1

AN UNIVERSITAR 2014-2015

CCIA - ANUL III – SEMESTRUL II

CURS NR. 3

3. ELEMENTE DE ALCĂTUIREA ŞI MECANICA ZIDĂRIILOR 3.1. Noţiuni generale Ca material de construcţie, zidăria este alcătuită din elemente (pietre)

naturale sau artificiale (cărămizi, blocuri), de diverse provenienţe, aşezate după

anumite reguli astfel încât să constituie un ansamblu de sine stătător, capabil să

reziste la solicitări de ordin fizic şi mecanic. Zidăria se poate realiza pe cale

uscată, când elementele (pietrele) sunt solidarizate prin simpla ţesere sau cu

legături suplimentare din metal şi pe cale umedă, când se foloseşte ca material de

legătură mortarul.

Zidăria poate fi considerată ca unul din cele mai vechi materiale compuse,

cu rezistenţe bune la compresiune, dar cu rezistenţe mici la întindere, încovoiere

şi forfecare, astfel că în prezent se foloseşte mai ales la execuţia pereţilor, aceştia

fiind solicitaţi predominant la solicitarea de compresiune.

Utilizarea destul de răspândită a zidăriei ca material de construcţie s-a

datorat în principal avantajelor pe care le conferă şi anume:

- realizarea din materiale locale (piatră naturală,cărămidă arsă,nisip,var etc);

- comportare bună la solicitări de compresiune;

- rezistenţă bună la acţiunea factorilor atmosferici şi corozivi;

- comportare bună la variaţiile de temperatură şi umiditate;

- capacitate ridicată de drenare a umidităţii;

- proprietăţi deosebite sub aspectul capacităţii de izolare termică şi acustică

comparativ cu elementele din beton;

- se execută relativ simplu, folosind mână de lucru cu calificare medie.

Zidăria prezintă şi unele dezavantaje dintre care amintim:

- greutate proprie mare şi rezistenţe mecanice reduse comparativ cu oţelul

şi betonul, ceea ce conduce la realizarea unor clădiri masive;

- se execută cu tehnologii având un grad redus de mecanizare;

2

- consum mare de manoperă;

- rezistenţe reduse la acţiuni dinamice, motiv care conduce la limitarea sferei

de utilizare a acestui material şi respectiv a regimului de înălţime a clădirilor cu

pereţi structurali din zidărie.

Diversificarea materialelor pentru zidărie prin apariţia unor elemente (pietre,

blocuri) ceramice cu dimensiuni sporite, prevăzute cu goluri, realizarea zidăriilor

mixte sau cu elemente de confinare din beton armat, înlătură o parte din aceste

neajunsuri şi fac în continuare din zidărie un material competitiv.

3.2. Clasificarea zidăriilor Clasificarea zidăriilor se face după natura materialului din care sunt

realizate, după modul de alcătuire, după dimensiunile elementelor (pietrelor) etc.

a.După natura materialelor utilizate deosebim : - zidării din pământ (chirpici, vălătuci, pământ bătut );

- zidării din blocuri de piatră naturală;

- zidării din cărămizi sau blocuri de piatră artificială arsă sau nearsă; b.După modul de alcătuire zidăriile pot fi : - zidării simple/nearmate (ZNA): care nu conţin suficientă armătură pentru

a putea fi considerate zidării armate, sau elemente verticale de confinare de tip

stâlpişori, însă pereţii din zidărie simplă (ZNA) sunt prevăzuţi cu centuri din

beton armat în dreptul planşeelor (fig.3.1.a);

- zidării mixte, alcătuite din două sau mai multe straturi paralele (verticale),

realizate din materiale diferite, legate între ele prin ţesere sau alte legături

(metalice) – fig.3.1.b.

a. b.

Fig.3.1. Tipuri de zidării: a- zidărie simplă; b- zidărie mixtă.

