7
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul V Nr. 1039 Joi, 11 Februarie 2016 S C Apa Serv Petroºani a fost amendatã contravenþional de ANRMAP pentru nouã ”fapte” care au adus atingere transparenþei ºi concurenþei la o licitaþie publicã din anul 2011. Mai precis, operatorul de apã a fost prea exigent în selectarea ofertanþilor, în cauzã fiind fonduri europene consistente, lucru ce s-a considerat limitativ pentru mai multe firme, iar criteriile, toate, nu au fost cuprinse în anunþul licitaþiei. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A T oþi angajaþii Societãþii de Termoficare din Vulcan au fost concediaþi ºi oamenii au semnat miercuri dimineaþã preavizele. Mãsura a fost impusã de lichidatorul judiciar al soci- etãþii de termoficare, care nu mai poate comanda agent termic, cu pierderi uriaºe, pentru cele câteva apartamente branºate. Aºa se face cã acum 26 de angajaþi vor deveni ºomeri, iar cei 331 de oameni care mai sunt branºaþi vor degera. Era termoficãrii pare sã apunã în Valea Jiului ºi primii care se desfiinþeazã acum sunt cei din Vulcan. „SC Termoficare Vulcan se aflã în faliment din septembrie, octombrie 2015. Fiind în insolvenþã ºi apoi în faliment ºi având un lichidator judiciar, ei au furnizat energie termicã pe pierdere în toatã aceastã perioadã. Ei, având cheltu- ieli de 360.000 lunar, s-au adresat primãriei, pentru a gãsi soluþii. Singura noas- trã soluþie era sã gãsm urgent un alt operator, care sã distribuie agent termic”, a declarat Cristian Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan. Termoficarea a fost dirijatã spre Pregoterm, dar avea nevoie de avize ca sã dea cãldurã, lucru ce ar mai dura câteva luni ºi ar impune cheltuieli de la buget ºi în primãvarã nu mai trebuie furnizatã cãldura. În plus ºi Pregoterm este în insolvenþã. „Aceastã distribuþie prin Pregoterm s-ar face doar cu foarte mare subvenþie de la bugetul local, având în vedere cã ºi Pregoterm este în insolvenþã ºi nu pot avea pierderi”, a mai adãu- gat Meriºanu. Aproximativ 80.000 de lei lunar ar trebui sã achite primãria ca subvenþie, pentru pierderi ºi nu s-ar justifica pentru cã sunt prea puþini oameni branºaþi. Acum mai sunt doar 331 de apartamente din 8.825 câte are municipiul Vulcan, ceea ce reprezintã doar 3 %, iar 63 din abonaþi au doar un singur calorifer. Diana Diana MITRACHE MITRACHE R ecidivistul din municipiul Lupeni, arestat preventiv pentru 30 de zile pentru cã a bãtut o salvamontistã în Staþiunea Straja, a fãcut contestaþie la decizia magistraþilor de a-l trimite dupã gratii. Sorin Constantin Palesicã se aflã încarcerat în arestul IPJ Gorj, iar termenul de judecare a contestaþiei a fost stabilit pentru data de 12 februarie a.c., dat fiind faptul cã procedura de transmitere a dosarului de la instanþa de fond la cea superioarã, respectiv Tribunalul Hunedoara, dureazã 48 de ore. Astfel, mâine, Palesicã aflã dacã va rãmâne tot în spatele gratiilor sau, pe durata cercetãrilor, va fi luatã o mãsurã mai blândã cum ar fi arest la domiciliu, control judiciar ori chiar cercetarea în stare de libertate. Recidivistul, în vârstã de 33 de ani, este cercetat de procurori pentru lovire ºi ameninþare dupã ce a provocat un scandal mon- stru în staþiunea Straja. Individul a lovit cu pumnul în faþã o tânãrã, Miruna Inel (21 de ani), voluntar la Salvamont Straja, iar mai apoi a mai agresat doi tineri. Lovitura a fost atât de puternicã încât salvamontista a cãzut inconºtientã. În tot acest timp, la incident a asistat ºi un jandarm, Sorin Moldovan, acesta fiind cercetat acum de procurorii militari, la sesizarea Inspectoratului Judeþean de Jandarmi Hunedoara. Parchetul Militar Timiºoara a înregistrat un dosar penal ºi urmeazã sã se facã încadrarea juridicã, iar mai apoi sã fie audiate pãrþile. Cãtãlin Piþu, prim- adjunct al procurorului ºef al Parchetului Militar Timiºoara, a declarat cã jandarmul Sorin Moldovan va audiat cel mai probabil sãptãmâna viitoare, tot atunci urmând ca anchetatorii sã discute ºi cu Miruna Inel, salvamontista bãtutã de interlopul Palesicã. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Apa Serv Petroºani va fi ”educatã” cu o amendã contravenþionalã de douã miliarde lei vechi Tribunalul Hunedoara decide libertatea lui Palesicã Angajaþii de la termoficare, concediaþi

CVJ Nr 1039, joi 11 februarie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ Nr 1039, joi 11 februarie

Citation preview

Page 1: CVJ Nr 1039,  joi 11 februarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1039

Joi, 11 Februarie 2016

S C Apa Serv Petroºani a fost amendatã contravenþional de ANRMAPpentru nouã ”fapte” care au adus atingere transparenþei ºi concurenþei

la o licitaþie publicã din anul 2011. Mai precis, operatorul de apã a fost preaexigent în selectarea ofertanþilor, în cauzã fiind fonduri europene consistente,lucru ce s-a considerat limitativ pentru mai multe firme, iar criteriile, toate,nu au fost cuprinse în anunþul licitaþiei. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

T oþi angajaþiiSocietãþii de

Termoficare din Vulcanau fost concediaþi ºioamenii au semnatmiercuri dimineaþãpreavizele.

Mãsura a fost impusã delichidatorul judiciar al soci-etãþii de termoficare, carenu mai poate comandaagent termic, cu pierderiuriaºe, pentru cele câtevaapartamente branºate. Aºase face cã acum 26 deangajaþi vor deveni ºomeri,iar cei 331 de oameni care

mai sunt branºaþi vordegera. Era termoficãriipare sã apunã în ValeaJiului ºi primii care se desfiinþeazã acum sunt ceidin Vulcan.

„SC Termoficare Vulcan se aflã în falimentdin septembrie, octombrie2015. Fiind în insolvenþãºi apoi în faliment ºi avândun lichidator judiciar, ei aufurnizat energie termicã pepierdere în toatã aceastãperioadã. Ei, având cheltu-ieli de 360.000 lunar, s-auadresat primãriei, pentru agãsi soluþii. Singura noas-trã soluþie era sã gãsm

urgent un alt operator,care sã distribuie agent termic”, a declarat CristianMeriºanu, viceprimarulmunicipiului Vulcan.

Termoficarea a fost dirijatã spre Pregoterm,dar avea nevoie de avizeca sã dea cãldurã, lucru cear mai dura câteva luni ºiar impune cheltuieli de labuget ºi în primãvarã numai trebuie furnizatãcãldura. În plus ºiPregoterm este în insolvenþã.

„Aceastã distribuþie prinPregoterm s-ar face doarcu foarte mare subvenþie

de la bugetul local, avândîn vedere cã ºi Pregotermeste în insolvenþã ºi nu potavea pierderi”, a mai adãu-gat Meriºanu.

Aproximativ 80.000 delei lunar ar trebui sã achiteprimãria ca subvenþie, pentru pierderi ºi nu s-ar

justifica pentru cã sunt prea puþini oameni branºaþi.Acum mai sunt doar 331de apartamente din 8.825câte are municipiul Vulcan,ceea ce reprezintã doar 3%, iar 63 din abonaþi audoar un singur calorifer.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

R ecidivistul dinmunicipiul

Lupeni, arestat preventiv pentru 30 de zile pentru cã abãtut o salvamontistãîn Staþiunea Straja, afãcut contestaþie ladecizia magistraþilor dea-l trimite dupã gratii.

