Curs Sistem Endocrin Studenti-transfer Ro-14mar-1b9159

COMUNICAREA CELULARĂCOMUNICAREA CELULARĂ

• Joncţiuni de comunicare• Secreţie de mesageri chimici

– celule epiteliale– neuroni (ScharrerScharrer E.,1928E.,1928)

CLASIFICAREA CLASIFICAREA CELULECELULELORLORENDOCRINEENDOCRINE

– organ specializat → glandă endocrină– componenta endocrină a glandelor mixte– grupuri de celule endocrine incluse în

parenchimul unor organe specializate

DISTRIBUDISTRIBUŢŢIA IA CELULECELULELORLORENDOCRINEENDOCRINE

HHipofizipofizaa

TiroiTiroiddăă

HHipoipotalamustalamus

EpifizaEpifiza

ParatiroideParatiroide

SuprarenaleSuprarenale

TimusTimus

InimInimă ă

Pancreas Pancreas

SistemSistemgastrointestinalgastrointestinal

GonadaGonada

DISTRIBUDISTRIBUŢŢIA IA CELULECELULELORLOR ENDOCRINEENDOCRINE

Rinichi Rinichi

Junqueira LC, Carneiro J Basic Histology, 12 th Edition

COMPLEXUL COMPLEXUL HIPOTALAMOHIPOTALAMO -- HIPOFIZARHIPOFIZAR

http://www.studyblue.com

Neuronii hipotalamici secretori

• aparat de sinteză proteic• numeroşi microtubuli• granule de secreţie!- neuroni peptidergici -

HIPOTALAMUSUL ENDOCRINHIPOTALAMUSUL ENDOCRIN•• NeuroniNeuroni magnocelularimagnocelulari•• NeuroniNeuroni parvparvococelularielulari

HIPOTALAMUSUL ENDOCRINHIPOTALAMUSUL ENDOCRINNeuroni parvocelulari Neuroni magnocelulari

1. NEURONII 1. NEURONII MAGNOCELULARIMAGNOCELULARI• Localizare:

- nc.SOP şi nc.PV• Particularităţi structurale: 25 µm

- aparat de sinteză proteică bine dezvoltat- granule de secreţie: 160-200 nm- axoni nemielinizaţi lungi:

* se termină asinaptic conexiuni de tip neurovascular* pe traseu dilataţii (corpii Herring) * ajung în: - lobul posterior hipofizar

tractul supraoptico-hipofizar tractul paraventriculo-hipofizar

1. NEURONII 1. NEURONII MAGNOCELULARIMAGNOCELULARI

Kierszenbaum AL, Histology and Cell Biology, second edition

CORPII HERRINGCORPII HERRING (Herring PT, 1908)(Herring PT, 1908)

Sternberg Histology for Pathologist, second edition

2. NEURONII 2. NEURONII PARVOCELULARIPARVOCELULARI• Localizare: aria aria hipofiziotropăhipofiziotropă (1962, Halasz):• Particularităţi structurale: 15 µm

- aparat de sinteză proteică mai slab dezvoltat- granule de secreţie: 100-110 nm- axoni scurţi:

* se termină asinaptic conexiuniconexiuni de tip neurovascularde tip neurovascular* ajung: - în eminenţa mediană (plex capilar primar)

- în peretele ventriculului III

2. NEURONII 2. NEURONII PARVOCELULARIPARVOCELULARI

Neuroni secretori

Stocare Stocare extracelularăextracelulară

http://ocw.tufts.edu/Content/14/lecturenotes/134087

SuntSunt descdescăărcarcaţţi i îîn sn sâângenge şşi LCRi LCR

““stocarestocareextracelularextracelularăă””


MMecanismecanism de feedbackde feedbacknegativnegativ

Feedback Feedback negativnegativscurtscurt

Feedback Feedback negativnegativlunglung


GLANDA HIPOFIZĂGLANDA HIPOFIZĂ(PITUITARA)(PITUITARA)

(hypo = sub, physis= cre(hypo = sub, physis= creşştere)tere)(pituita = mucus)(pituita = mucus)