3

- zidării armate în rosturi orizontale (fig.3.2.a şi 3.2.b)

Fig. 3.2.a. zidărie armată transversal

Fig. 3.2.b- zidărie armată longitudinal

general în zonele cu seismicitate ridicată zidăria simplă, chiar prevăzută

cu a

În

rmături în rosturi orizontale nu este în măsură să preia acţiunea seismică.

- zidării confinate (ZC): zidării prevăzute cu elemente pentru confinare de

beton armat pe direcţie verticală (stâlpişori) şi orizontală (centuri), cu care

conlucrează la preluarea încărcărilor- fig.3.3.)

Fig.3.3. Zidărie confinată (cu stâlpişori şi centuri din beton armat)

4

- zidărie confinată şi armată în rosturile orizontale (ZC + AR): zidărie

confinată la care în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităţi

suficiente, din oţel sau alte materiale cu rezistenţă semnificativă la întindere, în

scopul creşterii rezistenţei la forţă tăietoare şi a ductilităţii peretelui.

- zidării cu inima armată (ZIA): perete alcătuit din ziduri paralele având

paţiu

s l dintre ele umplut cu beton armat, cu sau fără legături mecanice între

straturi şi la care cele trei componente conlucrează pentru preluarea tuturor

categoriilor de solicitări (fig.3.4.)

Fig.3.4. zidărie cu inima armată

cazul pereţilor realizaţi din zidării de cărămidă cu inima armată (ZIA)

treb

ale vor avea grosimea minimă de

½ c

va fi de minim 10 cm.

xecuţie zidăria cu inimă

arm

În

uie avute în vedere următoarele cerinţe:

- pereţii de cărămidă din straturile margin

ărămidă (minim 150 mm);

- grosimea stratului median

În prezent datorită dificultăţilor tehnologice de e

ată este practic neutilizată în ţara noastră.

- zidării cu goluri: sunt utilizate la realizarea elementelor autoportante cu

rol de compartimentare sau de închidere, care sunt realizate din două sau mai

multe straturi verticale executate din acelaşi material sau din materiale diferite,

cu legături între ele, între care se află straturi de aer sau materiale de umplutură

cu rol termoizolant (fig.3.5)

5

Fig.3.5. zidărie cu goluri

c. În raport cu înălţimea blocurilor folosite, zidăriile se pot realiza din : - cărămizi de toate tipurile, inclusiv produse din piatră naturală a căror

înălţime este cuprinsă între 50 mm si 150 mm

- blocuri mici pline sau cu goluri, cu înălţimea între 200 si 300 mm

- blocuri mari cu înălţimea mai mare de 500 mm, care se pot realiza din

piatră, beton sau produse ceramice;

3.3. Materiale pentru zidării

Zidăria obişnuita se realizează din doua componente de bază:

- blocul de zidărie (piatra, caramid) sau element conform denumirii din Codul

de proiectare CR6-2013);

- materialul de legatură (mortarul);

Zidăriile armate, cele confinate sau cu inimă armată mai au în componenţa

lor armături şi betoane;

3.3.1. Blocuri (elemente) de zidărie – clasificare 3.3.1.1. Clasificare funcţie de tipul blocului (elementului) a. Blocuri de zidărie din piatră naturală Piatra naturală se foloseşte de obicei la executarea elementelor de fundaţii

sau socluri, la pereţii de subsol, ziduri de sprijin şi alte elemente care necesită

estetică şi durabilitate.

b. Blocuri de zidărie (elemente) artificiale

Elementele artificiale pentru zidărie pot să fie fabricate ca elemente din argilă arsă sau elemente artificiale nearse;

6

b.1. Elemente artificiale din argilă arsă – cărămizi şi blocuri ceramice Din categoria elementelor artificiale din argilă arsă fac parte cărămizile pline,

cărămizile şi blocurile ceramice cu goluri verticale, respectiv cărămizile şi blocurile

ceramice cu goluri orizontale (fig.3.6)

Fig.3.6. Tipuri de elemente din argilă arsă: a- cărămidă plină; b-cărămidă cu goluri verticale (GV); c-cărămizi şi blocuri cu goluri orizontale (GO); d- bloc ceramic cu goluri verticale (GV).

