1

AN UNIVERSITAR 2014-2015

CCIA - ANUL III – SEMESTRUL II

CURS NR. 4

3.6. Proiectarea preliminară a clădirilor cu pereţi structurali din zidărie

3.6.1. Principii generale privind proiectarea preliminară arhitectural-

structurală a clădirilor etajate curente

Proiectarea preliminară arhitectural-structurală reprezintă o etapă de

proiectare care precede celei privind verificarea prin calcul a siguranţei structurale

şi prin aceasta se va urmări ca forma în plan şi volumetria clădirii, distribuţia

spaţiilor, amplasarea şi alcătuirea pereţilor structurali să fie astfel încât să se

obţină regularitatea în plan şi pe verticală.

Proiectarea preliminară arhitectural-structurală implică parcurgerea

următoarelor etape:

- stabilirea formei generale a clădirii în plan şi în elevaţie;

- proiectarea preliminară a suprastructurii verticale (ansamblul pereţilor

structurali);

- proiectarea preliminară a planşeelor;

- proiectarea preliminară a infrastructurii.

Clădirile cu pereţi structurali din zidărie vor fi alcătuite astfel încât să se

realizeze o structură spaţială.

Caracterul spaţial al structurii din zidărie se obţine prin:

1. Legăturile dintre pereţii structurali de pe cele două direcţii principale, la

colţuri, intersecţii şi ramificaţii, care se realizează prin:

- ţeserea zidăriei conform prevederilor pentru pereţii realizaţi din zidărie;

- stâlpişori de beton armat turnaţi în ştrepii zidăriei în cazul zidăriei

confinate (ZC);

- ţeserea zidăriei din straturile exterioare şi continuitatea betonului şi

armăturilor din stratul median, în cazul zidăriei cu inimă armată (ZIA);

- dispunerea de armături în rosturile orizontale.

2

2. Legăturile între planşee şi pereţii structurali care se va realiza în funcţie

de tipul (alcătuirea) zidăriei, după cum urmează:

- la zidăria nearmată (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toţi

pereţii structurali;

- la zidăria confinată (ZC): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din

stâlpişorii în sistemul de centuri de la fiecare planşeu;

- la zidăria cu inimă armată (ZIA): prin înglobarea/ancorarea armăturilor din

stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planşeu.

3.6.2. Alcătuirea clădirii în plan şi în elevaţie

Sistemul structural în cazul clădirile cu pereţi structurali din zidărie, va fi

simplu, continuu şi va asigura un traseu direct şi neîntrerupt al forţelor verticale şi

orizontale, până la terenul de fundare.

Se recomandă adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometrică

(dată de forma în plan) şi cu simetrie mecanică (rezultată din dispunerea în plan a

pereţilor structurali) sau cu disimetrii limitate.

Aria planşeului va fi menţinută, de regulă, constantă la toate nivelurile

clădirii. Se pot accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior,

de circa 10-15% cu condiţia ca traseul de scurgere a încărcărilor către fundaţii să

nu fie întrerupt (de exemplu, prin rezemarea unui perete structural pe planşeu).

Rigiditatea şi rezistenţa structurii vor fi aproximativ egale pe cele două

direcţii principale ale clădirii. Se recomandă ca diferenţa între rigidităţi, respectiv

rezistenţa clădirii pe cele două direcţii să nu depăşescă la fiecare nivel 25%, iar în

elevaţie eventualele reduceri de rezistenţă şi rigiditate să nu depăşescă 20%.

Reducerile de rezistenţă şi rigiditate se vor realiza prin reducerea:

- densităţii zidurilor;

- grosimii zidurilor;

- rezistenţa zidăriei la compresiune,

fără ca mărimile acestea să scadă sub valorile prevăzute prin Codul CR6-2013 şi

P100-1-2013.

3

3.6.3. Criterii de regularitate geometrică şi structurală

a. regularitatea geometrică şi structurală în plan

Clădirile cu pereţi structurali din zidărie sunt considerate cu regularitatea

geometrică şi structurală în plan dacă:

a.1. forma în plan satisface următoarele condiţii:

- este aproximativ simetrică în raport cu 2 direcţii ortogonale;

- este compactă, cu contururi regulate şi cu un număr redus de colţuri

intrânde (fig.3.13);

- eventualele retrageri/proeminenţe în raport cu conturul curent al planşeului

nu depăşesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planşeului sau

1/5 din dimensiunea laturii respective (fig. 3.14).

