Curs moral sem. 2/2015

Curs moral sem. 2/2015

Curs 1Virtutea evlavieiEvlavia cretin are conotaiile ei determinate de modul n care l percepem pe Dumnezeul nostru.Una este evlavia fa de o fiin despre care stim c exist, cum este aa zisa stare de evlavie pe care o descrie Rudolf Otto n Sacrul marcat de sentimentul uluirii n faa sacrului (evlavia marcat de fascinaia pe care ne provoac s o avem). La Otto, Sacrul se ferete s intre n comuniune cu omul. Dac ne gndim la acest fel de realitate, am avea de-a face cu un Dumnezeu limitat, Dumnezeu este un fel de absolut relativ; paradoxal spus, Absolutul real nu are de ce s se team de atingerea altor fiine. Nu are de ce s se apere, fiindc au concepia c sunt creaia Lui.n VT exista o oarecare team n atingerea sacrului. ns modul de percepie a sacrului este diferit de la o religie la alta. Alta este religiozitatea budistului, impersonal, alta este evlavia credincinciosul din religiile monoteiste.Avem i aici o serie de nuane. O evlavie fa de Dumnezeu VT, fundamentat pe Revelaia supranatural, i mai ales pe sperana venirii unui Mntuitor. Revelaia care ne d impresia c avem de a face cu un Dumnezeu unic, dar din crile teofanice nelegem c Dumnezeu nu este o monad.Alta este religia islamului, Dumnezeu absolut i unic care i manifest puterea absolut, dar i n nevroza absolut dat de sentimentul singuratii.Adepii si sunt n 2 extreme: Dumnezeu absolut i ru, i revolta fa de acest Dumnezeu. Formele de manifestare crud nsoesc demersul religios. Alta este evlavia care se cultiv ntr-un om tiind c raportul lui se face la un Dumnezeu care este Treime de Persoane care sunt ntr-un raport de iubire total, exist n perihorez ca mod de fiinare. Nu se poate manifesta ca Dumnezeu un Dumnezeu unic. Spunnd cretin, nelegem omul botezat care se roag i se comport direct proporional cu credina ntr-un Dumnezeu Treime i n concordan cu modul n care se raporteaz la Dumnezeu. Cretinul este omul care face dovada celor 3 virtui crestine (credin, ndejde, dragoste); trebuie s nelegem c virtutea credinei rodete n dragoste i ndejde, dar pentru aceasta trebuie s ne ncredintm i s dovedim fidelitate ntru totul fa de Dumnezeu Treime.Relaia cu Dumnezeu se stabilete n actele de nchinare, cult i Liturghie. n care omul simte c particip i se mprteste de Dumnezeu, din viaa Lui.A PARTICIPApresupune dinamica noastr, caracterul activ al nostruA se mpartai = aspectul pasiv, constatarea faptului cDumnezeu este dinamic i ni se ofer n acte dinamice.n cult noi facem anumitegesturi reverenioase fa de Dumnezeu, simim c ni se mprtete ceva. Numai cel ce nu se roag nu simte acest lucru. n Liturghie ni se confirm la modul plenar c Dumnezeu nise d i nu fuge de noi.Credina trebuie s fac din ntreaga lui via o Liturghie, un loc f special n care se ntlnete i ne hranete cu Dumnezeu, trebuie s fac din ntreaga lui via jertf de nchinare adus lui Dumnezeu.n cult, omul se restabilete n relaia de fiin doxologic care se mplinete n faptul de a da slav lui Dumnezeu pentru toate.Prin creaie i recrearea lumii prin Hristos,Dumnezeu a descoperit att ct poate omul s perceap slava Sa. Om are responsabilitatea s cinsteasc aceast slav a lui Dumnezeu. Nu pentru cDumnezeu ar avea nevoie s se manifeste, ci este o form de manifestare a lui Dumnezeun care i arat dragostea. Cnd lum act de ea, rspundem cu iubire.Ce nelegem prin Slava lui Dumnezeu = Teologii atribuie lui Dumnezeu o dubl slav. Slava intrinsec a vieii intra-trinitare i cea extrinsec, din afara lui Dumnezeu. Intrinsec = nelege splendoarea infinit a frumuseii i a buntii i a adevarului Sf. Treimi, cunoaterea i iubirea pe care Dumnezeu le are n El nsui, n taina inefabil a acestei infinite frumusei, a adevrului Su infinit, a buntii Sale nemrginiteEste slava creia numic nu-i lipsete i nu-i prisosete. Dumnezeu este n mod infinit desvvrit, i nu are nevoie de ceva din afara sa. Cu toate astea, raiunea creat trebuie s descopere aceast bunatate, iubire, slav. Dumnezeu a creat toate, universul inteligibil, avnd drept scop pe Dumnezeu nsui. Dumnezeu crend omul nu-i manifest egoismul su, Dumnezeu creeaz din iubire, toate gsindu-i finalitatea n El. Aceasta pentru faptul c Dumnezeu nu acioneaz n vederea unui scop, sdindu-ne s atingem unscop care e mereu n afara noastr. El e buntatea infinit, el nu poate s doreasc un scop deosebit de El nsui, i dincolo de infinitatea buntii Sale, vrea s o comunice = prin acte care ntrein continuu lucrarea Sa, el infuzeaz continuu energie n propria sa creaie.Toate lucrurile care exist n afara slavei lui Dumnezeu sunt ntr-un numr mai mic sau mai mare o reflectare a buntii Lui, a Sf. Treimi. Oriunde se reflectDumnezeu, este via. Umbrirea lui d posibilitatea lumii create s aib alte capaciti.Aadar, intregul univers cu toate prile sale este rnduit spre Dumnezeu care este unicul scop al acestui univers.Nu nseamn c toate prile universului reflect n aceeai msur slava lui Dumnezeu, ns ntr-un fel sau altul n toate i n toi se manifest slava lui, dat fiind c toate sunt create din slav i pentru slav.Extrinsec = participare la frumuseea i buntatea de slava intrinsec a lui Dumnezeu. Aceasta const i n modalitatea de mprtire a fiinelor create de slava extrinsec. Este aspecul esenial al raportarii omului la Dumnezeu. Cultele protestante au inventat mpartasirea real de Dumnezeu care le d puterea s fac anumite gesturi, se trntesc pe jos, spun ca vb n limbi.Noi lum act de slava extrinsec, ca form de manifestare a slavei intrinsec Cele nevzute ale lui Dumnezeu se vd de la facerea lumii n fpturi... (Rm 1, 20).Tot ce existaca bunatate, frumusee, adfevr n creaie sunt rodul reflectrii infinitei buntati a lui Dumnezeu. In cazul fpturilor inzestrate cu raiune, sunt chemate s participe, nu doar s se mprteascde slava vieii intratrinitare, sa se imprteasc de Dumnezeu.Procesul pe care Sf. Petru il descrie cu ideea de a fi participani ai dumnezeietii firi. Ex parte hominis este vzut ca o participare la o desvrire din ce n ce mai mare n care Dumnezeu este ludat i slavit. Grecul are desavarsirea ca fapt, si desavarsirea ca progres teleiosis.A da slava lui Dumnezeu = sugereaz inchinarea sau adorarea si lauda lui Dumnezeu care sunt stimulate de recunoasterea desavaririi lui Dumnezeu, aa cum aceasta desvrire este reflectata in frumuseea universului sau in faptele lui Dumnezeu.Dumnezeu este alfa si omega, de aceea slava extrinseca echivaleaza cu ceva primit de la Dumnezeu dar si ca ceva care se intoarce la El. Aceasta creatura reflecta desvrirea lui Dumnezeu, creatura raionala arata mult mai mult capacitatea de a tinde i a se impartasi de adevarata natur prin har, arata capacitatea de a darui din nou lui Dumnezeu prin lauda tot ceeace a primit de la El. Toate cele create sunt ordonate spre acelai scop ultim. ori de mancai ori de bei... (1 Co, 10, 31).Cuv.malkuta (imparatia lui Dumnezeu) = dar si imparairea lui Dumnezeu n noi: Vie mpria Ta.Cabod slava = nu este doar o realitate care se prezinta spectacular sau care ptrunde universul creat fara sa provoace reacii contiente in om. Modul de evlavie al acestora este provocat de ceea ce Dumnezeu infuzeaz n noi, dar actele de cult sunt ele nsele momente de care ne impartasim de aceasta slava. Sunt momente