MASAJUL TERAPEUTICKINETOTERAPIA

DR.FLORINA OJOGA

MASAJUL

• DEFINITIE• MASAJUL reprezinta un grupaj de exercitari mecanice de tip

manual sau tehnic, prin care, luandu-se contactul cu tegumentul, se efectueaza diferite manevre, care initial stimuleaza pielea, determinand reactie vasculara, biochimica, de stimulare senzitiva si induce reactii de tip reflex in vecinatatea zonei de masat sau la distanta.

• CLASIFICARE• -tehnici de masaj clasic cu efect sedativ-netezirea, vibratia• -tehnici de masaj clasic cu efect tonizant-frictia,

framantarea,tapotajul,petrisajul, presiune cu mobilizare

TEHNICI DE BAZA IN MASAJ

• NETEZIREA (EFLEURAJ)• =presiunea exercitata prin alunecare superficiala cu

deplasarea mainii pe piele• Se efect cu toata suprafata palmara• Ritmul este lent• Scop miorelaxant+analgetic• PRESIUNEA PROFUNDA CU ALUNECARE• =sunt exercitate presiuni mai puternice la nivelul

tegumentului, antrenand si masele musculare subiacente• Ritmul este lent

TEHNICI DE BAZA IN MASAJ• Scopul terapeutic este de a stimula circulatia de intoarcere,

stimularea drenajului limfatic• Tehnica poate fi asociata cu posturari antideclive• PRESIUNEA LOCALA STATICA• =aplicatie de tip tangential , se exercita o presiune

perpendic.pe suprafata de tratat• Ritmul este lent• Efectul este sedativ-antispastic la nivel musc• circulator-stimulare drenaj limfatic• Poate fi inlocuit printr-un manson pneumatic care imprima

miscari ritmice,alternative, de comprimare-decomprimare

TEHNICI DE BAZA MASAJ

• FULAJUL• =exercitarea de presiuni locale, cu ritm rapid, de-alungul

traiectului muscular• Scopul terapeutic-miorelaxant, decontracturant,antispastic• FRICTIUNEA• =se mobilizeaza planul superficial pe cel profund, care

ramane fix• Scop terapeutic-asuplizarea si combaterea aderentelor

cicatriciale

TEHNICI DE BAZA MASAJ• PETRISAJUL• =se face cu ambele maini, prin miscari alternative exercitate

pe tesutul de mobilizat (tegument cu zone cicatriciale, zone musculare, aponevroze), se aplica si o componenta de torsiune in raport cu axa longitudinala pe zona de tratat

• RULAREA• =un segment de membru se prinde intre cele 2 maini care

mobilizeaza masele musculare in jurul diafizei• Ritmul este lent• Efectul terapeutic-decontracturant• Se aplica la nivelul coapsei, gambei, bratului

TEHNICI DE BAZA MASAJ

• FRAMANTAREA• =manevra care se aplica pe segmentele mai putin

voluminoase (antebrat, mana,picior), cu rulare alternativa egala pe masele musculare

• VIBRATIA• =impulsuri manuale cu frecvente si amplitudine variabile,

realizandu-se o alternanta rapida de comprimari si decomprimari

• Efect terapeutic-sedativ• PERCUTIA=lovirea moderata cu marginea cubitala sau cu

varful degetelor a zonei de tratat

TEHNICI PARTICULARE DE MASAJ

• MASAJUL TRANSVERSAL PROFUND (CYRIAX)• =tehnica de masaj caracterizata prin manevre efectuate

PUNCTUAL• Se adreseaza electiv manifestarilor dureroase post-traumatice

ale aparatului musculo-tendinos si capsulo-ligamentar• Efect antialgic• sedativ• de stimulare a circulatiei locale• de rupere a aderentelor

INDICATII MASAJ TRANSV.PROFUND

• 1.PATOLOGIA CAPSULO-LIGAMENTARA• -entorse benigne recente• -sechele post-entorse• -sechele dupa capsulite• 2.PATOLOGIA TENDINOASA• -tendinite• -tenosinovite• 3.PATOLOGIA MUSCULARA• -sechele dupa traumatisme musculare

CI MASAJ TRANSV.PROFUND

• Artrite septice• Artrite posttraumatice• Artrite autoimune-LES, SA, psoriazis• Artropatie gutoasa• Calcificari periarticulare/musculare• Bursite.