Fig.3.7.Tipuri de elemente din argilă arsă:

7

Gama elementelor artificiale arse de tip cărămizi şi blocuri ceramice este

diversificată, prin producerea unor sortimente de diverse dimensiuni, cu

capacitate de izolare termică sporită, în funcţie de porozitate, volumul şi

dispunerea golurilor şi a găurilor astfel:

b.1.1. In functie de densitatea aparentă, blocurile ceramice utilizate la

realizarea zidăriilor se repartizează în urmatoarele clase :

- clasa Co – cu densitatea medie ≤ 1000 daN / m 3

- clasa C1 - cu densitatea medie între 1000 şi 1300 daN / m 3

- clasa C2 - cu densitatea medie între 1300 şi 1500 daN / m 3

- clasa C3 - cu densitatea medie între 1500 şi 1800 daN / m 3

Cărămizile pline se înscriu în clasa C3 , iar cărămizile şi blocurile ceramice cu

goluri verticale şi orizontale, se înscriu în clasele Co , C1 şi C2, în funcţie de

procentul de goluri, respectiv :

- sortimentele cu cca. 15 % goluri – clasa C2

- sortimentele cu cca. 30 % goluri – clasa C1

- sortimentele cu cca. 40 % goluri – clasa C0

Conform CR 6-2013, elementele de zidărie din argilă arsă care, în

funcţie de volumul golurilor, au densitatea aparentă în stare uscată ≤1000 daN/m 3

şi toate elementele din BCA se încadrează în categoria elementelor de mică

densitate LD (low density) , care se utilizează numai în zidărie protejată.

Elementele de zidărie din argilă arsă care, în funcţie de volumul golurilor,

au densitatea aparentă în stare uscată ≥1000 daN/m 3 se încadrează în

categoria elementelor de înaltă densitate LD (high density), şi se utilizează atât

la zidărie protejată cât şi la cea neprotejată.

b.1.2. În funcţie de dimensiunile de fabricaţie Dimensiunile elementelor (pietrelor) ceramice sunt stabilite din condiţiile

tehnologice de fabricaţie, din condiţii mecanice, de izolare termică, fonică şi de

modulare.

8

Pentru elementele de zidărie ceramice, produse în mod curent în România

conform standardelor de referinţă, dimensiunile de fabricaţie (în mm) sunt

următoarele :

- cărămizi ceramice pline – 240 x 115 x 63 - cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale ( GV )

240x 115 x 88 (L x b x h)

240 x 115 x 138

290 x 140 x 88

290 x 140 x 138

290 x 240 x 138

290 x 240 x 188

365 x 180 x 138

- cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri orizontale 290 x 240 x 138 (L x b x h)

290 x 290 x 138

Utilizarea elementelor pentru zidărie din argilă arsă cu goluri orizontale realizate la turnare nu este permisă pentru executarea pereţilor structurali din

zidărie cu excepţia anexelor gospodăreşti şi a construcţiilor provizorii.

c. Elemente artificiale nearse Produsele frecvent utilizate sunt :

- elemente pentru zidărie din beton cu agregate obişnuite, având

dimensiuni de fabricaţie: 240 x 290 x 138

- elemente pentru zidărie din beton cu agregate uşoare. - elemente de zidărie din beton celular autoclavizat (BCA), sub formă de

blocuri sau plăci. Blocurile şi plăcile din beton celular autoclavizat se caracterizează printr-o

porozitate ridicată, volumul de goluri (pori) ajungând până la 90 %, motiv pentru

care nu sunt recomandate în medii cu umiditate relativă continuă mai mare de

60 % (spălătorii, băi publice etc) sau pentru pereţi de subsol.

9

a. b.

Fig. 3.8.Elemente de zidărie artificiale nearse: a- blocuri din beton celular

autoclavizat (BCA) ; b- plăci din beton celular autoclavizat.

Dupa natura agregatului se fabrică blocuri BCA pe bază de nisip (GBN) sau

pe bază de cenuşă (GBC).

