestui scop.

În ultima perioada fenomenul tot mai accentuat de limitare a resurselor a impus o noua abordare a deciziei de a investi, în sensul alocării raţionale a resurselor în raport cu destinaţia şi utilizarea acestora. Astfel, investitorii au devenit interesaţi nu numai de costurile iniţiale ale unui proiect de construcţie ci si de costurile de exploatare pe perioada de viaţă a acesteia. În loc să analizeze investiţia în mod simplu numai în termeni de cost iniţial de execuţie, astăzi investitorii iau în consideraţie şi costurile de întreţinere, reparaţii, înlocuire, costurile de asigurare a utilităţilor, etc.

Una din metodele dezvoltate pentru realizarea unei astfel de analize este cea denumita “analiza costului global”. Factorii care au determinat dezvoltarea acestei metode sunt următorii:

262

constatarea că în timp deciziile “ieftine” la început au determinat costuri ulterioare foarte mari (între 50% şi 80% din costurile totale iniţiale);

creşterea fenomenului de îmbătrânire a patrimoniului construit cu cei doi parametrii caracteristici respective uzura fizică şi uzura morală, care au determinat atât creşterea cheltuielilor de întreţinere şi reparaţii cât şi creşterea cheltuielilor de proiectare şi execuţie pentru a răspunde exigenţelor noi de control, siguranţă, etc;

creşterea alarmantă a cheltuielilor de exploatare ca urmare a exploziei costurilor pentru combustibil, energie, etc;

insuficienţa unor metode care să reţină atenţia asupra clădirilor ca obiectiv de investiţie cu impact puternic asupra condiţiilor de viaţă şi muncă ale populaţiei.

11.1. Istoricul dezvoltării metodelor de analiză bazate pe costul global

Primele lucrări ştiinţifice în care se formulează opinii referitoare la analiza costului global al unei investiţii au apărut în SUA în anul 1952. Este unanim acceptat că preocupările pentru dezvoltarea şi aplicarea metodei “costului global” în construcţii s-au intensificat şi s-au răspândit în multe ţări, odată cu acutizarea crizei energetic în anii 70.

În SUA metoda este cunoscută sub denumirea de “cost al ciclului de viaţă” (life cost cycle – LCC) . Majoritatea statelor federale au introdus prin lege începând din anul 1981, obligativitatea utilizării acestei metode la evaluarea proiectelor de construcţii. Există numeroase agenţii federale care au îndrumătoare proprii

263

(Departamentul Apărării, Departamentul Energiei, Departamentul Educaţiei, etc) metodologii care trebuie aplicate pentru evaluarea proiectelor de construcţii în domeniu. Există standard recomandate a fi aplicate, manuale de aplicare a LCC, programe de calcul, iar în universităţile de specialitate cursurile referitoare la LCC sunt obligatorii. În Franţa, metoda cunoscută sub numele de cost global “cout global” a început să fie studiată în cadrul unui amplu program la CSTB (Centrul National de Studii în Construcţii) – departamentul “economie” încă din anul 1974. Rezultatele s-au concretizat atât în plan teoretic cât mai ales în construirea unei baze de date privind costurile de întreţinere pe părţi de construcţii cum ar fi faţadele, acoperişurile, închderi şi unele instalaţii pentru un eşantion de 30.000 de locuinţe între 30 şi 45 ani vechime. În Anglia, deşi sunt cunoscute preocupări privind tehnicile de determinare a costurilor pe durata de exploatare a unei construcţii, încă din anul 1972, totuşi introducerea LCC este un fenomen relative recent. Astfel este cunoscut că incă din 1981, au apărut regiuni (de exemplu comitatul Essex) care condiţionau contractarea unor lucrări publice de prezentarea unei liste de calcul privind costurile anuale ulterioare privind întreţinerea şi exploatarea construcţiilor. În Suedia unde costul global este denumit “cost total”, Consiliul Naţional pentru Construcţii şi Urbanism cere pentru toate proiectele pe care le patronează calcularea costului total. În scopul satisfacerii cerinţei acute de date pentru estimarea costurilor totale, s+au elaborate “Manual pentru estimarea costurilor totale în

264

valori anuale pentru şcoli, clădiri administrative şi locuinţe” şi “Manualul costurilor de întreţinere”. În ţara noastră există un “Îndrumător privind aplicarea costului global în domeniul construcţiilor” elaborate de către Institutul pentru Cercetări în Construcţii – INCERC, care are un character orientativ.