n care participam si in care ne impartasim.Slava lui Dumnezeu in Biblie. n Sf. Scriptur punem obiectul si continutul evlaviei in jurul a trei mari teme: numele lui Dumnezeu, sfinenia Lui si slava Sa.Numele nu era orice nume. Pana la Moise Dumnezeu care vorbea cu Avraam era perceput ca Dumnezeulparinilor. Iacov se lupta cu Dumnezeu i i cere numele, dar nu i se d. Lui Samson i se manifest ca cel minunat. Cand Moise insista i s-a rspuns Eu sunt cel ce sunt. (kai. ei=pen o` qeo.j pro.j Mwush/n evgw, eivmi o` w;n kai. ei=pen ou[twj evrei/j toi/j ui`oi/j Israhl o` w'n avpe,stalke,n me pro.j u`ma/j). I. 3, 14Sfinenia lui Dumnezeu nu este un inchisa (ca la Otto) care coincide cu ideea de sacru, ci este o sfinenie care se ofer, se manifest. Cum se manifest slava. Slava lui Dumnezeunu este separata de numele Lui sau de sfinenia Lui.Cabod Yahweh = tradusa n LXX prin sugereaza maretia lui Dumnezeu care se face cunoscuta in lucarera Sa creatoare. Slava Sa este prelungirea puterii dumnezeieti spre a se arata si a fi eficienta lumii. Unde Dumnezeu actioneaza si arata slava Sa, acolo isi revarsa splendoarea si maretia. Stim ca pe Muntele Sinai Dumnezeu isi arata slava n tunete, fulgere, dar sunt situaii in care slava se arata n momente de calm,de liniste, in locasurile de cult, in natura. Pentru evrei slava de pe Sinai se prezenta ca o flacara care arde totul, dar si ca intunericul de nepatruns, ca cel ce este ascuns n nlimile Sale de neptruns, Ex 24, 16-1. Este atmosfera in care poporul primeste legmntul cu Yahweh. Doar Moise a putut intra in acelor nor, el care cunoscuse numele lui Dumnezeu. Putem spune ca Dumnezeu are fata, dar in momentul cand vrem sa-L atingem constatm imensa distanta incat nimeni nu poate vedea fata Lui si sa fie viu. In momentele acestea in care vedem fata lui Dumnezeu, atunci moare in noi omul. Care om? Cel vechi, cel cu pacate. Istoria dialogului lui Moise cu Dumnezeu pare naiv, darare semnificaii adnci. In vizunea de pe Sinai ca si in profeia lui Isaia vedem ca revelaia lui Dumnezeu este o tain care fascineaz i cutremur, dar nu-l reduce pe om (ca la Otto), nu este umilit n faa sacrului, ci omul se simte important. Are privilegiul intlnirii cu Dumnezeu, slava lui se revars peste popor, aceasta pentru ca in ciuda tuturor problemelor, Israel a fost slava lui Dumnezeu. Pt el Dumnezeu a randuit evenimente excepionale. Prin acest popor va descoperi intregii lumi sfinenia Sa, Dumnezeu a acceptat toate formele de infidelitate ale acestui popor. Aceasta pt c prin el Dumnezeu avea sa descopere Slava sa: s-a facut Om.Revelaia NT arata relaia Slavei lui Dumnezeu cu Persoana Mntuitorului Hristos, slava este prezent n Hristos din momentul conceperii Sale. Nu este un Hristos al istoriei si unul al mantuirii (cf. teologia liberal).Slava comuna Tatlui si Fiului n NT este marcata de la Nastere la Inaltare. Slava Tatlui straluceste n ochii credinei, in minunile lui Hristos si in Persoana Lui (In 1, 2; 2, 11; 11, 4; 11, 40). Slava lui s-a aratat pe Tabor.Slava se arata in mod neasteptat in timpul patimilor i nvierii. La Cincizecime Slava se aaza asupra Bisericii n comunitate. Prin urmare dup NT, slava lui Dumnezeu, artarea prezenei Sale energetice, izbucnirea prezenei Sale, sunt unite ntr-o dependen care ine de fiina comun a Fiului cu Tatl, cci nu numai Dumenzeu se slvete n Hristos prin moartea pe cruce (Ioan 13:31) ci se va slvi n El n mod cu totul special, fcndu-l prta la slava Sa venic pe orice om care crede n El.Cf. Ioan 17,1-5 Hristos a avut slava Sa, dar aceast putere a dat-o celor care au crezut n El ( Ioan 17, 4.Mntuitorul Hristos pe pamnt a avut slav, cu toate astea l roaga pe Tatl s ptrund firea Sa uman, s-l slveasc (). Nu are acces la slava omul obinuit care este dezinteresat. Din cele de mai sus, putem spune ca baza biblic a evlaviei este Sfinenia, Puterealui Dumnezeu se descoper in creatie prin slava Sa, in dialoguri speciale sau acte pe care le-a facut Dumnezeu, ncat aceasta actiune a lui Dumnezeu de comunicare a slavei se continu n NT i prin Fiul. Ucenicii lui Hristos au primit Slava : pe care tu Mi-ai dat-o, n ei m-am proslvit. Numai n slava Sa Ucenicii rmn una.Definiie: Evlavia este virtutea prin care omul are constiinta slavei lui Dumnezeu, i triete intimitatea n aceast slav a lui Dumnezeu, ncredinndu-se de realitatea ei. ncredinarea de aceast slav i suscit devotamentul fata de Dumnezeu, prin recunoaterea fa de El, prin zelul cu care mplinete voina Sa, prin tot ceea ce face ca aceast slav s se salaluiasc din ce n ce mai plenar. Pentru c firea uman a fost proslvit n Hristos, evlavia crestin ortodox este una hristocentric. n virtutea evlaviei omul se dovedeste dependent de Dumnezeu, dar i n siguran total. Activarea evlaviei ine de viaa omului. Prin modul de a se comporta ca i intim al lui Hristos, virtutea religiozitii esteactualizat, desvoltat i ntrit, dar uneori poate s fie i nnbuit i deviat n situaia n care n numele libertii omul i afirm independena de Dumnezeu.Evlavia trebuie curit de orice devierei calauzit spre adorarea slavei lui Dumnezeu. Biserica n calitate de Trup mistic al lui Hristos are responsabilitatea s calauzeaz aceast virtute i s rmn dreptarul ei.Omul religios trebuie s perceap faptul c atunci cand Dumnezeu i manifest slava, omul nudoar recunoate manifestarea acesteia, ci este provocat s dea slav lui Dumnezeu. Nu pentruc Dumnezeu are nevoie de omagiere de la noi ci pentru c n felul acesta omul e scos din riscul unei viei monotone, de a rmne o simpl fiin trupeasc, pmnteasc.A da slav lui D = a te mprti de slava lui Dumnezeu.Omul are nevoie de aceast raportare pentru a putea rmne autentic om. Omul rspunde aceastei iniiative a lui Dumnezeu prin acte de religiozitate, de cult, de raportare reverenioas la manifestarea Dumnezeului Cel viu n viaa sa.Obiectul virtuii evlaviei nu este neaprat slava lui Dumnezeu prin care el fiineaz, ci mai nti de toate acel kabod Yahweh, strlucirea prezenei sale, urmeaz c Dumnezeu poate s fie cinstit n cei pe care i-a sfinit prin artarea n ei a slavei Sale i care s-au consacrat ntru totul acestei slave.Prin extensie, prin contiina c fiecare cretin este templu al Duhului Sfnt, avem o responsabilitate de cinstire i pentru viaa acestuia.Fiina virtutii evlaviei o nelegem comparnd-o cu celelalte virtui cretine. Tote virtuile ne pun n raport cu Dumnezeu, uneori mai teoretic alteori mai intim.Toate i mai ales n virtutea religiozitii percepem c dialogul cu Dumnezeu nu este unul asemenea oricrui tip de dialog, ci un dialog prin virtui, prin cult n care omul are contiina manifestrii slavei lui Dumnezeu n lume i n viaa fiecruia.De aceea, de multe ori cnd spunem religie nelegem de un cult adus lui Dumnezeu. Cultul individual i colectiv este prima exigen a unei religii. Religia este relaia cu Dumnezeu care se exprim prin cult reverenios fa de slava lui Dumnezeu. Religia este spaiul n care simim faptul c noi comunicm cu Dumnezeu.Virtutea evlaviei se gsete ntr-o legtur special cu virtuile teologale i cu cele cardinale.Cultul este i virtutea n care omul se integreaz alturi de paricipinai la aceeai manifestare cultic. Existena cretin este una cultual. Roadele acestei virtui se vd n sfinenie.

