Curs Nr. 4, 5, 6 - Factorii Care Influenteaza CI (2)

8/17/2019 Curs Nr. 4, 5, 6 - Factorii Care Influenteaza CI (2)

1/24


2/24

Schimburile comerciale interna ionale actualețse caracterizează prin:

• sunt derulate prin participarea unui număr totmai mare de actori comerciali;

• se desfă oară tot mai mult la nivel re ional;ș• sunt apana!ul unui număr relativ mic de

companii foarte mari;


3/24

factorii• "edefinirea constantă a raportului de forţe #n plan economic $

comercial;• %pariţia $i maturizarea fenomenelor de inte rare economică

re ională;• &iversificarea $i sporirea eficacităţii măsurilor de politică

comercială;• Factorii demo rafici;• Flu'urile de investi ii;ț• (ro resul tehnolo ic;•

)ransformările #n plan ener etic i #n cel al altor resurseșnaturale;• *volu ia costurilor de tranzac ie;ț ț• +odificarea cadrului institu ional;ț


4/24

"edefinirea raportului de forţe• Comerţul internaţional continuă să crească #n

ritmuri tot mai rapide,• -deile economice maturizate #n ţările dezvoltat

sunt tot mai mult asumate de ţările #n curs dedezvoltare $i de cele #n tranziţie,

• n următorii ani, / va atin e un nivel care varedesena tabloul polilor de putere,

• Se maturizeazăa treia revoluţie industrială care face ca lumea să devină multipolară.


5/24

Cont.• *uropa $i %merica trebuie să0$i asume

provocările lansate #n alte zone $i să caute solula acestea;• Se redefine$te scala avanta!elor comparative $i

competitive;• Spiritul de competiţie cuprinde toate economiilindiferent de nivelul lor de dezvoltare;

• )ot mai multe state #mbrăţi$ează valenţeleliberului schimb $i ale economiei de piaţă.


6/24

)abloul raporturilor de forţe poate fi sintetizat astfel:

• Situaţia *uropei nu este semnificativ mai bună sau marea dec1t a celorlalte re iuni2fra mentare politică, tensiunietnice, cre$tere economică relativ modestă, accentuareacompetiţiei pentru factori de producţie3;

• S % trebuie să facă faţă unui echilibru sensibil #ntredimensiunea eopolitică $i cea comercială, să0$isporească competitivitatea e'ternă $i să facă esturi politice surprinzătoare;

•5ările din %sia trebuie să depă$ească o serie de probleme structurale i să estioneze provocărileșinte rării de tip deschis;

• 5ările #n tranziţie trebuie să finalizeze noua arhitectu

a relaţiilor lor comerciale.


7/24

%pariţia $i maturizarea rupărilor re ionale• S0au constituit iniţial ca dero ări de la CN+F su

formă de zone de liber schimb $i uniuni vamale;• Ca urmare a efectelor de creare $i deturnare de come

au amplificat dar $i distorsionat flu'urile comercial

tradiţionale;• &evin laboratoare unde se e'perimentează noi normde conduită #n plan comercial;

• "e ionalizarea nu este incompatibilă cu dezideratu

de liberalizare comercială;• Consacră noi actori comerciali cu o forţă comercială de ne ociere sporită.


8/24

continuare

• 5ărilor care nu participă #ncă la astfel de rupănu le răm1ne dec1t să adere la cele e'istente sausă creeze noi rupări;

• +arile puteri comerciale care au respinsre ionalizarea $i0au schimbat #ntre timp vocaţ• Crearea unor rupări inte raţioniste conduce la

• -nternalizarea schimburilor comerciale;• Crearea unor centuri protecţioniste;• "edefinirea scalei avanta!elor comparative;• %ccentuează concurenţei;• niformizarea i simplificarea re lementărilor.ș


9/24

&iversificarea $i sporirea eficacităţii măsurilorde politică comercială

• Comerţul internaţional este derulat #n condiţiile uneiconcurenţe imperfectate de obstacole comerciale;

• 6ama acestor bariere s0a #mbo ăţit iar eficacitatea loa sporit continuu;

• S0a conturat olege a protecţiei constante;• 6enerează #nsemnate pierderi de bunăstare;• (useurile de protecţionism #nsoţesc de re ulă

momentele de con!unctură nefavorabilă;• 7arierele subminează bazele specializării.