11.2. Definirea Costului Global

Costul global se defineşte ca fiind suma economică dintre eforturile iniţiale pentru realizarea unei investiţii şi cele viitoare, legate de întreţinerea şi exploatarea acesteia.

Costul Global = Costuri Iniţiale + Costuri Viitoare

Ca expresie matematică, costul global al unei investiţii reprezintă suma costurilor relevante aferente investiţiei respective pe o anumită perioadă de timp, exprimată în valori echivalente la un moment dat, respective:

CG = CI + ∑ ∑ Cit Ait - CitR

în care:

CG – cost global

CI – costuri iniţiale considerate la momentul în timp care este ales drept reper pentru analiză

Cit – costuri viitoare de tipul “i” care se vor realize la momentul “t” de timp

Ait – factor de actualizare a valorii costurilor de tip “i” de la momentul “t” în valori echivalente la data de reper a analizei.

265

CR – costuri reziduale ale construcţiei sau elementelor de construcţie

Prin urmare elementele componente caracteristice ale analizei investiţiilor în construcţii prin intermediul “costului global” sunt următoarele:

costuri iniţiale

costuri viitoare

perioada de analiză

data de reper

factorul de actualizare

11.2.1. Costuri iniţiale

Costurile iniţiale se referă la valoarea economic a eforturilor depuse de investitor pentru realizarea unei investiţii în construcţii. Categoriile de costuri iniţiale sunt foarte clar şi complet luate în considerare prin intermediul documentaţiei economice denumită “DEVIZ GENERAL”. Prin urmare costurile iniţiale se referă la:

Costuri legate de obţinerea şi amenajarea terenului

Costurile legate de asigurarea utilităţilor la teren

Costuri de proiectare şi asistenţă tehnică (inclusive managementul de proiect)

Costuri de realizare a construcţiilor şi instalaţiilor aferente

Dotări, echipamente, tehnologii, etc

266

Cheltuieli indirect (organizare de şantier, taxe, dobânzi, neprevăzute, etc)

Costuri de punere în funcţiune

În afara acestor costuri generale, fiecare investitor poate adăuga costuri specifice pe care acesta le consideră reprezentative la realizarea unei investiţii în construcţii (de exemplu costuri de mutare a unor obiective de pe amplasamentul viitoarei investiţii în construcţii, costuri sociale legate de strămutarea unor comunităţi, etc) .

În general costurile iniţiale, chiar dacă sunt realizate în intervale de timp diferit, în analiza prin metoda costului global nu vor fi afectate de factori de actualizare, deoarece:

există tendinţa firescă a fiecărui investitor de a scurta cât mai mult posibil această durată de realizare a unei investiţii în construcţii

datorită duratelor mici (prin comparaţie cu durata de exploatare a unei construcţii) de realizate a unei investiţii în construcţii influenţa factorilor de actualizare sunt foarte mici, nesemnificative.

11.2.2. Costuri viitoare

În scopul unei analize corecte şi coerente, costurile viitoare pot fi clasificate în mai multe categorii, astfel:

a) costuri operaţionale (de exploatare)

• costuri consum energie electrică

267

• costuri consum pentru producerea căldurii şi a apei calde

• costuri consum apă şi canalizare

• costuri pentru condiţionarea aerului

• costuri pentru curăţenie, strângerea şi depozitarea gunoiului

• costuri de administrare şi management al clădirii

• costuri de asigurare

b) costuri de întreţinere şi reparaţii

Această categorie de costuri cuprinde atât costurile de întreţinere şi reparaţii programate cât şi a celor neprogramate care apar din motive obiective sau subiective.

Costurile de întreţinere şi reparaţii programate sunt stabilite:

• conform manualelor de utilizare a echipamentelor, utilajelor, instalaţiilor funcţionale, a dotarilor de orice natură

• conform normativelor tehnice în vigoare (de exemplu pentru construcţii şi elemente de construcţii este în vigoare normativul P35/1977 modificat prin GE 032, iar pentru construcţii din ramura drumuri de normativul CD 2000)

• conform instrucţiunilor proiectantului general şi a proiectanţilor de specialitate şi a responsabilului cu urmărirea comportării în timp a construcţiilor.