Curs 2 martie 2015Viaa uman, sensul i respectul pentru ea. Avem 3 aspecte: metafizic (al lucrurilor); aspectul duhovnicesc al sensului vieii; aspectul sufletesc i trupesc.Viaa uman una este, n ce privete potenarea ei duhovniceasc ct i funcionarea psiho-somaticTrebuie s pstrm acest echilibru la nivelul duhovnicesc, superior celui cultural.De ndat ce omul, prin contiina de sine realizeaz c exist i c se gseste ntr-un sistem de relaii, oameni/natur, i pune problema perspectivei unei asemenea existene. Are sau nu are un rost existena? Rspunsul desigur c este variat, dar cele mai adecvate au fost cele care au constat n afirmarea existenei sensului vieii. Cele mai importante curente filosofice vb de existena sensului vietii. Dar sunt i curente filosofice fataliste care propovduiesc post mortem nulla voluptas. Pe baza Revelaiei supranaturale si naturale teologia cretina afirm existena sensului vieii. Desigur, afirm un sens care se prelungetedincolo de istorie, si aceast perspectiv creeaz angoase in omul care s-a agat de existena istoric. In funcie de rspunsul pe care i-l d sau l primete cu privire la sensul vieii sale, omul i rostuieste sau chivernistete viaa. Un rpsuns satisfctor la aceast ntrebare creeazmaturitateacare este necesar pentru corecta abordare i confruntare cu probelemele vieii. Unul nesatisfctor creeaz tulburri diverse, forme de dezordine in viaa omului. Continua schimbare a concepiilor arat c muli dintre confraii nostri duc lipsa unui rspuns satisfctor cu privire la senul vieii. Pe de alt parte, toate aceste cutri descoper dorina omului de a descoperi senul vieii, dar ele nu exclud i faptul c muli dintre cetenii lumii post-modernee nu accept sensul propus de Revelaia lui Dumnezeu, dimpotriv, caut sensuri care s dea satisfacie unor non-sensuri n care oamenii prefer s se complac. Neputina omului contemporan de a gsi sensul vieii i a afla o satisfacie anume n acest sens a crescut n aa manier nct destui specialiti consider c multe din maladiile lumii se refer la faptul c oamenii nu cunosc sensul vieii. Victor Frankl logopedie. Face pe om s descopere singur sensul vieii sale. Karl Barth (Zurich, Elveia) l critica dur pentru c propunea n loc de Treime, quadrime + diabolos. Locuia la Basel n Elveia. Neputina de a gsi sensul vieii a crescut, nct omul a fcut progrese enorme n alte planuri. Omul cu att progres n stiin, tehnologie, e falimentar n desluirea sensului vieii.Omul provine din neant i tot de aici provine sensul existenei sale. Vine din nimic i merge spre nimic cum zicea Petre uea. Asta se ntmpl pt c nu-l are pe Dumnezeu n ecuaie. Vede lumea ca ultima realitate i eternul l confund cu pmntescul Sf. Vasile.Mereu ni se dsurogatul noului, consumm nouti, mereu apare ceva care ne suscit atenia. Operm cu un cuvnt nentrupat, pe cand crestinismul este religia Cuvantului ntrupat. Ne scap partea cea bun, alegem noul care nu este i bun, pierdem prioritile. Suntem victima unor avalane pe care nu le mai discernem. Un oarecare Nicolaos originar din Africa de Sud (grec) lucra la NASA. Se uitau colegii si prin telescop i cnd ieeau de acolo erau dezorientai. Doar el i un coleg spuneau ca n-au nimic, nu sunt speriai. Doar ei aveau convingeri religioase. Un om care se aga de tot ce se mic n jurul lui nu mai d un sens vieii.Sf. Maxim plcere durere/durere-plcere. Ideea e luat de la Sf. Grigorie de Nyssa. O dezvolt i Batovoi n ntre Freud i Hristos.Limitarea existenei omeneti la dimensiunea vazut, fizic nu ne permite s vedem adevratul sens al existenei umane. Viaa fr Dumnezeu e o viata prozaic, insuportabil. Cele ce duce o existen czut triete dup legi repetabile, viaa e monoton. Se mulumeste sa cread c existena lui este ciclic, se rencarneaz. Nu crede c exsist contient i incontient. Simpla satisfacie c exist, nu este o certitudine demn de om, ci in satifacerea dat de comuniunea plenar de ceea ce iubete. Eternitatea este un azi perpetuu Fer. Augustin. Viaa dus departe de Creator divine un sistem biologic al crui scop este acceptarea morii ca ceva firesc. Cufundarea ntr-o esen impersonal. Viaa uman nu se confund cu supravieuirea material. Cnd spunem viaa uman, nu e acelai lucru cu biologia uman, nu se suprapune pe existena biologic. Viaa uman este una care se hranete cu sensul pe care-l dm sau nu-l dm. Viaa fr sens nu se poate numi via. Consolarea cu ideea c am avea o existen ciclic nu este acceptat de morala cretin i de viziunea cretin asupra lumii si omului. Mai bine s existe Rai i Iad dect c fiu confuz pt ceea ce va urma la sfrit. (Dedicaie pt Remus Cernea).Societetea Europa modern a ncercat o emancipare de aceast constiint a prezentei lui Dumnezeu, in ambiana Sa, i l-a dus pe omul contemporan s devin familiar cu simmntulgolului existenial. Unii au ajuns s faca o etic universal sau New Age, un sincretism general. Sunt forme prin care se ncearc darea unui rspuns.Azi se propune ca scop satisfacia imediat, multimea produselor prefacbricate, industria comercial, provocarea sistematic a necesitilor imediate i inutile de cele mai multe ori duc spre consolidare ideea c viaa trebuie trit aici i acum. Carpe diem (triete clipa) primete o valoare profund azi. Suntem o societate de consum. Societatea de consum ajunge s fie i o societate a temerii sau o societate a riscului. Atta vreme ct societatea pastreaz structuri fundamentale alctuite pe repere statornice crerdina, respecul fa de persoana uman, cinstirea de Dumnezeu, omul, gsete anumite puncte de sprijin, dar i parametri pentru viaa lui. Din nefericire, azi, reperele statornice sunt din ce in ce mai mult negate, nct societatea i creeaz alte repere pe care le consider c se dezintegreaz foarte repede. Omultriete in viata sa personal i exprim aceast dezbinare pe care o constatm n viaa social, cautnd auto-afirmarea si recunoaterea propriilor sale merite, de multe ori pierznd propria sa identitate. Pentru contemporan apare firesc s fac n aa manier nct activitile sale s-i dea sentimentul c-i afirm identitatea. Sensul vieii se gseste n cauza existenei ei. Credina n Dumnezeu si recunoaterea iubirii Lui dau sens vieii. Omul crete, imbatrnete i trece, dar se si maturizeaz laun nivel. Atunci cnd acest nivel este viaa in Hristos toate au sens. In caz contrar, lipsa de sens l vor domina pe om, inct va fi pus in situaia sa se comporte fr sens. Adevrata via a omului provine din izvorul vieii, Dumnezeu. l arat Hristos cnd a spus Vino dup Mine...Las morii s ngroape... se referea la atia oameni care vegeteazn existena lor si nu se intereseaz de sensul ei. Omul trecator prin credinta, prin actul de fidelitate total devine fiu prin Har. Are parte de un anume transfer al harului n El. Cel ce se afl n intimitatea[footnoteRef:2] negrit in Cel venic, se bucur de transferul de enregie din Har ctre sufletul lui. Sfntul devine un spaiu n care Dumnezeu se extinde n lume Stareul de la Stavronikita (Sf. Munte). [2: Termen predilect folosit de printele cnd vorbete de rmnerea omului ct mai strns legat de Dumnezeu.]

Omul se simte in intimitatea lui Dumnezeu, participant al dumnezeietii Firi, dup Sf. Petru. Omul gsete sens numai nnoindu-se n Hristos. Nu se refer doar la minte sau la suflet, ci la ntreaga existen sau mod de comportare n calitate de fiina care se rennoiete n Hristos. Harul i sfinete pe oameni n ntregime. Trupul devine Templu al Duhului Sf. Negrija fa de trup nu-i are loc in ethosul cretin. El lupt impotriva gndurilor carnale, animaliti excitate care se opun dimensiunii duhovniceti a fiinei sale. Prin ascez si nevoin de discplinare a trupului, cretinul caut sa prentmpine supunerea pasiv fata de cele 2 functii de baz ale organismului: nutriie i procreare. Prin ascez, omul depaete stadiul de singularitate efemer, propria sa structura biologic, individual redevin fapt existenial de relaie i comuniune. Sfinii orientali: nu trupul e ru, ci pcatul. Asceza urmarete biruirea patimilor prin nfrnarea poftelor. Exist exemple de ascei care i impun ei nii privaiuni pt a se face mai abi pt slluirea n ei a Harului. Pcatul se revars nti n suflet, dup aceea apare i n trup. Curs 3 Mergem n continuarea leciei precedente (sensul vieii)Punctul forte ale moralei cretine: viaa uman se inscrie ntr-un plan al lui Dumnezeu.Omul este o parte din universul creat, dar daca luam in calcul modalitatea in care el a aprut, nu a aprut ntmpltor, ci cu o grij deosebit din partea lui Dumnezeu, reprezint sintetic universul, de aceea anticii au intuit acest lucru si l-au numit pe om microcosmos.Hi + azot + carbon se gasesc in aceai proporie in scoarta terestr, in om i n natur. Omul in trupul lui deine universul ntreg. Toate elementele chimice din univers se gsesc in trupul uman. Nu