PERETELE PERETELE ABDOMINALABDOMINAL

Peretele abdominalPeretele abdominal

Teritoriul antero-lateral al peretelui al Teritoriul antero-lateral al peretelui al peretelui abdominalperetelui abdominal

Peretele posterior este acoperit de Peretele posterior este acoperit de regiunile spatelui, se evidențiază pe regiunile spatelui, se evidențiază pe fața internă a abdomenului, la nivelul fața internă a abdomenului, la nivelul retroperitoneului, unde este descris retroperitoneului, unde este descris ca regiune lombo-iliacăca regiune lombo-iliacă

Peretele abdominalPeretele abdominal Format din mai multe straturi suprapuse :Format din mai multe straturi suprapuse : - pielea : fină, mobilă și elastică; cea mai caracteristică - pielea : fină, mobilă și elastică; cea mai caracteristică

formațiune cutanată este cicatricea ombilicală situată formațiune cutanată este cicatricea ombilicală situată aproximativ la mijlocul distanței dintre apendicele xifoid aproximativ la mijlocul distanței dintre apendicele xifoid și simfiza pubianăși simfiza pubiană

- subcutisul : este de grosime variabilă, conține vasele, - subcutisul : este de grosime variabilă, conține vasele, nervii, limfaticele și nervii peretelui abdominalnervii, limfaticele și nervii peretelui abdominal

- stratul musculo-aponevrotic este format din 3 straturi - stratul musculo-aponevrotic este format din 3 straturi musculo-aponevrotice suprapuse acoperite la exterior și musculo-aponevrotice suprapuse acoperite la exterior și interior de două fascii : fascia exoabdominală și fascia interior de două fascii : fascia exoabdominală și fascia endoabdominală. Acest plan conține vasele și nervii endoabdominală. Acest plan conține vasele și nervii intrinseci ai peretelui abdominalintrinseci ai peretelui abdominal

- spațiul properitoneal situat între fascia endoabdominală - spațiul properitoneal situat între fascia endoabdominală și peritoneul parietal, conține vestigiile embrionare și peritoneul parietal, conține vestigiile embrionare fibroase și vasele cu traiect longitudinalfibroase și vasele cu traiect longitudinal

- peritoneul parietal- peritoneul parietal

Mușchii peretelui abdominalMușchii peretelui abdominal 3 straturi musculo-aponevrotice suprapuse3 straturi musculo-aponevrotice suprapuse Rol important în biomecanica trunchiului, în statica și Rol important în biomecanica trunchiului, în statica și

dinamica organelor abdominaledinamica organelor abdominale Miotoamele la nivelul peretelui toracic și-au păstrat Miotoamele la nivelul peretelui toracic și-au păstrat

metameria, la nivelul peretelui abdominal miotoamele metameria, la nivelul peretelui abdominal miotoamele metamerice se unesc dar își păstrează vascularizația și metamerice se unesc dar își păstrează vascularizația și inervația segmentarăinervația segmentară

Pătura externă are fibrele orientate în jos și medial, formează Pătura externă are fibrele orientate în jos și medial, formează la nivelul peretelui toracic mușchii intercostali externi, iar la la nivelul peretelui toracic mușchii intercostali externi, iar la nivelul peretelui abdominal mușchiul oblic externnivelul peretelui abdominal mușchiul oblic extern

Pătura mijlocie, cu fibrele orientate în sus și medial la nivelul Pătura mijlocie, cu fibrele orientate în sus și medial la nivelul peretelui toracic formează mușchii intercostali interni iar la peretelui toracic formează mușchii intercostali interni iar la nivelul peretelui abdominal formează mușchii oblici interninivelul peretelui abdominal formează mușchii oblici interni

Pătura internă are fibrele orientate transversal, la nivelul Pătura internă are fibrele orientate transversal, la nivelul peretelui toracic formează mușchiul transvers al toracelui, iar peretelui toracic formează mușchiul transvers al toracelui, iar la nivel abdominal mușchiul transvers abdominalla nivel abdominal mușchiul transvers abdominal

Mușchii peretelui abdominalMușchii peretelui abdominal

Principala funcție este cea de presă Principala funcție este cea de presă abdominalăabdominală

Au o structură musculo-aponevrotică, cu o Au o structură musculo-aponevrotică, cu o parte musculară activă și una aponevrotică parte musculară activă și una aponevrotică pasivăpasivă

Arhitectonica peretelui abdominal se Arhitectonica peretelui abdominal se caracterizează printr-un dispozitiv în plasăcaracterizează printr-un dispozitiv în plasă

Zone de rezistență crescută : teaca drepților, Zone de rezistență crescută : teaca drepților, linia albălinia albă

Zone de rezistență scăzută : zonele herniareZone de rezistență scăzută : zonele herniare

Mușchii peretelui abdominalMușchii peretelui abdominal

Funcțiile musculaturii abdominale :Funcțiile musculaturii abdominale : de presă abdominalăde presă abdominală Evacuare a viscerelor(micțiune, defecație, Evacuare a viscerelor(micțiune, defecație,

naștere)naștere) Acte reflexe(tuse, strănut)Acte reflexe(tuse, strănut) Creșterea forței musculareCreșterea forței musculare Creșterea rezistenței peretelui abdominalCreșterea rezistenței peretelui abdominal

M. oblic externM. oblic extern Reprezintă stratul muscular superficial al peretelui Reprezintă stratul muscular superficial al peretelui

abdominalabdominalOrigineOrigine : fața externă a coastelor V-XII, prin digitații care : fața externă a coastelor V-XII, prin digitații care

alternează cu cele ale marelui dorsal și ale marelui dințatalternează cu cele ale marelui dorsal și ale marelui dințatInserțieInserție : buza externă a crestei iliace, linia albă, : buza externă a crestei iliace, linia albă,

ligamentul inghinalligamentul inghinalFibrele aponevrotice sup-lat de tuberculul pubian se Fibrele aponevrotice sup-lat de tuberculul pubian se

grupează în crus laterale(pe tuberculul pubian) și crus grupează în crus laterale(pe tuberculul pubian) și crus mediale(pe simfiza pubiană). Cei 2 stâlpi sunt solidarizați mediale(pe simfiza pubiană). Cei 2 stâlpi sunt solidarizați între ei prin fibre arciforme intercrurale. Aceste fibre între ei prin fibre arciforme intercrurale. Aceste fibre delimitează împreună anulus inguinalis superficialisdelimitează împreună anulus inguinalis superficialis

AcțiuneAcțiune : în contracție unilaterală flectează coloana și : în contracție unilaterală flectează coloana și determină o rotadetermină o rota’’ie a toracelui de partea opusăie a toracelui de partea opusă

InervațieInervație : n.intercostali V-XII, n.iliohipogastric și : n.intercostali V-XII, n.iliohipogastric și ilioinghinaliilioinghinali

M. Oblic internM. Oblic intern Formează pătura mijlocie a peretelui abdominal, Formează pătura mijlocie a peretelui abdominal,

fasciculele musculo-aponevrotice au o direcție fasciculele musculo-aponevrotice au o direcție oblică în sus și medial, inversă oblicului externoblică în sus și medial, inversă oblicului extern