12x10x9 mmG= 0,5 gr

GLANDA HIPOFIZĂ GLANDA HIPOFIZĂ (PITUITARA)(PITUITARA)

Junqueira LC, Carneiro J. Basic Histology, 12 th Edition

III

III

H

H

LT TP

LA LPLI

GLANDA HIPOFIZĂ GLANDA HIPOFIZĂ (PITUITARA)(PITUITARA)

EM

Gartner, Color Atlas of Histology, 3rd Edition

ORIGINE EMBRIOLOGICĂORIGINE EMBRIOLOGICĂ

Ectoderm

Neuroectoderm


Gr.T.Popa, Fielding U. (1930) G.Harris, J.D.Green (1935)

VASCULARIZAVASCULARIZAŢŢIA COMPLEXULUI IA COMPLEXULUI HIPOTALAMOHIPOTALAMO--HIPOFIZARHIPOFIZAR

1. 1. ADENOHIPOFIZAADENOHIPOFIZA

structură predominant celulară

celule epiteliale cu secreţie proteică

↓

1.1. 1.1. Lobul anteriorLobul anterior• celule organizate sub formă de cuiburi

şi cordoane înconjurate de reţea fină de fibre de reticulină

• bogată reţea de capilare sangvine(plexul capilar secundar)

TTipuri de celule ipuri de celule îîn lobul anterior hipofizarn lobul anterior hipofizar

1. Coloraţia HE:- Cromofile

- Acidofile- Bazofile

- Cromofobe2. Metoda PAS

- PAS negative- PAS pozitive

Celule acidofile

Celule bazofile

Celulă cromofobă

Lobul anteriorLobul anterior

http://group35endocrine.wikispaces.com/


A. Celule granulare (endocrine)B. Celule agranulare

TTipuri de celule ipuri de celule îîn n lobul anterior hipofizarlobul anterior hipofizar

A. Celule granulare (endocrine):• celule somatotrope (acidofile, PAS negative) – 50%

somatotrop (STH, GH) • celule lactotrope (acidofile, PAS negative) – 10-20%

prolactină (PRL)• celule corticotrope (bazofile, PAS pozitive) – 20%

proopiomelanocortina (POMC)• celule tirotrope (bazofile, PAS pozitive) – 5%

tirotropina (TSH)• celule gonadotrope (bazofile, PAS pozitive) – 10%

gonadotropine (FSH şi LH)


A. Celule granulare (endocrine)B. Celule agranulare:

– celule foliculostelate (celule nule) bazofile?

în culturi: gonadotropi sau subunităţi – celule stem (precursoare) cromofobe

PRL PRL

1.2. 1.2. Lob intermediarLob intermediar• localizat în şaua turcească:

– separat de lobul anterior prin fanta Rathke– alipit de lobul posterior infiltrarea bazofilă

• dimensiuni: variază în raport cu vârsta• celule organizate în cordoane sau foliculi

cu coloid• tipuri celulare:

– celule bazofile– celule cromofobe

• rol: pozitive pentru subunităţi ale POMC( lipotropina, MSH, ACTH)

1.2. 1.2. Lob intermediarLob intermediar

http://ocw.tufts.edu/Content/4/imagegallery/221047/221074

1.2. 1.2. Lob intermediarLob intermediar


1.3 1.3 Lob tuberalLob tuberal

• lamă subţire de ţesut glandular ↓

înconjură incomplet tija pituitară• zonă foarte bine vascularizată vase portale• celule organizate în cuiburi sau cordoane• tipuri celulare celule bazofile• rol: pozitive pentru Gn şi ACTH

1.3. 1.3. Lob tuberalLob tuberal


2. 2. NEUROHIPOFIZANEUROHIPOFIZA

structură predominant

fibrilară

• în toate componentele:- fibre nervoase amielinice bogate în

microtubuli▪ axoni ai neuronilor din nc. SO şi PV▪ direcţie paralelă cu axul lung al tijei