puteam gandi ca ne-am putea pronunta cu o consideratie deosebit fa de viaa uman refuznd ca omul este parte a universului, dar are si ceva de dincolo de univers. n ce priveste aparitia vieii umane s-a scris mult in ultimele 2 secole. Semnalm faptul c muli savani sunt de acord c viaa uman a aprut cnd pmntul a prezentat condiiile prielnice apariiei ei. Dup celebrul big bang, acum 15 miliarde de ani. Se creeaz evolutiv condiiile de via. Sunt mai multe teorii care explic detaliile apariiei vieii.Referatul biblic - Dumnezeu face materia i vede c este bun foarte . Din acest univers bun Dumnezeu alctuiete partea material a omului. foarte bun, nu exclude ideea perfeciunii, aveau potena perfeciunii, desvririi, creterea n comuniune nesfrit cu Dumnezeu. A fcut Dumnezeu psyche zosa (suflet viu). Aristotel vb de suflete (al animalelor) i suflet al omului. Exist sufletul plantelor, animalele au psyche i sensibilitate. Omul are n plus nous. nu tiu ce este nous, dar e ceva theion (dumnezeiesc) spunea Aristotel. Conceptul de a tri nu este identic la om cu animalele. Dumnezeu n-a luat o roab de pmnt i a suflat asupra lui. A fost o evoluie a elementelor de via din noi. Nu tim ce nsemna n referatul biblic pmnt. L-a creat din ce era mai luminos n creaie. Dac l-ar fi fcut doar din acea materie superioar, fr (via) n el, n-ar fi fost om cu adevrat. E impropriu spus suflet viu, ar fi mai bine sufletul trind sau viind. n Scriptur nu trebuie cutate sensuri alegorice unde nu sunt. Isaia pustniculToate erau bune foarte. nu nseamn c ele nu mai puteau progresa. Sf. Grigorie al Nyssei.Teoria Panspermist interstelar incearca sa explice viata din germeni veniti din alte planete. Cf acesteia, transportul a fost posibil prin meteorii sau radiaii luminoase. A aprut dup ce se ivise teoria pluralitii lumilor formulat de Kebern (sec 17). E aprut pe raionamente foarte intemeiate, dar premiza major este o presupoziie. Ac teorie este discutabil dat fiind c fiintele vii nu puteau suporta distanele diverse din spaiu, mai ales ca erau supuse radiaiilor cosmice si unor tempertaturi excesice, fie cu plus, fie cu minus. Pe masur ce ne ridicm spre soare e mai frig. Cum explicm?Teoria originii naturale pretinde sa explice viata pornindu-se de la reacii chimice. n mediile privilegiate acesti compusi se combin. Un studiu comparativ intre trupul omului i trupul primatelor a scos in evidena 312 caracteristiciproprii omului, comparativ cu 205 caracteristici comune. Diferena genetica de 1% intre genomul uman i cel al primatelor duce la crearea unei diferene fenotipice de 60%. Curs 4 (23.03. 2015)Mediul n care trim i ne dezvoltm (educaie, formare etc)Pentru omul contemporan este din ce n ce mai greu (avem pduri mai puine, artificial n locul naturalului, virtualul n locul realului). Exist o literatur ntreag care arat acum att efectele pozitive ct i cele negative ale traiului nostru n acest context. De aceea mediul virtual trebuie gestionat cu mult pruden.Educaia spiritual ine de ceea ce citim, de ceea ce vorbim. Ne hrnim cu ce privim, cu ce auzim, cu cine stm. Prinii au stimulat ucenicii s asigure o anumit paz asupra celor 5 simuri. Omul este ca un mprat ntr-o cetate. Cetate n care intr informaii pe toate cele 5 simuri. n asemenea condiii disciplinarea sufletului este cu att mai ngrijoratoare, dat fiind faptul c prin lansarea noastr in spaiul virtual neplmdim amgiri. Toate cele pe care fct imaginativ le combin, sunt frnturi din lumea real. Orice creator are imaginaie. Creaiile imaginaiei pot fi aplicabile sau nu realitii.Michelangelo i blocul de piatr din care a rezultat nger nlnuit. Avea imaginaie omul.Imaginaia are si posibilitatea s creeze structuri care dau impresia realitii si care duc de cele mai multeori la pierzare. Muli viseaz i se viseaz ceea ce nu sunt sau unde ar vrea s mearg. Sunt hrnii mai degrab de ceea ce-i imagineaz dect de ceea ce este in realitate. Sf. Prini au privit la eficiena disciplinarii minii. Trebuie mintea pusa intr-o structura ordonat. Tb sa fim mai realiti dect ne provoac imginaia s fim.Modul n care trim este definitoriu pt via.Sf. Pahomie a fost ntrebat: dup ce nu vei mai fi pe pamant ce se va intampla cu cei ce vor ramane dup tine? Rspunde: Riscul acelora este mare, cei care nu vor ajunge la performane la care au ajuns ucenicii loc, dar totusi se vor ossteni pe linia ucenicilor, vor avea mai multe merite dect ucenicii mei.La Sf. Dorothei de Gaza = a murit n a doua jum a sec 7. Avea studii de medicin. S nu judecm pe aproapele pt c nu cunoatem ntreaga lui tain. Numai el i bunul Dumnezeu cunosc. Nu tim motivaia pt care a acionat ntr-o anumit situaie. Mntuirea presupune i ceva din partea noastr, s ne facem vrednici de ea. Acest dar al mntuirii este jetul de foc pe care Dumnezeu il lanseaza spre noi. Mediul ambiant deci si modalitatea in care stim sa gestionam au un rol f important fata de grija pe care o acordm spiritului. La ora actual se citesc m putine carti, dar se st cu ochii pe calculator. E o form de primire a informaiilor.Aadar avem nevoie de o disciplinare n cadrul mediului n care ne gsim. Nu plecm de la premiz ca mediul n care este complet prielnic sau neprielnic. Dac ar avea toate oportunitile, unde ar mai fi lupta noastr?Trebuie s fie un echilibru ntre ceea ce ofer mediul i aspiraiile personale.Deci mediul ambiant i modul de exercitare a facultilor sufletului nostru sunt foarte importante.O lectur bun este important, o bun surs de informare n general este important, un spectacol adecvat etc. Orice forma de distractie are un rol in formarea noastr, piese de teatru = sunt ci prin care ne cultivm sau descretem. Nu-i face nimnui plcere s stea ntr-un mediu de dejecii. (S vorbeti mereu ca i cum dac te-ar asculta prinii t, s nu-i fie ruine, i nici lor..).Cuvntul spus aiurea, n vnt este o atentare la Cuvntul Suprem. Nu se poate ca vocabularul articulat al omului s se coboare la graiul animalelor.Ca un pandant al grijii fa de suflet este si grija fa de trup.Grija fa de trupn conceptie crestina trupul are valoare deosebita si un rost precis in istoria mantuiri. Nu putem vb de om la nivel ideal, ca Platon, fara sa vb de trup. Asa cum nu putem vb despre om fara sa gandim la el ca fiind deodat trup + suflet. Cele doua componente ale fiintei numit om.Sufletul este matricea care isi constituie o structura somatica ca sa se poata manifesta prin ea. Trupul este stucturaelementelor fizio-chimice ale lumii create, sau structurarea cu totul special a elementelor lumii create intr-o ordine special si cu o ordine speciala de la Dumnezeu incat sufletul sa se poata exprima prin aceasta realitate.Alexis Carel Omul fiin necunoscut de citit.Trupul este facut in asa fel incat sa ne putem exprima prin el, avem toata motivatia sa recunoastem demnitatea mare a trupului uman. El are valoare. Si aceasta reiese dintr-o serie de cosiderente:a) trupul uman este facut de Dumnezeu printr-o grija cu totul special. Dac facem o analiz a diferenelor si a asemnrilor dintre trupul uman i cel alanimaleloravem 300 deosebiri, 260 asemnri. Trupul omului nu este un simplu trup animal in care a fost pus suflarea de via.b) Trupul este organul prin care sufletul acioneaz i se manifest n lume.Comentatorii iudeii consider trupul un limbaj al sufletului. Este este atat de strans unit cu sufletul incat este prtas la toate inaltarile si la toate decaderile sufletului, facandu-se impreun raspunzator cu sufletul pt venicie. Omul e fiin psiho-somatic, nu doar spiritual. Altfel am fi fiine ngereti. c) demnitatea trupului este confirmata de faptul ca Hristos a luat trup omenesc, fire omeneasc. A luat existen n trup, a facut trupul criteriu al desavarsirii, dand posibilitate oricarui trup sa devina templu al Sf. Duh. Pt sec 1 a fost o mare problema: cum Dumnezeu poate sa ia trup? Era ideea ca materia este rea in sine, cum intr-un atat de dispretuit loc sa locuiasc Fiul lui Dumnezeu? Teorie platonic, dup care i gnostic.Unii ziceau ca Hristos a avut un trup aparent. Pana la Sinodul 4, la multi teologi acest lucru era foarte neclar. Eutihie zicea ca Fiul a venit cu fire uman din cer. Uimit de efectul manifestarii prin trup a Dumnezeu a zis asta. In interiorul culturii sale platonice a venit cu ideea ca Fiul are trup din cer. Si ceilali prini de la S 4 gandeau cu aceleai categorii. Hristos nu a venit cu omenitate din cer, ci a constituit-o din trupul Sf. Fecioare.d) trupul uman este organ al activitii umane fata de semeni. Are unicitatea lui, particularitile lui, adecvate formelor sau posib. de manifestare a sufletului. Nu mereu avem de a face cu trupuri care sa ofere intr-adevar sufletului toate posib. de a se manifesta. Avem de a face