OrigineOrigine : aponevroza dorso-lombară(fascia thoraco- : aponevroza dorso-lombară(fascia thoraco-lumbalis); linia intermediară a crestei iliace, lumbalis); linia intermediară a crestei iliace, jumătatea laterală a ligamentului inghinaljumătatea laterală a ligamentului inghinal

InserțieInserție : marg. Inf a coastelor X-XII, linia albă, : marg. Inf a coastelor X-XII, linia albă, marginea sup a simfizei pubiene și a pubisului marginea sup a simfizei pubiene și a pubisului prin intermediul tendonului conjunctprin intermediul tendonului conjunct

AcțiuneAcțiune : în contracție unilaterală flectează coloana : în contracție unilaterală flectează coloana și rotează toracele de partea sa, intervine în expir și rotează toracele de partea sa, intervine în expir și presiune abdominalăși presiune abdominală

InervațieInervație : n.intercostali X-XII, n.iliohipogastric și : n.intercostali X-XII, n.iliohipogastric și ilioinghinalilioinghinal

M.Transvers abdominalM.Transvers abdominal Formează stratul muscular profund, fibrele Formează stratul muscular profund, fibrele

musculo-aponevrotice au un traiect transversal. musculo-aponevrotice au un traiect transversal. Limita dintre porțiunea musculară și aponevrotică a Limita dintre porțiunea musculară și aponevrotică a mușchiului formează o linie cu convexitatea situată mușchiului formează o linie cu convexitatea situată lateral(linea semilunaris Spiegel)lateral(linea semilunaris Spiegel)

Origine : fața internă a coastelor VII-XII, aponevroza Origine : fața internă a coastelor VII-XII, aponevroza dorso-lombară, buza internă a crestei iliace, dorso-lombară, buza internă a crestei iliace, jumătatea laterală a ligamentului inghinaljumătatea laterală a ligamentului inghinal

Inserție : linia albă, simfiza pubiană și marginea Inserție : linia albă, simfiza pubiană și marginea superioară a pubisului, prin intermediul tendonului superioară a pubisului, prin intermediul tendonului conjunctconjunct

Acțiune : strânge toracele ca un brâu, expirator, Acțiune : strânge toracele ca un brâu, expirator, presa abdominalăpresa abdominală

Inervație : n.intercostali V-XII, n.iliohipogastric și Inervație : n.intercostali V-XII, n.iliohipogastric și ilioinghinalilioinghinal

M. Drept abdominalM. Drept abdominal

Alungit, situat anterior, cuprins între Alungit, situat anterior, cuprins între aponevrozele mușchilor lați ai aponevrozele mușchilor lați ai abdomenului, care îi formează o abdomenului, care îi formează o teacă(vagina musculi recti abdominis)teacă(vagina musculi recti abdominis)

Mușchiul își păstrează urmele metameriei, Mușchiul își păstrează urmele metameriei, fibrele formează 4-5 pântece musculare, fibrele formează 4-5 pântece musculare, intersectate de zone intersectate de zone aponevrotice(intersectiones tendineae), aponevrotice(intersectiones tendineae), care fixează mușchiul de peretele anterior care fixează mușchiul de peretele anterior al teciial tecii

M. Drept abdominalM. Drept abdominal

Origine : fața externă a cartilajelor costale Origine : fața externă a cartilajelor costale V-VII, fața externă a apofizei xifoideV-VII, fața externă a apofizei xifoide

Inserție : marginea superioară a simfizei și Inserție : marginea superioară a simfizei și ramurii pubisuluiramurii pubisului

Acțiune : flectează toracele pe bazin și Acțiune : flectează toracele pe bazin și invers, intervine în expirație și presă invers, intervine în expirație și presă abdominală. Datorită inscripțiunilor abdominală. Datorită inscripțiunilor tendinoase mușchiul se poate contracta tendinoase mușchiul se poate contracta parțialparțial

Inervație : n.intercostali VI-XIIInervație : n.intercostali VI-XII

M.cremasterM.cremaster

2 fascicule musculare se desprind din 2 fascicule musculare se desprind din oblicul intern și transversul oblicul intern și transversul abdominal, ce înfășoară funiculul abdominal, ce înfășoară funiculul spermatic până la scrotspermatic până la scrot

Lipsesc la femeieLipsesc la femeie Este inervat de n.genitofemoral, Este inervat de n.genitofemoral,

ridică testicolul, are rol în reflexul ridică testicolul, are rol în reflexul cremasteriancremasterian

M.pyramidalisM.pyramidalis

Este un mic mușchi triunghiular Este un mic mușchi triunghiular așezat cu baza în jos, în teaca așezat cu baza în jos, în teaca drepților, înaintea m.drept abdominaldrepților, înaintea m.drept abdominal

Fibrele pleacă de pe ramura Fibrele pleacă de pe ramura superioară a pubelui și de pe simfiza superioară a pubelui și de pe simfiza pubiană și se pierd în linia albăpubiană și se pierd în linia albă

Este inervat de nervul intercostal XII, Este inervat de nervul intercostal XII, este un tensor neglijabil al liniei albe, este un tensor neglijabil al liniei albe, poate lipsipoate lipsi

M.Quadratus lumborumM.Quadratus lumborum

Este situat posterior, de o parte și alta a Este situat posterior, de o parte și alta a coloanei vertebralecoloanei vertebrale

OrigineOrigine : treimea posterioară a buzei : treimea posterioară a buzei interne a crestei iliaceinterne a crestei iliace

InserțieInserție : marginea inferioară a coastei XII, : marginea inferioară a coastei XII, apofizele costiforme a vertebrelor lombareapofizele costiforme a vertebrelor lombare

AcțiuneAcțiune : în contracție unilaterală înclină : în contracție unilaterală înclină coloana de partea lui, în contracție coloana de partea lui, în contracție bilaterală determină o extensie a coloaneibilaterală determină o extensie a coloanei

InervațieInervație : plexul lombar : plexul lombar

Formațiunile fibro-conjunctive Formațiunile fibro-conjunctive ale peretelui abdominalale peretelui abdominal

Fascia abdominală superficială(fascia Fascia abdominală superficială(fascia exoabdominală). În porțiunea inferioară se exoabdominală). În porțiunea inferioară se descriu 2 fascii superficiale : una descriu 2 fascii superficiale : una adipoasă(fascia lui Camper) și una adipoasă(fascia lui Camper) și una membranoasă(fascia lui Scarpa)membranoasă(fascia lui Scarpa)

Fascia abdominală superficială inferior Fascia abdominală superficială inferior formează lig. Suspensorium penis/clitoridis și formează lig. Suspensorium penis/clitoridis și un al doilea ligament : lig.fundiforme penis, un al doilea ligament : lig.fundiforme penis, care înconjoară ca o ansă baza penisuluicare înconjoară ca o ansă baza penisului

Fascia endoabdominală, căptușește cavitatea Fascia endoabdominală, căptușește cavitatea abdomino-pelvină(fascia transversală, fascia abdomino-pelvină(fascia transversală, fascia ilio-psoică, fascia lombară)ilio-psoică, fascia lombară)

Fascia transversalis-Fascia transversalis-dependințe fibroasedependințe fibroase

Fascia umbilicalis acoperă fața internă a inelului Fascia umbilicalis acoperă fața internă a inelului ombilicalombilical

