curs med leg pt. studenti drept zi doc.doc

  • Published on
    02-Dec-2015

  • View
    356

  • Download
    2

Embed Size (px)

Transcript

Universitatea de DreptMEDICINA LEGALASUPORT DE CURS Coordonat de conf. Dr. GC Curca

2012

CUPRINS GENERALUNITATEA DE INVATARE 1. SPECIFICUL, DOMENIUL, STRUCTURA SI ORGANIZAREA MEDICINII LEGALEProf. Univ. Dr. D. Dermengiu 4

41.Definitia medicinii legale4

2. Domenii de activitate ale medicinii legale6

3. Reglementarea activitii de medicin legal7

4. Structura teritoriala a reelei nationale de medicin legal85. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de medicina legala10

6. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si expertizelor medico-legale: principiile activitatii medico-legale137. Prezentarea INML Mina Minovici Bucuresti17

UNITATEA DE INVATARE 2. ELEMENTE DE TANATOLOGIE

Conf. Univ. Dr. GC Curca23

23

1. Definitia mortii si aspect conceptuale privind moartea23

2. Clasificarea semnelor mortii26

3.Stabilirea datei probabile a mortii. Tanatocronologia27

4.Felul mortii, cauzele medicale ale mortii, modalitatea de deces28

5. Moartea suspecta vs. moartea subita29UNITATEA DE INVATARE 3. ELEMENTE DE TRAUMATOLOGIE GENERALA MEDICO-LEGALA. LEZIUNI TRAUMATICE PRIMARE

Conf. Univ. Dr. GC Curca

30

301.Clasificarea agentilor traumatici30

302.Mecanisme de producere a vatamarilor (leziunilor traumatice) 31

3.Leziuni traumatice primare35UNITATEA DE INVATARE 4. VATAMAREA CORPORALA

Conf. Univ. Dr. GC Curca46

461. Aspecte procedurale ale constatarii vatamarii corporale pe o

persoana in viata ori decedata. Actele medicale. Expertiza medico-legala462. Certificatul medico-legal493. Raportul de constatare medico-legala524. Evaluarea gravitatii leziunilor traumatice: zilele de ingrijire medicala, ZIM535. Limite ale evaluarii medico-legale a vatamarii616. Prevederile art. 182 CP privind vatamarea corporala grava: pierderea unui organ ori incetarea functionarii acestuia, infirmitate fizica si psihica, slutire, avort posttraumatic, punerea in primejdie a vietii67UNITATEA DE INVATARE 5. CAUZALITATEA MEDICO-LEGALA Conf. Univ. Dr. GC Curca74

74741. Definitie742. Componentele lantului cauzal743. Clasificarea lanturilor cauzale784. Legatura de cauzalitate directa neconditionata79

5. Legatura de cauzalitate directa conditionata796. Cauzalitate secundara (indirecta)807. Cauzalitatea multipla82UNITATEA DE INVATARE 6. EXAMINAREA MEDICO-LEGALA IN

INFRACTIUNILE LA VIATA SEXUALA Prof. Univ. Dr. D. Dermengiu841. Determinarea sexului842. Expertiza infractiunilor in domeniul sexual 853. Profilul ADN95UNITATEA DE INVATARE 7. PSIHIATRIA MEDICO-LEGALA

Conf. Univ. Dr. V. Gheorghiu991. Capacitate psihic i discernmnt99

99

2. Cadrul juridic i organizatoric de efectuare- fundamentare teoretic 1013. Principii metodologice116UNITATEA DE INVATARE 8. INTRERUPEREA EXECUTARII PEDEPSEI

PE MOTIVE MEDICALE Prof. univ. Dr. V. Iftenie137Bibliografie142UNITATEA DE INVATARE 1. SPECIFICUL, DOMENIUL, STRUCTURA SI ORGANIZAREA MEDICINII LEGALEProf. Dr. Dan Dermengiu CUPRINS

1.Definitia medicinii legale

2. Domenii de activitate ale medicinii legale

3. Reglementarea activitii de medicin legal

4. Structura teritoriala a reelei nationale de medicin legal5. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de medicina legala

6. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de medicina legala

7. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si expertizelor medico-legale: principiile activitatii medico-legale8. Prezentarea INML Mina Minovici Bucuresti

OBIECTIVE

Cunoasterea domeniului de activitate al medicinii legale. Cunoasterea structurii retelei de medicina legala pentru a fi astfel inlesnita solicitarea la timp si procedurala a lucrarii medico-legale. Cunoasterea principiilor care stau la baza activitatii medico-legale si a caracterului expertal al profesiunii. Cunoasterea legislatiei in domeniu. 1.Definitia medicinii legale

Definitia medicinii legale poate fi privita din 3 puncte de vedere: etimologic, expertal si procedural.1. Def. etimologica: Aplicarea cunostiintelor medicale la necesitatile implinirii actului de justitie2. Def. expertala: Stiinta medicala care urmareste in interesul legii si al justitiei sa obiectiveze si s evalueze aspectele medical-biologice din spetele juridice construind un suport stiintific cu caracter expertal probatoriu3. Def. procedurala: Stiinta medicala prin care se realizeaza o cercetare medico-legala procedural necesara in toate spetele juridice in care exista implicatii medicale precum si in cazurile medicale in care exista implicatii juridiceMedicina legala este chemata sa identifice i s separe elementele de probatiune biologice directe, materiale, de elementele de probatiune biologice indirecte, dar si aspectele medical-biologice cu valoare certa de cele incerte/posibile/probabile si sa le prezinte organelor judiciare pentru a fi administrate corect in interesul justitiei.

In conditiile celui mai mic dubiu sau a unei argumentatii stiintifice incomplete/inconsistente expertii legisti trebuie sa-si exprime indoiala delimitind certitudinile de incertitudini: in acest sens vor trebui sa individualizeze aspectele medicale probate si certe de cele (im)probabile sau (im)posibile indiferent ce parte implicata nemultumeste prin aceasta. Trebuie sa fie obiectivi si impartiali, manifestand o atitudine expertala. Exista o dificultate inerenta care se leaga de posibilitatea de a anticipa evolutia cazurilor medicale ori a recompune retrospectiv evolutia acestora datorita a doua aspecte:

-medicina nu este o stiinta exacta, este o stiinta despre viu, iar viul cunoaste legitati biologice complexe aflate in interrelatie si asupra carora actioneaza conditionalitati; In acest fel organismul prezinta specificitate, adaptabilitate si diversitate biologica ce se situeaza la baza unicitatii fiintei umane atat din punct de vedere biologic cat si psihic. Nu exista biologie fara psihism dupa cum nu exista psihism fara biologie. Legitatile biologice genetice pot suferi mutatii, legitatile biologice mecanice pot suferi conditionari. Variabilitatea si diversitatea completeaza tabloul unicitatii noastre nu numai prin modularea biologiei dar si prin determinarea psihicului. Totul este supus conditionarilor interne si externe. Intr-o scurta prezentare a fost prezentata o parte din alchimia care sta la baza constitutiei noastre.Numai intelegand realitatea biologica in aceasta complexitate se poate intelege corect valoarea reala pe care proba medical-biologica o are in instanta.