2. 2. NEUROHIPOFIZANEUROHIPOFIZA

2.1. 2.1. Lobul posteriorLobul posterior

http://imueos.blogspot.ro/2010_04_01_archive.html


Corpi Herring

http://www.ouhsc.edu/histology/text%20sections/endocrine.html

• pituicite astrocite protoplasmatice• microglii

- conţinut mare în lizozomi - rol: fagocitoză

• reţea de capilare fenestrate


pituicite

microglii

http://www.uni-mainz.de/FB/Medizin/Anatomie/workshop/EM/eigeneEM/Thyroidea/SD3E.html

http://www.uni-mainz.de/FB/Medizin/Anatomie/workshop/EM/eigeneEM/Hyphphysis/html

http://www.uni-mainz.de/FB/Medizin/Anatomie/workshop/EM/eigeneEM/Hyphphysis/html

2.2. 2.2. Tija pituitarăTija pituitară

- artere mici- capilare glomerulare

2.3. E2.3. Eminenminenţţa medianăa mediană– structură:

1. strat ependimar2. strat mijlociu3. strat palisadic

2.3. E2.3. Eminenminenţţa medianăa mediană

– structură:1. strat ependimar tanicite (Hortsmann, 1954)2. strat mijlociu fibre nervoase3. strat palisadic plex capilar primar din sistemul

port lung– la nivelul ei ajung:

- axonii neuronilor secretori de peptide hipofiziotrope- unii axoni ai neuronilor secretori din nc. SOP- fibre cu originea în trunchiul cerebral



GLANDA TIROIDĂ(gr. (gr. thyreosthyreos = = scutscut, , eidoseidos= form= formăă))

Lob drept Lob stâng

Istm

5 cm / 2,5 cm G = 20- 30 gr.

Lob piramidalLalouette

ORIGINEA EMBRIOLOGICĂA GLANDEI TIROIDE

1. Celule foliculare

2. Celule parafoliculare

endodermică(canal tiroglos)

neuroectodermică (creste neurale)

ORIGINEA EMBRIOLOGICĂ

Foramen cecum

Corp ultimobranhial

Corp ultimobranhial

!!! Depozitează în cantitate mare produşii de secreţie

depozitare extracelulară (coloid)

necesarul de hormoni pentru 3 luni

GLANDA TIROIDĂ

- organizare histologică -• capsulă ţesut conjunctiv fibros• compartimentare în lobuli• organizarea parenchimului în foliculi• mase compacte celulare• ţesut conjunctiv interfolicular cu adipocite

(după 50 ani)• bogată reţea de capilare sangvine fenestrate

şi capilare limfatice• inervaţie: fibre vegetative

→ se distribuie vaselor şi foliculilor

GLANDA TIROIDĂ

GLANDA TIROIDĂ

http://pathology.mc.duke.edu/research/PTH225.html

Foliculii tiroidieni

GLANDA TIROIDĂ

coloidcoloid

http://people.upei.ca/bate/html/notesonthyroidfunction.html

GLANDA TIROIDĂFoliculii tiroidieni

Tipuri celulare1. celule foliculare (tireocite)2. celule parafoliculare (celule C)

GLANDA TIROIDĂ

1. Celula foliculară

celulă cu polaritate distinctă care: ▪ sintetizează proteine▪ secretă proteine▪ reabsoarbe proteine▪ digeră proteine

1. 1. Celula folicularăCelula folicularăMO:

- citoplasmă bazofilă subnuclear- nucleu cu nucleol evident în celula activă

1. 1. Celula folicularăCelula foliculară

http://www.jonbarron.org/article/endocrine-system-thyroid-and-parathyroid-gland

1. 1. Celula folicularăCelula folicularăME:

- RER- CG- mitocondrii- microvili apicali - pseudopode- vezicule:

- mici (TG)- mari (coloid endocitat)

- lizozomi şi fagolizozomi- complexe joncţionale- receptori pentru TSH

1. 1. Celula folicularăCelula foliculară

Etapele sintezei Etapele sintezei şşi secrei secreţţiei iei hormonilor tiroidieni iodahormonilor tiroidieni iodaţţii

1. Sinteza, secreţia şi depozitarea TG2. Reabsorbţia, difuzia şi oxidarea iodului3. Iodarea TG 4. Formarea hormonilor tiroidieni5. Reabsorbţia coloidului6. Secreţia hormonilor tiroidieni