268

Din această categorie de costuri fac parte:

• costuri pentru controlul, menţinerea şi/sau îmbunătăţirea terenului de pe amplasament

• costuri pentru întreţinere şi reparaţii racorduri la utilităţi existente pe amplasament

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii elemente ale infrastructurii construcţiei

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii elemente ale structurii de rezistenţă

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii pereţi exteriori

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii ferestre şi vitrine exterioare

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii uşi exterioare

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii system acoperiş clădire

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii compartimentări interioare

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii uşi interioare

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii pardoseli interioare

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii finisaje interioare la pereţi şi tavane

269

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii sisteme de transport interior

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii instalaţii sanitare interioare (conducte şi obiecte)

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii sistem de protecţie la foc

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii sistem de distribuţie a condiţionării aerului

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii echipamente de condiţionare a aerului

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii instalaţii termice (conducte şi obiecte)

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii instalaţii curenţi slabi

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii reţele electrice de distribuţie interioară

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii instalaţii de iluminat

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii sisteme alternative de energie

• costuri pentru control, întreţinere şi reparaţii echipamente specializate şi furnituri

270

c) costuri de înlocuire

Costurile de înlocuire se referă la costurile de înlocuire programate în conformitate cu normele tehnice în vigoare şi cărţile tehnice, ale sistemelor component ale clădirii. În general se referă la elemente care sunt considerate consumabile sau la elemente sau echipamente întregi ale sistemului constructive care au durată scurtă sau medie de viaţă. În această categorie sunt cuprinse:

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de îmbunătăţirea terenului de pe amplasament

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de racorduri la utilităţi existente pe amplasament

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de infrastructură a construcţiei

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului structurii de rezistenţă

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de pereţi exteriori

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de ferestre şi vitrine exterioare

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de uşi exterioare

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de acoperiş clădire

271

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de compartimentări interioare

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de uşi interioare

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de pardoseli interioare

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de finisaje interioare la pereţi şi tavane

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de transport interior

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de instalaţii sanitare interioare (conducte şi obiecte)

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de protecţie la foc

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de distribuţie a condiţionării aerului

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de echipamente de condiţionare a aerului

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de instalaţii termice (conducte şi obiecte)

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de instalaţii curenţi slabi

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de reţele electrice de distribuţie interioară

272

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de instalaţii de iluminat

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului alternativ de energie

• costuri pentru înlocuirea elementelor componete ale sistemului de echipamente specializate şi furnituri

d) valoarea reziduală a elementelor de construcţie

Prin valoare reziduală a elementelor de construcţie se înţelege valoarea pe care o are construcţia în ansamblu sau elementele sale component la finalul perioadei de exploatare în conformitate cu studiul de fezabilitate sau planul de afaceri. Din această categorie fac parte:

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de îmbunătăţirea terenului de pe amplasament

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de racorduri la utilităţi existente pe amplasament

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de infrastructură a construcţiei

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului structurii de rezistenţă

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de pereţi exteriori

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de ferestre şi vitrine exterioare

273

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de uşi exterioare

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de acoperiş clădire

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de compartimentări interioare

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de uşi interioare

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de pardoseli interioare

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de finisaje interioare la pereţi şi tavane

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de transport interior

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de instalaţii sanitare interioare (conducte şi obiecte)

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de protecţie la foc

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de distribuţie a condiţionării aerului

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de echipamente de condiţionare a aerului

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de instalaţii termice (conducte şi obiecte)

274

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de instalaţii curenţi slabi

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de reţele electrice de distribuţie interioară

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de instalaţii de iluminat

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului alternativ de energie

• valoarea reziduală a elementelor componete ale sistemului de echipamente specializate şi furnituri

11.2.3. Perioada de analiză

Perioada de analiză este intervalul de timp stabilit pentru studierea elementelor componente ale costului global. Stabilirea perioadei de analiză este esenţială pentru acurateţea rezultatelor obţinute prin analiza costului global. Alegerea unui orizont de timp foarte îndepărtat, creează dificultăţi sub aspectul previziunilor de preţ de schimbări tehnologice, de politică economică, etc. De asemenea sub influenţa actualizării, mai ales dacă se utilizează rate de actualizare mari, costurile ulterioare devin neglijabile, deci ele nu mai pot influenţa hotărâtor decizia de a construi.

Alegerea unui interval de analiză adecvat se face în general de către investitor care în funcţie de analizele specifice cuprinse în planurile de afaceri şi/sau studiile de fezabilitate, stabileşte perioada de recuperare a investiţiei şi perioada de exploatare optimă a construcţiei.