10/24

Factorii demo rafici• n unele state #n curs de dezvoltare i #n toate ările dezvoltateș ț

tranzi ia demo rafică se află de!a #n stadiul său final, sporul natțeste descrescător i s0a instalat de!a proceseul deș8 rizonare8 demo rafică;

• (rovocările sunt: imi rarea, cre terea nivelului de educa ie i deș ț ș

urbanizare;• Factorii demo rafici influen ează comer ul interna ional pe celț ț ț pu in două canale:ț

• modificările care se produc la nivelul scalei avanta!elor comparative;• transformările care au loc #n ce prive te mărimea i compozi ia cereriș ș ț

importuri;• manitatea a #nre istrat 2reaped3, #n ultimii 49 de ani un divid

demo rafic


11/24

nele aspecte relevante• (rocesul de conver en ă demo rafică din ultimii 9 de ani aț

evoluat #n evidentă asimetrie cu cel al disparită ilor de dezvoltațdin aceea i perioadă;ș

• *volu iile demo rafice diferen iate # i pun amprenta asupraț ț școsturilor cu for a de muncă i asupra fundamentelor specializăț ș#n produc iei i competitivită ii la e'port;ț ș ț

• C1nd analizăm impactul factorului demo rafic asupraschimburilor comerciale ar trebui să ne concentrăm mai alesasupra modificărilor care se produc la nivelul cererii;

• nele tendin e demo rafice:ț• Cre terea ponderii celor care apar in clasei de mi!loc;ș ț• cre terea nivelului de duca ie;ș ț• cre terea ponderii persoanelor active #nalt calificate;ș• cre terea ponderii femeilor #n total for ă de muncă activă.ș ț


12/24

n concluzie• *volu iile demo rafice influen ează at1t scala avanta!elor comparative c1t iț ț ș

nivelul i structura cererii i deci i a importurilor;ș ș ș• )rebuie să ne a teptăm ca statele #n care e'istă sau va fi #n cre tere rata deș șdependen ă a persoanelor de v1rsta a treia să devină din net e'portatori deț bunuri intensive #n capital net importatori de astfel de bunuri i să # i vadăș șerodate avanta!ele comparative de inute acum la produsele intensive #n capiț

uman;• Cre terea ponderii persoanelor de v1rsta a treia va conduce la cre terea cererș ș pentru bunuri i servicii destinate special acestei cate orii;ș

• *mer en a clasei de mi!loc va contribui la schimbări importante #n structurațschimburilor comerciale interna ionale;ț

• Cre terea nmărului persoenelor bo ate din ările acum #n curs de dezvoltareș țenera noi i comple'e oportunită i de afaceri cee ace va contribui la cre tereș ț școmer ului interna ional.ț ț


13/24

Factorii investi ionaliț• %cumularea de capital fizic poate influen a schimburileț

comerciale #n mai multe moduri;• -nvesti iile străine influen ează natura i structura schimburilorț ț ș

comerciale;• )eoria economică privitoare la comer ul intern ional i ceaț ț ș

referitoare la investi iile interna ionale, s0au dezvoltat multă vrț țseparat;

• procesul de 8dezintegrare verticală a produc iei ț 8 amplificătranza iile transfrontaliere cu componente, piese, subsamble sauț păr i dar i cu produse finite i modifică direc ia flu'urilorț ș ș țcomerciale;

• )eoria economică postulează că, un volum mai mare de fonduriinvestite conduce la un volum, propor ional de mare, de schimbț

comerciale


14/24

n concluzie• -nvesti iile publice #n infrastructură pot contribui la apari ia #n viiț ț

a unor noi !ucători la nivelul peisa!ului comercial;• infrastructură de transport de calitate poate stimula schimburilecomerciale la nivel re ional, impulsiona comer ul cu servicii iț șmodifica fundamentele viitoare ale specializării pe produse iș procese;

• (rin intermediul investit iilor devine posibil ca o ară, specializatăț ț prezent #n sectoare intensive mai ales #n for ă de muncă slabțcalificată, să promoveze, pe termen mediu sau lun , structuri despecializare bazate pe sectoare intensive tehnolo ic;