Lig.interfoveolare Hesselbach, uneori poate Lig.interfoveolare Hesselbach, uneori poate conține fibre musculare(mușchiul interfoveolar); conține fibre musculare(mușchiul interfoveolar); se fixează pe ligamentul inghinal la locul de unire se fixează pe ligamentul inghinal la locul de unire dintre 1/3 medie și internă și pe marginea dintre 1/3 medie și internă și pe marginea externă a arcadei Douglas. De o parte și alta a externă a arcadei Douglas. De o parte și alta a lig. Interfoveolar se formează fossa inguinalis lig. Interfoveolar se formează fossa inguinalis medialis și fossa inguinalis lateralis, cea din urmă medialis și fossa inguinalis lateralis, cea din urmă reprezentând anulus inguinalis profundusreprezentând anulus inguinalis profundus

Ligamentul Henle, formațiune fibroasă Ligamentul Henle, formațiune fibroasă triunghiulară cu baza pe ramura superioară a triunghiulară cu baza pe ramura superioară a simfizei pubiene și pubisuluisimfizei pubiene și pubisului

Fascia transversalis-Fascia transversalis-dependințe fibroasedependințe fibroase

Septum femorale : obturează orificiul intern Septum femorale : obturează orificiul intern al canalului femural, separă cavitatea al canalului femural, separă cavitatea abdominală de rădăcina membrului inferior, abdominală de rădăcina membrului inferior, implicat în producerea herniilor femuraleimplicat în producerea herniilor femurale

Bandeleta ilio-pubiană a lui Thomson, Bandeleta ilio-pubiană a lui Thomson, corespunzător ligamentului inghinal, pe corespunzător ligamentului inghinal, pe fața internă a acestuia, inserate pe spina fața internă a acestuia, inserate pe spina iliacă ant-sup și tuberculul pubian. Poate fi iliacă ant-sup și tuberculul pubian. Poate fi considerat o zonă de trecere a fasciei considerat o zonă de trecere a fasciei transversale în fascia iliopsoicătransversale în fascia iliopsoică

Lig. inguinaleLig. inguinale Ligamentul Poupart, arcada FallopeLigamentul Poupart, arcada Fallope Dependință fibroasă a aponevrozei m.oblic ext, întinsă Dependință fibroasă a aponevrozei m.oblic ext, întinsă

între spina iliaca ant-sup și tuberculul pubianîntre spina iliaca ant-sup și tuberculul pubian Porțiunea laterală a lig. Inghinal are aspect aponevrotic, Porțiunea laterală a lig. Inghinal are aspect aponevrotic,

se intersectează inserția OE cu originea OI și MTse intersectează inserția OE cu originea OI și MT Porțiunea medială are aspect de ligament. Reflexia Porțiunea medială are aspect de ligament. Reflexia

superioară formează lig. Reflex Colles, fibre iradiate în superioară formează lig. Reflex Colles, fibre iradiate în sus și medial spre aponevroza OE de partea opusă, care sus și medial spre aponevroza OE de partea opusă, care se incrucișează pe linia mediană cu cele de partea opusă. se incrucișează pe linia mediană cu cele de partea opusă. Reflexia posterioară formează lig. Lacunar Gimbernat, Reflexia posterioară formează lig. Lacunar Gimbernat, care rotunjește colțul ascuțit dintre ramura superioară a care rotunjește colțul ascuțit dintre ramura superioară a pubisului și lig. Inghinal. Lig. Lacunar se fixează pe pubisului și lig. Inghinal. Lig. Lacunar se fixează pe creasta pectineală(pectem ossis pubis).creasta pectineală(pectem ossis pubis).

La nivelul pectem ossis pubis se prind de periost tendonul La nivelul pectem ossis pubis se prind de periost tendonul conjunct, lig lacunar, dreptul abdominal care împreună conjunct, lig lacunar, dreptul abdominal care împreună dau un cordon fibros rezistent lig pectineale Cooperdau un cordon fibros rezistent lig pectineale Cooper

Linea albaLinea alba Rafeu tendinos întins între apofiza xifoidă și marginea Rafeu tendinos întins între apofiza xifoidă și marginea

superioară a simfizei pubiene, pe linia mediană a superioară a simfizei pubiene, pe linia mediană a abdomenuluiabdomenului

Este constituită din încrucișarea pe linia mediană a Este constituită din încrucișarea pe linia mediană a fibrelor aponevrotice ale mușchilor lați ai abdomenuluifibrelor aponevrotice ale mușchilor lați ai abdomenului

Atât capătul superior cât și cel inferior este fortificat Atât capătul superior cât și cel inferior este fortificat de fascicule fibroase longitudinale. Inferior se de fascicule fibroase longitudinale. Inferior se ancorează de simfiza pubiană prin adminiculum lineae ancorează de simfiza pubiană prin adminiculum lineae albaealbae

Porțiunea superioară se întinde până sub ombilic cu 2 Porțiunea superioară se întinde până sub ombilic cu 2 laturi de degete, lată de 20 mmlaturi de degete, lată de 20 mm

Porțiunea inferioară lată de 2-3 mmPorțiunea inferioară lată de 2-3 mm La miLa mijjlocul liniei albe se găsește anulus umbilicalislocul liniei albe se găsește anulus umbilicalis

Linea albaLinea alba Intersecţiile aponevrotice, care alcătuiesc linia Intersecţiile aponevrotice, care alcătuiesc linia

albă, din loc în loc formează mici orificii eliptice. albă, din loc în loc formează mici orificii eliptice. Numărul acestor orificii este mai constant în Numărul acestor orificii este mai constant în segmentul supraombilical al liniei albe. În cazuri segmentul supraombilical al liniei albe. În cazuri patologice prin aceste mici orificii herniează ţesut patologice prin aceste mici orificii herniează ţesut adipos preperitoneal, conţinând epiploon sau adipos preperitoneal, conţinând epiploon sau intestin. Acestea sunt herniile liniei albe, sau intestin. Acestea sunt herniile liniei albe, sau hernii epigastrice, denumite astfel datorită hernii epigastrice, denumite astfel datorită localizării lor mai frecvente în segmentul localizării lor mai frecvente în segmentul supraombilical. Astfel linia albă, ax de rezistenţă supraombilical. Astfel linia albă, ax de rezistenţă maximă a peretelui abdominal pe linia mediană maximă a peretelui abdominal pe linia mediană anterioară, reprezintă în acelaşi timp şi o zonă de anterioară, reprezintă în acelaşi timp şi o zonă de slabă rezistenţă.slabă rezistenţă.