Fig.3.13. Clădiri cu forme compacte

Fig.3.14. Abateri de la forma compactă

a.2. dispunerea în plan a pereţilor structurali satisface următoarele condiţii:

- nu există disimetrii importante ale capacităţii de rezistenţă şi/sau ale

încărcărilor permanente în raport cu axele principale ale clădirii;

- distanţa între centru de greutate (CG) şi centrul de rigiditate (CR) nu

depăşeşte 0,1 L, unde L este dimensiunea clădirii pe direcţia perpendiculară

direcţiei de calcul.

4

a.3. Rigiditatea planşeelor în plan orizontal este suficient de mare

încât să fie asigurată egalitatea deplasărilor laterale ale peretilor structurali

sub efectul încărcărilor orizontale.

b. regularitatea geometrică ş i structurală în elevaţie

Clădirile cu pereti structurali din zidărie sunt considerate cu regularitate

geometrică ş i structurală în elevaţie dacă:

b.1. înaltimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaza cu cel mult 20%;

b.2. pereţii structurali au, în plan, aceleaşi dimensiuni la toate nivelurile

supraterane sau prez intă variaţii care se încadrează în următoarele limite:

- reducerea lungimii unui perete faţă de nivelul inferior nu depaşeşte

20%;

- Ia cladirile cu nnivel ≥ 3, pentru fiecare direcţie principală, reducerea

ariilor nete totale de zidărie Ia nivelurile superioare nu depaşeşte 20% din aria

zidăriei de la parter pe direcţia respectivă; daca se reduc simultan ariile de

zidărie pe ambele direcţii principale, reducerea totală nu depaşeşte 30% din

aria totală de zidărie de Ia parter.

b.3. clădirea nu are niveluri "slabe"- fig.3.15 (care au rigid itate ş i/sau

capacitate de rezistenta mai mica dedât cele ale nivelurilor superioare ca

urmare a suprimarii unui perete).

Fig.3.15. Clădiri cu niveluri slabe

5

3.6.4. Separarea clădirilor în tronsoane

Separarea clădirilor în tronsoane se realizează prin rosturi de separaţie care

se clasifică în funcţie de rolul lor în clădire astfel:

- rosturi complete, care traversează atât suprastructura , cât şi infrastructura

(rosturi de tasare);

- rosturi parţiale, care se realizează numai în suprastructura clădirilor

(rosturi seismice şi rosturi de contracţie-dilatare);

Rosturile de tasare, au rolul de a limita eforturile din structură datorate

neuniformităţii terenului de fundare;

Rosturile seismice, au rolul de a elimina sau diminua efectele negative ale

torsiunii de ansamblu în cazul clădirilor cu forme complexe în plan. În cazul

clădirilor cu lungime deodebit de mare, rosturile seismice vor fi realizate atât în

suprastructura cât şi în infrastructura clădirii, pentru a se evita nesincronismul

mişcării seismice la fundaţiile situate la distanţe mari;

Rosturile de contracţie-dilatare au rolul de a limita eforturile rezultate ca

urmare a variaţiilor de temperatură.

Separarea clădirilor în tronsoane prin rosturi de separaţie este necesară

atunci când:

- lungimea clădirii depăşeşte 50 m în cazul clădirilor amplasate pe terenuri

normale de fundare. Pentru clădirile amplasate pe terenuri dificile de fundare,

lungimea maximă se va stabili în conformitate cu reglementările specifice.

- forma în plan are neregularităţi care depăşesc limitele din figura 3.14;

- terenul pe care este amplasată clădirea prezintă neregularităţi (de

stratificaţie, de consistenţă, umpluturi locale etc.

Se recomandă ca rapoartele dimensiunilor tronsoanelor rezultate prin

fragmentarea clădirilor prin rosturi să se încadreze în limitele:

- lungime/lăţime ≤ 4,0 pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≤

0,20g şi

- lungime/lăţime ≤ 3,0 pentru clădirile situate în zonele seismice cu ag ≥

0,25g;

- înălţime/lăţime ≤ 1,5 indiferent de zona seismică.