Sorin ConstantinPalesicã se aflã încarceratîn arestul IPJ Gorj, iar termenul de judecare a contestaþiei a fost stabilit pentru data de 12 februarie a.c., dat fiindfaptul cã procedura detransmitere a dosarului dela instanþa de fond la ceasuperioarã, respectivTribunalul Hunedoara,dureazã 48 de ore.

Astfel, mâine, Palesicãaflã dacã va rãmâne tot înspatele gratiilor sau, pedurata cercetãrilor, va filuatã o mãsurã mai blândã cum ar fi arest la domiciliu, control judiciar ori chiar cercetarea în stare de libertate. Recidivistul, învârstã de 33 de ani, este cercetat de procuroripentru lovire ºi

ameninþare dupã ce aprovocat un scandal mon-stru în staþiunea Straja.

Individul a lovit cupumnul în faþã o tânãrã,Miruna Inel (21 de ani),voluntar la SalvamontStraja, iar mai apoi a maiagresat doi tineri. Lovituraa fost atât de puternicãîncât salvamontista acãzut inconºtientã. În totacest timp, la incident aasistat ºi un jandarm,Sorin Moldovan, acestafiind cercetat acum deprocurorii militari, lasesizarea InspectoratuluiJudeþean de JandarmiHunedoara.

Parchetul MilitarTimiºoara a înregistrat un dosar penalºi urmeazã sã se facãîncadrarea juridicã, iarmai apoi sã fie audiatepãrþile. Cãtãlin Piþu, prim-adjunct al procurorului ºefal Parchetului MilitarTimiºoara, a declarat cãjandarmul Sorin Moldovanva audiat cel mai probabilsãptãmâna viitoare, totatunci urmând caanchetatorii sã discute ºi cu Miruna Inel, salvamontista bãtutã deinterlopul Palesicã.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Apa Serv Petroºani va fi ”educatã” cu o

amendã contravenþionalãde douã miliarde lei vechi

Tribunalul Hunedoara decide libertatea lui Palesicã

Angajaþii de la termoficare, concediaþi

Page 2: CVJ Nr 1039,  joi 11 februarie

M inisterul Energiei ºiGuvernul României,

pârâþi într-un dosar alComplexului EnergeticHunedoara. Sindicatul NorocBun condus de Adrian Jurcaa dat în judecatã ComplexulEnergetic Hunedoara,Ministerul Energiei ºiGuvernul României.

Jurca este nemulþumit de faptul cã nu s-a respectat LegeaMinelor în ceea ce priveºtesocietatea energeticã hunedoreanã.

“Dosarul aflat pe rolulTribunalului Hunedoara în careSindicatul Noroc Bun cereMinisterului Energiei ºi

Guvernului României sãrespecte Legea Minelor, adicãsã subvenþioneze minele aflateîn cadrul CEH, sã elaboreze unPlan de Încetare a Activitãþiicare sã prevadã plãþi compen-

satorii ºi reconversie profesio-nalã pentru cei tineri”, susþineAdrian Jurca, preºedinteleSindicatului Noroc Bun.

Adrian Jurca a depus contestaþie ºi la deschidereaprocedurii de insolvenþã aComplexului EnergeticHunedoara prin numirea Caseide Insolvenþã GMC Craiova.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Februarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

“Este important caprin reducerea cheltu-ielilor ComplexulEnergetic Hunedoarasã reziste, în stare defuncþionare pânã laimplementarea Planuluide Reorganizare. Esteimportant de ºtiut cãorice creditor pentrucheltuieli angajate dupãdeschiderea proceduriipoate solicita judecã-torului sindic direct trecerea la faliment aCEH. Prin Legea insol-venþei în forma sa din2014, legiuitorul a presupus cã un debitornu are nicio ºansã lareorganizare dacã prinactivitatea curentãgenereazã în continua-re pierderi”, se aratãîntr-un rãspuns oferitcotidianului CRONICA

VÃII JIULUI de cãtrereprezentanþii Casei deInsolvenþã GMCCraiova.

Administratorul judiciar apreciazã situaþia de la ComplexulEnergetic Hunedoaraca fiind dramaticã. Nu mai existã resursefinanciare nici pentrucontinuarea activitãþiicurente.

“La prima vederesituaþia ComplexuluiEnergetic Hunedoaraeste dramaticã. Aînchis pe pierderiultimele exerciþii finan-ciare, iar funcþionareasa în actuala structurãa însemnat o pierderede circa un milion de lei/zi. Nu mai areresurse pentru continuarea activitãþii

curente. Nu dispune de resursele necesareachiziþionãrii certifi-catelor pentru emisiade CO2. nu dispunede resursele necesarepentru realizareainvestiþiilor pentruîndeplinirea cerinþelorde mediu”, mai aratãoficialii Casei deInsolvenþã GMCCraiova.

Falimentul nu esteexclus din ecuaþia încare ComplexulEnergetic Hunedoara aintrat fãrã nicio cale deieºire. Chiar ºi aºa, seaºteaptã planuri dereorganizare de la

Ministerul Energiei, dela creditori, dar ºi de laadministraþia societãþii.Reprezentanþii Caseide Insolvenþã susþin cãactivele CEH ar puteafi vândute cu mare dificultate în cazul falimentului.

“Falimentul ar trebuisã reprezinte ultimaopþiune, atât pentrustãpânul afacerii –Statul român prinMinisterul Energiei, câtºi pentru creditori – ºiei pot propune un plande reorganizare ºi tre-buie sã o facã pentrucã în faliment, în Valea

Jiului va dura ani dezile pânã când s-arvinde activele ºi ºi-arrecupera, dacã ºi-arrecupera parte dinbani. Oricum un plande reorganizare va fipropus ºi de adminis-tratorul judiciar,rãmânând la latitudineacreditorilor ce planvoteazã. Cel mai probabil, prin acest plande reorganizare se vaprevedea ºi separareacelor douã activitãþi”,precizeazã administra-torul judiciar al CEH.

Pânã la prezentareaºi aprobarea unui plande reorganizare, toþifactorii din CEH, inclusiv ministerul deresort ºi sindicatele trebuie sã asigure continuarea activitãþii.

“Pânã la planul dereorganizare este însã

în sarcina tuturor celorimplicaþi, administraþie,sindicate, salariaþi, sãpãstreze în stare defuncþiune CEH ºiprima mãsurã estereducerea cheltuielilor– atât cele materialecât ºi cele salariale. Va fi dureros, dar alternativa – falimentulva însemna nu doarreducerea salariilor, ciîncetarea activitãþii”, aumai subliniat cei de laGMC Craiova.

CEH a ajuns însituaþia actualã ºi pringrija statului româncare este patronul dedrept al societãþii.Statul a închis ochii lailegalitãþile ºi la mana-gementul defectuoscare au guvernat societatea timp de treiani de zile.

Monika BACIU Monika BACIU

DECESE Colectivul secþiei de interne

de la SUP Petroºani este alãturi de doctorul ChivulescuPetre în greaua încercare pricinuitã de decesul mameisale,

CHIVULESCU ANGELADumnezeu sã o

odihneascã în pace!

GMC Craiova: “Falimentul va însemna nu doarreducerea salariilor, ci încetarea activitãþii”

S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani

ANUNÞÃ RESTRICÞIIîn furnizarea apei potabile pentru:

Joi, 11.02.2016 în oraºele:PETROªANI- între orele 09:00 - 19:00.

Zona afectatã: Cartier Aeroport.Motivul restricþiei: Anulare reþea alimentarecu apã în zona bl. 38A, str. Aviatorilor.- între orele 09:00 - 16:00. Zona afectatã: Str. Dãrãneºti ºi Roºia.Motivul restricþiei: Lucrãri pregãtitoare învederea cuplãrii reþelelor de alimentare cu apãîn zona Dãrãneºti.