cu trupuri neputincioase. Orice om are limitele lui. Neputina trupului il pune si pe suflet sa-i limitez posib. pe care si le-ar dori sa le aiba. Avem accidente gentice care fac ca sufletul sa nu se poata manifesta plenar. Asta nu ins. ca sufletul nu exista. Tb doar sa-i punem la dispoziie cile de afirmare. Trupul este organ al activ morale fata de semeni deci. El este destinat existentei eterne impreuna cu sufletul intr-o lumea transfiguarata cer si pam nou. O lume promisa de Mntuitorul si pe care a dovedit-o prin Invierea Sa. De ce? nvierea noastr nu este identic cu existena noastra de acum. Ucenicii i-au dat seama ca este altfel Hristos dup nviere. Sf. Grigorie de Nyssa numete ingerii = duhuri trupeti. e) trupul este vehicolul sfineniei. Precum Fiul a implinit lucrararea mantuirii in trup, la fel trupurile nastre sunt organe ale vietii harice si ale desavarsirii. Trupul se face partas sufletului si se impartete de Sf. Taine incat devine spaiu in care odihnete Duhul 1 Co. 3, 16: Nu stiti voi oare ca sunteti Temple ale Duhului Sfnt.. Ap. Pavel ne spune ca Dumnezeu va invia trupurile noastre nemuritoare prin Duhul Su, schimband trupurile striccioase, facandu-le asemenea Trupului Slavei Sale. Aceste 5 argumente motiveaz grija pe care trebuie sa o avem fata de trup incat el ca limbaj al sufletului tb sa fie intretinut la capacitateamaxima a posibilitilor sale de a fi realmente organul prin care sufletul isi extinde prezenta in lumea. Aici vedem preocuparea fundamental pt trup. Deci nu e de neglijat. Protejarea vieii umane, a imaginii noastre private si publice. Pt acest motiv spunem ca trupul uman este o structura inviolabil, care tb sa se bucure de acelai respect si ale carui taine s se respecte dupa cum respectam tainele sufletului. Nu le putem expune oriunde, oricnd. Nu putem s expunem taina trupului sau sa o bagatelizm. Expresia ntr-un final este greit. n final este corect dpdv gramaticalPe logica inviolabilitii trupului merge si angajamentul pt care o persoan bolnav tb sa-i dea acordul cand este supusa unei intervenii chirurgicale. Trupul omului e inviolabil in orice imprejurare, incat orice atentativ tre motivata de interesul superior al subiectului insui si nu de voina altcuiva. Trupul a carui constructie interna nu poate fi afectat tb sa se extinda dpdv biologic si asupra patrimoniului sau genetic. Grija pt inviolabilitatea trupului omenesc tb sa priveasc i generaiile urmtoare. Este logic c nu putem atenta asupra patrimoniului genetic al unui individ chiar daca in bioetica se pune problema interventiei pe embrionul uman. Tot ceea ce se intervine in genom afecteaz automat si urmaii. Valoarea moral a vieii omenetiReligia cretin are o poziie de mijloc ntre dispretul fata de viaa pamanteasc si afirmatia ca singura f de existenta a omului ar fi doar viata aceasta pamanteas. Ac pt ca nu putem considera lipsit de valoare ceea ce Dumnezeu a socotit a fi foarte bun, n spe alctuirea minunat care este trupul. Nu este normal sa gandim ca aceasta structur se termin prin incetarea vieii fizice.Viata pamant. este un dar al lui Dumnezeu, cel mai profund dar pe care Dumnezeu l-a facut universului creat dat fiind faptul ca aceasta este condiia in care omul se pregateste pt viaa etern. V. umana nu este doar bios, este zoe(o via sufleteasc, contient i liber, creatoare de valori, cel mai important aspect al vieii omeneti). Este nivelul la care se imprima pt eternitate realizrile sau nerealizrile noastre in calitate de persoan. Se imprima caderile, scderile sau performanele care potrivit Sf. G de Nyssa sunt cauzele, motivele si criteriile in fct de care se vor reconstitui trupurile noastre in cer nou si pamant nou n Eshaton.Despre valoarea vieii pamanteti: vrei sa stii pt ce e de pret ac via? Este de pre pt ca ea devine pt noi temelia vieii viitoare si loc de lupt, de alergare pt minunile cereti. Aa c daca ea, viaa, nu ne asigur pe cealalt este mai de plns dect 1000 de mori. Caci decat sa nu plcem lui Dumnezeu, mai bine este s mori. Omilia 6 ctre Antiohieni, Sf. Ioan Hrisoostom.Cum ne ingrijim?.Prin pastrarea sanatatii. Aceasta tine de utilizarea bunurilor materiale in sensul in care ne ajuta trupul sa fie sanatos. Ele tb sa fie reglementate de constiinta moral care va avea in atenie 3 aspecte:1) trebuintele individuale nu sunt identice la toi oamenii2) trebuinele comunitii ai caror membrii au dreptul la bunurile respective in fc. de adev. necesitati, tb sa prevaleze incat in interiorul comunitii sa se asigure condiiile prielnice existenei fiecrei prti a comunitii. 3) grija de trup nu poate fi exagerat, ea neputnd sa prevaleze fata de grija de trup, stiut fiind ca trupul este organ slujitor al sufletului (Rm 14, 16-18). Grija de trup sa nu insemne starnirea poftelor trupului. Curs 5 (30 martie 2015)ngrijirea fa de trupAsigurarea unei imbracaminti adecvate pt trup. Avem nevoie de odihn, relaxare.n Nitria clugrii se hrneau cu pine i ap. Era o ascez sever. Sf. Pahomie pleac de la premiza c nu este suficient sa traiesti singur i in ascultare. Se poate pica in depresie sau mandrie. Anumiti duhovnici abuzau de calitatea ucenicului. Il supuneau la grele munci. nainte monahismul nu era ceva organizat, era o grupare de laici evlavioi. Mncarea trebuia adecvat muncii pe care o fcea monahul, raportat la ct poate s duc. Nu-i dadea aceeasi mancare celui care muncea in manastire cu cel care pleca la cmp. A fost uria, un om minunat. Cei care inmulteau nevoinele, ii ruga sa manance, sa nu se mortifice. n Occident Cesar de Arles, un sfnt i o personalitate remarcant din Galia. S-a nscut n N Galiei i a ntreprins o cltorie s vad cum triesc clugrii din Egipt. Ajunge episcop n 510 si a fost una dintre cele mai mari personaliti din Evul Mediu. Este primul din Europa care a dat rnduieli pentru clugrie. Nu putem impune o idee la o situtatie de fapt care nu permite mereu impunerea teoreticului asupra concretului. Hrana zilnic tb s satisfaca un nr de exigente pe care le impun valoarea energetic, echilibrul alimentar si toate cele care corespund nevoilor fundamentale necesare vieii in trup. Pe langa aceasta, mesele tb luate intr-o atmosfera favorabile asimilrii. E f important ca masa sa fie luata intr-o ambinata care sa favorizeze asimilarea. Omul nu mananca doar cu trupul, ci si cu sufletul. Are griji, mancarea nu poate fi asimilat. O ceapa de mananci simti ca se depune.Morala ingaduie consumarea oricrui bun care sub forma de mancare sau baut este adecvat vieii pamantesti. Deosebirea VT - mancaruri curate/necurate nu e acceptat de morala cretin. E greu sa mananci carne de porc in Orientul Aporpiat. Moise a dat anumite msuri igienice, nu doar teologice.Gn 9 Dumnezeu i-a permis lui Noe s manance orice animal, tot ce mic si triete. Omul gandeste cnd mananc. Mnacarea din abunden nu creeaz subtilitate gandirii. Organismul e concentrat sa topeasc grsimile, sa proceseze mncarea. Orice grasime pusa este cosecinta faptului ca organismul primeste mai mult dect trebuie sau ca nu este sanatos. Organismulpoate procesa n 24 h doar 3000 calorii. Prinii de la Sin. 6 au hotarat ca pe perioada Presimilor sa nu se consume vreo fiinta care sacrificat vor deveni hran pt om. E bn sa nu mancam o hrana obtinuta printr-un act de violen. Chiar i plantele au sensibiliti. Rostul mancarii nu este satisfacerea instinctului de hrana, ci susinerea sanatatii si a vietii trupului, noi suntem atenti cu ceea ce mancam si periodic in fc de idealurile morale ne permitem sa ne abtinem de la hrana de provenienta animalier. Hrana tb adecvata dpdv moral incat ea sa varieze in fc de muncile facute sau de sanatate, in vederea stpnirii spiritului i a pornirilor simuale, incat grija fata de trup sa nu fie in dauna grijii fata de suflet. Morala incurajeaza cumptarea: condamn lcomia dar si mortificarea trupului prin exces de postire. Bis. recomnad ca hrana trupeasc sa fie insotita de rugaciune, mulumire si binecuvantare (I Co 10, 31). Ac pt c Prinii au realizat ca pt o fiinta renascuta la un tip de existenta special, crestinul, e absoult necesar ca acesta sa intre in contact cu mediul, intr-un fel patruns de energiile lui Dumnezeu. Noi ne impartsasim de roadele jertfei doar cand noi vrem, ne dorim s intram in contact cu El. = Stniloae traduce cu omenitate. Oare sa nu fie bine? Omenesc ar fi m potrivit?Fiina care intra intr-o noua ontologie prin Botez, tb sa se hrneasc adecvat. Lumea intrnd in om s fie binecuvantat, s-i gaseasc implinirea. Dumitru S. vorbea de faptul ca lumea are o raionalitate pe care omul i-o poate sesiza, nu ea prin sine nsi se sesizeaz.Trupului tre sa-i asiguram odihna necesar, hran, igiena necesar. OdihnaMunca este o