6

Rosturile dintre tronsoane se vor realiza prin dublarea pereţilor structurali,

vor fi plane şi vor separa complet atât elementele structurale cât şi elementele

nestructurale (fig. 3.16).

Fig.3.16. Separarea clădirii în tronsoane

Dimensiunea rostului, a spaţiului liber dintre elementele de construcţie ale

tronsoanelor adiacente va fi stabilită prin calcul conform P100-1, cap.4.

Închiderea spaţiului liber dintre tronsoane se va realiza cu materiale sau

dispozitive care să nu împiedice mişcarea relativă a transoanelor alăturate, sunt

impermeabile la apă şi aer, nu permit propagarea focului şi sunt acceptabile din

punct de vedere al aspectului. Nu se permite închiderea rostului cu tencuială.

3.6.5. Dimensiuni maxime în plan

Aşa cum s-a precizat mai sus, pentru clădirile din zidărie fundate pe terenuri

normale, lungimea maximă a tronsoanelor va fi de 50,0 m.

Pentru clădirile din zidărie amplasate pe terenuri dificile de fundare,

lungimea maximă se va stabili în conformitate cu reglementările specifice.

3.6.6. Dimensiuni maxime în elevaţie

Numărul maxim de niveluri (nniv) peste secţiunea de încastrare (pentru care

se aplică prevederilor codului CR6-2013), se limitează conform normativului

P100-1/2013 (tabel 8.8 şi 8.9 din normativ), în funcţie de:

7

- acceleraţia seismică de proiectare pe amplasament (ag);

- clasa de regularitate/neregularitate structurală;

- clasa de importanţă a clădirii, stabilită conform P100-1/2013;

- tipul/alcătuirea zidăriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);

- densitatea pereţilor structurali , pe fiecare din direcţiile principale ale clădirii

(p%), care este definită prin relaţia:

p% = pl

netz

A

A ,100 , în care :

Az, net – este aria netă totală a pereţilor din zidărie de pe direcţia respectivă;

Apl – aria planşeului de la nivelul respectiv.

Valorile minime constructive p% se referă la nivelul de bază al clădirii, primul

nivel peste secţiunea de încastrare.

La nivelurile superioare ale clădirii, se acceptă reducerea densităţii pereţilor

cu maxim 1% pe nivel cu obligaţia păstrării condiţiilor de regularitate în elevaţie.

3.6.7. Structuri de pereţi

1. Structurile de pereţi deşi (sisten fagure), sunt definite de următorii

parametrii geometrici:

- înălţimea de nivel ≤ 3,50 m;

- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 5,00 m;

- aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤25,0 m2;

În cazul în care, la un nivel oarecare al unei clădiri cu pereţi deşi, sunt

necesare, local, spaţii mai mari, se acceptă suprimarea unui perete structural la

nivelul respectiv cu obligaţia suprimării acestui perete sau înlocuirea lui cu un

perete nestructural la toate nivelurile superiore pentru a evita formarea unui etaj

,, slab” . Se recomandă ca această reducere să nu conducă la modificarea

condiţiilor de regularitate în plan.

2. Structurile de pereţi rari (sisten celular), sunt definite de următorii

parametrii geometrici:

- înălţimea de nivel ≤ 4,00 m;

- distanţele maxime între pereţi, pe cele două direcţii principale ≤ 9,00 m;

- aria celulei formată de pereţii de pe cele două direcţii principale ≤75,0 m2;

8

În această alcătuire pereţii structurali interiori se dispun, de regulă, la limita

dintre unităţile funcţionale (între apartamente – la locuinţe, între sălile de clasă –

la unităţile de învăţământ, etc).

3.6.8. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat la zidăria

confinată

1. Secţiunea transversală şi dispunerea stâlpişorilor:

Secţiunea transversală a stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii:

- aria secţiunii transversale ≥ 625 cm2 , respectiv 25 x 25 cm;

- latura minimă ≥ 25 cm.