Vagina musculi recti Vagina musculi recti abdominisabdominis

Fiecare dintre cei doi mușchi drepți abdominali este Fiecare dintre cei doi mușchi drepți abdominali este cuprins într-o teacă fibroasă, formată din aponevrozele cuprins într-o teacă fibroasă, formată din aponevrozele mușchilor lați ai abdomenului și fascia transversă. Cele 2 mușchilor lați ai abdomenului și fascia transversă. Cele 2 teci sunt separate complet de linia albăteci sunt separate complet de linia albă

Are un perete anterior(lamina anterior) și unul Are un perete anterior(lamina anterior) și unul posterior(lamina posterior)posterior(lamina posterior)

În cele 2/3 sup peretele ant este format de aponevroza În cele 2/3 sup peretele ant este format de aponevroza OE și lama ant a aponevrozei OI. Peretele post este OE și lama ant a aponevrozei OI. Peretele post este format din lama post a aponevrozei OI și aponevroza MT format din lama post a aponevrozei OI și aponevroza MT și FTși FT

În 1/3 inf peretele ant este format de aponevroza OE, În 1/3 inf peretele ant este format de aponevroza OE, cele 2 lame aponevrotice ale OI și aponevroza MT. cele 2 lame aponevrotice ale OI și aponevroza MT. Peretele posterior este alcătuit de FTPeretele posterior este alcătuit de FT

Locul de trecere între porțiunea aponevrotică și cea Locul de trecere între porțiunea aponevrotică și cea fascială pe peretele posterior al tecii este marcată de o fascială pe peretele posterior al tecii este marcată de o linie concavă inferior(linea arcuata Douglas)linie concavă inferior(linea arcuata Douglas)

Vagina musculi recti Vagina musculi recti abdominisabdominis

Spaţiul premuscular este situat între peretele anterior al Spaţiul premuscular este situat între peretele anterior al tecii şi muşchi. La nivelul intersecţiilor aponevrotice tecii şi muşchi. La nivelul intersecţiilor aponevrotice muşchiul aderă de peretele anterior, astfel încât acest muşchiul aderă de peretele anterior, astfel încât acest spaţiu cu un conţinut de ţesut conjunctiv lax, este spaţiu cu un conţinut de ţesut conjunctiv lax, este compartimentat.compartimentat.

Spaţiul retromuscular este delimitat de suprafaţa Spaţiul retromuscular este delimitat de suprafaţa posterioară a dreptului abdominal şi peretele posterioară a dreptului abdominal şi peretele aponevrotico-fascial posterior al tecii. Acest spaţiu aponevrotico-fascial posterior al tecii. Acest spaţiu retromuscular este unitar, aici neexistând aderenţe între retromuscular este unitar, aici neexistând aderenţe între muşchi şi teacă. Deasupra simfizei, acest spaţiu muşchi şi teacă. Deasupra simfizei, acest spaţiu retromuscular se lărgeşte, datorită distanţării fasciei retromuscular se lărgeşte, datorită distanţării fasciei transversale de dreptul abdominal, deoarece muşchiul se transversale de dreptul abdominal, deoarece muşchiul se inseră pe versantul anterior al simfizei, iar fascia inseră pe versantul anterior al simfizei, iar fascia transversală trece posterior de simfiză. Se delimitează transversală trece posterior de simfiză. Se delimitează deasupra simfizei un spaţiu suprapubian, denumit deasupra simfizei un spaţiu suprapubian, denumit cavitatea sau spaţiul suprapubian a lui Leusser. Acest cavitatea sau spaţiul suprapubian a lui Leusser. Acest spaţiu conţine ţesut adipos şi ramura pubiană a arterei spaţiu conţine ţesut adipos şi ramura pubiană a arterei epigastrice inferioareepigastrice inferioare

Spațiul properitonealSpațiul properitoneal Spaţiul preperitoneal este cuprins între fascia transversală şi Spaţiul preperitoneal este cuprins între fascia transversală şi

peritoneul parietal anterior. peritoneul parietal anterior. Ţesutul celulo-adipos, care umple acest spaţiu, continuă cu ţesutul Ţesutul celulo-adipos, care umple acest spaţiu, continuă cu ţesutul

celulo-adipos al celorlalte teritorii extraperitoneale ale cavităţii celulo-adipos al celorlalte teritorii extraperitoneale ale cavităţii abdomino-pelvine. Posterior de simfiza pubiană, spaţiul abdomino-pelvine. Posterior de simfiza pubiană, spaţiul preperitoneal se lărgeşte şi continuă cu spaţiul retropubian sau preperitoneal se lărgeşte şi continuă cu spaţiul retropubian sau prevezical al lui Retzius (Spatium retropubicum). În ţesutul celulo-prevezical al lui Retzius (Spatium retropubicum). În ţesutul celulo-adipos al spaţiului preperitoneal, dedesubtul ombilicului, se află adipos al spaţiului preperitoneal, dedesubtul ombilicului, se află vestigii embrionare, care converg înspre ombilic, cuprinse între vestigii embrionare, care converg înspre ombilic, cuprinse între lamă fibroasă,cu aspect de fascie. Ele sunt:lamă fibroasă,cu aspect de fascie. Ele sunt:

ligamentul ombilical median, reprezintă fostul canal alantoidian ligamentul ombilical median, reprezintă fostul canal alantoidian (uraca)(uraca)

ligamentele ombilicale mediale, două cordoane fibroase rezultate ligamentele ombilicale mediale, două cordoane fibroase rezultate din obstrucţia postnatală a arterelor ombilicaledin obstrucţia postnatală a arterelor ombilicale

fascia ombilico-prevezicală a lui Testut, include relicvatele fascia ombilico-prevezicală a lui Testut, include relicvatele embrionare amintite. Are o formă triunghiulară, aşezată cu baza embrionare amintite. Are o formă triunghiulară, aşezată cu baza prevezical, cu vârful la ombilic. Această fascie dispusă în plan prevezical, cu vârful la ombilic. Această fascie dispusă în plan frontal, compartimentează spaţiul preperitoneal şi retropubian.frontal, compartimentează spaţiul preperitoneal şi retropubian.

Peritoneul parietalPeritoneul parietal Peritoneul parietal anterior reprezintă ultimul strat peretelui Peritoneul parietal anterior reprezintă ultimul strat peretelui

abdominal. Este uşor decolabil, separat fiind de teaca abdominal. Este uşor decolabil, separat fiind de teaca drepţilor prin spaţiul preperitoneal. Deasupra simfizei, drepţilor prin spaţiul preperitoneal. Deasupra simfizei, peritoneul parietal se distanţează trecând posterior ţi peritoneul parietal se distanţează trecând posterior ţi acoperind organele cavităţii pelviene.acoperind organele cavităţii pelviene.

Vestigiile embrionare ridică peritoneul parietal la acest nivel Vestigiile embrionare ridică peritoneul parietal la acest nivel în cute şi anume:în cute şi anume:

Uracha fibrozată determină median plica umbilicală Uracha fibrozată determină median plica umbilicală mediană (plica umbilicalis mediana), plica ombilicală mediană (plica umbilicalis mediana), plica ombilicală medială (Plica umbilicalis medialis) fiind formată de medială (Plica umbilicalis medialis) fiind formată de cordonul arterei ombilicale.cordonul arterei ombilicale.

Artera epigastrică inferioară cudează peritoneul formând Artera epigastrică inferioară cudează peritoneul formând plica ombilicală laterală.plica ombilicală laterală.

Între plicile ombilicale mediale şi plica ombilicală mediană, Între plicile ombilicale mediale şi plica ombilicală mediană, deasupra simfizei pubiene se află cîte o mică depresiune deasupra simfizei pubiene se află cîte o mică depresiune peritoneală, denumită gropiţă supravezicală (Fossa peritoneală, denumită gropiţă supravezicală (Fossa supravesicalis).supravesicalis).