ncesitate. Energia tb refacuta prin hran, recreaie. Odihna serveste la restabilirea puterilor epuizate prin munc dar si la activarea altor puteri care raman reintrebuintate. Sanantatea pretinde ca intremunca si odihna sa existe echilibru armonios. Excesele sunt primejdioase. Dpdv al moralei crestine, muncitorului tb sa i se asigure odihna fizica si spiritual. Grija pt trup impune si grija pt restabilirea sanataii. Un element f imp in efectele odihnei l constituie somnul. Curenia si igiena. Tb sa faca parte din grija fata de trup. Ele constituie datorii morale fata de trup. Datorii care ajung chiar virtui, opuse neglijenei, mizeriei. Ac. igien tb inteleas incat sa cutive puritatea interioar. Avem datoria moral sa tinem la curatia hainelor care este o component si a vieii spirituale. Igiena fizic e o necesitate pt intreinerea sanataii sufleteti: gimnastic exerciii, splare a trupului. Splatul zilnic ajut glandele sudoripale. Ele seccret 1000-1300 grame de sudoare pt zi. Sudoarea reprezint deeurile pe care le scoatem din organism. Micarea ajut sistemul limfatic s funcioneze normal. Nu tb gandit ca spalatul e pcat ori c jegul e sfinenie. Curatenia este o nevoie firerasca. Morala nu recomanda genul de igiena care in numele sanatatii aa poftele trupeti dar considera ca e absolut nevoie de intretinerea unei igiene coresp.trupului. In marile orae se constat ca avem pe cap mai multe mii de substane nocive. Ele pot fi radioactive. Omul se imbraca si pt el si pt alii. Pr. Teofil Prian. mbrcmintea are semnificaii morale. mbracamintea are si un scop moral, acoperirea trupului acord pudoare, frumuseea lui. Nu haina face pe om dar i d fason. mbracamintea are o fc social, ajuta la diferenierea dintre sexe. Pierderea acestei identiti cnd femeia poart pantaloni, pantofi ca brbatul. Se petrece masculinizarea modului de gndire al femeii. Morala atrage atnia asupra modului in care crestinul se imbraca. Imbracamintea tb sa exprime buna stare interioar a omului care exist sau nu exist. Biserica nu e impotriva distraciilor. Noiunea de plcere are de multe ori semnificaii complexe. Nu e o plcere s vezi untablou, icoan, sa asculti muzic. Exist plceri vinovate/nevinovate. Distraciile sunt necesare. Existena in trup sa fie marcata de buna cuviin n toate. Cretinimsul nu promoveaza forta sau violenta, dar pentru aprarea vieii morala cretinapresupune violena. Nu pot lsa pe cineva s m ucid. Utilizarea forei pt aprarea vieii nu trebuie s depaseasca limiele unei aprri drepte si lipsite de vin. Mijloacele de aprare tre sa fie proporionale cu aciunea de agresare asupra propriei mele viei. Nu poi trece la acte de violen, cand atentatul asupra mea e un fleac. Nu inseamn aprarea vieii cand se pune in aplicare o hotarare judecatoreasc de care suntem responsabili. Curs 6(20. 04. 2015)Suferina si sanatatea in cretinismSummary sntatea sufletului i a trupului ca dar al lui Dumneze; resp. omului fa de sntate; sntatea nu e un ideal, ci o un bun care ne face abi s ne jertfim. De ce suferim? Cnd se altereaz sntatea? voia lui Dumnezeu Cel Atotbun. Relaia pcat sntate.Sntatea i boala sunt dou realiti complexe ce in de concretul vieii. Se vorbete de sntate trupeasc, sufleteasc, psihic; de sntate a trupul, a sufletului.Explicaiile cu privire la sntate i boal sunt diverse n funcie de credinele i filosofia celor care vorbesc despre acest subiect, dar i n funcie de ceea ce tiina medical susine i afirm despre sntate i boal.Dpdv crestin considerm ca starea de sntate este primordial, iar toate formele de suferintacare intra ceea ce numim boala au intrat in universul creat din momentul n care protoprinii au cazut starea, din armonia in care ii instituise Dumnezeu. Explicaia generala a suferintei este legata de conceptia crestina despre pcat si urmrile lui i, desigur, in relatie cu lucrarea de rascumprare a Mntuitorului i efectele ei in toti cei care fac parte din Trupul mistic al lui Hristos, Biserica. Dpdv cretin, sntatea i boala se definesc n funciede relaia respectiv lipsa de relaiecuDzeu. In actul neascultrii primordiale, inselat de diavol omul isi asuma o existenta in afaraModelului dupa care a fost creat. (In ultimii ani au fost descoperite in creier celulele oglinda[footnoteRef:3] care au un mare rol in procesul de educare al omului mai ales in primii ani de via, i nu numai; ele mai faciliteaz imitarea unui anumit model, desigur care trece prin filtrul propriei personaliti). A avea un model presupune ceva superior n raport cu ceea ce suntem. Singurul model pe care omul il avea de urmat era doar Dumnezeu. Omul nu avea in creatie o fiin pe care sa o imite i n fc de care s triasc. Cand el iese din normalitatea trairii dupa un anumit model, consecintele nu intarzie sa vina. Starea lui de sanatate devine una relativa (el degradandu-se ontologic) in sensul ca mereu va gasi alte si alte modele, in afara de Dumnezeu. Modelul e pe vertical, nu pe orizontal. [3: A se vedea nota 2 din studiul Printelui Familia cretin ntr-un mediu secularizat Ort 1/2012, pag. 17. Neuronii oglind au fost descoperii de un grup de cercettori de la Univ. din Parma condus de Dr. Giacomo Rizzalotti.]

Sf. Grigorie de Nyssa ajunge s afirme c omul are moartea din momentul concepiei sale (romnii spun c viaa este o boal care are ca finalitate moartea).Exist o sntatate care ine de ontologia fiinei umane (normalitate in care Dumnezeu l-a instituit pe om si care a fost alterat de pcat) precum i bolii care ine de acceai ontologie afectat de cdere. Din momentul n care constatm aceast afectarea a propriei noastre ontologii, nu ne mai mir nimic.Noiunea de sntatea ca i cea de boal este destul de larg, de general; sntatea trebuie pus n relaie cu sfinenia i mntuirea, cu restabilirea fiinei umane n situaia de a se asemna cu Dumnezeu.Vb = a mantui, a salva. Nu putem gandi sanatatea decat in relatie cu mantuirea, restabilirea firii umane in situaia de a se asemana cu Dumnezeu. Nu putem gandi sanatatea sau boala fara originea ei in actul neascultrii, nici finalitatea care inseamn integrarea cu toate aspectele in normalitate. In masura in care simti ca Hristos este integrat in prorpia ta identitate, poti spune ca te impartasesti de sanatate autentic.Au fost date nenumrate definiii sntii:1) sanatatea ar fi vitalitatea din care lipseste orice deficienta in functiile organismului. Nu se refera doar la aspectul somatic, ci i la cea psihic i mai ales la cea duhovniceasc. Anomaliile duhovniceti au repercusiuni la nivel psihosomatic2) sanatatea ar fi starea omului care ii da acestuia maxim eficienta in munca sau activitatea social. Aspect somatic + social. Notiunea de sanatatea are si o componenta social. Aceste 2 definitii accentueaza aspectul biologic, a doua scoate in evidenta si pe cea social.3) (dat de OMS) Sanatatea este starea fizica, psihica si social completa. Nu doar absenta bolii si a infirmitii. Org. mondial a sanatatii (OMS) scoate in evidenta si sanatatea psihic. Asectul social, sau mediul ncojurtor este important deoarece nu poi s spui c eti sntos dar ai o atitudine nepotrivit fa de mediul ncojurtor, natural i social. Nu trebuie sa tulburi mediul in care trieti. Crestinismul priveste sanatatea dpdv al antropologiei = omul unitate psiho-somatico-social care se gaseste intr-o referinta ontologica permanenta la Dumnezeu. Omul nu este numai trup sau suflet, ci un suflet in trup, care are vocaia indumnezeirii unatatii suflet-trupului. Ca fiinta psiho-somatica, viata omului are 2 aspecte:a) sufletesc i b) somaticDe aceea sanatatea omului nu este doar somatica sau doar sufleteasca. Omul nu e un spirit dezncarnat. Omul e fiin personal i prin urmare orice definiie a sanatatii tre sa vada omul ca unitate psiho-somatic. Nu putem gandi omul ca om in afara acestei uniti. Chiar daca trupul se desface pe zi ce trece, se imbolnvete. ntr-o secund se intampl n corp 100.000 mutaii celulare. Adevarata sanatate a omului va fi disponibilitatea total a acestuia de a fi cu Dumnezeu si nu de unul singur sau in relaia cu altcineva. Sanatatea autentica a omului este de a fi in relaie cu Dumnezeu. Atunci e sanatos, cand e capabil sa traiasca utilizand capacitile sale psiho-sociale, pt a dovedi in orice situaie o iubire desavarsita fata de Dumnezeu, de el insusi ( cea duhovniceasc), si fata de semeni. Sanatos e omul care se angajeaza totalmente in acte de iubire si nu acela care va idealiza sanatatea fizic fcand tot ce-i sta in putinta, si nici cel care va idolatriza raporturile sociale. Tb un echilibru perfect intre aceste 2 tendine firesti ale firii umane. De aceea, ideea c poi supune trupul unei asceze exagerate pentru a normaliza relaia cu Dumnezeu nu este o practic autentic cretin.