Modul de dispunere a stâlpişorilor

- la toate colţurile exterioare şi întrânde de pe conturul construcţiei;

- de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 2,5 mp în zonele seismice

cu ag ≤ 0,20g şi de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 1,5 mp în zonele

seismice cu ag ≥ 0,25g;

- la capetele libere ale fiecărui perete;

- în lungul peretelui, astfel încât distanţa dintre axele stâlpişorilor să nu

depăşească 5,0 m în cazul structurilor cu pereţi deşi (sistem fagure), respectiv

4,0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular).

- la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform

regulilor enumerate anterior se află la o distanţă mai mare de 3t unde t este

grosimea peretelui.

- în toţi şpaleţii care nu au lungimea minimă prevăzută în CR6-2013

Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea clădirii.

Armarea stâlpişorilor se va stabili prin calcul, cu următoarele condiţii minime:

a. procentul de armare longitudinală:

- ≥ 1,0 % pentru zonele seismice ag ≥ 0,25g;

- ≥ 0,8 % pentru zonele seismice ag= 0,15g şi ag= 0,20g;

- ≥ 0,6 % pentru zonele seismice ag= 0,10g;

b. diametrul barelor longitudinale ≥ 12 mm;

c. armare transversală:

- etrieri închişi cu Ø ≥ 6 mm;

9

- distanţa între etrieri ≤ 15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de

înnădire a barelor longitudinale şi pe 60 cm la intersecţiile cu centurile (peste şi

sub centură). Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate

în centurile ultimului nivel.

Innădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va realiza prin suprapunere,

fără cârlige, pe o lungime ≥ 50 Ø, iar în secţiunea de la bază (secţiunea de

încastrare), suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură

cu mustăţile din socluri sau din pereţii de subsol se va face pe o lungime ≥ 60 Ø

2. Secţiunea transversală şi modul de dispunere a centurilor

Secţiunea transversală a centurilor din beton armat va satisface următoarele

condiţii:

- aria secţiunii transversale ≥ 500 cm2 , cu respectarea următoarelor

dimensiuni:

- lăţimea ≥ 25 cm dar ≥ 2/3 din grosimea peretelui;

- înălţimea ≥ decât grosimea plăcii planşeului pentru pereţii interiori şi ≥

decât dublul acestuia pentru pereţii de pe conturul clădirii şi de la casa scării.

Centurile de beton vor fi prevăzute în următoarele poziţii:

- la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei, indiferent de materialul din care

este executat planşeul şi de tehnologia de execuţie a acestuia;

- în poziţie intermediară, între planşee, la construcţiile etajate cu pereţii rari

şi la construcţiile de tip sală/hală.

Stâlpişorii şi centurile de pe conturul clădirii vor fi prevăzuţi la exterior cu

protecţie termică pentru evitarea formării punţilor termice.

Armarea centurilor se va stabili prin calcul, cu următoarele condiţii minime:

a. procentul de armare longitudinală:

- ≥ 1,0 % pentru zonele seismice ag ≥ 0,25g;

- ≥ 0,8 % pentru zonele seismice ag= 0,15g şi ag= 0,20g;

- ≥ 0,6 % pentru zonele seismice ag= 0,10g;

b. diametrul barelor longitudinale ≥ 12 mm;

c. armare transversală:

- etrieri închişi cu Ø ≥ 6 mm;

10

- distanţa între etrieri ≤ 15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de

înnădire a barelor longitudinale şi pe 60 cm la intersecţiile cu stâlpişorii.

Innădirea barelor longitudinale se va realiza prin suprapunere, fără cârlige,

pe o lungime ≥ 60 Ø. Secţiunile de înnădire ale barelor vor fi decalate cu cel puţin

1,00 m, iar într-o secţiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii (fig.3.17)

Fig.3.17. Înnădirea barelor din centuri

La colţuri, intersecţii şi ramificaţii se va asigura legătura monolită a centurilor

amplasate pe cele două direcţii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi

realizată prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o

lungime ≥ 60 Ø.

În cazul sliţurilor verticale realizate prin zidărie, continuitatea armăturilor din

centuri care se întrerup, va fi asigurată prin bare suplimentare având o secţiune

cu cel puţin 20% mai mare decât cea a barelor întrerupte (fig.3.18).

Fig.3.18. Armarea centurilor slăbite prin şliţuri

3. Prevederi referitoare la buiandrugi şi rigle de cuplare

În clădirile curente, riglele de cuplare vor fi legate monolit cu centura

planşeului. Lungimea de rezemare a riglelor de cuplare pe pereţii de zidărie va fi

≥ 40 cm.

11

Lăţimea riglelor de cuplare va fi egală cu grosimea peretelui. Pentru pereţii

de faţadă se acceptă o reducere de 5 cm pentru aplicarea protecţiei termice.

4. Prevederi referitoare la armarea zidăriei în rosturile orizontale

La clădirile situate în zone seismice cu ag ≥ 0,15g, rosturile orizontale ale

zidăriei vor fi armate, indiferent de rezultatele calculelor, pentru următoarele

elemente:

- spaleţii între ferestre sau uşi care au raportul înălţime/lăţime ≤ 2,5 dacă nu

sunt întăriţi cu stâlpişori din beton armat la extremităţi;

- zonele de legătură între pereţii perpendiculari (intersecţii, colţuri şi

ramificaţii);

- parapeţii de sub ferestre.

La intersecţii, colţuri şi ramificaţii armăturile vor depăşi marginea intersecţiei,

pe toate direcţiile, cu cel puţin 1,00 m (fig.3.19)

Fig. 3.19. Armarea zidăriei la intersecţii de pereţi

Distanţa între rosturile armate va fi:

≤ 2 asize în cazul elementelor cu înălţimea între 188÷240 mm;

≤ 3 asize în cazul elementelor cu înălţimea < 188 mm;

aria armăturilor dispuse într-un rost orizontal va fi ≥ 1,0 cm2 (2 Ø8 mm);

3.6.9. Arii de zidării şi cerinţe privind geometria pereţilor

a. Lungimea minimă a şpaleţilor adiacenţi golurilor de uşi şi ferestre

a.1. pentru zidăria nearmată (ZNA)

- şpaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori:

lmin = 0,6 hgol ≥ 1,20 m

12

- şpaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori:

lmin = 0,5 hgol ≥ 1,00 m

a.2. pentru zidăria confinată (ZC sau ZC +AR)

- şpaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori:

lmin = 0,5 hgol ≥ 1,00 m

- şpaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori:

lmin = 0,4 hgol ≥ 0,80 m

a.3. pentru zidăria cu inimă armată (ZIA): lmin =3 t, unde t este grosimea

peretelui.

b. Grosimea pereţilor structurali

Grosimea pereţilor structurali va fi stabilită, prin calcule de specialitate,

pentru satisfacerea următoarelor cerinţe:

- siguranţa structurală;

- izolarea termică/ economie de energie;

- izolare fonică;

- protecţie la foc.

Grosimea minimă a pereţilor structurali, indiferent de tipul elementelor din

care este executată zidăria va fi de minim 240 mm.

Trebuie de asemenea respectate următoarele condiţii minime privind

raportul dintre înălţimea etajului (het) şi grosimea peretelui (t).

- pentru zidăria nearmată (ZNA): het / t ≤ 12;

- pentru zidăria confinată (ZC) şi zidăria cu inimă armată (ZIA): het / t ≤ 15;

c. Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile

plinurilor

Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor

de zidărie va fi limitat la valorile din tabelul 8.11 din P100-1/2013 care se va

reproduce mai jos în Tabelul 3.1 de mai jos.

Pentru determinarea raportului ρ se iau în considerare numai elementele

verticale cu continuitate până la fundaţii şi care au dimensiunile şpaleţilor cel

puţin egale cu valorile minime precizate anterior la punctul ,, a “.

13

Tabelul 3.1 (tabelul 8.11 din P100-1/2013)

Acceleraţia ag 0,10g 0,15g 0,20g şi 0,25g 0,30g÷ 0,40g

nniv3 1,5

nniv3 1,25

Perete exterior nniv=4,5 1,25

nniv=4 1,00

1,00 0,80

nniv3 0,55

nniv3 0,45

Perete interior nniv=4,5 0,45

nniv=4 0,35

0,35 0,.25

3.6.10. Prevederi referitoare la planşee

La proiectarea preliminară a clădirilor cu pereţi structurali din zidărie de

toate tipurile se va urmări realizarea planşeelor ca diafragme rigide în plan

orizontal.