Densitatea medie este cuprinsă între 550 şi 900 daN/m3. Rezistenţele medii

la compresiune sunt de 35 şi 50 daN/cm2 : tip GB 35, respectiv tip GB 50.

Precizări privind utilizarea elementelor de BCA tip GB 50 pentru realizarea

pereţilor structurali ai clădirilor sunt cuprinse în Codul de proiectare CR 6-2013

şi P100-1/2013, capitolul 8 (precizări concrete în Tabelul 8.8.şi 8.9) în funcţie de

acceleraţia seismică de proiectare şi tipul zidăriei (simple sau cu elemente de

confinare), de densitatea pereţilor etc

Grosimile curente ale pereţilor realizaţi din zidărie de blocuri de BCA sunt de

25 şi 30 cm, pentru pereţii exteriori şi de 25 cm pentru pereţii interiori (aceştia

se prevăd în special ca elemente delimitatoare a două unităţi funcţionale).

Prevederile Codului de proiectare CR 6-2013 precum ş i ce le

d in cap i to lu l 8 d in P100-1 /2013 se referă la proiectarea tuturor

elementelor de constructie din zidarie, structurale şi nestructurale,

executate cu următoarele tipuri de elemente pentru zidarie:

-elemente pentru zidarie din argila arsă, pline sau cu goluri–Standard

de referinţă SR EN 771-1;

- elemente pentru zidarie din beton celular autoclavizat (BCA)- standard

de referinţă SR EN 771-4;

10

Prevederile Codului de proiectare CR 6-2013 precum ş i ce le

d in cap i to lu l 8 d in P100-1 /2013 nu se aplică la proiectarea pereţilor

structurali executaţi cu:

- elemente pentru zidărie din silico-calcar;

- elemente pentru zidărie din beton, cu agregate obişnuite/uşoare;

- elemente pentru zidărie din piatră artificială;

- elemente pentru zidărie din piatră cioplită.

Utilizarea totuşi pentru execuţia pereţilor structurali a elementelor pentru

zidărie menţionate anterior, se va face conform prevederilor şi reglementărilor

tehnice specifice aplicabile, în vigoare.

Elementele pentru zidărie din argilă arsă cu goluri verticale folosite în

zonele cu acceleraţia seismică ag ≥0,20g trebuie să îndeplinească şi următoarele

condiţii:

- aria unui singur gol ≤1200 mm2;

- pereţi verticali interiori continui pe toată lungimea elementului (în planul

peretelui). ( )

3.3.1.2. Clasificarea elementelor de zidărie în funcţie de probabilitatea de nerealizare a rezistenţei la compresiune specificată de producător:

- elemente (cărămizi) pentru zidărie categoria I: sunt elemente (cărămizi)

pentru zidărie pentru care probabilitatea de a nu atinge rezistenţa la compresiune

declarată este 5 %. ≤

- elemente (cărămizi) pentru zidărie categoria II: sunt elemente (cărămizi)

pentru zidărie care nu îndeplinesc nivelul de încredere al elementelor pentru

zidărie de categoria I.

Pentru executarea pereţilor structurale din zidărie, indiferent de acceleraţia

terenului pentru proiectare ag se vor folosi doar elemente pentru zidărie din categoria I, cu excepţia următoarelor construcţii unde se pot folosi şi elemente

din categoria II:

- clădiri din clasele de importanţă III şi IV în zonele cu ag ≤ 0,15 g;

- anexele gospodăreşti şi construcţii provizorii în toate zonele seismice.

11

Pentru executarea tuturor elementelor nestructurale de construcţie din

zidărie, la clădiri din clasele de importanţă I şi I I , indiferent de acceleraţia

terenului pentru proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidărie din

categoria I.