LUPENI - între orele 09:00 - 18:00. Zona afectatã: Cartier Braia.Motivul restricþiei: Remediere pierderi str.Gheorghe ªincai, bl. D8 ºi str. TudorVladimirescu, bl.31.

Mulþumim pentru înþelegere,Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului

S.A Petroºani

F alimentul CEH, nu este exclus.Reprezentanþii Casei de Insolvenþã

GMC Craiova nu exclud intrarea în fali-ment a Complexului Energetic Hunedoaraavând în vedere „situaþia dramaticã” cucare se confruntã societatea. Nu existãlichiditãþi nici pentru activitãþile curente,iar mai grav este cã în aceastã perioadãtrebuie achiziþionate ºi certificatele de carbon aferente anului 2015.

Ministerul Energiei ºi Guvernul,pârâþi în procesul CEH

Page 3: CVJ Nr 1039,  joi 11 februarie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Februarie 2016 Actualitate 3

Nici nu s-a uscat binecerneala pe o hotãrârejudecãtoreascã de primãinstanþã ºi nici cei implicaþi nu au apucat s-o citeascã pe îndelete(primitã în ianurie2016), cã aceasta aajuns în mâinile adver-sarilor politici, care staupe poziþii la vânatgreºeli. Este vorba depierderea unui proces decãtre SC Apa ServPetroºani, care a contes-

tat în instanþã un procesverbal al AutoritatãþiiNaþionale pentruReglementarea ºiMonitorizarea AchiziþiilorPublice (ANRMAP) princare Apa Serv a fostsancþionatã pentru nouã”fapte” sãvârºite în procedurile de achiþiziþiepublicã a serviciilor deînaltã specialitate”Asistenþã tehnicã supervizare lucrãri” dinproiectul ”Extinderea ºielaborarea sistemelor deapã ºi apã uzatã pentrusupervizare lucrãri”.

Sancþiunea constã înamenzi contravenþionale,care însumate înseamnã200.000 lei. Procedurilela care face referireANRMAP s-au derulat înanul 2011, continuate în2012. Dupã comuni-carea amenzilor, în2013, Apa Serv a contestat în instanþã procesul verbal de contravenþie…

Cum adversarii politi-ci nu au citit cu atenþiehotãrârea civilã ºi nicimotivarea contestaþiei,au crezut cã vor da depãmânt cu cel vizat –Costel Avram, directorulApa Serv , care nu eraîn funcþie în respectivaperioadã ”cu probleme”,dar a cãzut pe ele, pe probleme pe care trebuie sã rezolve, dacãeste capabil pentru cãnu e deloc uºor.

Atenþia ne-a fostatrasã de faptelesancþionate, care suntcuprinse în documentaþi-ile de licitaþii aprobate deMinisterul Mediului, mi-nister care a ºi plãtit pro-cedurile! Adicã Apa Serva fost doar executantulunor documente stan-dard de implementareproiect trecute prin maimulte chei de controlguvernamentale…

Interesant, dar ºi aiuritor este cãMinisterul Mediului, prinfirma de experþi anga-jatã, este sancþionabilãde Autoritatea deReglementare, careautoritate este ºi ea însubordinea Guvernului.

Respectiva hotãrâre,ºi implicit procesul verbal de contravenþie,aratã clar, concis cã ApaServ a fost prea exigentãprin condiþiile impusesocietãþilor ofertante, încauzã fiind vorba de ovaloare a proiectului de

42 milione euro – cofinanþare europeanã,de contracte de tipFIDIC (FédérationInternationale DesIngénieurs-Conseils),contracte standardfolosite peste tot înlume. Exigenþele celorde la ApaServ au fostconsiderate ”ostacole încalea concurenþei” ºi”autoritatea contractantãa restricþionat dreptulde participare la proce-

durã a unor potenþialiofertanþi”.

Dar, sentinþa civilãmai consemneazã cãtoate acele acele cerinþe,ca ºi întreaga documen-taþie a licitaþiei a fostefectuatã, recepþionatã ºiachitatã de MinisterulMediului consultantuluiangajat de minister caexpert în domeniu, IFLConsulting Engineers.

Tot în motivareahotãrârii se spune cãApa Serv a încãlcat prin-cipiul transparenþei pen-tru cã în anunþul de lici-taþie nu a trecut toatecerinþele privind capaci-tatea tehnicã, profesio-nalã, financiarã ºi expe-rienþa firmelor ofertante.Doar cã din aceeaºihotãrâre reiese cã la licitaþie s-a prezentat unsingur ofertant, cãruia i s-a atribuit contractul,dar instanþa mai enu-merã alte cinci societãþi,care ar fi putut paticipa.De ce nu au fãcut-o?

Din cauza acestor exigenþe… exagerate,spune instanþa ºiANRMAP. Întrebãmretoric: de unde ºtiaufirmele respective decerinþe dacã acestea nuau fost publicate?Firmele respective aureclamat cerinþele”exagerate” ale ApaServ la ANRMAP?

Se mai constatã dinhotãrârea judecãtoreascãºi din contestaþie cãexistã dublã interpretarea legislaþiei privindtermenele de publicare a anunþurilor privind licitaþiile publice. Caurmare a acestui fapt s-astabilit cã Apa Serv adepãsit cu o zi termenulcelor 48 de zile în interiorul cãrora trebuiasã facã anunþul, iarmotivãrile aratã cã celedouã pãrþi în cauzã cal-culeazã diferit momentulde când începe acest termen legal.

Instanþa a admis înparte contestaþia fãcutãde SC Apa ServPetroºani. Hotãrãreacivilã este motivatãamplu, atent ºi meticulospe mai multe situaþii ºietape ale contractelor ºistabileºte ca amendacontravenþionalã aplicatãde ANRMAP sã fie

redusã de la 2 miliardelei vechi, la 1,2 miliarde.Hotãrârea nu estedefinitivã.

De precizat cã peten-ta a invocat faptul cã în materia juridicã aachiziþiilor publice scopulsancþiunilor contra-venþionale este unul preventiv ºi educativ, nureparatoriu. AdicãApaServ va fi educatã îndomeniu ºi nu va maiface greºeli ca urnare afabuloasei amenzi, carepoate dezechilibra finan-ciar un agent economic!

Întrebat fiind dacãoperatorul de apã dinValea Jiului a plãtitaceastã amendã, direc-torul Apa Serv, CostelAvram, a precizat cã dela aceastã sentinþã civilãprezentatã s-au maiîntâmplat multe, certeste cã s-a ajuns de undes-a plecat.

”S-a ajuns din nou lasuma de 200.000 lei,pentru cã la aceastãsentinþã pe care o aveþis-a fãcut recurs ºi ultimainstanþã, de apel, ahotãrât asta. Fiind vorba

de proiecte pe fondurieuropene, Apa Serv nua avut nici o implicaþieîn elaborarea dosarelorde licitaþie. Ca urmare seva proceda la o acþiuneîn regres pentru a plãticei care au greºit” – adeclarat Costel Avram.

Cine a greºit o spuneCabinetul de AvocaturãDeva, av. Adina Laza, încontestaþia înaintatãDirecþiei Generale AMPOS Mediu din cadrulMinisterului Mediului:

”…Documentaþiafinalã de licitaþie pentrucontractual Asistenþãtehnicã pentru super-vizarea lucrãrii a fostefectuatã, recepþionatã ºi achitatã de cãtreMinisterul Mediului consultantului ILFConsulting Engineers.Or, cu atât mai mult,raportat la acest conside-rent corecþia financiarã(amenda – n.n.) urma sãfie aplicatã nu subscrisei(Apa Serv –n.n.) ce nu aavut nici o implicaþie înelaborarea dosarelor delicitaþie pentru atribuireaacestui contract, ci dim-potrivã, dacã nu enti-tatea ce a recepþionatdocumentaþia, cel puþincel ce a elaborate-o tre-buie gãsit rãspunzãtor” –se precizeazã în document.