• *'istă riscul ca, #n absen a unui cadru re lementar unitar privindținvesti iile străine directe sau de portofoliu, să se amplificețcoeficientul de diver en ă re lementară care poate afecta alocareațeficientă a resurselor la scară interna ională.ț

•


15/24

Factorul tehnolo ic• &iferen ele #n ce prive te situarea pe o scală a intensivită iiț ș ț

tehnolo ice determină decala!e #ntre state #n ce prive te nivelușveniturilor i ale deschiderii comerciale e'terne;ș

• %vansul #n plan tehnolo ic a reprezentat principalul vector alcre terii economice i al dinamicii comer ului interna ional #nș ș ț țultimele două secole i va fi i mai important #n secolul actual;ș ș

• %naliza fundamentelor schimburilor comerciale cu produseintensive #n tehnolo ie de v1rf ne oferă posibilitatea să constatăcă asistăm la o re ionalizare a efectelor de antrenare pe care leinduce avansul tehnolo ic;

• *volu iile din ultimii ani produse la nivelul producerii dețcunoa tere i la cel al preferin elor consumatorilor arată că efectș ș țde economie de scară i de diversitate, #n prezent apana! al marșcompanii, nu vor mai avea relevan a pe care o au, al ii fiindț ț

determinan ii competitivită ii #n viitorul previzibil.ț ț


16/24

Factorul tehnolo ic <• "ela ia dintre pro resul tehnolo ic i schimburile comercialeț ș

transfrontaliere este una bidirec ională;ț• %vandul tehnolo ic este un principal detonator al dinamicii iș

mai ales structurii schimburilor comerciale;• (rintre factorii care s0a demonstrat că influen ează semnificativț

#nclina ia către inovare, se deta ează comer ul interna ional;ț ș ț ț• n teoria economică se postulează că firmele cele mai producti

e'portă i că, dintre acestea, cele i mai productive # iș ș șinterna ionalizează activită ile productive;ț ț

• n teoria economicătradi ionalăț nu s0au luat #n considerareefectele de antrenare pe care le are pro resul tehnolo ic asupraflu'urilor de import i de e'port;ș

• %vansul tehnolo ic a avut un impact notabil asupra nivelului

costurilor de tranzac ie.ț


17/24

Factorul tehnolo ic =

• &iminuarea costurilor cu serviciile de comunica ii influen eazăț țcomer ul interna ional #n mai multe feluri:ț ț

• se reduc costurile de tranzac ie variabile ceea ce va enera cre terea volumuluiț șschimburilor comerciale, la un nivel cel pu in similar cu cel la care a contribuitțliberalizarea comercială;

• asistăm i la diminuarea costurilor fi'e de tranzac ie, pe calea #mbunătă irii accesuluiș ț țe'portatorilor i importatorilor la informa ii cu privire la poten ialii parteneri i la cadrș ț ț șre lementar i institu ional aplicabil;ș ț

• costurile de tranza ie mai reduse influen ează structura schimburilor comerciale;ț ț

• (ro resele ob inute #n cre terea stocului de cunoa tere iț ș ș șdiseminarea acesteia au contribuit la:

• cre terea ponderii produselor intemediare #n total schimburi comerciale e'terne;ș• o dinamică impresionantă a comer ului cu servicii;ț• proliferarea comer ului electronic;ț• atra erea ărilor #n curs de dezvoltare #n comer ul interna ionalț ț ț


18/24

n viitor vom asista la:

• cre terea importan ei comer ului electronic #nș ț țraport cu formele tradi ionale de schimburițcomerciale;

• cre terea participării -++0urilor la comer ulș ținterna ional;ț

• la implicarea unor noi actori economici #nsectoarele #nalt intesive tehnolo ic;

• la modificarea de fond a scalei avanta!elorcomparative.