Peritoneul parietalPeritoneul parietal

Plica epigastrică, delimitează la baza ei Plica epigastrică, delimitează la baza ei două depresiuni:două depresiuni:

gropiţa inghinală medială (Fossa inguinalis gropiţa inghinală medială (Fossa inguinalis medialis) situat medial de plica epigastricămedialis) situat medial de plica epigastrică

gropiţa inghinală laterală (Fossa inguinalis gropiţa inghinală laterală (Fossa inguinalis lateralis) lateral de plica arterei lateralis) lateral de plica arterei epigastrice; este locul de angajare a epigastrice; este locul de angajare a cordonului spermatic, respectiv ligamentul cordonului spermatic, respectiv ligamentul rotund al uterului în canalul inghinal, rotund al uterului în canalul inghinal, reprezentând deci orificiul profund al reprezentând deci orificiul profund al acestui canal.acestui canal.

Arterele peretelui Arterele peretelui abdominalabdominal

Artere segmentare dispuse transversal, ramuri Artere segmentare dispuse transversal, ramuri ale aortei abdominaleale aortei abdominale

Artere dispuse longitudinal, ramuri din a.iliacă Artere dispuse longitudinal, ramuri din a.iliacă externă, femurală, toracică internăexternă, femurală, toracică internă

Ultimele 2-3 a.intercostale post, a. Subcostală; 4-Ultimele 2-3 a.intercostale post, a. Subcostală; 4-5 a.lumbales5 a.lumbales

A.epigastrica inf(din a.iliaca ext), properitoneal în A.epigastrica inf(din a.iliaca ext), properitoneal în direcția ombilicului , perforează FT, intră în teaca direcția ombilicului , perforează FT, intră în teaca dreptului în spatele dreptului abdominal. Are dreptului în spatele dreptului abdominal. Are următoarele ramuri : r.pubicus, următoarele ramuri : r.pubicus, r.obturatorius(corona mortis), a.cremasterica, a. r.obturatorius(corona mortis), a.cremasterica, a. Ligamentului rotundLigamentului rotund

A.circumflexă iliacă profundă(a.iliacă ext) urcă în A.circumflexă iliacă profundă(a.iliacă ext) urcă în interstițiul muscular dintre OI și MTinterstițiul muscular dintre OI și MT

Arterele peretelui Arterele peretelui abdominalabdominal

A. Epigastrica sup(din a.mamara int) A. Epigastrica sup(din a.mamara int) părăsește toracele prin interstițiul dintre părăsește toracele prin interstițiul dintre porțiunea sternală și costală a porțiunea sternală și costală a diafragmei(hiatul Larrey), apoi intră în teaca diafragmei(hiatul Larrey), apoi intră în teaca drepților. Se anastomozează periombilical cu drepților. Se anastomozează periombilical cu a.epigastrica inf(anastomoză între sistemul a.epigastrica inf(anastomoză între sistemul aortic superior și inferioraortic superior și inferior

Ramurile superficiale ale a. Ramurile superficiale ale a. Femurale(a.circumflexa iliaca superficiala, Femurale(a.circumflexa iliaca superficiala, a.epigastrica superficiala,a.rușinoase a.epigastrica superficiala,a.rușinoase externe) irigă subcutisul părții inferioare a externe) irigă subcutisul părții inferioare a peretelui abdominalperetelui abdominal

Venele peretelui abdominalVenele peretelui abdominal

Afluenții VCS (ultimele 2-3Vv.intercostale Afluenții VCS (ultimele 2-3Vv.intercostale post, Vv,lumbale primele 2 perechi,Vv. post, Vv,lumbale primele 2 perechi,Vv. Epigastrice sup)Epigastrice sup)

Afluenții VCI(Vv lumbale ultimele 2 Afluenții VCI(Vv lumbale ultimele 2 perechi), v. Epigastrica inf, v.circumflexa perechi), v. Epigastrica inf, v.circumflexa iliaca profunda, v.epigastrica superf, iliaca profunda, v.epigastrica superf, v.circumflexa iliaca superficiala, v.circumflexa iliaca superficiala, v.rușinoase externe)v.rușinoase externe)

Afluenții v.porte(Vv. Paraumbilicale urcă Afluenții v.porte(Vv. Paraumbilicale urcă de-a lungul lig. Rotund)de-a lungul lig. Rotund)

Venele peretelui abdominal – Venele peretelui abdominal – anastomoze venoaseanastomoze venoase

Anastomozele cavo-cavale, se realizează între afluenţii Anastomozele cavo-cavale, se realizează între afluenţii sistemului venos cav superior şi inferior. Aceste sistemului venos cav superior şi inferior. Aceste anastomoze se situează atât la nivelul venelor anastomoze se situează atât la nivelul venelor superficiale, cât şi în profunzimea peretelui abdominal.superficiale, cât şi în profunzimea peretelui abdominal.

Superficial, în stratul subcutanat, între venele Superficial, în stratul subcutanat, între venele superficiale extrinsece ale peretelui toracic, care aparţin superficiale extrinsece ale peretelui toracic, care aparţin teritoriului venei cave superioare şi venele superficiale teritoriului venei cave superioare şi venele superficiale ale peretelui abdominal- ramuri tributare ale sistemului ale peretelui abdominal- ramuri tributare ale sistemului cav inferiorcav inferior

Profund, se realizează anastomoze venoase între venele Profund, se realizează anastomoze venoase între venele epigastrice superioare şi inferioare, respectiv epigastrice superioare şi inferioare, respectiv anastomoza venelor lombare, cu vena cavă inferioară anastomoza venelor lombare, cu vena cavă inferioară pe de o parte şi venele lombare ascendente pe de altă pe de o parte şi venele lombare ascendente pe de altă parteAnastomozele porto-cavale, se formează între parteAnastomozele porto-cavale, se formează între ramurile sistemului venos cav şi cele ale venei porte. O ramurile sistemului venos cav şi cele ale venei porte. O astfel de reţea anastomotică se situează pastfel de reţea anastomotică se situează peerriiombilical, ombilical, denumit sistem venos periombilicaldenumit sistem venos periombilical

Limfaticele peretelui Limfaticele peretelui abdominalabdominal

Peretele abdominal dispune de două plexuri limfatice, unul situat Peretele abdominal dispune de două plexuri limfatice, unul situat superficial, altul profund.superficial, altul profund.

Limfaticele superficialeLimfaticele superficiale Din partea supraombilicală se varsă în nodulii limfatici axilari (Nodi Din partea supraombilicală se varsă în nodulii limfatici axilari (Nodi

lymphatici axillares).lymphatici axillares). Din partea subombilicală a nodulii limfatici inghinali superficiali (Nodi Din partea subombilicală a nodulii limfatici inghinali superficiali (Nodi

lymphatici inguinales superficiales), în nodulii aşezaţi superior (Tractus lymphatici inguinales superficiales), în nodulii aşezaţi superior (Tractus horisontalis).horisontalis).

Limfaticele profundeLimfaticele profunde ale peretelui abdominal au următoarele traiect: ale peretelui abdominal au următoarele traiect: Din zona profundă antero-laterală supraombilicală, de-a lungul vaselor Din zona profundă antero-laterală supraombilicală, de-a lungul vaselor

epigastrice superioare, confluând în noduli limfatici sternali (Nodi epigastrice superioare, confluând în noduli limfatici sternali (Nodi lymphatici sternales).lymphatici sternales).