Pentru clădirile din clasele de importanţă III ş i IV precum ş i pentru anexe

gospodăreşti şi construcţii provizorii pot fi folosite ş i elemente pentru zidărie din

categoria II (cu excepţia zidăriilor care rămân aparente) . 3.3.1.3. Clasificarea în grupe (clase de calitate) Elementele pentru zidărie se clasifică în trei grupe (clase de calitate) în

funcţie de nivelul de încredere a proprietăţilor mecanice şi caracteristicile

geometrice : volumul golurilor (%), grosimea minimă a pereţilor blocului: interiori

(între goluri) şi exteriori (de la gol la marginea blocului), grosimea cumulată a

tuturor pereţilor (plinurilor dintre goluri), pe fiecare direcţie a blocului etc.

Această grupare este necesară pentru:

- determinarea rezistenţei la compresiune a zidăriei;

- stabilirea domeniilor şi condiţiile de utilizare a zidăriei (zona seismică,

numărul de niveluri):

Grupa 1, cuprinde următoarele tipuri de elemente:

▪ cărămizi ceramice pline 240 x 115 x 63;

▪ cărămizi ceramice cu goluri de uscare rotunde;

▪ blocuri cu goluri, din beton uşor având volumul golurilor ≤ 25-50% ;

▪ blocuri pline din BCA; Grupa 2, cuprinde următoarele tipuri de elemente:

▪ cărămizi ceramice cu goluri de uscare dreptunghiulare;

▪ cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale GV;

▪ blocuri cu goluri din beton uşor cu volumul golurilor cuprins între 25%-50%

▪ blocuri cu goluri din beton obişnuit cu volumul golurilor cuprinse între 25%-

50%.

12

În grupa 2S, se încadrează cărămizile şi blocurile din argilă arsă cu goluri

verticale cu geometrie specială (cu pereţi subţiri) care îndeplinesc următoarele

condiţii (fig.3.9):

- volumul golurilor ≤ 50% din volumul blocului;

- grosimea pereţilor exteriori 11 mm ≤ te < 15 mm; - grosimea pereţilor interiori 6 mm ≤ ti < 10 mm; - pereţii interiori sunt realizaţi continuu pe toată lungimea elementului.

Fig.3.9. Căramizi grupa 2S (evidenţiere pereţi interiori şi exteriori)

3.3.1.4. Clasificarea în funcţie de profilaţia exterioară a elementului

Din punct de vedere al profilului feţelor exterioare, elementele pentru zidărie

folosite în mod curent în România se clasifică după cum urmează:

- elemente cu toate feţele plane (fără amprente sau profilaţie);

- elemente cu profilaţie, respectiv cu îmbinare verticală nut şi feder (fig.3.10)

Fig.3.10. Elemente cu îmbinare verticală nut şi feder

13

Conform prevederilor normativului P100-1/2013, elementele pentru zidărie

cu legături de tip ,, nut şi feder/lambă şi uluc” produse în ţară sau din import, nu

vor fi folosite pentru realizarea pereţilor structurali indiferent de numărul de niveluri

sau de valoarea acceleraţiei seismice de proiectare ag la amplasament, utilizarea

lor fiind acceptată numai pentru realizarea pereţilor nestructurali, în conformitate

cu prevederile reglementărilor specifice pentru produsul respectiv.

3.3.2. Mortare pentru zidarie Mortarele sunt amestecuri omogenizate realizate din liant, nisip şi apă, care

prin întărire asigură zidărei un caracter de monolit. Ele asigură legătura între

elementele de zidărie prin intermediul forţelor de adeziune şi de frecare.

Mortarul transmite şi repartizează cât mai uniform eforturile interioare şi

unele deformaţii între elementele zidăriei, asigură rezistenţa mecanică la

compresiune, la întindere şi la forfecare, micşorând în acelaşi timp

permeabilitatea la agenţi atmosferici prin umplerea rosturilor dintre elemente

(pietre).