( i ă i d ă ii l


19/24

(rovocarea ener etică i cea a dotării cu alte resurseșnaturale

• %naliza impactului resurselor naturale asupra schimburilor comerciale interna ionalețtrebuie făcută cu luarea #n considerare a următoarelor a'e de cauzalitate:

• neuniformitatea distribu iei lor geografice;ț • volatilitatea pre urilor;ț • volumul dotării cu astfel de factori;• procesele inovative implicate;• externalită i negative la contact cu provocările ambientale.ț

• )oate aceste a'e influen ează at1t prodc ia c1t i schimburile comerciale e'terne av1nd ț ț șsuport aceste resurse;• Neuniformitatea răsp1ndirii pe lob a acestor factori, influen ează at1t avanta!elorț

comparative ale statelor c1t i fundamentele intensită ii #n factori de produc ie a procș ț ț productive;

• &in punct de vedere al factorului resurse s0au conturat c1teva dileme: cum determină pie ele, fie ele concuren iale sau nu, rata de e'trac ie a resurselor naturale epuizabile>ț ț ț poate fi luat adecvat #n considerare echilibrul inter enera ional >ț

• nul dintre indicatorii cei mai relevan i de care depinde noua competitivitate a produți proceselor tehnolo ice #n prezent i mai ales #n perspectivă sunt intensitatea iș ș ș

eficacitatea ener etică.


20/24

Factorul lo istic• Costurile ocazionate de transportarea bunurilor de la producător la utilizator

acestora influen ează volumul, direc ia i fundamentele ar umentative aleț ț șschimburilor comerciale interna ionale;ț

• %cestea determină unde plasăm linia de demarca ie dintre bunurilețcomrcializabile i cele necomercializabile i dacă o firmă este apabilă să e'poș și cum # i poate or aniza produc ia #n străinătate;ș ș ț

• )eoria economică s0a bazat pe numeroase prezum ii eronate sau incomplete;ț• (rin reducerea ecartului dintre pre urile #n ara de ori ine i cele la destina ieț ț ș ț

diminuarea costurilor de transport poate contribui la sporirea amei de bunuatrase #n circuitul comercial interna ional;ț

• n le ătură cu impactul costurilor de transport asupra schimburilor comerci

drulate la nivel interna ional se pot identifica cel pu in două surse deț țincertitudine:• Prima sursă de incertitudine decur e din maniera #n care este or anizată

produc ia la nivel lobal;ț• O a doua sursă de incertitudine decur e din volatilitatea cererii pentru anumite

produse .


21/24

Factorul lo istic <

• Costurile de transport sunt influen ate de:ț• caracteristicile produselor,• distan a eo rafică,ț• disponibilitatea i calitatea re elelor deș ț

infrastructură,• concuren a e'istentă pe pia a transporturilor,ț ț• evolu iile tehnolo ice,ț• facilită ile comerciale,ț• costurile carburan ilor.ț


22/24

+odificările produse la nivelul cadrului institu ionalț• n decursul timpului s0a consolidat o interesantă le ătură de cauzalitate dint

pro resele #nre istrate #n planul armonizării re lementărilor i arhitecturiloș

institu ionale i evolu ia schimburilor comerciale la nivel re ional iț ș ț șinterna ional;ț• rela ia de cauzalitate este una biunivocă, fiecare determinant influen 1nd i fiiț ț ș

influen at de ceilal i;ț ț• (roblema pe care trebuie să o urmărim este dacă acest factor este unul endo e

sau unul e'o en peisa!ului comercial interna ional;ț• n domeniul tiin ei economice, institu iile sunt cadre principiale i normativș ț ț școmple'e, compuse din norme sociale, le isla ie de bază, re imuri politice sațacorduri interna ionale #n conformitate cu care sunt elaborate i implementatț ș politicile publice 2#n cazul nostru, politica comercială3 i sunt structurateș

schimburile economice;• -nstitu iile sunt formale sau informale. %t1t cadrul institu ional formal c1t i ț ț șinformal influen ează comer ul interna ional;ț ț ț

• &iferen ele de natură institu ională #ntre state enerează costuri de tranzac ieț ț țadi ionale care scumpesc bunurile comercializate i stau la baza procesului deț ș

confi urare a scalei avanta!elor comparative pentru anumite sectoare de e'por


23/24


24/24

"edefinirea rolului companiilor transnaţionale

• Noile schimbări #n tabloul comercial au făcut posibilă lobalizarea iar C)N au transpus0o #n practică,

• C)N nu sunt actori noi ai tabloului economic,ce s0a schimbat este doar rolul lor #n cadrulschimburilor comerciale;

• *ste comentabilă comparaţia #ntre potenţialul

statelor $i cel al corporaţiilor;• Comerţul internaţional este tot mai mult oafacere intracorporatistă.

Documents

Curs Nr. 4, 5, 6 - Factorii Care Influenteaza CI (2)