Grosimea planşeelor va fi stabilită ţinând seama de:

- cerinţele de rigiditate şi rezistenţă;

- cerinţele de izolare fonică;

- cerinţele de rezistenţă la foc.

Grosimea minimă a plăcii în cazul clădirilor cu pereţi din zidărie de cărămidă

este de 13,0 cm.

Planşeul peste subsol va fi realizat din beton armat indiferent de zona

seismică a amplasamentului, de înălţimea clădirii şi de materialele din care este

realizată zidăria.

3.6.11. Proiectarea preliminară a infrastructurii

Infrastructura clădirilor cu pereţi structurali din zidărie este constituită din

următoarele elemente constructive:

- fundaţii, socluri şi placa de beton care constituie suportul pardoselii de la

parter (placa pe sol) – în cazul clădirilor fără subsol;

-fundaţii, pereţii de subsol, placa de beton care constituie suportul pardoselii

de la subsol, planşeul peste subsol - în cazul clădirilor cu subsol;

14

a. Fundaţii

Fundaţiile pereţilor structurali din zidărie vor fi continue sub ziduri şi pot fi

realizate ca:

- blocuri/ tălpi de beton simplu, cu una sau două trepte;

- blocuri de beton simplu şi cuzineţi de beton armat;

- tălpi din beton armat.

în zonele cu acceleraţia seismică de proiectare ag≤0,15g, în cazul unor

încărcări verticale reduse (clădiri ≤ P+1E+M), pentru clădiri din clasele de

importanţă III şi IV, pe terenuri normale de fundare, cu presiunea convenţională

pe teren pconv > 200 kPa, se pot prevedea şi fundaţii izolate din beton simplu,

legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcţii.

Pentru pereţii nestructurali de la subsol, în funcţie de dimensiunile şi de

greutatea proprie a acestora, se va alege una din următoarele soluţii de fundare:

- rezemarea pe placa de la subsol, dacă aceasta are rezistenţa şi rigiditatea

necesare pentru a prelua încărcările respective;

- îngroşarea locală a plăcii de la subsol;

- fundarea directă.

Pentru detalii privind tipul de fundaţie necesar a fi adoptat, modul de

alcătuire şi armare se va avea neapărat în vedere Normativul NP112 -2013.

b. Socluri

În cazul construcţiilor fără subsol, soclul va fi executat din beton armat.

În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcţii din

clasa de importanţă III, cu nniv ≤ 3, în zonele seismice cu ag ≤ 0,15g, precum şi

pentru construcţii din clasa de importanţă IV, în toate zonele seismice, soclul

poate fi executat din beton simplu.

În cazul în care soclurile se execută din beton simplu, la nivelul pardoselii

parterului se va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise.

Aria armăturilor longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puţin 20% mai

mare decât aria armăturilor din centura cea mai puternic armată de la nivelurile

supraterane de pe acelaşi perete.

15

În cazurile în care înălţimea soclului, peste nivelul tălpii de fundare este ≥

1,50 m se va prevedea o centură şi la baza soclului cu aceiaşi armătură ca şi

centura de la nivelul pardoselii.

Continuitatea armăturilor din socluri nu va fi întreruptă de golurile pentru

instalaţii

Fig. 3.20. Armături pentru centuri şi stâlpişori în socluri de beton simplu

Mustăţile pentru elementele verticale de beton din suprastructură (stâlpişori

şi stratul median al pereţilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de

minimum 60 Ø ≥ 1,00 m şi vor fi fasonate fără cârlige.

Pentru menţinerea poziţiei mustăţilor în timpul turnării se recomandă ca

mustăţile să fie ancorate pe întreaga înălţime a soclului sau, dacă sunt mai scurte,

să fie fixate cu puncte de sudură de armăturile longitudinale din centura

superioară.

Soclurile pereţilor de contur vor fi protejate cu tencuială hidrofugă, iar între

faţa superioară a soclului şi zidul din elevaţie se va prevedea un strat de

hidroizolaţie rigidă.