Ghinion! – spunadversarii politici ainoului PNL, al cãrui simplu membru esteCostel Avram, lucrufiresc în confruntãrilepolitice de la noi. Doarcã atingerea nu esteadusã lui Avram, ci unuiagent economic impor-tant din Valea Jiului…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Apa Serv Petroºani va fi ”educatã” cu o amendãcontravenþionalã de douã miliarde lei vechiS C Apa Serv Petroºani a fost amendatã contravenþional de ANRMAP pentru nouã ”fapte”

care au adus atingere transparenþei ºi concurenþei la o licitaþie publicã din anul 2011. Maiprecis, operatorul de apã a fost prea exigent în selectarea ofertanþilor, în cauzã fiind fondurieuropene consistente, lucru ce s-a considerat limitativ pentru mai multe firme, iar criteriile,toate, nu au fost cuprinse în anunþul licitaþiei. Ca urmare, este bunã de platã – douã miliarde leivechi, conform deciziei judecãtoreºti care a judecat contestarea sancþiunii. Conducerea Apa Servva face acþiune în regres pentru a-ºi recupera banii, pentru cã documentaþiile au fost întocmite,recepþionate ºi plãtite de Ministerul Mediului consultantului expert IFL Consulting Engineers,angajat de minister în acest scop, Apa Serv fiind executantul.

Page 4: CVJ Nr 1039,  joi 11 februarie

S taþiunea montanãParâng între a fi

sau a nu fi. Cândvastaþiunea montanãParâng a gãzduit competiþii de talienaþionalã, însã înultimii ani zona ºi-apierdut din strãlucire.Acum, se încearcã revitalizarea zonei, iarodatã cu înfiinþareacentrului de informareturisticã au început sãaparã ºi turiºtii.

“Informaþiile solicitatesunt de douã feluri.Informaþii de orientarepentru cã au fost cazuri încare au venit sã neîntrebe cum sã ajungã înParâng, dacã suntmijloace de transport încomun. Au fost informaþiiacum în sezon în specialpentru partea de schi,asta fiind activitatea debazã acum în Parâng peperioada de iarnã. Aumai întrebat de preþultelescaunului, orarultelescaunului, posibilitateade achiziþionare deabonamente la cele douãtelescaune, starea pãrþilor,stratul de zãpadã. Ammai primit câteva solicitãripentru câteva spaþii decazare”, a declaratAdrian Mraz, directorulCentrului Naþional deInformare TuristicãPetroºani.

Turiºþii au avut ºi reclamaþii. Însã acesteanu îºi pot gãsi rezolvaredin partea municipalitãþiide la Petroºani.

“Am primit reclamaþiidupã ce am realizat unlucru bun din motiveobiective. Este vorbadespre camerele web pecare am reuºit sã lepunem pe site-ul CNIPP-ului, dar din cauza intrãriiîn insolvenþã a JurnalulNaþional.Ro care gãzduiaacele camere, cele dinParâng nu mai sunt

funcþionale”, a mai spussursa citatã.

În ultima vreme laPetroºani poposesc ºituriºþi din strãinãtate care sunt interesaþi destaþiunea montanã carespre deosebire de celelaltestaþiuni din þarã le oferãcondiþii optime pentrupracticarea sporturilor deiarnã, dar ºi liniºte.

“Din strãinãtate am avut tot un român învizitã care a venit sãsolicite niºte informaþii ºise bucurase cã a apãrut ºiîn Petroºani o astfel destructurã. A promis cã va mai aduce niºte turiºtienglezi”, a mai subliniatMraz.

C olaborare cuproprietarii de

cabaneColaborarea dintre

municipalitate ºi cabanierieste încã într-o fazã incipientã. Dacã în urmãcu ceva timp, primarulmunicipiului PetroºaniTiberiu Iacob Ridzi i-achemat la consultãri pecabanieri ºi nu a rãspunsniciunul, acum aceastparteneriat a ajuns undela o linie de mijloc.

“Cu cabanierii dinParâng colaborarea estedeocamdatã undeva lamijloc. Câþiva dintre eine-au adus niºte pliante,la alþii am mai fost în vizi-tã. În principal cabanieriidin Parâng au clientela lorfidelã pentru cã în sezonulde iarnã au avut majori-tatea spatilor ocupate maiales de sãrbãtori. Speramsã mai lucrãm ºi sã dezvoltãm relaþia cucabanieriipentru cã sun-tem interesaþi sã ne spri-jinim unii pe alþii”, a maispus directorul CNITP.

Este nevoie de impli-care pentru cã Parângulsã redevinã ce a fost

odinioarã. Dar încet, cu rãbdare ºi pasiunestaþiunea montanã îºipoate recâºtiga faima.

“Noi promovãm cucondiþia sã avem ce pro-mova. Acest lucru spunetot. Cât timp am avutevenimente am fãcut promovare pe site, aufãcut afiºe, am postat peFacebook, am invitattoate ONG-urile din zonãcare au profil legat deactivitate turisticã.Acþiunea a avut succes ºi multã lume a fost sur-prinsã cã ºi în Parâng sepoate face aºa ceva. Cuajutorul oamenilor se va porni ºi aici”, mai subliniazã Mraz.

A tractiv doariarna?

Investitorii se plâng defaptul cã doar în timpuliernii au turiºti. Zãpadaeste principalul atuu alstaþiunilor montane, aiciexistând posibilitatea de a fi organizate diferiteactivitãþi pentru iubitoriisporturilor de iarnã.

“Parângul ne oferã înspecial iarna câteva pãrþiifoarte bune în specialiarna. Pârtia B care întrecutul destul de îndepãr-tat gãzduia o etapã decupã naþionalã de schialpin. Avem ClubulSportiv Scdolar carepoate pregãti tineretul dinziua de azi pentru sportulde performanþã. Mai esteo pârtie de sanie. Pentruiarnã schiul este cam sin-gurã activitate, mai sunttraseele de creastã care înperioada de activitate ºicondiþii meteo se poateface toatã creastã. Varadrumeþia montanã esteprincipalã pentru cã nuvãd pe cineva venind înParâng pentru altceva. S-ar putea dezvoltamountaine-bike-ul ºi s-arputea organiza niºteevenimente la nivelulcotei 1800 în zonaCãsuþa din Poveºti, sunt

drumurile aferente zoneide acces din Slima ºi pâr-tii. Au fost câteva etapeacum câþiva ani dar avemetapa de Petroºani BikeChalenge care ajunge înzona vilei Parâng,coboarã pe B ºi apoiajunge la Rusu ºi înapoispre Petroºani pestedeal”, mai spune Mraz.

C ând ajungemla nivelul

staþiunilor europeneDezvoltarea staþiunii

montane Parâng ar fi trebuit sã însemne omodernizare totalã ºirealizarea unui domeniuschiabil major. Edilii s-auinspirat dupã modelulcelor din Bansko, darîncã mai este cale lungãpânã a ajunge la nivelulstaþiunii montane dinBulgaria.

„Domeniul esteînceput ºi acesta vrea sãegaleze Bansko la nivelulRomâniei. Din pãcate s-astopat guvernamental.Proiectul este similar celuide la Bansko, sunt pãrþii,teleschiuri, ar mai trebuitelegondola pe douã tronsoane la care nu s-afãcut nimic. Pârtiile existãsus, bazinul de apã a fostfãcut, am rãmas în stadiulîn care nu avem acestemijloace de transport realizate”, mai spuneAdrian Mraz.