EXEMPLU. Un caz de talharie. O persoana primeste o lovitura violenta in cap cu o bata de basebal si apoi este tilharita. Exista 4 posibilitati mai frecvente de evolutie din punct de vedere neurochirurgical care toate depend de victima: unele persoane vor avea/nu vor avea pierderea constientei (comotie cerebrala), local vor prezenta plaga la locul de impact fara insa a se insoti de fractura craniului (calota craniana groasa) Numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM va depinde de evolutia plagii si se va situa sub 20 (daca nu survin complicatii ex. infectie, etc.) unele persoane vor suferi cu probabilitate o pierdere a starii de constienta (comotie cerebrala reversibila in urmatoarele ore-zile) si o vatamare a partilor moi ale scalpului cu o plaga (rana), hemoragie, si o fractura craniana in locul lovirii (fractura la impact). Numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM va depinde de fractura craniana si vindecarea acesteia si se situa peste 20 dar sub 40 daca nu survin complicatii (infectie, etc.) unele persoane vor prezenta/nu vor prezenta pierderea starii de constienta, local plaga, fractura/fara fractura craniana dar in schimb vor prezenta afectarea creierului fie direct prin contuzia acestuia (evolutie rapida adesea cu coma) fie indirect prin hemoragiile intracraniene (evlutie uneori rapida alteori intarziata cu ore-zile sau chiar saptamanai). Numarul de zile de ingrijiri medicale, ZIM va depinde de evolutia vatamarii creierului si se va situa adesea peste 40-50 ZIM, uneori peste 60 ZIM. Poate deceda.Sub raportul elementelor subiective ale infractiunii gravitatea faptei antisociale a fost identica. Sub raportul elementelor materiale, consecintelor medicale in cele 3 situatii sunt diferite si implica un nr. diferit de ZIM. In cel putin una dintre ele persoana poate decedaExist un rationament medico-legal, specific acestui domeniu de activitate care mbina triadic rationamentul medical clinic cu rationamentul morfo-patologic (studiul bolilor la nivel structural, celular) si cu rationamentul criminalistic avand ca fundament verificarea si obiectivarea datelor medicale si ipotezelor cauzale: simpla acceptare a acestora este de evitat.

In acest sens expertizele medico-legale presupun verificarea aparentelor / probabilitatilor / posibilitatilor si inlocuirea acestora in masura posibilului cu certitudini in cadrul unui demers obiectiv bazat pe o argumentatie obiectiv-stiintifica.

Informatia nu poate fi eronata ci doar interpretarea ei (P. Kirk).

Medicul legist trebuie sa-si formuleze concluziile expertizei cu obiectivitate si in deplina impartialitate fata de partile implicate. Obiectivitatea este asigurata prin respectarea principiului metodologiei unitare, a nerestrictionarii accesului la informatie.

2. Domenii de activitate ale medicinii legale

a) Autopsie medico-legala

b) Examinari medico-legale a leziunilor traumatice, aprecierea capacitatii de munca sau a starii de sanatate avnd ca scop stabilirea aptitudinilor unei persoane de a exercita o anumit activitate sau profesie

c) Expertiza medico-legala psihiatrica

d) Expertiza medico-legala in sfera genitala: viol, probarea virginitatii, stabilirea sexului si a virstei biologice

e) Examinari complementare medico-legale de toxicologie, serologie, histopatologie, tanatochimie, imunologie, bacteriologief) Serologia medico-legala (filiatie) si genetica medico-legala (profilul ADN).

g) Cercetare criminalistica si judiciara (forensic research): sperma, fir de par, singe, explozibili, urme, impuscareh) Antropologie medico-legala si odontostomatologie medico-legalai) Verificarea autenticitatii si a corectitudinii intocmirii actelor medicale

j) Bioetica si deontologia medicala

k) Invatamint medical

l) Cercetare stiintifica

Cercetarea in medicina legala se desfasoara prin metode proprii acestei specialitati dar si in coroborare atit cu stiintele medicale clinice cit si cu cercetarea medicala fundamentala (anatomie patologica, biologie moleculara, genetica, biologie celulara, biofizica, biochimie, fiziologie, fiziopatologie, etc.); prin aceasta colaborare interdisciplinara ce se extinde si in domeniul clinic, medicina legala este astazi o stiinta medicala moderna indispensabila in bagajul de cunostiinte al oricarui medic si cu un definit impact social prin expertizele sale.EXEMPLE: Grupele de singe descoperite de catre Landsteiner in 1901 au fost utilizate pentru prima data in practica medicala intr-un caz medico-legal in Germania anului 1904. Amprenta genetica (profilul ADN), descoperit de Sir Alec Jeffreys in 1985, a fost utilizata pentru prima data in practica medicala intr-un caz medico-legal de omor si viol asupra a 2 tinere in Anglia anului 1989.