INDICATII MASAJ• Dureri periarticulare,tendinoase,musculare• Contracturi,hiperonie musculara• Sindromul hipokinetic• Dureri vasculare• Infiltrat subcutanat• Celulita sistemica• Edeme• Cicatrici• Hematoame organizate fibros• Fibroze• Atrofii musculare

INDICATII MASAJ IN REUMATOLOGIE

• Manifestari la nivel coloanei vertebrale-cervicartroza, cervicalgii,dorsalgii,lombalgii,lombo-sciatalgii

• Sold-coxartroza,periartrita de sold• Genunchi-gonartroza• Glezna-picior-artroza tibio-tarsiana,piciorul dureros

cronic,halux valgus,metatarsalgie,tendinita achileeana• Umarul-artroza,tendinite,AND• Cotul-epicondilite

INDICATII MASAJ IN TRAUMATOLOGIE

• TRAUMATISME SIMPLE• -entorse• -leziuni ligamentare• -fracturi tratate prin imobilizare• TRAUMATISME COMPLEXE• -efecte vasculotrope, antiedem, prevenire escare• -ex-durere,redoare,amiotrofie,tulburari circulatorii

locale/generale,edem, infiltrate,cicatrici,AND

INDICATII MASAJ IN AFECT.AP CIRCULATOR

• 1.ARTERITE• -tulburari hemodinamice• Tulburari trofice• 2.PATOLOGIA VENOASA• -flebite-doar SECHELARA, NU IN FAZA ACUTA-resorbtie edem• -varice-se evita pachetele varicoase si zonele inflamate• -manevre defibrozante-amelioreaza intoarcerea

venoasa

CONTRAINDICATII MASAJ

• ABSOLUTE• -reumatisme inflamatorii in puseu• -boli infectioase in stadiu evolutiv• -fragilitatea vasculara• -tromboflebite-risc de mobilizare embol• -litiaze-migrare calcul• -afect cutan-cancer, infectii,dermatoze,micoze• -zone de evitat-fosa poplitee,plica cotului,zona carotidiana-

zone vulnerabile datorita structurilor vasculo-nervoase superficiale.

KINETOTERAPIA

• DEFINITIE• KT=forma de terapie de tip conservator, care utilizeaza

energia mecanica in scop functional=TERAPIE PRIN MISCARE• Forma terapeutica individualizata, care realizeaza programe

de exercitii fizice statice si dinamice si se poate folosi in programele terapeutice-PROFILACTICE

• -CURATIVE• -DE RECUPERARE• Solicitarile de tip mecanic trebuie sa fie aplicate echilibrat

privind BALANTA REPAUS-MISCARE

CLASIFICAREA KT

• KT PROFILACTICA=totalitatea metodelor prin care se urmareste-mentinerea unui nivel functional satisfacator

• -cresterea nivelului functional=PROFILAX.PRIMARA• -aplicarea unor programe de prevenire a aparitiei

complicatiilor unei boli cronice=PROFILAXIE SECUNDARA• KT DE TIP CURATIV=se intrica cu KT profilactica-KT de recup.• KT DE RECUPERARE=urmareste• -refacerea functiilor diminuate• -cresterea nivelului functional• -realizarea unor mec. Compensat. adaptative

OBIECTIVELE KT

• 1. Refacerea FORTEI musc. Si cresterea REZISTENTEI musculare

• 2.Cresterea si adaptarea CAPACITATII DE EFFORT• 3.Ameliorarea functiei de COORDONARE-CONTROL-