Din zona profundă antero-laterală subombilicală, vasele limfatice de-a Din zona profundă antero-laterală subombilicală, vasele limfatice de-a lungul vaselor epigastrice inferioare se drenează în nodulii iliaci externi lungul vaselor epigastrice inferioare se drenează în nodulii iliaci externi (Nodi limph.iliaci externi). Pe traiectul vaselor epigastrice inferioare se află (Nodi limph.iliaci externi). Pe traiectul vaselor epigastrice inferioare se află câteodată câţiva mici noduli limfatici, numiţi noduli limfatici epigastrici câteodată câţiva mici noduli limfatici, numiţi noduli limfatici epigastrici (Nodi lymphatici epigastrici).(Nodi lymphatici epigastrici).

Din partea posterioară a peretelui abdominal, în nodulii limfatici lombari, Din partea posterioară a peretelui abdominal, în nodulii limfatici lombari, din jurul aortei abdominale (Nodi lymph.lumbales).din jurul aortei abdominale (Nodi lymph.lumbales).

Nervii peretelui abdominalNervii peretelui abdominal Inervaţia motorie şi sensitivă a peretelui abdominal este Inervaţia motorie şi sensitivă a peretelui abdominal este

segmentară fiind asigurată de ultimele şase perechi ale nervilor segmentară fiind asigurată de ultimele şase perechi ale nervilor intercostali şi primele trei ramuri ale plexului lombar. intercostali şi primele trei ramuri ale plexului lombar. Trunchiurile nervoase se situează în grosimea peretelui în Trunchiurile nervoase se situează în grosimea peretelui în interstiţiul dintre oblicul intern şi transversul abdominal.interstiţiul dintre oblicul intern şi transversul abdominal.

Nervii intercostali VII-XII (Nn.intercostales), denumiţi şi nervii Nervii intercostali VII-XII (Nn.intercostales), denumiţi şi nervii intercosto-abdominali, părăsesc spaţiile intercostale, se intercosto-abdominali, părăsesc spaţiile intercostale, se situează pe peretele antero-lateral al abdomenului în interstiţiul situează pe peretele antero-lateral al abdomenului în interstiţiul descris mai sus, perforează peretele posterior al tecii drepţilor, descris mai sus, perforează peretele posterior al tecii drepţilor, pătrunzând în teacă. pătrunzând în teacă. Traiectul nervilor diferă în felul următor:Traiectul nervilor diferă în felul următor:

Al VII şi VIII-lea nerv intercostal are un traiect arcuat Al VII şi VIII-lea nerv intercostal are un traiect arcuat corespunzător rebordurilor costale.corespunzător rebordurilor costale.

Al IX-lea nerv, are un traiect orizontal, orientat deasupra Al IX-lea nerv, are un traiect orizontal, orientat deasupra ombilicului.ombilicului.

Al X-XI-XII-lea nervi intercostal, au un traiect oblic descendent. Al X-XI-XII-lea nervi intercostal, au un traiect oblic descendent. Nervul X se îndreaptă spre ombilic, nervii Xi şi XII (numit Nervul X se îndreaptă spre ombilic, nervii Xi şi XII (numit subcostal) inervează teritoriul inferior, pubian al peretelui subcostal) inervează teritoriul inferior, pubian al peretelui abdominal.abdominal.

Nervii peretelui abdominalNervii peretelui abdominal Ramurile nervilor intercosto-abdominali sunt:Ramurile nervilor intercosto-abdominali sunt: Ramuri musculare, păstrează caracterul segmentar Ramuri musculare, păstrează caracterul segmentar

al inervaţiei motorie.al inervaţiei motorie. Ramurile cutanate laterale (Rr.cutanei lateralis) se Ramurile cutanate laterale (Rr.cutanei lateralis) se

distribuie tegumentului de pe faţa laterală a distribuie tegumentului de pe faţa laterală a abdomenului.abdomenului.

Ramurile cutanate anterioare (Rr.cutanei Ramurile cutanate anterioare (Rr.cutanei anteriores), inervează tegumentul pe faţa anteriores), inervează tegumentul pe faţa anterioară a abdomenului.anterioară a abdomenului.

Ramuri sensitive profunde la peritoneul parietal, Ramuri sensitive profunde la peritoneul parietal, importante pentru înţelegerea localizării importante pentru înţelegerea localizării segmentare a unor reflexe patologice (de segmentare a unor reflexe patologice (de ex.reflexul de apărare musculară; iradierea durerii ex.reflexul de apărare musculară; iradierea durerii din profunzime la suprafaţă corespunzător din profunzime la suprafaţă corespunzător dermatoamelor etc.).dermatoamelor etc.).

Nervii peretelui abdominalNervii peretelui abdominal Plexul lombarPlexul lombar cu primele sale trei ramuri, participă la cu primele sale trei ramuri, participă la

complectarea inervaţiei motorie şi sencomplectarea inervaţiei motorie şi senzzitive a peretelui abdominal itive a peretelui abdominal în partea inferioară a acestuia. Aceşti nervi vin în raport cu canalul în partea inferioară a acestuia. Aceşti nervi vin în raport cu canalul inghinal, deci nu intră în teaca drepţilor.inghinal, deci nu intră în teaca drepţilor.

Nervul iliohipogastricNervul iliohipogastric (N.iliohypogastricus),. (N.iliohypogastricus),. Ramurile musculare sunt destinate muşchilor laterali ai Ramurile musculare sunt destinate muşchilor laterali ai

abdomenului,abdomenului, Ramurile cutanate (R.cutaneus lateralis et anterior) inervează Ramurile cutanate (R.cutaneus lateralis et anterior) inervează

tegumentul părţii inferioare a peretelui abdominal.tegumentul părţii inferioare a peretelui abdominal. Nervul ilioinghinalNervul ilioinghinal (N.ilioinguinalis) (N.ilioinguinalis) Ramuri musculare, pentru sectorul cel mai inferior al muşchilor Ramuri musculare, pentru sectorul cel mai inferior al muşchilor

latero-abdominali.latero-abdominali. Ramuri terminale sensitive (Nn.scrotales anteriores sau Nn.labiales Ramuri terminale sensitive (Nn.scrotales anteriores sau Nn.labiales

anteriores), care trec prin orificiului inghinal superficial şi se anteriores), care trec prin orificiului inghinal superficial şi se dispersează în tegumentul teritoriului genital.dispersează în tegumentul teritoriului genital.

Nervul genito-femoralNervul genito-femoral (N.genitofemoralis), are ramură terminală (N.genitofemoralis), are ramură terminală genitală (R.genitalis), se ataşează feţei posterioare a funiculului genitală (R.genitalis), se ataşează feţei posterioare a funiculului spermatic sau ligamentului rotund. Iese prin orificiul inghinal spermatic sau ligamentului rotund. Iese prin orificiul inghinal superficial, inervează cremasterul şi pielea teritoriului genital.superficial, inervează cremasterul şi pielea teritoriului genital.

Topografia peretelui Topografia peretelui abdominalabdominal

Topografia peretelui Topografia peretelui abdominalabdominal

Prin împărţirea anatomo-clinică a peretelui abdominal, rezultă un Prin împărţirea anatomo-clinică a peretelui abdominal, rezultă un număr mai mare de regiuni, necesare pentru localizarea precisă număr mai mare de regiuni, necesare pentru localizarea precisă atât al unui teritoriu pe peretele abdominal, cât şi al raportării atât al unui teritoriu pe peretele abdominal, cât şi al raportării proiecţiei organelor intraabdominale, atât sub aspect normal cât şi proiecţiei organelor intraabdominale, atât sub aspect normal cât şi patologic.patologic.

