Cursuri FiziopatologieAcest curs prezinta Cursuri Fiziopatologie.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine 4 fisiere, intr-un numar total de 61 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

ExtrasEtiologia studiază cauzele de producere a bolilor, atât cauzele determinante cât şi condiţiile favorizante.Termenul este format din gr. aitia - cauză şi logos - ştiinţă.

În general, se admite că factorii de boală pot fi exogeni (din mediu) sau endogeni (de cauză genetică). Decele mai multe ori, boala este produsul conjugat al factorilor patogeni, din ambele categorii, în proporţievariabilă. Astfel, bolile pot fi clasificate în 5 categorii:

- Boli cu determinism pur exogen: traumatismele majore şi intoxicaţiile acute. În aceste situaţii, boala semanifestă identic indiferent de informaţia genetică a individului.

- Boli cu determinism predominat exogen din categoria cărora fac parte bolile infecto-conagioase.Manifestarea acestor boli, gradul de gravitate şi evoluţia bolii depind de factorii endogeni ai pacientului.

- Boli cu determinism mixt, la producerea cărora participă în egală măsură atât factorii ecologici cât şi ceiendogeni. Din această clasă face parte cel mai mare procent din patologia umană: diabetul zaharat, HTA,ateroscleroza, cardiopatia ischemică, bolile psihice, cancerele.

- Bolile cu determinism predominant endogen includ acele afecţiuni generate de alterarea genomului darcare se manifestă numai în anumite condiţii de mediu. Spre exemplu, deficitul de glucoză-6-fosfatdehidrogenaza generează anemie hemolitică numai la ingestia de vicia fava, antiinflamatorii nesteroidienesau intoxicaţie cu nitriţi.

- Boli cu determinism pur genetic sunt acelea provocate de alterări genice, care se manifestă în oricecondiţii de mediu. În această clasă se încadrează majoritatea afecţiunilor ereditare: hemofilia, talasemia,sindromul Patau, Down, Klinefelter, Turner etc. Capitolul bolilor ereditare este tratat pe larg la disciplina degenetică.

Tabel II: Clasificarea factori exogeni de boală

Factori fizici

• Agenţi mecanici (traumatisme, tăieri, înţepări)

• Agenţi termici (căldura, frigul)

• Electricitatea

• Energia radiantă (raze ionizante şi neionizante)

• Factorii meteorologici (hipobarismul sau boala de înălţime şi hiperbarismul sau boala chesonului)

• Factorii de mişcare (kinetoze)

Factori chimici

• Toxice exogene, droguri

• Medicamente

• Factori alimentari (prin exces ori prin lipsă)

Factori biologici

• Microbi

• Virusuri

• Ciuperci

• Paraziţi

Agenţi ai mediului social

FACTORII FIZICI

- Agenţii mecanici îşi exercită acţiunea ca factori traumatici (prin tăiere, înţepare, lovire), determinândcontuzii, echimoze, fracturi, traumatisme operatorii, sindromul de strivire (crush syndrome). Caracteristicbolilor produse de agenţii traumatici este existenţa unor distrucţii tisulare în regiunea lezată, infectareazonei respective, hemoragii şi posibilitatea instalării unui şoc traumatic.

- Agenţii termici acţionează prin intermediul frigului sau a căldurii.

Căldura (flacără, gaze incandescente, vapori supraîncălziţi) determină local fenomene inflamatorii, flictene,necroză (arsuri). Dacă suprafaţa arsă depăşeşte 15% din totalul suprafeţei cutanate sau ajunge lastraturile profunde (muşchi, oase), se poate instala şocul termic.

Frigul produce local degerătura prin modificări vasculare, nervoase şi biochimice. Acţiunea locală a friguluiproduce ulceraţii, necroze, escare. Ca efecte generale, frigul produce iniţial o stimulare a proceselormetabolice şi deci a termogenezei, după care urmează o fază de depresie cu hipotermie, depresia SNC,somnolenţă, comă, moarte.

- Electricitatea produce leziuni locale şi generale grave în funcţie de amperaj şi de voltaj (“amperii omoarăşi volţii ard”). Local se produc arsuri, ca urmare a fenomenului de electroliză, cu transformarea energieielectrice în energie calorică. General, se produc modificări vasculare şi nervoase grave cu stop cardiac.

- Energia radiantă, ionizantă (raze X, radiaţii corpusculare, izotopi radioactivi) determină procese dediferite grade, de la simple leziuni biochimice la necroze tisulare. Efectul radiaţiilor are loc la nivelmolecular, acţionând asupra proteinelor, asupra apei din ţesuturi (ionizare) şi asupra acizilor nucleici.Efectul imediat este dependent de cantitatea de radiaţii şi de timpul de expunere, generându-se sindromulacut de iradiere. O importanţă deosebită capătă astăzi influenţa radiaţilor asupra materialului gentic,determinând mutaţii cu transmitere ereditară şi cancere (Fig.2).

Fig. 2: Efectele radiaţiilor ionizante asupra organismului uman.

Energia radiantă neionizantă (U.V., raze infraroşii, luminoase) acţionează asupra celulelor de suprafaţă(tegumente şi conjunctivă) determinând fotopatii sau actinopatii (aktis – rază). Persoanele expuse acestuitip de radiaţii sunt marinarii, agricultorii, constructorii.

- Factorii meteorologici (presiunea atmosferică) se manifestă mai ales sub formă de hipobarism (boalaînălţimilor) şi hiperbarism (boala chesonului).

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 61 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro