Curs Virusologie Anul I

8/18/2019 Curs Virusologie Anul I

1/6

VIRUSOLOGIE

• Virusologia este ramura ştiinţei care se ocupă cu studierea tipurilor de viruşi şiacţiunea lor asupra organismelor vii.

• Virusul este un agent patogen inramicro!ian" invi#i!il la microscopul optic" care sereproduce numai $n interiorul celulelor vii şi provoacă diverse !oli inecţioase numiteviro#e. Virusurile sunt para#iţi intracelulari" lipsi i de meta!olism propriu" motivț

pentru care nu sunt considerate vii.• %rimele inecţii virale au ost descrise $nca din perioada antic&ităţii. 'n ultimul secol"

at(t virusologia c(t şi !acteriologia au cunoscut o de#voltare e)plo#ivă" datoritămi*loacelor te&nice avansate" care au permis investigarea %roceselor ce aveau loc lanivelul celular cu a*utorul microscopului. +ermenul de „virus” a pătruns $n literaturade specialitate" $n urmă cu apro)imativ ,-- de ani. %e parcursul ultimelor deceni" auost $m!unatăţite te&nicile de cultivare a populaţiilor celulare concomitent cu$m!unatăţirea te&nicilor de cultivare a speciilor virale .

a urmare a $m!unatăţiri te&nicilor de cultivare" a ost posi!ilă studierea proprietăţilorc&imice" !iologice şi genetice ale dieritelor populaţii virale. Virusul repre#intă o ormaţiune inecţioasa" ormată dintr/un acid nucleic" $ncon*urat demultiple structuri proteice. E)istă specii virale" care la e)terior pre#intă o mem!rană e)ternă"cu rol de $nveliş. Spre deose!ire de alţi patogeni inecţioşi 0!acterii" ungi1" virusurile nu deţinun aparat en#imatic propriu" nu deţin ri!o#omi 0utili in sinte#a proteica1.a urmare a $m!unatăţiri te&nicilor de cultivare" a ost posi!ilă studierea proprietăţilorc&imice" !iologice şi genetice ale dieritelor populaţii virale.

Structura virusurilor • 'n structura lor" virusurile conţin ie o moleculă de 234 0monocatenar sau

du!lucatenar1" ie o moleculă de 2R4 0monocatenar sau du!lucatenar1.• 3acă inormaţia virală este codată de către o moleculă 2R4" proteinele virale pot i

sinteti#ate utili#(nd $n mod direct inormaţia genetică.• 'n ma*oritatea ca#urilor" genomul viral va i $ncon*urat de catre o structura proteică

0mem!rana1" denumita „capsida”. apsida este ormată din unitaţi repetitive"denumite „capsomere”, iecare dintre aceste capsomere iind ormate din una sau maimulte proteine.

• %entru a prote*a genomul viral" capsomerele se vor asam!la $n capside ce vor pre#entao simetrie icosaedrică 0structură asemanatoare unei sere1 sau elicoidală.

%e l(ngă acest tip de $nveliş structural relativ simplu" e)istă şi virusuri care la e)terior" pre#intă o anvelopa ce provine din mem!rana celulei ga#dă inectată. Este vor!a despre omem!rană total modiicată aţă de mem!rana de origine" prin adaugarea de glicoproteinecodiicate de către inormaţia genomului viral.


2/6

VIRUSUL GRI%2L

Virusul gripal 056)ovirus inluen#ae1 apartine amiliei Ort&om6)oviridae.2re o orma serica cu diametrul de 7-/,8- nm.

Virusul gripal contine un lant unic negativ 2R4 compus din 7 ragmente care codiica ,- proteine virale 0materialul genetic al virusului1.9ragmentele de 2R4 au un invelis proteic comun" care le uneste ormand nucleoproteidul.Invelisul e)terior este constituit dintr/o mem!rana lipidica: lipidele sunt raspun#atoare pentrucomplicatiile grave care aectea#a omul in timpul !olii. virusul gripal contine un lant unicnegativ 2R4 compus din 7 ragmente care codiica ,- proteine virale 0materialul genetic alvirusului1. 9ragmentele de 2R4 au un invelis proteic comun" care le uneste ormandnucleoproteidul. Invelisul e)terior este constituit dintr/o mem!rana lipidica: lipidele suntraspun#atoare pentru complicatiile grave care aectea#a omul in timpul !olii. La supraata virusului se ala structurile supericiale / &emaglutinina 0denumita astel dupacapacitatea de a aglutina eritrocitele1 si neuraminida#a 0en#ima1. ;emaglutinina asigura