Prin diviziunea anatomo-topografică în regiuni a peretelui Prin diviziunea anatomo-topografică în regiuni a peretelui abdominal, rezultă un număr mai mic de regiuni.abdominal, rezultă un număr mai mic de regiuni.

Linia xifosternală, trece transversal la nivelul joncţiunii xifo-Linia xifosternală, trece transversal la nivelul joncţiunii xifo-sternale. Corespunde în mare, proiecţiei pe peretele toracic sternale. Corespunde în mare, proiecţiei pe peretele toracic anterior al diafragmei. Planul xifosternal plasat la acest nivel, anterior al diafragmei. Planul xifosternal plasat la acest nivel, corespunde vertebrei D9.corespunde vertebrei D9.

Linia subcostală trece prin punctele cele mai inferioare ale Linia subcostală trece prin punctele cele mai inferioare ale rebordurilor costale. Planul subcostal corespunzător acestei linii, rebordurilor costale. Planul subcostal corespunzător acestei linii, posterior se află la înălţimea vertebrei L3.posterior se află la înălţimea vertebrei L3.

Linia supracristală trece peste cele mai ridicate puncte ale crestei Linia supracristală trece peste cele mai ridicate puncte ale crestei iliace. Planul supracristal, posterior corespunde vertebrei L4.iliace. Planul supracristal, posterior corespunde vertebrei L4.

Linia pararectală este trasă longitudinal la marginea externă a Linia pararectală este trasă longitudinal la marginea externă a dreptului abdominal. Se află în continuarea liniei medioclaviculare, dreptului abdominal. Se află în continuarea liniei medioclaviculare, proiectată jos la mijlocul ligamentului inghinal.proiectată jos la mijlocul ligamentului inghinal.

Regiuni anatomo-cliniceRegiuni anatomo-clinice Etajul abdominal superiorEtajul abdominal superior::regiunea epigastrică (R.epigastrica) sau epigastrul regiunea epigastrică (R.epigastrica) sau epigastrul

(Epigastrum).(Epigastrum).regiunea hipocondrului dreaptă (R.hypochondrica dextra) sau regiunea hipocondrului dreaptă (R.hypochondrica dextra) sau

hipocondrul drept.hipocondrul drept.regiunea hipocondrului stângă (R.hypochondrica sinistra) sau regiunea hipocondrului stângă (R.hypochondrica sinistra) sau

hipocondrul stâng.hipocondrul stâng. Etajul abdominal mijlociuEtajul abdominal mijlociu::regiunea ombilicală (R.umbilicalis) sau mezogastrum regiunea ombilicală (R.umbilicalis) sau mezogastrum

(Mezogastrium).(Mezogastrium).regiunea laterală dreaptă (R.lateralis dextra) sau flancul drept.regiunea laterală dreaptă (R.lateralis dextra) sau flancul drept.regiunea laterală stângă (R.lateralis sinistra) sau flancul stâng.regiunea laterală stângă (R.lateralis sinistra) sau flancul stâng. Etajul abdominal inferiorEtajul abdominal inferior::regiunea pubiană (R.pubica) sau hipogastrul (Hipogastrium).regiunea pubiană (R.pubica) sau hipogastrul (Hipogastrium).regiunea inghinală dreaptă (R.inguinalis dextra).regiunea inghinală dreaptă (R.inguinalis dextra).regiunea inghinală stângă (R.inguinalis sinistra).regiunea inghinală stângă (R.inguinalis sinistra).

Regiuni anatomo-Regiuni anatomo-topograficetopografice

Regiunea sterno-costo-pubiană (regiunea mediană a Regiunea sterno-costo-pubiană (regiunea mediană a abdomenului- R.abdominis mediana), este o regiune abdomenului- R.abdominis mediana), este o regiune mediană extinsă impară, care conţine epigastrul, mediană extinsă impară, care conţine epigastrul, mezogastrul şi hipogastrul, mezogastrul şi hipogastrul,

Regiunea ombilicală, este o mică regiune de referinţă Regiunea ombilicală, este o mică regiune de referinţă situată corespunzător ombilicului. Nu are omolog în situată corespunzător ombilicului. Nu are omolog în regiunile anatomo-clinice. Regiunea ombilicală din regiunile anatomo-clinice. Regiunea ombilicală din împărţirea clinică este mai extinsă şi corespunde împărţirea clinică este mai extinsă şi corespunde mezogastrului, mezogastrului,

Regiunea costoiliacă (R.costo-iliaca), simetrică, ocupă Regiunea costoiliacă (R.costo-iliaca), simetrică, ocupă partea antero-laterală a peretelui abdominal, situată partea antero-laterală a peretelui abdominal, situată între creata iliacă şi rebordurile costale. Această regiune între creata iliacă şi rebordurile costale. Această regiune corespunde regiunii laterale din împărţirea clinică.corespunde regiunii laterale din împărţirea clinică.

Regiunea inghinală (R.inguinalis), simetrică, situată Regiunea inghinală (R.inguinalis), simetrică, situată inferior şi lateral, corespunde regiunii anatomo-clinice inferior şi lateral, corespunde regiunii anatomo-clinice omonime.omonime.

Regio inguinalisRegio inguinalis

Regiunea inghinală ocupă partea infero-Regiunea inghinală ocupă partea infero-laterală a peretelui abdominal. laterală a peretelui abdominal.

Limite: Limite: Superior: linia orizontală de la spina iliacă Superior: linia orizontală de la spina iliacă

antero-superioară la marginea externă a antero-superioară la marginea externă a dreptului abdominal.dreptului abdominal.

Inferior: plica inghinalăInferior: plica inghinală Medial: marginea externă a dreptului Medial: marginea externă a dreptului

abdominal.abdominal.

InspecțieInspecție repere osoase: spina iliacă antero-superioară şi repere osoase: spina iliacă antero-superioară şi

tuberculul pubian (Spina pubiană)tuberculul pubian (Spina pubiană) pliul inghinal, corespunzător ligamentului inghinal, pliul inghinal, corespunzător ligamentului inghinal,

este o formaţiune de reper importantă, întrucât este o formaţiune de reper importantă, întrucât reprezintă limita dintre abdomen şi coapsă.reprezintă limita dintre abdomen şi coapsă.

orificiul superficial al canalului inghinal,poate fi orificiul superficial al canalului inghinal,poate fi palpat deasupra şi extern de tuberculul pubian cu palpat deasupra şi extern de tuberculul pubian cu câte 2-2 cm., prin ridicarea pielii scrotului. La câte 2-2 cm., prin ridicarea pielii scrotului. La bărbat orificiul are mărimea pulpei degetuluibărbat orificiul are mărimea pulpei degetului

funiculul spermatic se proiectează la bisectoarea funiculul spermatic se proiectează la bisectoarea unghiului, format de ligamentul inghinal şi unghiului, format de ligamentul inghinal şi marginea externă a dreptului abdominal. Poate fi marginea externă a dreptului abdominal. Poate fi palpat de la orificiul inghinal superficial şi până la palpat de la orificiul inghinal superficial şi până la scrot.scrot.