275

În Franţa perioadele de analiză sunt în general de 25,30 sau 50 de ani. În SUA perioadele de analiză sunt cuprinse între 20 şi 30 de ani cel mai des 25 de ani. În Suedia intervalul de analiză este în mod obişnuit de 60 de ani.

11.2.4. Data de reper a analizei

Acest element reprezintă momentul stabilit pentru exprimarea costurilor consemnate la momente diferite în timp în valori echivalente. Acesta poate fi:

• momentul luării deciziei.

• momentul începerii execuţiei

• momentul dării în exploatare

• momentul scoaterii din uz

Alegerea unuia sau altuia dintre momente este decizia investitorului, funcţie de interesele sale şi mai ales de modul de finanţare a investiţiei.

11.2.5. Factorul de actualizare

Factorii de actualizare reprezintă coeficienţii de corecţie a costurilor consemnate la moment diferite ale perioadei de analiză, pentru a face posibilă echivalarea lor în raport cu un moment stabilit şi însumarea economic a acestora.

Elementul cel mai important din formula factorilor de actualizare este rata de actualizare, deoarece de mărimea acesteia depinde

276

atât nivelul acestor factori, cât şi perioada cea mai reprezentativă pentru analiză şi în final însăşi decizia de a construi.

În principiu această rată de actualizare reprezintă preţul plătit pentru imobilizarea fondurilor care nu produc imediat. Aceasta este determinată de mai mulţi factori, cum ar fi: rata dobânzii, rata profitului, ritmul de creştere a venitului naţional şi poate fi asimilată cu acestea.

Alegerea nivelului acestei rate de actualizare este o problem foarte delicată, deoarece:

• dacă rata de actualizare este ridicată, atunci numărul proiectelor care devin ineficiente economic este mare deoarece pentru acoperirea cheltuielilor profitul produs de acestea ar trebui să crescă foarte mult.

• dacă rata de actualizare este mică, perioada de analiză are o influenţă foarte mare asupra eficienţei economice a proiectelor de investiţie.

Exemplul 1.

Obiectul analizei: Două variante de sistem de încălzire:

• sistemul convenţional; • sistemul mixt (convenţional + energie solară).

Datele problemei: Valorile incluse în tabel sînt ipotetice. Nr. crt Date initiale Sistem mixt Sistem

conventional 1 2 3 4 5

Perioada de analiză Valoare iniţială Valoare rămasă Costuri de întreţinere şi

20 ani 20.000 mii lei 0 8000 0

20 ani 12.000 mii lei 4000 mii lei în anul 20 8000

277

6 reparaţii Costuri de înlocuire Costul energiei de funcţionare

500 mii lei

6000 mii lei in anul 15 2000 mii lei

Date auxiliare de calcul:

• Se presupune că rata de actualizare adecvată este de 10% • preţul combustibilului creşte cu o rată anuală de 5%. • Costurile se exprimă în valori prezente, deci data reper este

momentul luării deciziei. Rezolvarea problemei: Costurile globale ale celor două sisteme se obţin prin însumarea valorilor actualizate ale costurilor de la poziţiile 2, 4, 5 şi 6 minus rîndul 3, pe o perioadă de20 ani.

• Valoarea actualizată a costurilor iniţiale: Deoarece se consideră că aceste sume se consemnează la data reper, nu este necesară actualizarea. Deci: 20.000 mii lei x 1 = 20.000 mii lei şi 12.000 mii lei x l = 12.000 mii lei

• Valoarea actualizată a valorii râmase: Factorul de actualizare corespunzător este F2 pentru a = 10% şi t = 20 ani şi se cere valoarea prezentă a sumei respective. Deci, pentru sistemul convenţional: 4000 mii lei x 0,149 = 596 mii lei Pentru sistemul mixt, se consideră că nu există valoare rămasă după 20 ani

• Valoarea actualizată a costurilor de întreţinere şi reparaţii: S-a considerat că din acest punct de vedere nu există diferenţe importante între cele două sisteme.şi de aceea această componentă s-a eliminat din calculul costului global la ambele variante.