Cândva staþiunea mon-tanã din Parâng a gãzduitcompetiþii sportive detalie naþionalã, iar acumnici nu visãm cã aici sã fieorganizate întreceri denivel internaþional. Înmomentul de faþã proiec-tul de dezvoltare a dome-niului schiabil Parâng esterealizat în proporþie de17%. Pentru cã planurilemunicipalitãþii sã devinãrealitate ar mai fi nevoiede aproape 40 de mili-oane de euro. Autoritãþilelocale de la Petroºani auînceput lucrãrile la dez-voltarea domeniului schia-

bil în anul 2009. Timp detrei ani de zile, ministerulde resort a alocataproape 26 de milioanede lei. Cel mai maredomeniu de schi dinEuropa de Est trebuia sãfie construit la Petroºani,în Parâng. În afarã dereamenajarea celor cincipârtii existente, acolourmau sã aparã 17 pistenoi, 2 telegondole, ºaptetelescaune, 30 de tunuride zãpadã ºi 7 maºini debãtut zãpada. Complexultrebuia sã conþinã ºi douãcentre turistice, o cabanãºi o instalaþie de ticketing. Costul final: 99 de milioane de euro.Potrivit documentelor,Ministerului Dezvoltãrii,nivelul de cofinanþare a

proiectelor derulate încomun de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului ºi autoritãþilepublice locale este urmã-torul, unitãþile administra-tiv-teritoriale asigurã pânãla 50%, dar nu mai puþinde 5%, din valoarea totalãa contractelor de lucrãriîncheiate în conformitatecu legislaþia în vigoare,exceptând domeniul schi-abil, unitãþile administra-tiv-teritoriale asigurã pânãla 50%, dar nu mai puþinde 5%, din valoarea con-tractului aferent realizãriidocumentaþiei tehnico-economice, încheiat înconformitate cu legislaþiaîn vigoare, în cazul dome-niului schiabil, MinisterulDezvoltãrii Regionale ºi

Turismului finanþeazãprocurarea instalaþiilor detransport pe cablu ºimontajul acestora, în limi-ta fondurilor disponibile.

T uriºþii alungaþide deþinãtorii

teleschiurilorVrem turiºþi, dar ce le

oferim? Cabanierii dinParâng se plâng de lipsaturiºtilor, iar la rândul lor,turiºþii se plâng de lipsade interes a cabanierilorsau a proprietarilor deinstalaþii pe cablu.Turismul se învârte într-uncerc vicios, iar afectatãeste imaginea zonei carenu poate fi curãþatã dealbul zãpezii. Turiºþii dinParâng se plâng de faptul

cã nu funcþioneazã instalaþiile de transport. Înmunte existã mai multeteleschiuri, dar nufuncþioneazã nici mãcarjumãtate. “Pãcat acestteleschi a ajuns pe mânaunor oameni care au luatºi au supt toatã ValeaJiului cu fabrici aflate înfaliment din care vând fiervechi ºi trãiesc bine mersiºi au luat ºi teleschiul dela munte la care ce sãvezi azi erau schiori careau vrut sã meargã sãschieze ºi surprizã numerge. De ce? A mersdoar când a fost domnulprimar care probabil ainterenit sã se porneascãinstalaþia. Pãcat. De ce seîntâmplã în PARÂNG.

Am vorbit azi cu turiºþidin Parâng. NU LE VINÃSÃ CREADÃ DE CEVÃD TOTUL E OKPEISAJ, OAMENI OSPI-TALIERI, LA CABANE,DAR EI VOR SÃ ªISCHIEZE ªI NU MERGEMAI NIMIC”, spun internauþii.

T eleschiuri pro-prietate privatã

În Parâng sunt ºapteteleschiuri, dar doar treisunt funcþionale, însã ºiacelea când vor propri-etarii lor sã le porneascã.“Existã trei teleschiuri.Teleschiul care deserveºtepârtia A, care este alGEROM, ºi merge cândexistã turiºti ºi când existãdisponibilitate din parteaproprietarului. Din pãcatenu prea a mers în aceastãiarnã. Existã al doileateleschi al domnuluiRãzvan Marica caredeserveºte pârtia EuroParâng. Iarna aceasta afost una din pârtiile celemai folosite fiind ºi într-ozonã mai feritã ºi pârtia afost bãtutã în permanentãºi deservitã de teleschi lafel. Mai existã teleschiulcare deserveºte pârtia Bcare este al ClubuluiSportiv ªcolar. A fost oproblemã la începutuliernii cu lipsa zãpezii. Nuse putea ajunge pentru cãB-ul are douã jumãtãþi.Partea alpinã de altitudineunde este vechea pârtie Bcare ducea pânã la acelteleschi. Mai este partea adoua care a fost realizatã

prin programul DomeniulSchiabil Parâng unde se ajunge la plecaretelescaun. Au fost probleme ºi la punctul deîmbarcare al teleschiuluide la B. S-a fãcut zãpadãpe S ºi a funcþionat.Vremea nu a fost favora-bilã”, a declarat AdrianMraz, directorul CentruluiNaþional de InformareTuristicã Petroºani.

M unicipalitateanu mai vrea

asocieriAdministraþia localã

de la Petroºani renunþã la asocierile pentruteleskiurile din Parâng.Pânã la finalizarea proiec-tului, municipalitatea de laPetroºani nu va maiîncheia nicio asociere cuvreo persoanã sau socie-tate care deþine teleskiuriîn munte. Decizia a fostluatã de primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi. “Înfaza aceasta a proiectuluinu mai facem asocieri.Când vom termina atuncivom face pentru toatãlumea. Vreau sã evitãmorice fel de discuþii”, adeclarat în urmã cu vreodouã luni Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiu-lui Petroºani. În momen-tul de faþã proiectul dedezvoltare a domeniuluischiabil Parâng este realizat în proporþie de17%. Pentru cã planurilemunicipalitãþii sã devinãrealitate ar mai fi nevoie de aproape 40 de milioane de euro.

Monika BACIUMonika BACIU

Conferinþa de presãorganizatã de reprezen-tanþi ai Asociaþiei LigaStudenþilor UP ºiAsociaþiei University ofPetroºani Students Union,de miercuri, 10 februarie2016, s-a dorit a fi undrept la replicã la aticolulapãrut în cotidianulCronica Vãii Jiului, dindata de 9 februarie a.c.,sub titlul <Studenþii îºiacuzã liderii de ”fals, uz de fals ºi asumare de identitate falsã” ºi cer ajutorul conducerii UP ºiautoritãþilor>.

În articolul respectiv searãta contestaþia unuigrup de 34 de studenþi, cunume ºi prenume, înain-tatã rectorului UniversitãþiiPetroºani, în care se sem-nala faptul cã asociaþiilestudenþeºti le-au îngrãditdreptul de a candida laalegerile pentru reprezen-tanþi în structurile de con-ducere ale UniversitãþiiPetroºani, alegeri ce auavut loc la începutul luniidecembrie 2015 ºi modulincorect în care s-audesfãºurat alegerile.

Ceea ce i-a durut pe

lideri, au fost documenteleataºate de studenþi, carearatã cã la data alegerilorºi data contestaþiei, 7decembrie 2015, cele douã organizaþii studenþeºti din cadrulUniversitãþii Petroºani –Asociaþia Liga StudenþilorUP ºi Asociaþia University

of Petroºani StudentsUnion ”se aflã în ilegalitate” în sensul lipseiînscrierii de menþiuni laMinisterul Finanþelor ºialegerea anualã a conducãtorilor laJudecãtoria Petroºani.