Pentru definirea funcionrii sntoase a personalitii noastre trebuie precizate urmtoareale:*Chemarea fundamentala a omului este de a creste intr-o iubire plin de druire concretizat fata de persoanele cu care vine in contact, si nu una abstract. O asemeena iubire este imitarea iubirii lui Hristos, care pt a se infaptui in mod plenar a trebuit sa treaca prin suferinta si cruce. Sanatatea presupune uneori i crucea. Scopul vieii crestine presupune unirea cu Hristos in slava, fara a exclude modul de comportare al lui Hristos cel istoric, adica modul de comportare in iubire. Iubirea ca manifestare a sanatatii totale a omului nu este un dat cu care omul se naste. Iubirea este o predispoziie cu care se naste, se cultiva se cucereste continuu in ciuda diverselor forme de imbolnvire a ei, care o fac nelucrtoare sau inactiva partial sau total. Sanatatea manifestata ca iubire si in iubire va stabili echilibru viu intre madularele trupului mistic al lui Hristos, iubire care nu va avea niciodata limita si care va avea un rol continuu determinant in extinderea sociala a trupului lui Hristos. O viata sanatoasa ca viata trait in iubire, este sanatatea adevrata. Persoana poate trai sanatos dpdv crestin chiar daca uneori are deficiente sufletesti sau trupeti. O via n iubire presupune o sntate psihofizic, dar nu neaprat, ci iubirea se manifest i atunci cnd o persoan este sntoas clinic, dup cum i invers, un sntos clinic se poate purta fr iubire sau iubind n mod egoist. Nu trebuie totui ocolit starea de sntate psiho-fizic, creznd c sntatea se rezum numai la aspectul duhovnicesc.Omul este foarte sensibil la sntatea fizic, fr a spune c aceast este ultimul nivel n concepia asupra sntii.Sanatatea fizica este o stare ideal. Dar nimeni nu poate fi permanent asa. Crestinul are respons. sa depuna toate eforturile pt a-i recupera sanatatea fizica spre a fi sufient de eficient in mediul in care triete. Sanatatea ps-fiz nu este condiia indispensabila ca el sa fie sanatos altora. Manifestarea iubitoare tre sa se manifeste oriunde si oricand indiferent de starea sufleteasca sau fizica. Sntatea psiho-fizic este starea ncare omul i realizeaz valorile la care este chemat, ns starea de sntate absolut nu este indispensabil pentru aceasta.Sigur c boala, suferina, micoreaz eficiena, dar nu o exclude. Oamenii pot invata din suferinta altora. Sanatatea ps-som este un bun pe care l avem si care trb intretiunut pe toate cile. E o componeneta a notiunii generale de sanatate. Nu este bunul suprem, ci unul care are o orientare precisa, iubirea de Dumnezeu si de aproapele. n felul acesta, fara sa micsoram valoarea sanatatii, sustinem toate mijloacele de mentinere cat mai mare a sanatatii. O atare viziune crestina reduce riscul impartirii oamenilor in sanatosi si bolnavi. In acelai timp, viziunea crestina ne da posibil. sa intelegem nevoia ingrijirii medicale de cei care au trebuinta de aceasta ingrijire dnd sansa oamenilor de a pune in lucrare iubirea.Gandind astfel, putem reflecta si la momentul care presupune prevenia, sa anticipm anumite fapte, boli, consecine. O asemeneea concepie ne pune n situaia de a vorbi altfel despre boal, de a vorbi altfel despre bolnavi. Ne pune n situaia de a vedea propriile limite i de a preui ansa de a fi sntoi. n concluzie, numim sntatea cretin cea prezentat mai sus, adic capacitatea de a apune n lucrare sub toate aspectele iubirea cretin, fr s neglijm tot ceea ce nseamn sntatea clinic sau duhovniceasc.Sanatatea nu se reduce la evitarea durerii si la bolii, dar nici nu considera ca durerea ca atare este mantuitoare, sau suferina. Dumnezeu nu trebuie neles ca autorul bolilor; uneori Dumnezeu o ingaduie boala si suferinta.BoalaNu se poate vorbi dect metodic de ea n mod separat de sntate:Def. Intelegem mai multe aspecte: boala clinica care se sondeaza cu neputinte trupesti si dureri. Boala psihica care nu se sondeaza cu dureri, dar se sondeaza cu indispoziii care sunt mai grele decat durerile fizice i care conduc spre revolt social i chiar sinucidere. Boala persoanei, care se refer la incapacitatea omului de a-i pune in lucrare facultile si energiile in toate imprejurrile viaii. Toat activitatea Bisericii vizeaz nsntoirea duhovniceasc a omului, sntatea duhovniceasc care nu o exclude pe cea clinic.Boala clinica poate veni prin diverse cai: prin abuzuri, prin motenire genetic, alteori fr s aib el la nivel individual vreo responsabilitate. Chiar dac omul este responsabil pentru suferina sa, niciun om nu i-o dorete. Boala clinicaContieni fiind c boala clinic influeneaz activitatea persoanei punem n dsicuie urmtoarele:Nu putem vb de boala fara sa vb de suferinta. Suferintele sunt profunde si diverse. Multe din suferuinte se datoreaza unor aspccete de care societatea este responsabila, lipsa asistentei sociale. Indiferent de factorii care provoaca boala, crestinul tre sa lupte. Astfel, noi ne alturam lucrarii lui Dumnezeu de a lupta imp. raului. Nu ne lasam dominati de formele de manifestare a raului, de imboldirile lui, facand de asa maniera incat lupta imp bolii sa fie trairea raului impreuna cu Hristos, sau facand ca lupta imp. bolii sa fie un fel e asumare impreun cu Hristos a Crucii. Sanatatea este un dar lui Dumnezeu. Omul are obligatia sa-i pastreze sanatatea. Sunt si limite: boala incurabila, sau accidente.Planul lui Dumnezeu asupra vieii celui in suferinta presupune si o alta modalitate ca acesta sa-i implineasca sensul sau decat cel la care el se gandise. El isi va implini sensul existentei sale in inactivitate, nu in bucuria muncii, ci in durere sau izolare, uneori in multe forme de instrainare care e posibil ca pt altii sa fie f eficiente. Ac. aspect al suferintei ar tine cont de ceea ce numim spiritualitatea suferintei, de un anumit rol al suferintei pe care aceasta il are, dincolo de faptul ca suferinta ca expresie a rului din lume n-are niciun sens. (Sens i rost). Unii oameni sunt loviti de suferinte iremediabile. Atunci cand aceasta nu s-a datorat unei imprudente proprii sau unei pedepse din partea dlui Dumnezeu, se poate vb de o vocaie-misiune. Sunt aspecte ale suferintei care tb luate in considerare i nu-l putem considera pe Dumnezeu absent nici din cea mai marunta afectiune. Hristos a venit sa mantuiasca lumea de suferinta, nu sa o dispretuiasca, nu sa scape lumea de suferinta, ci asumandu-i suferinta. Dpdv al moralei crestine, exista diverse forme de suferinta: toate presupun o anumita durere. *Uneori Dumnezeu ingaduie imbolnavirea pt incercarea credintei, pt ca apoi sa-i rasplateasca cu cununa slavei Sale (Iov).*Alteori, printr-o anumita suferinta ii face pe acestia sa scape de suferinte mai mari sau ii apara sa cada in pacate care sa le aduca suferinta eterna. Avand o suferinta minora, o anumita prs predispusa la anumite pacate, va fi impiedica sa puna in lucarare acel gand sau pacat. Cei pe care Dumnezeu ii iubeste, ii cearta. *Dumnezeu ingaduie suferinta pt a se vedea atotputernicia Lui, alteori pt ca omul sa se intoarca la Dumnezeu. *Alteori Dumnezeu o ingaduie unora in locul altora. *Alteori o ingaduie pt marturia plina de autoritate printre bolnavi si sanatosi. *Ocazional o ingaduie ca pedeapsa.Dumnezeu lasa pe drepi sa sufere cateodata pt ca acestia in suferinte sa-i regaseasca adevaratul rost dup o ratacire pe anumite ci. Incercarea pacatosilor prin boli fizice = pt a-i tamadui de boli sufleteti. Suferinta ii misca chiar si pe cei insensibili. Prin stramtorarea pe care o produc suferintele, crestinul este pus sa vada mai clar ca de unul singur nu poate face nimic si ca singura nadejde e in Dumnezeu. Prin suferin, omul evit s cad n egoism, s cad n superficialitate, scond n eviden nobleea duhovniceasc din el prin strmtoarea la care este supus.Prin urmare, nu de putine ori suspinand si suferind din cauza ranilor, crestinul e indemnat sa aseze suferinta pe urma pasilor lui Hristos, si in felul acesta sa-L regaseasca. El va realiza ca exista o singura bucurie fericit: urmarea lui Hristos. Iar in moarte va vedea o bucurie, aceea a sperantei Invierii.Nu tb sa retinem camorala incurajeaza suferinta sau o cauta, sau ca propune inactivismul in cadrul suferinei. Dimpotriv. Crestinul nu e cel care cauta suferinta cu orice pre, nu tb sa faca fagaduinte aspre, mai ales cele cu privire la post in ideea de a-i omor trupul si vointa de a tri normal. Boala si suferinta sunt situaii reale, avand respons sa luptam pt restabiirea sanatatii.In acest sens eforturile medicilor tre luate in considerare si nu putem sa ignoram sau sa nesocotim calitatea medicului de om care poate sa aduca prin ceea ce este el sanatatea in bolnav. Curs 7 (27 aprilie 2015)Suferinele le d Dumnezeu spre a ne corecta, a ne ndrepta. Responsabilitatea este de a lupta mp tuturor formelor de suferin. Viaa s fie traita in sanatate, care sa presupun urmarea lui Hristos. Daca viaa este doar o supravieuiere oarb fara urmarea lui Hristos, nu e o via autentic uman. Omul are vocaia normalitii. Noi avem aceast vocaie sdit n noi. Orice sanatate exclusiv fizic nu poate ramane asa pt totdeauna. Ne natem ntr-o lume afectat de anormalitate, care i da omului spini si palamida, ape pe care nu le poti bea, radiaii, hran contaminat cu chimicale. Cu alte cuvinte, spinii si palamida erau expresii metaforice a ceea ce lumea a inceput sa ofere omului czut. Dup cadere omul nu-si va duce existenta doar intr-o lume care i-a devenit adversa lui Dumnezeu, ci si intr-o lume bolnava dupa Sf. Pavel. Ac lume ofera produse marcate de suferint. Trupurile noastre din momentul conceperii sunt nu numai structuri biotice, n-au numai via, din mom. conceperii ele poart intrinsec starea de mortalitate( ). De aceea, eforul de pastrare a sanatatii e unul