Curs Nr 4 Infectii. Generalitati

Embed Size (px)

DESCRIPTION

good

Citation preview

  • CURS NR. 4INFECTIILE IN CHIRURGIEBy BA

    By BA

  • DefinitieInfectia totalitatea fenomenelor biologice rezultate din patrunderea si inmultirea germenilor patogeni in organismul uman sau deveniti ca atare.

    Infectia chirurgicalaeste o infectie ce necesita tratament chirurgical s-a dezvoltat inaintea, sau ca o complicatie, a actului operator.Tratamentul se aplica la nivelul unde se manifesta procesul infectios (puroi).

    By BA

    By BA

  • Clasificare Clasificare:primare (care apar spontan): apendicita flegmonoasa, abcesul, flegmonul. infectii aparute dupa leziuni ale tesuturilor sau in urma unui traumatism chirurgical: infectiile plagilor si abcesele postoperatorii

    Aceste infectii apar secundar multiplicarii locale a bacteriilor cu invazia si distructia tesuturilor care sunt urmate de eliberarea de exo- si endotoxine; consecinta acestor procese este o reactie de raspuns la agresiune cu manifestari locale si generale.

    By BA

    By BA

  • CLASIFICAREA INFECTIILOR(dupa MELENEY)Dupa rasunetul asupra organismului:

    - infectii care se autolimiteaza (bolnavul se vindeca fara tratament medical sau chirurgical)- infectii importante care necesita tratament (ex.: septicemii, pneumonii, empieme, peritonite primitive)- infectii fulminante (ex.: mediastinite, celulite retroperitoneale, encefalite)By BA

    By BA

  • Dupa timpul in care devin manifeste:

    - infectii chirurgicale preoperatorii (microorganismele au invadat organismul inainte de orice act chirurgical)- infectii chirurgicale operatorii (microbii invadeaza organismul in cursul sau ca rezultat al interventiei chirurgicale)- infectii operatorii ce pot fi prevenite- infectii operatorii ce nu pot fi prevenite- infectii chirurgicale postoperatorii (sunt complicatii ale operatiilor sau ale tratamentului postoperator)By BA

    By BA

  • ETIOPATOGENIECauzele determinante:Germeni infeciosi din mediul extern ( aer, ap, obiecte )= infecie exogenGermeni infecioi din flora bolnavului = infecie autogen

    Flora autolog ce colonizeaz organismul este de 3 feluri:Saprofit ( se dezvolt pe substane organice moarte )Comensal ( pe tegumente i mucoase n coexisten nenociv )Simbiotic ( asociat organismului cu beneficiu de ambele pri )

    By BA

    By BA

  • INFECTIA. GENERALITATIAre 4 caracteristici:Focarul infecios este de regul evident la examenul clinicFrecvent este polimicrobian i formeaz puroiAre caracter invazivFocarul necesit incizie, debridare, drenaj, asociat cu tratament medical

    By BA

    By BA

  • INFECTIA. GENERALITATIPOARTA DE INTRARE : leziuni ale tegumentului, unele din acestea fiind practic miniem ; diseminari hematogene ; infectii ascendente pe tractul genital feminin, infectii cu punct de plecrae renal, focare dentare etc.

    TIPURI DE GERMENI : - germeni patogeni aerobi si/sau anaerobi din mediul extern - germeni saprofiti, deveniti brusc virulenti si capabili de a elabora toxine cu infectii deosebit de severe.By BA

    By BA

  • FACTORI FAVORIZANI:GENERALI unele stri patologice congenitale ( agranulocitoz, aplazia timic, etc. ) sau dobndite ( tare organice ) i de vrstele extreme

    LOCALI favorizeaz infeciile: traumatisme diverse, corpi sau material strin n plgi, tuburi de dren, tulburri circulatorii, etc.

    Mecanismul de producere a infeciei chirurgicale este n raport cuCalea de ptrundere a germenilorPatogenitatea agenilorRezistena organismului

    By BA

    By BA

  • Calea de ptrundere poate fi:a) direct cnd plaga ia contact direct cu germenii din mediu, caviti septice, tegumente, haine, instrumente nesterile

    b) indirect germenii fiind vehiculai hematogen, limfatic, de-a lungul unor interstiii sau prin translocaie parietalPatogenitatea agenilor infecioi se caracterizeaz prin: a) capacitatea de invazieb) anularea mecanismelor de aprare ale organismuluic) producere de leziuni n celule i esuturiBy BA

    By BA

  • Rezistena organismului

    Cuprinde totalitatea mijloacelor specifice i nespecifice, a cror activitate reunit realizeaz capacitatea de aprare n faa agresiunii.