La conferinþa de presã,Vladu Alin, preºedintele

Asociaþiei LigaStudenþilor, a declarat cãîn articol au apãrut”nereguli” din lipsa uneidocumentãri corecte privitoare la legalitateacelor douã asociaþii studenþeºti ºi a încercat sã dregã busuiocul prinminciunã arãtând cã defapt asociaþiile suntînscrise în RegistrulNaþional al ONG-urilor, dela Ministerul de Finanþe, ladata de 1 februarie 2016,adicã la douã luni de lademararea organizãriialegerilor reprezentaþilorstudenþilor în structurile deconducere ale Universitãþiiºi la 7 sãptãmâni dupãînregistrarea contestaþieicelor 34 de studenþi independenþi, la secretariatul Rectorului.

Despre asumarea defalsã identitate, preºedin-tele Ligii, Vladu Alin, nu a scos o vorbã. În rest,conferinþa de presã aratãcã între studenþiiUniversitãþii Petroºani seduce un rãzboi care esteadus în prim planulalegerilor, în special a celorpentru funcþia de rector,ceea ce nu este bine deloc.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

M unicipalitatea de la Petroºani

pregãteºte noileproiecte cu finanþareeuropeanã. Acestea îivizeazã, în primul rândpe cetãþeni, pentru carese doreºte creºtereagradului de confort.

Astfel, unul dintreproiecte este cel careprevede anveloparea termicã a clãdirilor. 50 deasociaþii de proprietarifuncþioneazã pe razamunicipiului Petroºani, iaracestea au posibilitatea dea accesa fonduri europenepentru izolarea termicã aclãdirilor.

“În decursul anului2015 s-a înfiinþat o singurãasociaþie de proprietari. S-au þinut 4 ºedinþe publice referitor la acce-sarea programului POR2014-2020- componentade reabilitare termicã lacare au fost invitate 50 deasociaþii de proprietari, ºide asemenea au fost infor-maþi la cererea cetãþenilor,un numãr de 5 asociaþii

de proprietari în vedereaaccesãrii în anul 2016 aprogramului POR 2014-2020 componenta dereabilitare termicã. Au fostconsiliaþi, în medie, 3-4cetãþeni, pe zi, referitor ladiverse probleme þinândde activitatea asociaþiilorde proprietari”, susþinreprezentanþii municipali-tãþii de la Petroºani.

În decursul anului 2015s-au finalizat lucrãrile dereabilitare termicã lablocurile de locuinþe dinmunicipiul Petroºani nr. 4,

6, 8, 10, 14, 16 situatepe strada Pãcii ºi la bl. 92din strada 1 Decembrie1918. La blocurile nr. 12,18 ºi 20 din strada Pãcii acãror contracte se aflã înderulare, vor fi executatelucrãri ºi în decursul anului2016.

Monika BACIUMonika BACIU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Februarie 2016 Actualitate 5

Pentru prostituþiear trebui sãmunceascã în folosul comunitãþiiani în ºirO prostituatã din Deva a

adunat amenzi de pestejumãtate de miliard de lei vechi

Nu mai puþin de 67.000 de lei, 670de milioane de lei vechi, este suma pecare ar trebui sã o plãteascã o prostitu-atã din Deva, aceasta fiind amendatãde-a lungul mai multor ani. Pentru cãbanii nu vor intra niciodatã în conturilePrimãriei Deva, angajaþii instituþiei aucerut transformarea amenzilor înmuncã în folosul comunitãþii.Informaþiile despre femeia care deþinerecordul de a fi cel mai mare datornic

la bugetul local sunt relativ puþine:certe sunt adresa de domiciliu ºi faptulcã nu este de gãsit acasã. DatelePrimãriei Deva aratã cã ºi alþi localniciau datorii mari, iar cea mai mare sumãrestantã aparþine unui devean care nuºi-a achitat impozitul pe maºinã de maimulþi ani ºi a acumulat o datorie de45.000 de lei, iar un alt contribuabilare de platã la bugetul local impozitepe clãdiri în valoare de 24.000 de lei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Eforturi conjugate pentru dezvoltarea Parângului

Anveloparea termicã continuãºi anul acesta, la Petroºani

Dupã ”fals, uz de fals”, a venit ºiminciuna liderului studenþilor!Î ntr-o conferinþã de presã a liderilor asociaþiilor studenþeºti de la

Universitatea Petroºani, de miercuri 10 februarie, s-a dorit a se amenda”lipsa de documentare” a unui jurnalist într-un material de presã în carecolegii lor, studenþi, au sesizat cã nu se aflã în legalitate. Vladu Alin,preºedintele Ligii Studenþilor de la UP, a minþit în faþa presei spunând cã se afla de fapt în legalitate la momentul contestaþiei, depusã la Rectoratde 34 de studenþi în 7 decembrie 2015, dar cã s-au înregistrat la MinisterulFinanþelor în anul… 2016, la 1 februarie! Mai bine nu mai dregea busuiocul, pentru cã a fãcut-o prost confirmând prin vehemenþã ºi implicaþiilestudenþilor în alegerea structurilor de conducere ale UP.

Page 5: CVJ Nr 1039,  joi 11 februarie

hotãrârea a fost aprobatã prin votliber exprimat cu

unanimitate de voturi

Consiliul local alMunicipiului Lupeni,

Vãzând Proiectul dehotãrâre nr. 6/ 21 ian-uarie 2016 ºiExpunerea de motivenr. 651/ 20 ianuarie2016 a PrimaruluiMunicipiului Lupeni,prin care propune sta-bilirea programuluiacþiunilor ºi a lucrãrilorpublice de interescomunitar executatede beneficiarii de venitminim garantat în anul2016 stabilit potrivitprevederilor Legii nr.416/ 2001;

Þinând cont deRaportul nr. 739/ 21ianuarie 2016 alDirectorului executiv alServiciului Public deAsistenþã Socialã dincadrul Aparatului despecialitate alPrimarului municipiului

Lupeni;Având în vedere

avizul Comisiei nr. 1pentru ActivitãþiEconomico – financia-re, Agriculturã, alComisiei nr. 2 pentruAmenajareaTeritoriului ºiUrbanism, ProtecþiaMediului ºi Turism, alComisiei nr. 3 pentruÎnvãþãmânt, sãnãtate,familie, activitãþi social-culturale, culte ºi alComisiei nr. 4 Comisiajuridicã ºi de disciplinã,muncã ºi protecþiesocialã, protecþie copii;

Þinând cont deprevederile art. 6 alin.(7) al Legii nr. 416/2001 privind venitulminim garantat, cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioare darºi ale art. 28 alin. (3)din NormeleMetodologice din2011 aprobate prinH.G. nr. 50/ 2011pentru aprobareaNormelor metodolog-

ice de aplicare aprevederilor Legii nr.416/ 2001 privindvenitul minim garantat;

În temeiul prevede-rilor art. 36 alin. (1) ºialin. (9) precum ºi aleart. 45 din LegeaAdministraþiei publicelocale nr. 215/ 2001,republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrileulterioare

HOTÃRêTEArt. 1 Se aprobã

programul de acþiuni ºi lucrãri publice deinteres local care vor fi executate în anul2016 cu beneficiarii devenit minim garantatstabilit potrivit preve-derilor Legii nr. 416/2001, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, prezentat în anexa nr. 1 laprezenta hotãrâre.

Art. 2 Programul delucrãri publice prezen-tat în anexa nr. 1 careface parte integrantã

din prezenta hotãrâreva putea fi adaptat decãtre PrimarulMunicipiului Lupeni înfuncþie de necesitãþileºi situaþiile concrete cucare se va confruntaMunicipiul Lupeni.

Art. 3 Pentru deru-larea în condiþii optimea programului de acþiu-ni ºi lucrãri publice deinteres local nu se vaputea depãºi regimulnormal de lucru (8ore/ zi de muncã) ºivor fi respectatenormele de securitate

ºi igienã a muncii.Art. 4 Hotãrârea

poate fi atacatã conform prevederilorLegii nr. 554/ 2004 a contenciosuluiadministrativ.