1

2

3

4

5

6

http://howmed.net/physiology/hormones-thyroid-gland/

Procesul de secreţie:

• fază exocrină• fază endocrină


• mai mari• rare• izolate / grup• mai numeroase la copii• localizare


• MO:- citoplasmă palidă (celule clare)

• ME:- nu au polaritate distinctă

- RER şi CG dezvoltate- mitocondrii- granule de secreţie ( 100-400 nm)

calcitonina

(serotonină, somatostatin)

2. 2. CeluleCelule parafoliculareparafoliculare

http://www.isto.ucl.ac.be/safe/endo4.htm


http://www.cytochemistry.net/endocrine_system/thyroid_and_parathyroid.htm

CalcitoninaCalcitonina



GLANDELEGLANDELE PARATIROIDEPARATIROIDE

3x6 mm G= 400 mg


http://www.deltagen.com/target/histologyatlas/atlas_files/endocrine/parathyroid_and_thyroid_glands_20x.htm

ORIGINEA EMBRIOLOGICĂ

Glanda paratiroida inferioara

Glanda paratiroida superioaraTimus

Corp ultimobranhial

Corp ultimobranhial

• capsulă conjunctivă subţire• celule secretorii organizate în cordoane/ foliculi

înconjurate de capilare sangvine• tipuri celulare:

• celule principale• celule oxifile

• aspectul parenchimului variază în funcţie de vârstă ↓

- copii: celule principale- peste 5-7 ani : celule principale şi oxifile- la adulţi involuţie adipoasă 60-70%

GLANDELEGLANDELE PARATIROIDEPARATIROIDE-- organizare histologică organizare histologică --


http://en.wikipedia.org/wiki/File:Parathyroid_gland_high_mag.jpg

• mici, poligonale• MO:

- citoplasmă variază în raport cu activitatea- incluziuni de glicogen şi lipidice- incluziuni de lipofuscină

• ME:- caracterele unei celule secretoare de proteine - granule de secreţie:

- mici (200 nm) spre periferia citoplasmei- mari (400 nm) formă de stocare

GLANDELEGLANDELE PARATIROIDEPARATIROIDE1. Celule principale1. Celule principale

1. Celule principale1. Celule principale

http://pathology.mc.duke.edu/research/PTH225.html


http://cal.vet.upenn.edu/projects/saortho/chapter_59/59mast.htm

http://cal.vet.upenn.edu/projects/saortho/chapter_59/59mast.htm


Parathormon

• mai mari• MO:

- citoplasmă puternic acidofilă şi granulară- nucleu mic, dens

• ME:- numeroase mitocondrii modificate- RE slab reprezentat- CG absent- lipsesc granulele de secreţie

!!! inactive din punct inactive din punct de vedere endocrinde vedere endocrin

GLANDELEGLANDELE PARATIROIDEPARATIROIDE2. Celulele oxifile2. Celulele oxifile

2. Celule oxifile2. Celule oxifile

http://ajilbab.com/parathyroid/parathyroid-gland-histology-group-picture-image-by-tag.htm

2. Celule oxifile2. Celule oxifile

http: www.um-mainz de FB Medizin/Anatomie/workshop/EM/EMPinealE.html

GLANDELE SUPRARENALE (ADRENALE)

(Lat. ad = lângă, ren = rinichi)

Suprarenală dreaptă

Suprarenala stângă

MSRCSR

4(6)cm x 1(2)cmx 0,4(0,6)cm

G= 8 gr

GLANDA SUPRARENALĂ

CSR → origine mezodermică(epiteliul cavităţii celomice)

Hormoni steroizi

MSR → origine neuroectodermică(crestele neurale)