capacitatea virusului de a se uni cu celula receptor. 4euraminida#a raspunde" in primul rand"de capacitatea particulei virale de a patrunde in celula ga#da si" in al doilea rand" decapacitatea particulelor virale de a iesi din celula dupa multiplicare. 4ucleoproteidul 0denumitsi antigen/S1 are structura speciica de tip: determina tipul virusului 02" < sau 1. Structurilesupericiale 0&emaglutinina si neuraminida#a1 au speciicitate de su!tip si de tulpina:determina dieritele tulpini ale unui tip de virus. E)ista ,= su!tipuri antigenice ale&emaglutininei 0;,/;,=1 si > ale neuraminida#ei 04,/4>1. 2ceste antigene sunt supusevariatiei. E)ista ? tipuri de virus gripal@ 2" < si Virusul gripal 2 produce im!olnavirea degravitate medie sau mare. Inectea#a atat omul cat si unele animale domestice 0calul" porcul"

pasarile1. Virusul gripal 2 este responsa!il de aparitia pandemiilor si a epidemiilor e)tinse.Sunt cunoscute o multitudine de su!tipuri ale gripei 2. 2cestea se clasiica dupa antigeniisupericiali 0&emaglutinina si neuraminida#a1. In momentul de ata sunt cunoscute ,= tipuri de&emaglutinina si > tipuri de neuraminida#a. O caracteristica importanta a virusului estespeciicitatea" ce consta in aptul ca virusul gripal nu poate avea 8 cau#e dierite. a si virusulgripal 2" virusul gripal < este capa!il sa isi modiice structura antigenica. Gripa de tip < este

pre#enta numai la om si are maniestari epidemice moderate" cu o evolutie lenta. Virusulgripei este destul de putin studiat. Este cunoscut ca" spre deose!ire de virusurile 2 si . Variatia antigenica este particularitatea undamentala a virusurilor gripale2 si


3/6

sunt mutatii de mica importanta in genele care codiica &emaglutinina si neuraminida#a. 3eregula" astel de transormari se produc in iecare an. a urmare apar epidemii: apararea datade contactele. anterioare cu virusul se mentine" dar este insuicienta. variatia antigenicama*ora 0antigenic s&it1 La intervale neregulate de timp 0,-/D- de ani1 apar virusuri cudeose!iri mari ata de populatia de !a#a. 2ceste modiicari aectea#a semniicativ structura

antigenica a &ematoglutininei si" mai rar" a neuraminida#ei. In pre#ent" mecanismul deormare a noilor tulpini ale virusului gripal nu este in totalitate cunoscut. Una din teoriilee)istente se !a#ea#a pe recom!inarea genelor virusului gripal la animale 0pasari" porci1 si om.2tunci cand o celula receptoare este inectata concomitent cu tulpini animale si umane" poate

produce un virus cu &emaglutinina sau neuraminida#a complet noua. a urmare a variatieiantigenice ma*ore 0s&it1 se ormea#a tulpini a!solut noi de virusuri" in ata carora mareama*oritate a populatiei nu are imunitate. 2ceste mutatii sunt speciice doar virusurilor de tipul2 si sunt responsa!ile de aparitia pandemiilor.


4/6


5/6

Rar" pot sa apara@ nevralgie 0durere situata pe traiectul nervului1" pareste#ie 0perceptieanormala a sen#atiilor@ durere" caldura sau vi!ratie1" convulsii" trom!ocitopenie tran#itorie0cantitate insuicienta de trom!ocite1.Reactii alergice@%rintre acestea@ urticarie" prurit" ras& eritematos" dispnee" in ca#uri rare conducand la soc" au

ost raportate.9oarte rar pot sa apara@ vasculite" pro!leme renale tran#itorii.Rar" tul!urari neurologice cum ar i encealomielite" nevrita si sindromul Guillain /


6/6

Documents

Curs Virusologie Anul I