Art. 5 Hotãrârea seva comunicaPrefecturii Hunedoaraîn vederea exercitãriicontrolului cu privire lalegalitate, AJPIS –Deva ºi ServiciuluiPublic de AsistenþãSocialãLupeni fiindadusã la

cunoºtinþã publicã pringrija SecretaruluiPrimãriei MunicipiuluiLupeni.

Lupeni, 28 ianuarie 2016

Preºedinte de ºedinþãIACOB – VIOREL

MESAROªContrasemneazã -

SecretarJr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 Februarie 20166 Administratie

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI

M area debarcaredin PSD

Vulcan s-a produsmarþi ºi nu mai puþinde 120 de oameni auplecat din formaþiuneapoliticã pe care o con-duce Gheorghe Ile.

Buba a pocnit, dupã ceMarin Coltescu, cel carecândva era ºeful PSD laVulcan, nu a mai rezistatºi acum este decis sãplece în PNL, ca sãcâºtige primãria.

Demisia lui Coltescu afost înregistratã marþi laprânz ºi de atunci, maimulþi PSD-iºti l-au urmat,pentru cã, spune el, acumrãzbunã diferenþa de 17voturi cu care PSD Vulcana ajuns pe mâna luiGheorghe Ile.

„Eu am pus foarte multsuflet. Am construitaceastã organizaþie (n.r

PSD Vulcan) din 2003.Am fost 3 mandatepreºedinte al organizaþieiºi am avut rezultatedeosebite, dar nu maimergea aºa. Eram marginalizat. Nu mãchemau la ºedinþe, doar launa singurã am fost ºi amcrezut cã mã voi obiºnui,dar nu”, recunoaºte demisionarul MarinColtescu, fost membruPSD, viitor PNL.

Coltescu susþine cãnumãrul celor care vorpleca cu el va fi ºi maimare ºi numai de marþi

pânã miercuri ºi-au maidepus carnetul de mem-bru PSD alþi aproximativ10 oameni.

„O parte dintre noivine cu mine la PNL ºi semai duc ºi spre UNPR” ,a mai adãugat MarinColtescu.

PNL-iºtii spun cã estede bun augur o astfel deschismã în PSD ºi sperãca astfel sã câºtigeprimãria Vulcan.

„Eu sper ca sã facemechipã ºi sã câºtigãmprimãria, cã asta nedorim cu toþii. Sã

câºtigãm ºi Consiliul ºiPrimãria, pentru cãoamenii care vin alãturide mine în PNL sper cãasta au ca gând ºi caobiectiv”, a declarat Alina Cârstoiu, preºedintaPNL Vulcan.

Gheorghe Ile cel careeste direct vizat nu poatefi contactat deoarece esteîn concediu ºi deocam-datã nu a recþionat în niciun fel la decizia celoraproximativ 130 de membri PSD de a demisiona.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

HOTÃRÂREA NR. 5/ 2016privind aprobarea programului de acþiuni ºi lucrãri publice de

interes local executate în anul 2016 cu beneficiarii de venit minimgarantat stabilit potrivit prevederilor Legii nr. 416/ 2001

ANEXA NR. 1 LA HOTÃRÂREA NR. 5/ 2016 PROGRAMUL DE ACÞIUNI ªI

LUCRÃRI PUBLICE DE INTERESLOCAL EXECUTATE ÎN ANUL2016 CU BENEFICIARII DEVENIT MINIM GARANTAT

Primãvarã – toamnã:- întreþinerea ºi asigurarea

curãþeniei în cartierele MunicipiuluiLupeni;

- întreþineri ºi ecologizãri înStaþiunea Turisticã “Straja” Lupeniprecum ºi efectuarea unor lucrãride amenajare care nu presupunmuncã calificatã;

- întreþinerea balustradelorpodurilor ºi podeþelor din

Municipiul Lupeni;- întreþineri ºi curãþiri de cimitire;- curãþire rigole strãzi;- decolmatãri de pâraie ºi canale;- curãþiri de subsoluri;- zugrãvirea unor imobile;- întreþinerea ºi asigurarea

curãþeniei în zonele verzi;- vãruirea pomilor din parcuri,

strãzi etc.;- amenajarea unor alei pietonale;Iarnã:- deszãpeziri pe drumurile din

Municipiul Lupeni;- deszãpezirea trotuarelor;- deszãpeziri pentru asigurarea

accesului în zone greu accesibile dinmunicipiul Lupeni;

- deszãpezirea în parcãrileMunicipiului Lupeni;

Din PSD în PNL spre fotoliul lui Ile

Page 6: CVJ Nr 1039,  joi 11 februarie

Copiile xerox,sursã de venitla bugetul localdin AninoasaS ituaþia stânjenitoare ºi totodatã

dificilã prin care trece oraºulAninoasa, primul oraº din Româniaintrat în insolvenþã, este cunoscutãde întreaga opinie publicã, la fel caºi faptul cã acum, administraþiapublicã localã încearcã sub orice fel,sã aducã venituri la bugetul local ºisã atragã investitori.

Ei bine, dacã la o eventualã creºterea taxelor ºi impozitelor v-aþi fi aºtep-tat, cu siguranþã la urmãtorul lucru nu.Cum dai sã intri în biroul primaruluiNicolae Dunca, înainte sã deschizi uºate izbeºte un afiº, scris cu litere de-oºchiopã, din care îþi sare în ochi nouaTAXÃ perceputã de administraþia publicã localã, cea pe COPIILE XEROX.Introdusã în luna decembrie a anului tre-cut, printr-o hotãrâre de consiliu local,taxa îi pune pe aninoseni sã plãteascã,nici mai mult, nici mai puþin de 1 leupentru o simplã copie xerox. Odatãnevoiþi sã facã copia, înainte de a oplãti, oamenii trebuie sã se opreascã

la casierie, ºi asta pentru cã în preþulde 1 leu, este inclusã gratis o chitanþã,prin care sã facã dovada plãþii.Comicul în acest caz îl reprezintã faptul, cã administraþia publicã localã,cu siguranþã plãteºte mai mult pe chitanþierul ºi pixul folosit pentru aface dovada plãþii, decât pentru copiaxerox în sine.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Joi 11 Februarie 2016 Actualitate 7

O turmã de oi a fostatacatã de lupi, iar

incidentul a fost raportatmarþi seara la 112.Imediat o echipã operativãformatã din vânãtori ºijandarmi a ajuns la stânadin zona Izvor, aflatã la 15km de Petroºani, ca sã lesarã în ajutor ciobanilor.

Stâna din munte îi aparþinelui Ion Gãlãþan, un cioban carese afla în momentul ataculuilupilor în apropierea turmei,împreunã cu un alt coleg. Dinfericire, pagubele sunt minore,dar cei doi pãstori s-au speriatºi au cerut ajutor. Acum se facepazã pentru îndepãrtarea haiteide lupi. „S-a constatat cã autrecut lupii pe la gospodãriacetãþeanului respectiv GãlãþanIon ºi i-au omorât o oaie, iaralta este rãnitã. Acestea aufost pagubele constatate lamomentul respectiv ºi de azi(n.r miercuri) se organizeazãacþiuni pentru a îndepãrta haitadin zona respectivã”, a declaratTeodor Mustaþã, preºedintele

Asociaþiei Vânãtorilor, care aurcat în zona cu pricina.

Stâna se aflã sus în muntepe drumul de acces dinsprecartierul Saºa, iar animalele sãlbatice au fost tulburate seriosde prezenþa vânãtorilor în zonã.Aºa se face cã o cãprioarã cudoi pui era miercuri dimineaþãfoarte aproape de zona locuitãa Petroºaniului, iar lupii nu aumai fost vãzuþi în apropiereastânei.