justificat, el presupune urmarea lui Hristos. Avem resp. sa ne rugam pt cel bolnav ca si cum ne-am ruga pt noi, ca si confirmare a dorului nostru dup normalitate, dar nu tb dispreuit rolul medicilor. Nu putem merge pe linia: in numele BO se opun vaccinurile. Unele sunt absolut necesare. Asemenea micri sunt promovate de oameni necredincioi, prui credincioi, care promoveaz nv. sectare. n. lui Solomon spune c Dumnezeu l-a dat i pe medic. Tot El i d nelepciune s vindece. BOR accept transplantul de organe: doar dup ce a fost declarat moartea medico-legal; s i fac bine bolnavului.Bis. nu admite sau concepe ca n vederea sntii cuiva sa fie luat viaa altei persoane. Bis. se opune uciderii unei persoane. Nu poi respecta o persoan cnd i iei viaa. (Suntem singura ar din Europa care face reclame la medicamente. n 1834 s-a nfiinat prima facultate de Medicina homeopat din Rusia, la Sankt-Petersburg).EutanasiaEste o practic si un concept f controversat in bioetic si in morala in general. Termenul ca atare eutanasia a fost folosit pentru prima dat de Francis Bacon n sec 17, n lucrarea sa Instauratio Magna sau Novum organi. Aci el spune: eu spun si insisit ca sarcina medicului nu e doar de a stabili sanatatea, ci si aceea de a alina durerea si suferina care insotesc durerea si boala, aceea de a procura bolnavului o moarte blnda si linitit. Ca fapt in sine, eliminarea indivizilor afectati de boala incurabil, indiferent de faptul c erau sau aveau parte de o eutanasiere, a fost o practic inca din cele mai vechi timpuri ale istoriei.*Bolnavii grav si batranii erau ucii. *n Sparta Antic copiii handicapai erau lasati sa moar. Situaia era promovata si de Platon care n Republica spunea: medicina a devenit o metod de cultivare a bolii. Pt cei ale cror trupuri sunt intr-o stare continu de boal interioar, nu se prescrie niciun regim si nici nu li se transform viaa intr-o prelungit suferin sau stare de decreptitudine. Ac pt ca medicina nu e facut pt cei care nu tb tratai, chiar daca sunt mai bogati dect Midias. *Pt motive de utilitate si Aristotel aproba eutanasierea n Politica. *Epicur spunea: noi suntem stapanii durerilor, stapani in a le suporta daca ele sunt suportabile. In caz contrar suntem stapani in a prsi viata cu suflet linistit, asa cum prsim teatrul daca nu ne place piesa. Nu putem vb de sinonimie privind viaa de dincolo la cretini greci. Evreii erau foarte sraci n vorbirea despre via venic, viaa dup moarte. Grecii spuneau ca viata vesnica este o replic a vieii de aici. A gandi cum gandea Epicur nu era o problema in contextul antic. Nu era nimic anormal daca faceau pcate. Nu aveau aceast noiune. VT vine cu noiunea de pcat. Practica de a ucide nou nascutii cu malformatii a continuat pana in vremea lui Valens (364-378). El interzice ac lucru printr-un edict.*Pitagora si Socrate s-au impotrivit eutanasierii, la fel Hipocrate in juramantul lui se opune: nu ma voi lasa determinat de cuvantul nimanui in a promova o otrav sau in a-mi da consimmntul n aa ceva. *n lumea romana Cicero avea sa spuna: Tu Publius si toate persoanele drepte tb sa pstrai viaa i nu tb sa dispunei de ea fr a primi porunc de la Cel care v-a dat-o, ca s nu dai dovad c v-ai sustras de la misiunea umana pe care v-a incredintat-o Dumnezeu.Ideile erau impartite in Antichitate. *Creninismul a reprezentat o schimbare radical a moravurilor excluznd luarea vieii vreunui om. Este un bun pe care nu omul l d, deci el nu poate distruge ceea ce nu poate crea. n Evul Mediu, Thomas Morus (1478-1535) va vb n Utopia despre uciderea bolnavilor socotind aceasta lucrare act de intelepciune, religios si sfnt. Cei ce au folosit eutanasierea pe scara larga au fost nazitii aprox 700.000 oameni. Spre deosebire de Stalin care i ucidea pur i simplu. 1937 a ucis 80 episcopi rui. Nu-i punea problema eutanasierii. Ii omora fr menajamente.n sec XX mai multe ri au incercat legiferarea eutanasiei. 1974 rile si politicienii cu vederi eutanasiste au adunat intr-un formu m multi oameni de tiin. Ac din urm au formulat un document: Noi afirmam ca este imoral sa tolerezi sau sa impui suferinta. Credem in valoarea si in demnitatea individului. Ac lucru cere ca el sa fie tratat cu respect si sa decida liber in modrezonabil cu privire la soarta sa. Intre oamenii de stiinta in favoarea eutanasiei se numrau 3 premii Nobel. Cum se defineste eutanasia? In Dict. Larousse se intelege:*ansamblul mijloacelor prin care se produce o moarte fara suferinta, avnd drept scop scurtarea unei lungi agonii sau a unei boli foarte dureroase. n Dict. juridic penal se spune: eutanasie este uciderea savarsita sub impulsul unui sentiment moral pt a curma chinurile fizice ale unei persoane care sufera de o boala incurabila si a carei moarte din ac cauz este incurabil.Cartea drepturilor omului: prin eutanasie se intelege o actiune care prin natura sa provoaca moartea n locul eliminrii oricrei dureri. Suntem interesai sa iesim din viata fara dureri. Nu avem dreptul sa contribuim cu ceva la iesirea din viata asta. Doar rugaciunea o putem folosi, mprtanie, Maslu. Taina suferintei este o taina pe care nu o cunoastem, doar Dumnezeu o stie.n lit. de specialitate eutanasia a fost clasificat dup 2 criterii:a) modul si mijloacele de realizareb) in fct de acordul sau lipsei acordului celui bolnavDup a) eutanasia poate fi: activ, in cazul in care aceasta se realizeaz prin intervenia unei anumite persoane. Prin administrarea unui medicament letal. Poate fi si o eutanasie pasiv, at. cand ea se realizeaz prin omisiune sau inaciune. Aadar moartea va putea surveni prin intrerupera tratamentului, considerandu-se c eforul terapeutic va fi inutil. Forme ale eutanasiei pasive ar fi: intrerupera aparaturii de mentinere in via, intreruperea procedeelor medicale si a tratamentelor, intreruperea alimentatiei artificiale. Neaplicarea procedurilor de resuscitare cardio-pulmonare. Ac. criterii sunt socotite drept mijloace extraordinare de lupt mp suferinei. n situatia in care intervine aa zisa inversunare terapeutica (vor ca muribunzii sa fie vii cu orice pre), meninerea forat in ac stare vegetativ poate fi un abuz cu cheltuieli f mari, care ar putea fi folosite pt tratarea real a unuia care are nevoie. Bis. este imp actiunilor prin omitere si comitere care sa faciliteze moartea cuiva. E impotriva oricarei forme de persuasiune in care s-ar putea ajunge incat pacientul sa fie convins de utilitatea eutanasierii. Un asemenea act de ipocrizie se petrece n multe ri occidentale. n Olanda se pune paharul cu substane letale pe noptier i l bea cu zambetul pe bune, e fericit. Cf criteriului care vizeaz consimmntul sau lipsa lui din partea omului pt eutanasie, putem vb de eutanasie voluntar, non-voluntar i eutansaie involuntar.Voluntar repr. cazurile in care pacientul socotit c dispune de liberul exerciiu al fct. sale psihice, in mod liber decide sa i se curme viata sau sa contribuie la curmarea ei. Realizarea ac. lucru se poate face prin mijloace active sau pasive. El insusi isi ia medicamentul sau privarea de aparatele care il tineau in viat. Nu stim daca e un act constient sau o refulare din partea sistemului nervos vegetativ imp formelor de tratament. Pacientul in stare de inconstient are gestul de inlturare a medicamentelor.Non-voluntara se face fara consimtamantul bolnavului cand se pune capat vietii unei persoane care nu poate alege ea insasi intre a tri si a muri. Non-voluntar poate fi socotit si atunci cand nu se acord tratamentul adecvat unui nou sscut, pluri-malformat, care dpdv terapeutic nu are nicio sansa de supravieuire.Involuntar se realizeaz impotriva vointei bolnavului de a-i da consimtmntul, dar tre eutanasiat. E vb de cazurile de execuie prin eutanasie. In favoarea eutanasiei se aduc argumente:*Respectul fata de autonomia persoanei, fata de demnitate, dorinta de a curma durerile atroce pe care le au unele persoane lovite de boli incurabile dar si argumente de ordin economic.

*mp eutanasiei se pronunta o mare parte a omenirii, dat fiind faptul c: *Eutanasia e impotriva eticii medicale. Ea submineaz temeiurile increderii dintre medic i pacient. Eu e un act contra naturii. Eu e un act mp voinei lui Dumnezeu. Dpdv al moralei, doar Dumnezeu e stpnul vieii. Omul nu poate atenta la suveranitatea lui Dumnezeu sau s-i revendice pt sine acest titlu.Medicul nu are dreptul s modifice cursul vieii unei persoane. Dpdv crestin nu e suferinta inutil, ci tb sa realizam ca suferinta e identica cu suferinta Mantuitorului. Suferinta poate fi o consecinta a pacatului, uneori poate deveni un instrument al mantuirii proprii, nu stiu ce se petrece in psihicul unei persoane care depdv fizic se afl in imposibil de a se manifesta in mod deplin. Consimm bolnavului de a muri nu e sinonim cu consim de a fi ucis. Aa zisul consens liber in stare de suferinta, nu mai e liber. Suferinta te constrnge pt masuri ilogice, fara sens. Dpdv al moralei eutanasia e un pacat cu care Biserica nu va fi niciodata de acord. In situatii de boli incurabile, Biserica recomanda ingrijirea paliativ. Sunt medicamente care chiar daca nu vindeca, inltur durerea. (Pana de curand s-a crezut ca morfina grabeste moartea. Si s-a optat in folosirea ei pt ridicarea durerilor pacientului. Are dublu efect. Ridic durerea dar grbete moartea. Dar s-a constatat c nu e aa. Prin urmare, medicamentele pe baz de morfin sunt f bune). Sfritul omului e iminent, dar el tb sa ramana un proces natural, si nu accelerat, un sfrit in care omul sa fie in pace cu el, cu Dumnezeu si cu ceilali. Datoria nr 1 a doctorului nu e ac de a lupta mp morii, ci de a se pune in slujba vieii pana la capt, tiut fiind ca omul triete chiar si cand se afl in stadiul terminal al vieii fizice.

Page 26