Catecolamine

GLANDA SUPRARENALĂ- Origine embriologică -

Cortex fetal Cortex permanent

mezenterdorsal

epiteliu celomic



GLANDA SUPRARENALĂ- Vascularizaţie -

a.capsularăaa.corticală aa.medulară

GLANDA SUPRARENALĂ- Vascularizaţie -

Stevens A, Love J Histology Gower Medical Publishing

• celule secretorii organizate în 3 zone:– glomerulară– fasciculată– reticulară

• capilare sangvine de tip sinusoid

CORTICOSUPRARENALĂ- Organizare histologică -

zona glomerulară

zona fasciculată

zona reticulară


http://www.udel.edu/biology/Wags/histopage/colorpage/cen/cen.htm

Zona glomerulară

Zona fasciculată

Zona reticulară

activitatemitotică


CORTICOSUPRARENALAZona glomerularăZona glomerulară

(Lat. glomus = minge)

10-15%

MineralocorticoiziMineralocorticoizi

Sistemul reninăSistemul renină--angiotensinăangiotensină

http://php.med.unsw.edu.au/embryology/index.php?

Zona fasciculatăZona fasciculată(Lat. fascia = bandă)

75%

CORTICOSUPRARENALA

spongiocitespongiocite

GlucocorticoiziAndrogeni

ACTHACTH


Zona reticularăZona reticulară(Lat. rete = reţea)

5-10%

CORTICOSUPRARENALA

GlucocorticoiziAndrogeni

ACTHACTH


Mitocondrii cu criste tubulare

REN

Incluziuni lipidice

Lipofuscină

-- Celule specializate pentru sinteza de Celule specializate pentru sinteza de hormoni sterolici hormoni sterolici --

CORTICOSUPRARENALA

• mitocondrii cu criste tubulo-veziculare

• REN dezvoltat• picături lipidice• incluziuni de lipofuscină• microvili spre spaţiul

subendotelial• lipsesc granulele de secreţie

- nu depozitează hormoni -

Celule producătoare de hormoni sterolici

RV Krstic Human Microscopic Anatomy, Springer-Verlag, 1997

Celulă specializată pentru sinteza de Celulă specializată pentru sinteza de hormoni sterolicihormoni sterolici


MEDULOSUPRARENALA

8-10%paraganglion simpatic

http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140

MSR

traductor neuroendocrin

- Organizarea histologică -

• celule secretorii organizate în cuiburi sau cordoane ramificate

• capilare sangvine fenestrate şi venule postcapilare

MEDULOSUPRARENALA

MEDULOSUPRARENALA

http://www.pathologyoutlines.com/topic/adrenalglandhistology.html

- Tipuri celulare în MSR-• celule cromafine (feocromocite)• neuroni ganglionari

MEDULOSUPRARENALA

Celule cromafine

• mari, columnare / poligonale• MO:

- citoplasma bazofilă, fin granulară• ME:

- aparat de sinteză bine dezvoltat- granule de secreţii ( 150-350 nm)

(la polul capilar) • fiecare celulă → sinapsă colinergică cu fibre

simpatice preganglionare

MEDULOSUPRARENALA

http://www.vivo.colostate.edu/hbooks/pathphys/endocrine/adrenal/histo_medulla.html

• celule cromafine care secretă epinefrină (80%)• celule cromafine care secretă norepinefină

Tipuri de celule cromafine

NENE

EE

Tipuri de celule cromafine

Disciplina de Medicină Celulară şi Moleculară – UMF “Carol Davila”

Tipuri de celule cromafine• celule cromafine care secretă epinefrină (80%)• celule cromafine care secretă norepinefină

CatecolaminăCromogranine

Dopamin--hidroxilazaEncefalină

ATPCa2+

Sinteza catecolaminelor

TirozinăSinteza de proencefalină

şi procromogranină Conversia

în encefalină

Tirozină

Dopa

Dopamină

NorepinefrinăEpinefrină

- Conversia în cromogranină

Exocitoză sub acţiunea

impulsului nervosJunqueira LC, Carneiro J. Basic Histology, 12 th Edition

Sinteza catecolaminelor

Tirozină

Tirozină

Dopa

DopaminăDopamină

Dopamin--hidroxilaza

Norepinefrină (NE)

Epinefrină (E)

NE

EPNMT

CortizolCortizol

PNMT PNMT –– FeniletanolaminFeniletanolamin--NN--metiltransferazametiltransferaza

GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA)

http://nexusilluminati.blogspot.ro/2012/06/pineal-gland-crystal-transducer.html

GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA)- origine embriologică -

neuroectoderm

Kierszenbaum AL, Histology and Cell Biology, second edition

recespineal

GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA)(lat. (lat. pineapinea = con de pin)= con de pin)

http://www.sciencephoto.com/media/316476/view

‼ cel mai important flux sangvin

capsulă pia mater

compartimentare incompletă în lobuli

GLANDA PINEALĂ GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA)(EPIFIZA)

GLANDA PINEALĂ GLANDA PINEALĂ (EPIFIZ(EPIFIZA)A)


- inervaţia glandei pineale -

– numeroase fibre simpatice amielinice ↓

ganglionul cervical superior– conexiuni nervoase directe prin fibre

mielinice cu SNC ???↓

hipocamp


- Pe măsura înaintării în vârstă:

• creşte cantitatea de ţesut conjunctiv ↓

lobulaţie evidentă• formaţiuni chistice• concreţiuni calcare

↓- nisip cerebral (corpora arenacea)


GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA)


GLANDA PINEALĂ GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA(EPIFIZA)

http://www.dartmouth.edu/~anatomy/Histo/lab_6/endocrine/DMS166/popup.html

Parenchimul glandular:

1. pinealocite2. celule interstiţiale

↓~ astrocite


- Pinealocite -• sunt neuroni modificaţi/ paraneuroniMO:

- HE: citoplasmă slab bazofilă, nc. mare cu nucleol evident- imp.arg.: corp ramificat- incluziuni: - lipidice

- glicogen- pigmentare- lipofuscină




Pinealocite

• sunt neuroni modificaţi/ paraneuroni MO:ME:

- aparat de sinteză proteică- REN- granule de secreţie miez dens, 100 nm

↓serotonină

- numeroşi microtubuli si microfilamente- structuri tubulare dense acoperite de vezicule


PinealociteGLANDA PINEALĂ GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA(EPIFIZA)



http://www.isto.ucl.ac.be/safe/endo4.htm

- enzime implicate în metabolismul aminelorbiogene:

- N- acetiltransferaza (NAT) - HO- indol-O-metiltransferaza (HOIMT)

GLANDA PINEALĂ GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA(EPIFIZA)PinealocitePinealocite

1. Indolamine (serotonina, melatonina)

2. Peptide(argininvasotocina, angiotensina I)

GLANDA PINEALĂ GLANDA PINEALĂ (EPIFIZA(EPIFIZA)PinealocitePinealocite

GLANDA PINEALĂ LA MAMIFERE

- controlată de nucleul hipotalamic suprachiasmatic(NSC)

↓“ceasul intern al organismului”

- îşi dezvoltă inervaţia aferentă cuplată prin intermediul hipotalamusului cu retina

- acţionează ca un traductor neuroendocrin

Celule multipolareretiniene

Tracturi retino-hipotalamice

NSC

Măduva spinării

Fibre simpaticepreganglionare

Ganglion cervicalsuperior

Fibre simpaticepostganglionare(NE)

Pinealocite

Modifică activitatea NATModifică activitatea NAT

Sistemul fotoreceptor care Sistemul fotoreceptor care mediază secremediază secreţţia de melatoninăia de melatonină

Tract hipotalamo-spinal

ziua scade activitatea NAT

producţia de melatonină scade la lumină

noaptea creşte activitatea NAT

producţia de melatonină creşte la întuneric

FOTOPERIODICITATEA FUNCFOTOPERIODICITATEA FUNCŢŢIEI IEI GLANDGLANDEIEI PINEALEPINEALE

MelatoninaMelatonina↓

hormonul întunericului(hormonul somnului(hormonul somnului))

MelatoninaMelatoninaRitm circadian (maxim noaptea)

sincronizat cu ritmul endogen al nc.suprachiasmatic

ControleaControlează bioritmuri ale organismuluiză bioritmuri ale organismului

Rolurile melatoninei1. Efect antioxidant2. Reglează bioritmurile circadiene/sezoniere3. Coordonează activitatea sistemului endocrin4. Actiuni metabolice5. Stimulează sistemul imun

Documents

Curs Sistem Endocrin Studenti-transfer Ro-14mar-1b9159