16

c. Pereţi de subsol

Pereţii de subsol vor fi dispuşi, de regulă, axat, sub toţi pereţii structurali de

la parter. Se acceptă o retragere de maximum 5,0 cm a feţei exterioare a pereţilor

de la subsol în raport cu faţa exterioară a pertelui de la parter.

Rigiditatea subsolului trebuie sa fie superioara rigiditatii nivelurilor

supraterane. În acest scop se recomandă adoptarea următoarelor măsuri

de conformare generală, arhitectural-structurală, a subsolului:

- numărul ş i dimensiunile golurilor în pereţii subsolului vor fi reduse la

strictul necesar din punct de vedere functional;

- golurile de u ş i ş i ferestre din pereţii de subsol vor fi amplasate, în

plan, în poziţii decalate faţă de golurile de la parter; în clădirile din zone

seismice cu ag ≥ 0.25g amplasarea golurilor de uşi din peretii interiori de

subsol va fi facuta cu un decalaj de cel putin 1,0 m fata de poziţia golurilor de Ia

parter;

- dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de Ia parter,

secţiunea plinurilor va fi sporită iar zonele slăbite vor fi verificate prin calcul;

- în clădirile din zone seismice cu ag ≥ 0.30g golurile de u ş i ş i

ferestre din pereţii exteriori de la subsol vor fi mai mici cu cel putin 25% fata de

cele din parter;

- în cazul clădirilor cu pereţi dispuşi în sistem "celular", în zonele cu

acceleraţia seismică de proiectare ag ≥0.30g, se recomandă sporirea

rigidităţii subsolului prin introducerea unor pereţi suplimentari, în limita

posibilităţilor rezultate din cerinţele funcţionale.

În general pereţii de subsol sunt pereţi de beton armat, armarea acestora

determinându-se prin calcul pentru gruparea fundamentală şi pentru gruparea

seismică.

Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura următoarele procente

minime de armare raportate la întreaga secţiune (din însumarea armăturilor de pe

cele două feţe):

- vertical : 0,20 %;

- orizontal: 0,15 %.

17

În cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcţii din

clasa de importanţă III, cu nniv ≤3, în zonele seismice cu ag ≤ 0,15g, precum şi

pentru construcţii din clasa de importanţă IV, în toate zonele seismice, pereţii de

subsol pot fi executaţi din beton simplu.

În situaţia în care pereţii de subsol se execută din beton simplu, indiferent

de rezultatele calculelor aceştia vor fi prevăzuţi cu două centuri, respectiv una la

baza peretelui şi una la nivelul planşeului peste subsol, centuri care vor forma

contururi închise. La fel ca şi în cazul soclurilor, aria armăturilor longitudinale din

cele două centuri va fi, cu cel puţin 20% mai mare decât aria armăturilor din

centura cea mai puternic armată de la nivelurile supraterane de pe acelaşi perete.

În cazul când fundaţiile se vor executa din beton simplu, armăturile

centurilor precizate mai sus (atât la socluri cât şi la pereţii subsolului) vor fi

majorate cu 20 %.

Mustăţile pentru elementele verticale de beton din suprastructură (stâlpişori

şi stratul median al pereţilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioară a

peretelui sau, după caz vor fi înnădite cu mustăţile din talpa de fundare. Mustăţile

vor fi fasonate fără cârlige.

Golurile de uşi şi de fereastre din pereţii de beton armat din subsol vor fi

bordate cu armături verticale a căror secţiune totală va fi cu 20% mai mare decât

secţiunea armăturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armături dincolo de

marginea golurilor se va face pe o lungime de ≥60 Ø.

d.Planşee la infrastructuri

În toate clădirile fără subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va

executa din beton armat. Această placă va fi legată monolit cu soclurile clădirii

constituind o legătură rigidă în plan la nivelul infrastructurii/fundaţiilor.

În toate clădirile cu subsol, placa planşeului peste subsol se va executa din

beton armat şi va avea cel puţin aceeaşi grosime ca şi plăcile etajelor

supraterane. În cazul clădirilor cu subsol , situate în zonele seismice cu ag ≥

0.30g şi în toate clădirile amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa

suport a pardoselii subsolului se va executa din beton armat, legată de tălpile

de fundaţie.