Canalul inghinal (Canalis Canalul inghinal (Canalis inguinalis)inguinalis)

Traiect. Canalul inghinal se situează deasupra ligamentului Traiect. Canalul inghinal se situează deasupra ligamentului inghinal, corespunzător segmentului medial al acestuia. Distanţa inghinal, corespunzător segmentului medial al acestuia. Distanţa dintre canal şi ligamentul inghinal, lateral este de 1,5-2 cm, dintre canal şi ligamentul inghinal, lateral este de 1,5-2 cm, medial devenind tangente. Canalul are un traiect oblic, formând medial devenind tangente. Canalul are un traiect oblic, formând un unghi de 15-20˚ axul său longitudinal şi ligamentul inghinal.un unghi de 15-20˚ axul său longitudinal şi ligamentul inghinal.

Lungimea canalului este de cca. 4-4,5 cm; fiind mai larg la bărbat Lungimea canalului este de cca. 4-4,5 cm; fiind mai larg la bărbat şi mai strâmt la femeie.şi mai strâmt la femeie.

CCanalul inghinal este constituit din orificii, pereţi şi conţinut.analul inghinal este constituit din orificii, pereţi şi conţinut. Orificiul extern sau superficial (Anulus inguinalis superficialis),Orificiul extern sau superficial (Anulus inguinalis superficialis),

situat deasupra şi lateral de tuberculul pubian la 2 cm, este situat deasupra şi lateral de tuberculul pubian la 2 cm, este delimitat de:delimitat de:

Extern: stâlpul lateral (Crus laterale )Extern: stâlpul lateral (Crus laterale ) Intern: stâlpul medial (Crus mediale )Intern: stâlpul medial (Crus mediale ) Superior: fibrele intercrurale (Fibres intercrurales)Superior: fibrele intercrurale (Fibres intercrurales) Inferior: de stâlpul posterior, reprezentat de partea aceea a Inferior: de stâlpul posterior, reprezentat de partea aceea a

ligamentului Colles, care se situează corespunzător orificiului mai ligamentului Colles, care se situează corespunzător orificiului mai profund ca stâlpul medial şi lateral, aceştia din urmă fiind profund ca stâlpul medial şi lateral, aceştia din urmă fiind denumiţi şi stâlpi superficiali.denumiţi şi stâlpi superficiali.

Canalul inghinal (Canalis Canalul inghinal (Canalis inguinalis)inguinalis)

Orificiul intern sau profund (Anulus inguinalis Orificiul intern sau profund (Anulus inguinalis profundus). Corespunde gropiţei inghinale profundus). Corespunde gropiţei inghinale laterale (Fossa inguinalis lateralis) de pe laterale (Fossa inguinalis lateralis) de pe peritoneul parietal, situat lateral de plica peritoneul parietal, situat lateral de plica epigastrică şi ligamentul interfoveolar al lui epigastrică şi ligamentul interfoveolar al lui Hesselbach. Se proiectează cam la mijlocul Hesselbach. Se proiectează cam la mijlocul ligamentului inghinal, la 2 cm, deasupra acestuia. ligamentului inghinal, la 2 cm, deasupra acestuia. Aparent aici există doar acest orificiu, pentru că Aparent aici există doar acest orificiu, pentru că în realitate este acoperit de fascia transversală, în realitate este acoperit de fascia transversală, care evaginează infundibuliform, continuându-se care evaginează infundibuliform, continuându-se în cordonul spermatic. La femeie deasemenea la în cordonul spermatic. La femeie deasemenea la acest nivel, fascia transversală nu este întreruptă.acest nivel, fascia transversală nu este întreruptă.

Pereții canalului inghinalPereții canalului inghinal Pereţi. Simplificat, canalului i se disting patru pereţi:Pereţi. Simplificat, canalului i se disting patru pereţi: peretele anterior, aponevrotic, este constituit din peretele anterior, aponevrotic, este constituit din

aponevroza oblicului extern. Este peretele prin care se aponevroza oblicului extern. Este peretele prin care se abordează chirurgical, canalul inghinal.abordează chirurgical, canalul inghinal.

Peretele inferior, ligamentos, este format din jgheabul Peretele inferior, ligamentos, este format din jgheabul ligamentului inghinal. ligamentului inghinal.

Peretele superior, musculos, este alcătuit din marginea Peretele superior, musculos, este alcătuit din marginea inferioară liberă a oblicului intern şi transversului abdominal. inferioară liberă a oblicului intern şi transversului abdominal.

Peretele posterior, membranos este format din fascia Peretele posterior, membranos este format din fascia transversală. Este peretele cel mai subţire, al canalului transversală. Este peretele cel mai subţire, al canalului inghinal cu rol decisiv în mecanismul producerii herniilor inghinal cu rol decisiv în mecanismul producerii herniilor inghinale indirecte. Acest perete corespunzător gropiţei inghinale indirecte. Acest perete corespunzător gropiţei inghinale mediale (Fossa inguinalis medialis), situat medial inghinale mediale (Fossa inguinalis medialis), situat medial de plica epigastrică, între ligamentul interfoveolar şi de plica epigastrică, între ligamentul interfoveolar şi tendonul conjunct, reprezintă deasemenea un teritoriu slab tendonul conjunct, reprezintă deasemenea un teritoriu slab rezistent al canalului inghinal. Este locul de formare al rezistent al canalului inghinal. Este locul de formare al herniilor inghinale directe, acestea nu pătrund în canalul herniilor inghinale directe, acestea nu pătrund în canalul inghinal. inghinal.

Canalul inghinal – conținutCanalul inghinal – conținut

Conţinutul la bărbat, este reprezentat de Conţinutul la bărbat, este reprezentat de cordonul spermatic (Funiculus cordonul spermatic (Funiculus spermaticus), care străbate oblic acest spermaticus), care străbate oblic acest canal, până în scrotcanal, până în scrot

Cordonului spermatic i se ataşează trei Cordonului spermatic i se ataşează trei nervi, după cum urmează:nervi, după cum urmează:

anterior, ramurile genitale ale anterior, ramurile genitale ale iliohipogastricului şi ilioinghinalului.iliohipogastricului şi ilioinghinalului.

postero-inferior, ramuri genitale din postero-inferior, ramuri genitale din genitofemoral.genitofemoral.

Canalul inghinal – conținutCanalul inghinal – conținut

Conţinutul la femeie: este reprezentat Conţinutul la femeie: este reprezentat de ligamentul rotund al uterului. de ligamentul rotund al uterului. Ligamentul aderă de pereţii canalului Ligamentul aderă de pereţii canalului inghinal, conferind o structură mai inghinal, conferind o structură mai solidă care la femeie poate fi doar solidă care la femeie poate fi doar potenţial un canal herniar, formarea potenţial un canal herniar, formarea herniilor inghinale fiind foarte rare. herniilor inghinale fiind foarte rare. Ligamentul rotund al uterului este Ligamentul rotund al uterului este însoţit de artera ligamentului rotund însoţit de artera ligamentului rotund (din artera epigastrică inferioară ) şi (din artera epigastrică inferioară ) şi vestigiul canalului Nuck.vestigiul canalului Nuck.