3. Reglementarea activitii de medicin legal

Activitatea de medicin legal din Romnia se desfoar n conformitate cu prevederile stipulate n urmtoarele acte normative:-Legea nr. 459/2001 (publicat n M.O. al Romniei, Partea I, nr.418/27.07.2001) prin care a fost aprobat O.G. nr. 1/2000 (publicat n M.O. al Romniei Partea I, nr. 22/21.01.2000) privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal.-Legea nr. 271/2003 (publicat n M.O. al Romniei, Partea I nr.616/07.07.2004) prin care a fost aprobat O.G. nr. 57/2001 (publicat n M.O. al Romniei, Partea I nr. 531/31.08.2001) pentru modificarea i completarea O.G. nr. 1/2000;-Regulamentul de aplicare a dispoziiilor O.G. nr. 1/2000 privind organizarea activitii i funcionarea instituiilor de medicin legal (publicat n M.O. al Romniei, Partea I nr. 459/19.09.2000) aprobat prin H.G. nr. 774/2000 i modificat prin H.G. nr. 1204/2002.-Normele procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatrilor i a altor lucrri medico-legale (publicate n M.O. al Romniei, Partea I, nr. 459/19.09.2000) aprobate prin ordinul comun al Ministerului Justiiei (nr. 1134/C/25.05.2000) i al Ministerului Sntii (nr. 2554/04.04.2000).4. Structura teritoriala a reelei nationale de medicin legala) Institutul Naional de Medicin Legal Mina Minovici" - unitate cu personalitate juridic, aflat n subordinea Ministerului Sntii, condus de ctre un director general numit prin ordin al ministrului sntii, pe baz de concurs.b) 5 Institutele regionale de medicin legal (fostele laboratoare exterioare de medicin-legal) din centrele medicale universitare: Timioara, Trgu-Mure, Cluj-Napoca, Iai i Craiova; sunt conduse de ctre un director, numit prin ordin al ministrului Sntii, pe baz de concurs; institutele medico-legale au personalitate juridic i se afl n subordinea Ministerului Sntii.n cadrul institutelor de medicin legal funcioneaz cte o comisie de control i avizare a documentelor medico-legale.c) 36 Servicii de medicin legal judeene cu sediul n oraul reedin de jude; nu au personalitate juridic i se afl n subordirea direciilor judeele de sntate public; sunt conduse de ctre un medic legist ef numit de directorul direciei judeene de sntate public i sunt coordonate de institutele de medicin legal n a crui competen teritorial se afl

d) 11 Cabinetele de medicin legal, aflate n structura organizatoric a serviciilor de medicin legal judeene i nfiinate n judeele mari, i au sediul n alte localiti dect cele reedin de jude

INML Mina Minovici Bucuresti

IML Iasi

IML Craiova

IML Timisoara

IML Cluj Napoca

IML Tg Mures

Fig. 1 Arondarea teritoriala in reteaua de medicina legala (prin amabilitatea prof. Dr. D. Dermengiu)5. Structura organizatorica, de analiza si control a retelei nationale de medicina legala

Fig. 2 Legea 459/2001 (http://www.legmed.ro/doc/legislatie-ml.pdf)6. Asigurarea obiectivitatii si calitatii profesionale a constatarilor si expertizelor medico-legale: principiile activitatii medico-legaleSe realizeaza pe baza urmatoarelor principii:a) Principiul metodologiei unitareb) Principiul nerestrictionarii accesului expertului la informatia medicalac) Principiul contradictorialitatiid) Mecanisme de verificare a actelor medico-legale in reteaua nationala de medicina legala Principiul metodologiei unitare

Metodologia efectuarii constatarilor si expertizelor si normativele de evaluare medico-legala sint unice pe tara si sint elaborate, revizuite si reactualizate de Consiliul Superior de Medicina Legala si aprobate de Ministerul Sanatatii

Implementarea sistemului de management al calitatii SR EN ISO 9001: 2001 / ELOT EN...