Mortarele pentru zidărie se clasifică după cum urmează:

a. după caracteristicile acestora şi modul de utilizare:

- mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G): mortar pentru

zidărie fără caracteristici speciale;

Mortarul pentru zidărie pentru utilizare generală (G), preparat la şantier, va

putea fi folosit pentru executarea pereţilor structurali din zidărie, dacă respectă

toate prevederile din reglementările tehnice specifice privind execuţia lucrărilor din

zidărie, aplicabile, în vigoare, numai pentru:

- clădiri din clasele de importanţă III şi IV, în toate zonele seismice;

- clădiri din clasa de importanţă II în zonele seismice cu ag ≤0,15g;

- anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii, în toate zonele seismice.

- mortar pentru zidărie pentru rosturi subţiri (T): mortar performant cu

dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată;

14

Mortarele pentru rosturi subtiri (T) se folosesc in Romania de puţin timp,

fiind mortare de ciment cu adaos de polimeri ş i alte componente speciale care

au ca scop limitarea contractiei şi îmbunătăţirea lucrabilităţii fără creşterea

cantităţii de apă (lucrabilitatea se menţine timp de circa două ore).

În multe cazuri, în mortare se adaugă diferite tipuri de fibre care le sporesc

rezistenţa ş i rigiditatea.

Î n cazul în care zidăria rămâne aparentă se poate folosi ciment alb

sau se pot introduce coloranţi în amestec.

Nisipul folosit este foarte fin, cu granule care, de regulă, nu depăşesc

1 mm. Mortarul este dozat şi amestecat la producator iar la şantier necesită

numai adăugarea cantităţii de apă stabilită prin fişa tehnică.

Acest tip de mortar se utilizează pentru pereţii structurali executaţi cu

elemente din BCA sau cu elemente din argilă arsă cu feţele de aşezare prelucrate

special, în rosturi cu grosimi cuprinse între 0,5÷3,0 mm. Pentru armarea acestor

rosturi se vor folosi produse cu grosimi adecvate. (0)

b. după rezistenţa medie la compresiune denumită şi marcă, exprimată

prin litera M, urmată de rezistenţa unitară la compresiune în N/mm2 (de exemplu:

M5 este mortar cu rezistenţa unitară medie la compresiune fm = 5 N/mm2).

Avem mortare de marca M1 ; M2,5 ; M5 ; M7,5; M10; M12,5 şi M15 .

Mortarele pentru zidărie mai pot fi descrise, adăugând lângă notaţia

menţionată mai sus şi proporţia componenţilor (de exemplu: 1:1: 5, în volum,

în ordinea ciment:var:nisip).

Mortarul de marca M1 este mortar var şi conform noului Cod de proiectare

CR6-2013 , nu mai este considerat pentru realizarea zidăriilor, nici măcar pentru

pereţi nestructurali ai construcţiilor provizorii sau anexe gospodăreşti;

Mortarele de marcă M 2,5 , M5 şi M7,5 sunt mortare de ciment – var iar

mortarele cu marca ≥ M10 sunt mortare de ciment.

Pentru rezistenţe mai mar i de M10, reţetele se stabilesc de fabricant ş i

nu se acceptă prepararea pe şantier.

15

Mortarul pentru zidărie va fi suficient de durabil pentru a rezista, în

condiţiile de microclimat, pe toată durata de exploatare proiectată a cladirii ş i

nu va conţine componenţi care ar putea avea efect dăunător asupra

proprietăţlor sau durabilităţi elementelor, oţelului sau altor materiale cu care se

află în contact. 3.3.3. Armături si betoane În cazul clădirile cu pereţi structurali din zidărie, oţelul este utilizat pentru

armarea elementelor de confinare (stâlpişori şi centuri), pentru armarea zidăriei în

rosturile orizontale, pentru armarea stratului median al zidăriei cu inimă armată

(ZIA), pentru armarea celorlalte elemente : planşee, rigle decuplare la pereţii cu

goluri, scări , pereţi de subsol şi fundaţii.

Armarea zidăriei are două obiective:

- sporirea capacităţii de rezistenţă şi a ductilităţii la solicitări în planul

peretelui sau perpendicular pe plan;

- reducerea fisurării cauzată de concentrări locale de eforturi sau de

deplasări provenite din efecte termice sau din variaţia umidităţii.