ECHILIBRU• 4.Relaxarea• 5.Corectarea POSTURII si ALINIAMENTULUI CORPULUI• 6.Cresterea MOBILITATII ARTICULARE (ROM)• 7.Reeducarea RESPIRATORIE• 8.Reeducarea SENSIBILITATII

KT –BILANT COMPLEX• Include:• 1.BILANTUL CLINIC• 2.BILANTUL FUNCTIONAL ARTICULAR si MUSCULAR• 3.BILANTUL GESTUALITATII-apreciere tipuri de pense(digito-

palmare), tipuri de prehensiune si gesturi uzuale• 4.ADAPTAREA LA EFFORT• 5.APRECIEREA DISPONIBILITATII PACIENTULUI pentru MOBILIZARE,

INCARCARE-mobilizarea in pat,posibilitatea de verticalizare,mersul pe teren plat,urcat-coborat scari,tendinta la dezechilibrare

• 6.NIVELUL EDUCATIONAL• 7.POSIBILITATILE DE COMUNICARE-tulb de vorbire,auz,vaz

CLASIFICAREA PROGRAMELOR DE KT

• I. Dupa MODUL DE EFECTUARE:• -metode ANALITICE-SEGMENTARE-mb.sup/inf/coloana• -metode de SINTEZA-de activare GLOBALA-tot corpul• II. In functie de PARTICIPAREA VOLUNTARA a pacientului:• -KT PASIVA-se realizeaza cu ajutorul kinetoterapeutului sau

prin mijloace de tip mecanoterapie• -poate fi de tip STATIC/DINAMIC• -urmareste combaterea efectelor secundare ale

repausului prelungit la pat (terapie POSTURALA) si a efectelor secundare si complicatiilor acestuia

CLASIFICAREA PROGRAMELOR DE KT

• -KT ACTIVA-activitatea este comandata si controlata de kinetoterapeut si efectuata ACTIV de catre PACIENT

• -ex-exercitii de mobilizare simpla/cu rezistenta• III. Din punct de vedere al SOLICITARII ARTICULARE exista:• -programe AKINETICE• -programe KINETICE

PROGRAME AKINETICE

• OBIECTIVE• -punerea in repaus a sistemelor de miscare• -protejarea articulatiilor si a structurilor periarticulare• -prevenirea aparitiei unor miscari anormale• -corectarea deformatiilor pe structurile somatice• TERAPIE DE IMOBILIZARE-REGULI• 1. imobilizarea nu trebuie sa compromita vascularizatia sau sa

favorizeze tulb.trofice• 2.imobilizarea se face in pozitie FUNCTIONALA-sa nu produca

deformari sau deviatii prin adoptarea unor pozitii VICIOASE

EFECTE NEG.IMOBILIZARE

• -osteoporoza de inactivitate• -hipotonia/hipotrofia/atrofia de inactivitate• -pierderea elasticitatii tesut moi si organiz fibroasa• -contracturi-retracturi musculo-tendinoase• -pozitii vicioase• -alterarea schemei corporeale• -tulb circul-staza,tromboflebita• -scaderea adaptarii la efort• -tul respir-infectie,staza pulmon• -tulb urinare-infectie,microlitiaza

EFECTE NEG IMOBILIZARE

• -tulb digestive-constipatie• -tulb trofice-escare,infectii cutanate• -tulb psihice-depresie,anxietate,izolare• -alte manifest-microcalcificari articulare-osificari heterotopice

PROGRAME KINETICE

• KT PASIVA• -kinetoterapeutul realizeaza programul, bazat pe nevoile si

posibilitatile pacientului• -initiaza relaxarea si acomodarea, urmate de:• -programe de solicitare pasiva articulara• -programe de intindere si solicitare a partilor moi

periarticulare• -programe de efectuare pasiva a engramelor de miscare,

pentru a intretine informatia corecta corticala• -beneficiu-utilizarea unor proceduri fizicale de tip masaj,

termo/electroterapie inaintea program de KT

KT ACTIVA LIBERA• =exercitii fizice de solicitare MEDIE, subiectul mobilizeaza

diverse segmente prin miscari simple REPETITIVE, urmarindu-se si solicitarea ANTIGRAVITATIONALA