    Prima linie de aprare = pielea sntoas care acioneaz prin:IntegritateConcentraia de NaClA doua linie este reprezentat de:Sistemul de fagocite mobile i fixeAnticorpi sintetizai de Ly B

    By BA

    By BA

  • Rspunsul organismului la agresiune este:a) LOCAL modificrile din jurul focarului infecios, n scopul distrugerii germenilor i limitrii expansiunii. Particip: Microcirculaia prin vasodilataieFagocitele i complementulTNF Anticorpi care distrug celulele purttoare de antigenb) REGIONAL intrarea n funciune a nodulilor limfatici care controleaz zona cu instalarea adenopatiei. Nodulii limfatici au 3 roluri:Filtru pentru germeniDistrugerea germenilorFormarea de anticorpic) SISTEMIC cuplarea mecanismelor de aprare pe linia Ag-Ac. Pierderea controlului local sau extinderea inflamaiei conduce la instalarea sindromului de rspuns inflamator sistemic SIRS cu apariia MOFSBy BA

    By BA

  • DIAGNOSTICUL INFECTIILORInfeciile chirurgicale se manifest prin semne locale i generale n raport de natura, virulena germenilor i reactivitatea organismului.Infeciile acute- brusc cu predominena semnelor generaleInfeciile cronice- debut lent sau urmarea unei infecii acuteSemne si simptome clasice ( Celsus si cimpletate de Hunter)- roseata pielii (rubor)- vasodilatatie locala- tumefierea (tumor)- exudat cu producere de puroi- caldura locala (calor)-vasodilatatie si activarea fluxului sangui- durerea (dolor) excitarea terminatiilor nervoase- perturbarea functiei (functio laesa) imobilizare reflexa sau voluntaraBy BA

    By BA

  • SEMNE REGIONALE:Limfangit reticular sau troncularAdenita sau adenoflegmon instalarea i agravarea infeciei n nodulii limfatici

    SEMNE GENERALE:

    Ascensiunea termic poate depi 40C ca rspuns la aciunea toxinelor i antigenelorFrisonul bacteriemia i toxemiaTahicardia concordant cu febraAlterarea strii generale ( astenie, adinamie, inapeten, etc. )Alte semne ( icter, erupii cutanate, dispnee, etc. )By BA

    By BA

  • SEMNE LOCALE SI GENERALE ALE INFECTIEIDUREREA-dolor,prin excitatia receptorilor nervosi cresterea presiunii - caracter :arsura,usturime,pulsatilitate - caracter ascendent,accentuata de compresiune sau de declivitateROSEATA rubor - reactii vasomotorii-dilatatii, staza -evid. In localiz.superficiale -apare precoce - extensie limfangita,limfadenitaCALDURA calor locala -denota activitate metabolica intensa si o buna reactivitate

    By BA

    By BA

  • SEMNE LOCALE TUMEFACTIA tumor crestere in volum -se dezvolta in paralel cu infectia -se deceleaza la inspectie si palpare -acumulare de lichid-edem godeu IMPOTENTA FUNCTIONALA fnctio- laesa,descrisa deHunter -reducerea capacitatii functionale unui segment sau organ -pozitii antalgice

    FLUCTUENTA la palpare bidigitala senzatie de lichid care se deplaseaza( PREZENTA PUROIULUI)

    By BA

    By BA

  • SEMNE GENERALEDepind de gravitatea infectiei FEBRA-apare obligatoriu -nu apare la anergici -depinde de tipul infectiei ,agentul pa- togen ,reactivitatea organismului FRISONUL: in forme grave -insoteste febra -determinat de ag. patogen,revarsat in circulatie PULSUL : normal in infectiile usoare si tahicardic in formele grave -modif. T.A.,astenie,cefalee,curbaturaBy BA

    By BA

  • SEMNE GENERALE SEMNE UMORALE -leucocitoza -semne ale insuficientei de organ EVOLUTIA CLINICA A INFECTIILOR 1.Contaminarea 2.Incubatia 3.Faza bacteriologica 4.Faza de debut 5.Faza de infectie declarataBy BA

    By BA

  • DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC Reprezinta recoltarea si identificarea germenului cauzator al infectiei -antibiograma- atb. cu actiune maxima RECOLTAREA PROBEI :in chirurgie - in timpul operatiei - din plagi infectate- - bolnavi cu septicemie/soc toxico-septicBy BA

    By BA

  • EXPLORRI PARACLINICESe utilizeaz:

    Frotiu din plag sau secreie, coloraia GramCulturi din plag sau secreii, n aerobioz i anaerobiozHemoculturi n cursul frisoanelorHLG cu formula leucocitarVSHUree, glicemie, transaminaze, etc.Ultrasonografie n coleciile profundeScintigrafiiCT sau RMN pentru colecii purulente ale diferitelor organe profunde

    By BA

    By BA

  • Etapele diagnosticului bacteriologic 1.Examinare MACROSCOPICA - dupa aspect 2.Examinare pe FROTIURI 3.Insamintare pe medii de cultura 4.Identificarea culturilor : criterii 5.Cercetarea sensibilitatii la antibioticeBy BA

    By BA

  • Cresterea numarului leucocitelor- proportionala cu gravitatea infectiei- poate lipsi la batrani, bolnavii gravi sau tarati, cand poate apare chiar si leucopenia- exista si cazuri in care numarul leucocitelor ramane normal dar exista o deviere la stanga a formulei leucocitare (cresterea numarului granulocitelor)