Armăturile care se dispun în rosturile orizontale pot fi din oţel rotund, neted

sau profilat, sau din platbande, cu dimensiunile barelor în funcţie de grosimea

rostului de mortar.

(a) (b)

Fig.3.11. Armături prefabricate pentru rosturi orizontale; a. Plasă tip ,, scară” cu bare longitudinale din platbande, pentru rost cu grosime normală; b Armătruri speciale pentru rost subţire (3 mm) la zidărie din BCA

16

Cerintele tehnice pentru armăturile prefabricate pentru rosturile

orizontale ale zidăriei sunt date în Standardul SR EN 845-3. Acest standard

însă nu conţine prevederi referitoare la armăturile din rosturile orizontale

realizate cu bare izolate din otel şi nici la produsele din alte materiale. Din

acest motiv este necesar ca aceste armături sa satisfacă, cel puţin

prevederile corespunzătoare din standardul SR EN 1992-1-1.

Dimensiunile barelor utilizate depind de grosimea rostului.Pentru rosturile

normale diametrul minim al barelor longitudinale este de 3 mm pentru utilizare

structurală şi de 1,25 mm pentru utilizare nestructurală.

Pentru lucrările de consolidare se pot folosi şi polimeri armaţi cu fibre (FRP)

sub formă de bare, care se introduc în rosturile orizontale sau sub formă de

ţesătură, care se înglobează în tencuială.

(a) (b) (c) (d)

Figura 3.12. Grile polimerice de înaltă densitate şi rezistenţă, folosite pentru

armarea zidăriei; (a) Grile unidirectionale; (b) Grile bidirectionale; (c) Inserţia

grilelor în rostul de aşezare; (d) Inseţia grilelor în tencuială

Clasa minimă a betonului utilizat pentru elementele de confinare sau pentru

stratul median în cazul pereţilor din zidărie cu inima armată (ZIA) va avea aceeaşi

clasă ca şi betonul din planşeu, dar ≥ C 12/15.

17

Dimensiunea maximă a agregatelor betonului folosit pentru elementele de

confinare nu va depăşi 20 mm.

Pentru stratul median la pereţii din ZIA se va folosi beton cu agregat mărunt

cu dimensiunile 12 mm. ≤

3.4. Principii de ţesere Comportarea zidăriei ca un monolit sub acţiunea încărcărilor se datoreaza

mortarului şi legăturilor obţinute prin ţeserea rosturilor . Rosturile verticale au grosimea de 10 mm iar cele orizontale de 12

Dimensiunile de fabricaţie a pietrelor artificiale (lungime şi înălţime) de

zidărie se stabilesc scăzând din dimensiunile nominale rosturile verticale şi

orizontale.

Pentru pereţii structurali ai tuturor clădirilor din clasele de importanţă I÷IV,

indiferent de valoarea acceleraţiei seismice de proiectare ag la amplasament,

rosturile verticale şi orizontale ale zidăriei vor fi umplute complet cu mortar.

Rosturile orizontale trebuie să fie plane şi de grosime uniformă,astfel încât

încărcările gravitaţionale să acţioneze perpendicular pe asize (rânduri ) .

Rosturile verticale transversale trebuie să fie orientate perpendicular pe faţa

laterală a peretelui, pentru a se evita efectul de pană ;

Rosturile verticale se ţes la fiecare rând astfel ca suprapunerea cărămizilor

din 2 rânduri succesive pe înălţime să se facă pe minim 1/4 cărămidă în lungul

zidului şi la 1/2 cărămidă pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate

uşoare şi din beton celular autoclavizat (BCA) rosturile verticale vor fi ţesute la

fiecare rând astfel ca suprapunerea blocurilor să se facă pe 1/2 bloc;

Rândurile de pietre aşezate transversal pot alterna cu cele asezate

longitudinal .

18

3.5. Tipuri de cărămizi şi exemplu de alcătuire pereţi 3.5.1. Cărămizi pline

19

20

3.5.2. Cărămizi şi blocuri ceramice cu goluri verticale (GV)

21

22