• Valoarea actualizată a costului de înlocuire: Factorul de actualizare corespunzător pentru a = 10% şi t = 15 ani este F2 şi se cere valoarea în prezent a costului «le înlocuire. Deci,

278

pentru sistemul convenţional: 6000 mii lei x 0,239 = 1434 mii lei

• Valoarea actualizată a costului combustibilului:

Factorul de actualizare este F7 corespunzător pentru a = 10%, t = 20 ani şi e = 5%. Deci, pentru sistemul mixt:

500 mii lei x 12,718 = 6359 mii lei iar pentru sistemul convenţional:

2000 mii lei x 12,718 = 25.436 mii lei

• Costul global al sistemului mixt în valori actualizate va fi: CG1 20000 mii lei + 0+ 0 + 0 + 639 mii lei = 26.359 mii lei

• Costul global al sistemului convenţional în valori actualizate va fi: CG2= 12.000 mii lei — 596 mii lei + 0 + 1434 mii lei + 25.436 mii

lei = 38.274 mii lei

• Concluzia: CG1 < CG2

Rezultă că sistemul mixt este mai avantajos decît cel convenţional deşi costă mai mult iniţial, datorită — în prinicipal — consumului redus de combustibil.

279

BIBLIOGRAFIE

1. Eduard ANTOHIE – Economia lucrărilor de construcţii, Editura Societăţii Academice „Teiu Botez”, Iaşi, 2009

2. Eduard ANTOHIE – Managementul investiţiilor, Editura Experţilor Tehnici, Iaşi, 2006

3. Eduard ANTOHIE, Cristian VELICU – Management şi marketing imobiliar, Editura Experţilor Tehnici, Iaşi, 2006

4. Eduard ANTOHIE, Cristian VELICU – Evaluarea investiţiilor, Edituta Experţilor Tehnici, Iaşi, 2006

5. Eduard ANTOHIE, Ion ŞERBĂNOIU – Studiul şi proiectarea procesului de construcţie, Rotaprint Universitatea Tehnică Iaşi, 1993

6. Eduard ANTOHIE Ion ŞERBĂNOIU – Management operaţional în construcţii – studii de caz, Rotaprint Universitatea Tehnică Iaşi, 1995

7. Eduard ANTOHIE, Ion ŞERBĂNOIU, Gheorghe GORINCU – Investiţiile în economia de piaţă, Editura Danubius, Brăila, 1994

8. Eduard ANTOHIE, Radu LUPĂŞTEANU – Construction conflict management and resolution, Taylor and Francis Pubisher, London, 1993

9. Eduard ANTOHIE – Ingineria costurilor-instrument utilizat pentru creşterea eficienşei activităţii de construcţii, Conferinţa Naţională “Ingineria românească factor al dezvoltării durabile”, Iaşi, 2009

10. Martin BROOK – Estimating and tendering for construction work, Butterworth – Heinemann, Elsevier, Oxford, Great Britain, 2008

11. Craig A. LANGSTON – Life-cost cycle, approach to building evaluation, Butterworth – Heinemann, Elsevier, Oxford, Great Britain, 2005

280

12. Steven J. PETERSON – Constructin estimating using Excel, Pearson Prentice Hall, New Jersz, Ohio, USA, 2007

13. Kraig KNUTSON, Clifford J. SCHEXNAYDER, Christine M. FIORI, Richard E. MAYO – Construction management fundamentals, McGRAW Hill, New York, USA, 2004

14. Jean Marie VACHAL – Manual de gestion des chantiers de travaux publics, Presses de l’ecole nationale des Ponts et Chaussees, Paris, 2002

15. Donald S. BARRIE, Boyd C. PAULSON – Professional Construction Management, McGRAW Hill, New York, USA, 1992

16. Claude PAULOZ – L’etude des couts et des prix dans le bâtiment, Edutura Eyrolles, Paris, 1986

17. Hubert PASCAL - La pratique des couts de chantiers, edition du Moniteur, Paris, 1981

18. Michel MANTEAU – Metres des bâtiments, edituta Eyrolles, Paris, 1990

19. Roger GILLARD – Cout des travaux de genie civil, editura Dunod, Paris, 1971

20. Michel SAINT PIERRE – Devis d’execution du batiments, editura Modulo, Quebec, Canada, 2000

21. Jacques Zves RENET – L’economie puor le bâtiment et le genie civil, editura Casteilla, Paris, 2002

22. Life Cycle Cost Analysis Handbook, State of Alaska-Departament of Education and Early Development, 1999

23. Life Cycle Cost in Construction, Final Report EU, 2003 24. Design Guide-Construction Cost Estimate, Departament of

Defence, USA, 2006 25. Cost Engineering-Policy and Procedures, Naval Facilities

Engineering Command, USA, 2009