    Hemocultura:- testul de laborator cel mai fidel in identificarea unei boli infectioase- ajuta la stabilirea tipului de microbi- sunt edificatoare numai dupa 30-90 min. de la accesul febril By BA

    By BA

  • PRINCIPII DE TRATAMENTTRATAMENTUL PROFILACTICConst n:

    Evitarea traumatismelorTratarea corect a plgilor sau a altor traumatismeRespectarea regulilor de asepsie i antisepsieIgiena pieliiImunizri active

    By BA

    By BA

  • TRATAMENTUL INFECTIILOR CHIRURGICALETratamentul chirurgicalTratamentul antibiotic - este un tratament adjuvant al infectiei- este de prima intentie in infectiile cu tendinta la generalizare

    Antibiotice: - bactericide omoara activ microbii - bacteriostatice impiedica dezvoltarea bacteriilorPrincipiile fundamentale ale antibioterapiei:- administrarea unei substante active impotriva microbului infectant- contact adecvat intre antibiotice si microorganism-absenta sau minimizarea efectelor secundareBy BA

    By BA

  • TRATAMENTUL CHIRURGICAL

    Pentru tratarea focarului, n raport cu natura i gravitatea infeciei de execut:Incizii n zona de infecie care trebuie s fie largiContraincizii n zonele situate la distan de incizie care s nu permit retenionarea puroiuluiDebridarea esuturilor ce formeaz septuriExcizia esuturilor necrozate pn n esut sntosSplarea cavitii cu soluii antisepticeDrenaj cu lame sau tuburiPansamentBy BA

    By BA

  • TRATAMENTUL MEDICAL

    Const n:

    Revulsii locale cu ghea sau antisepticeAntibioterapie administrat iniial n raport cu germenele identificat pe frotiu apoi n funcie de sensibilitatea lui la antibiotice. n infecii grave se recomand Ab cu spectru larg administrate parenteralVaccinoterapia nespecificMetronidazol n perfuzii n infeciile cu anaerobi i cu bacteroiziTratament simptomatic: Analgezice, antipiretice, etc.By BA

    By BA

  • Chimioprofilaxia se aplica unui bolnav neinfectat dar expus unei posibile infectii. Este o masura controversata ce si-a dovedit inconstant utilitatea.

    Asepsia intestinala - in chirurgia colonului exista un risc crescut de contaminare si infectare a campului operator - pregatirea preoperatorie incepe cu 3 zile de dieta ce nu lasa reziduu digestiv, clisme si purgatii, pentru a reduce flora din colon - se administreaza antibiotice cu spectru larg

    Antibioterapia intraperitoneala: este instilarea antibioticelor in cavitatea peritoneala- are indicatii in: perforatia organelor digestive, abcese intraabdominale, fistule digestive cu pierderi mari, pelviperitonite, suturi parietale dupa evisceratii, etc.By BA

    By BA

  • EVOLUIE - COMPLICAIIEvoluia se face spre agravare cu invadarea esuturilor din jur cu tendin la generalizare. Vindecarea spontan se obine foarte rar n infecii de gravitate redus.

    Complicaii:

    Extensii localeDistrugeri de esuturi vecine cu apariia de hemoragii, miozite, osteite, osteomielite, etc.Septicemii, septicopioemii

    By BA

    By BA

  • INFECTIA POSTOPERATORIE DE PLAGASurvine prin contaminarea plagii in timpul sau dupa actul chirurgicalPlagile operatorii pot fi impartite in:- curate sau necontaminate- usor contaminate- greu contaminate- infectateInfectia plagilor apare in general intre ziua a 5-a si a 10-a postoperatorPrimul semn este febra dupa care apar semnele clasice de inflamatieInfectiile profunde subfasciale sunt mai dificil de recunoscutMajoritatea sunt infectii cu bacterii gram sau anaerobiOrice plaga chirurgicala poate fi considerata mai mult sau mai putin contaminata

    By BA

    By BA

  • Principiile prevenirii infectiei de plaga:- act chirurgical ingrijit, bland si curat- reducerea contaminarii pe toate caile- sustinerea starii generale a bolnavului- antibioterapiaMulte tehnici folosite in chirurgie au scopul de a reduce contaminareaPlagile au susceptibilitatea cea mai mare de infectare de la suprafata in primele 24-48 hMecanismele de aparare ale bolnavului trebuie sustinute prin: sustinere volemica, oxigenare arteriala, repaus, protejarea SNC, vaccinuriSe poate folosi antibioterapie profilacticaTratamentul plagilor infectate postoperator:- deschiderea plagii si favorizarea drenajului- antibioterapie selectiva- plaga poate fi lasata sa se vindece per secundam sau poate fi inchisa prin sutura secundara cand este curata, granulataBy BA

    By BA

  • PROFILAXIA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI Masuri de asepsie si antisepsie Conditii de comportament in sala de operatie Spalarea miinilor Manusile de cauciuc Cimpul operator Pregatirea bolnavuluiBy BA

    By BA

  • PROFILAXIA INFECTIILOR INTRASPITALICESTI Scurtarea spitalizarii Reducerea microbilor din colon Antibitico-profilaxia Tehnica chirurgicalaBy BA

    By BA