• OBIECTIVE• -mobilizarea activa articulara-cresterea unghiului de miscare• -intretinerea tonusului si fortei musc• -refacerea activa a schemelor de miscare-refacerea

COORDONARII• Pregatire PREALABILA cu proceduri fizicale pt• -controlul durerii• -ameliorarea circulatiei locale• -cresterea calit tes conj-flexibilitate,elasticitate

KT ACTIVA ASISTATA

• In conditiile scaderii F de contractie musc• =forma particulara a KT active-activitatea segmentului se

desfasoara facilitat prin:• -ajutor manual al kinetoterapeutului• -scheme mecanice facilitatorii: KT activa autopasiva, scripeto-

terapie, hidroKT• Obiectivele asistarii:• -descarcarea articulara• -activarea musculat insuficiente• -solicitarea musc agoniste, cu intretinerea balantei agonisti-

antagonisti• -intretinerea fct. Lanturilor cinematice

KT ACTIVA REZISTIVA

• =forma de solicitare mecanica. In care contractia se realizeaza contra unei F mai mari

• Se poate realiza in apa (contra unei rezistente moderate) sau in sala de KT

• Se poate modifica gradul de solicitare prin cresterea vitezei de efectuare a exercitiului

• Rezistente-saci cu nisip,haltere,greutati sau INDIRECT-mecanoterapie sau suspensii elastice

KT ACTIVA REZISTIVA

• OBIECTIVE• -cresterea F de contractie si a rezistentei musc• -mentinerea si cresterea mobilitatii articulare• -ameliorarea troficitatii musculare• -ameliorarea coordonarii• -refacerea schemelor de miscare• Obtinerea de hipertrofie musculara se realizeaza cand se

produce o crestere cu peste 65% din tensiunea max timp de 6 secunde/zi

OBIECTIVE KT

• REFACEREA FORTEI MUSCULARE• Parametri:• -tensiunea de contractie=capac unui muschi de a face o

contractie musc simpla• -forta musc=include tensiunea de contractie, dar se face

impotriva unei sarcini• -rezistenta musc=contractie impotriva unei sarcini in TIMP• Lipsa de solicitare fizica –F musc scade cu 4% pe zi=hipotrofie

si siderare musc (muschiul isi pierde sensibilitatea kinestezica)• Aprecierea obiectiva a tonus, fortei si rezist

musc=testing/bilant musc

CRESTEREA F MUSCULARE

• 2 tipuri de exercitii-statice=izometrice• -dinamice=izotonice• EXERCITIILE STATICE(IZOMETRICE)• =punerea in contractie a unui muschi, o anumita durata, fara

modificarea LUNGIMII lui• Contractia trebuie sa dezvolte minim 35% din tens max musc

pentru cresterea F musc, iar pentru hipertrofie, 65% din F max de contractie

• Contractia are efect la dist-cresterea TA diastolice-factor de risc pt manif ischemice coronariene

-contractia izometrica=zeci/zi, durata 6 sec, pauza de 20 sec intre contractii

CRESTEREA F MUSC

• CONTRACTIILE DINAMICE(IZOTONICE)• =contractii realizate cu deplasarea segm impotriva unei

rezistente, cresc F musc• Tehnica DE LORME WATKINS-10 miscari cu excursie completa

in 10 sec impotriva unei greutati maximale (10 RM), cu greutati progresive, care se testeaza saptamanal

• -sapt 1-un set cu 50% din 10 RM• -sapt 2-cu 75% din 10 RM• -sapt 3-cu 100% din 10 RM

CREST REZIST MUSC SI A CAPAC DE EFORT

• Aceste obiective implica:• -solicitare crescuta cardio-vasc• -solicitare crescuta a functiei respiratorii• -solicitare pe lanturile metabolice la inceput de tip AEROB,

apoi de tip ANAEROB (in conditiile unei solicitari fizice crescute, cand efortul depaseste capacitatea maximala cu 50%, grupele musculare utilizeaza si mecanismele anaerobe)

• CRESTEREA CAPACIT DE EFFORT-masura capacitatii de efort a organismului este si masura capacitatii ADAPTATIVE CARDIO-CIRCULATORII LA EFORT, implicand un consum MAXIMAL de OXIGEN

CREST CAPAC DE EFORT

• Programe de recuperare la bolnavii cu INFARCT MIOCARDIC-instituirea precoce a programelor de recuperare in care obiectivul CENTRAL este refacerea capacitatii cardio-vasculare si a capacit de efort a organismului

• TESTAREA CAPACIT DE EFORT se face la bicicleta ergometrica in conditii de MONITORIZARE, se lucreaza cu sarcini sub-maximale

• A doua etapa in recup IM-programe in sala de KT-bicicleta ergometrica, covor rulant, asociind si programe de hidroKT

• Adaptarea la efort-urcarea pe pante, scarite, alergarea-ritm de solicitare variabil in fct de nivelul functional c-v si complianta pacientului

AMELIOR FCT DE COORDONARE, CONTROL SI ECHILIBRU

• Scheme de miscare realizate in stereotipurile motorii din copilarie-mersul, prehensiunea si diferite tipuri de gestica cotidiana

• Siderarea musculara –prin solicitarea inadecvata a functiei kinestezice

• Obiectivele se refera la functii esentiale de relatie• -prehensiunea• -ortostatismul• -mersul

COORDONAREA, CONTROLUL, ECHILIBRUL

• Reeducarea mersului-in bazin, utilizand nivelul apei ca un element de solicitare mecanica variabila, se asociaza mersul in panta sub apa sau cu flotoare

• Pentru prehensiune-se realizeaza miscari pe grupe de pense, cu multiple repetari, prehensiunea fiind reeducata de la nivele grosiere catre exercitii de finete si cu viteza de executie diferita

• Pentru afectarile de NEURON MOTOR CENTRAL-recuperarea are la baza PLASTICITATEA SNC=exista centri motori corticali care pot prelua comanda in anumite conditii=programele de recuperare se bazeaza pe TEHNICI DE FACILITARE

TEHNICI DE FACILITARE

• Sunt de tip EXTEROCEPTIV sau PROPRIOCEPTIV• Se utilizeaza in afectiunile neurologice de tip CENTRAL• Rol-controlul spasticitatii musculare• -ameliorarea si corectarea modificarilor locomotorii

secundarte deficitului motor• La baza mecanismelor de facilitare stau RECEPTORII, care

primesc SEMNALELE SENZITIVE• Acesti receptori au fost clasificati in grupe de elemente

TEHNICI DE FACILITARE

• A)elemente PROPRIOCEPTIVE stimulate prin• -intindere rapida-reflexe miotatice/osteotendinoase• -aplicarea de rezistenta-crest recrutarii de motoneuroni• -vibratie-faciliteaza muschiul stimulat• -telescopare-presiune ferma pe supraf articulara• -tractiunea-miscare inversa telescoparii• -acceleratie-stimuleaza sistemul vestibular• -rostogolirea ritmica

TEHNICI DE FACILITARE• B)elemente EXTEROCEPTIVE-culeg informatia de la receptorii

cutanati• -atingerea usoara• -periajul• -fact termici-gheata• -tapotajul paravertebral• C)elemente COMBINATE-asocierea primelor 2 grupuri-se

realizeaza contacte MANUALE sau PRESIUNEA pe tendoanele lungi

• D)elemente TELERECEPTIVE-informatia culeasa de nervii senzoriali (vaz,auz,miros) influenteaza actul motor

• E)elemente INTEROCEPTIVE-stimul SINUS CAROTID-scade TONUS MUSCULAR

TEHNICI DE FACILITARE

• METODA KABAT• METODA BOBATH• METODA KLAPP-pentru redresare scolioze• METODA WILLIAMS-pentru suferinte disco-

vertebrale