De altfel, oamenii din zonaRusu au raportat recentprezenþa unui lup chiar înpartea turisticã a staþiunii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

F rãmântãrilesociale se acu-

tizezã, în fiecare zi,în Valea Jiului.Oamenii sunt din ceîn ce mai neliniºtiþiîn ceea ce priveºteviitorul zonei caredepinde în moddirect de MINERIT.

Nu odatã angajaþiisocietãþii au ieºit înstradã pentru a cere sal-varea locurilor demuncã. Veºnic s-a mizatpe faptul cã mineritultrebuie sã existe în ValeaJiului pentru cã astfel seasigurã independenþaenergeticã a României,ce-i drept doar în pro-proþie de 5%, dar celmai important, s-a mizatpe factorul social. Adicãminerii asigurã cãlduradin apartamentelelocuitorilor Vãii Jiului.Nimic mai fals!

Douã din cele treilocalitãþi care încã maisunt branºate la sistemulde termoficare au rãmasfãrã cãldurã din cauzadatoriilor enorme pe

care le înregistreazãsocietãþile de profil.Atunci ne întrebãm pen-tru ce ºi pentru cine semai scoate cãrbunedacã nici noi, cei de-ai locului nu suntem înstare sã contribuim prinplata facturilor lasusþinerea unei industriiseculare care a fost pusã la pãmânt încâþiva ani.

Datoriile s-au acumulat în decursulanilor. Au beneficiat decãldurã, dar nu au plãtit,iar acum trag con-secinþele. Mai grav estecã toatã Valea Jiuluisuportã consecinþelenepãsãrii sau a interesu-lui propriu. Aºa cã, cebazã mai avem pentru asusþine cã este nevoiede minerit în Valea Jiuluipentru a asigura cãldura?De ce mizãm pe factorulsocial când ºi acest factora dus la îngroparea unei industrii?

C EH are derecuperat sute

de milioane127 de milioane are

de recuperat ComplexulEnergetic Hunedoara dela societãþile de termofi-care din Valea Jiului.Societatea energeticãvinde energia termicã“gratis”. Complexul nuºi-a încasat banii pentruenergia termicã livratã,iar sumele pe care le arede recuperat ajung lapeste 127 de milioanede lei.

“Creanþele restanteale CEH SA Petroºanila data de 30.09.2015sunt în sumã de 173.651mii lei, din care din vân-zarea de energie ter-micã 151.982 mii lei.Valoarea totalã a cre-anþelor înregistrate laenergia termicã revânzã-torilor locali (societãþi dedistribuþie al cãroracþionar este consiliulmunicipiilor ºi oraºelordin Valea Jiului racor-date la sistemul cental-izat de termoficare) estede 127.244 mii lei”, searatã în statisticileComplexului EnergeticHunedoara.

Cele mai maridatorii le are municipiulPetroºani cu cele douã

societãþi de termoficareºi anume GospodãriePrestcom cu 28 de miide lei ºi Termoficare SAcu 56.205.000 de lei.Pe locul al doilea sesitueazã municipiulVulcan cu Edil Thermade la care CEH are derecuperat 27.846.000de lei ºi TermoficareaSA cu restanþe în sumãde 11.200.000 lei. Nicisituaþia societãþilor determoficare din munici-piul Lupeni nu este roz.Societatea energeticãare de recuperat de lafirma de termoficare dinLupeni suma de30.300.000 de lei.

La Aninoasa, fostasocietate de termoficaredatoreazã ComplexuluiEnergetic Hunedoara1.665.000 de lei.

Potrivit reprezen-tanþilor societãþii, datoriile sunt greu derecuperat având învedere faptul cã majoritatea societãþilorde termoficare sunt în insolvenþã sau în faliment.

Monika BACIUMonika BACIU

CEH a pierdut pariul cu factorul social

Vânãtorii pãzesc stâna atacatã de lupi

Directorul general alCEH a demisionatP resiunile la care a fost supus în

ultimele zile ºi grevele spontane aleangajaþilor CEH din Valea Jiului au generatdemisia directorului general Viorel Stancu.

Surse din interiorul CEHspun cã acesta ºi-a prezentat man-datul ºi urmeazãsã parcurgã toateetapele pânã laieºirea din con-ducerea unitãþii.

La ultimeleproteste, ViorelStancu a fost singurul care aieºit sã vorbeascãcu minerii, ori cucei de la suprafaþã, iar aceºtia i-au cerut sã demi-sioneze. Viorel Stancu a ajuns director general,dupã ce Emil Floruþ a fost demis. Acesta dinurmã, însã, contestã decizia prin care a fost datafarã, iar situaþia CEH este una fãrã precedent.

În acest moment, Complexul EnergeticHunedoara a fost preluat de administratorul judiciar ºi a început în mod oficial reorganizareaactivitãþii. În tot acest timp, angajaþii cer organi-grame reduse ºi directori ºi angajaþi pensionabili,trimiºi acasã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Page 7: CVJ Nr 1039,  joi 11 februarie

CÂND JIULCªTIGA O CUPÃ

ÎN IARNÃ...În sezonul 1990-1991,

echipa de fotbal JiulPetroºani evolua pe primascenã a fotbalului românesc.

În februarie 1991, subbagheta antrenorului PetreLibardi, Jiul a participat laturneul de salã dotat cuCupa „Craiova 1991”, alãturi de UniversitateaCraiova, ElectroputereCraiova ºi Gloria Reºiþa.Jiul a învins cu 2-0 peElectroputere Craiova(goluri Fl. Stoica ºi Rãducu), apoi urmeazãdouã egaluri, 2-2 cu Gloria Reºiþa (autori Bâcu ºi D. Militaru) ºi tot 2-2, cuUniv. Craiova (goluri M. Cristea, Bâcu), în finalã calificându-se Jiul ºi Univ. Craiova. Jiul aînvins cu 5-4 (goluri Bâcu,M. Cristea, D. Militaru,Cornea, Fl. Stoica),câºtigând trofeul în faþa a3.000 de spectatori!

UN CUPLU CELEBRU

LA URICANI:DOREL

MARIA –MARIANMIHAI

ªi divizionara„C” (pe atunci),Minerul Uricani,începuse pregãtirilela Bãile Felix învederea atacãriireturului. O echipãdebutantã la oraaceea în Divizia„C”, cu jucãtoriprecum Irimuº,Bebe Fage,

Ceacusta, Mogoºanu, F.Varga, I. Popa, Lãcãtuºusau E. Lumperdean, careerau antrenaþi de un tandemDorel Maria – MarianMihai, aflat de ºapte ani înaceastã formulã!

LUPTÃTORIIPETRILENI

PE PRIMUL LOCPe final de februarie

1991, un numãrde 11 echipe delupte libere au participat la primaetapã aCampionatuluiNaþional desfãºuratla Tg. Mureº.Printre combatanteºi echipa JiulPetrila, care acâºtigat etapa cuun punct în faþacelor de la SteauaBucureºti, petrileniiavând la acelmoment câþivasportivi de certãvaloare, precumAron Cândea, IoanAilincãi, RomulusSãpânþan, VasileAdomnicãi, NicuºMarmaliuc sauDãnuþ Podinã.

EGAL LA RUGBYSezonul rugbystic debuta

devreme, cu jocurile dincadrul Cupei României,acolo unde Minerul Lupeniîntâlnea puternicaUniversitatea Timiºoara,fostã campioanã naþionalã.

Un meci interesant, cupeste 1.000 de spectatoriîn tribunele stadionului„Minerul”, încheiat la egalitate, 22-22 (13-6) înechipa Lupeniului evoluândM. Sabãu, Pingert, RaduMan, ceru, Deac, CocoPatrichi, Mãrmãnean,Kelemen sau David.

KRAUTIL VÂNDUTPE... MOTOARE!?Tot presa localã

consemna la ora aceea cã„jucãtorul Krautil, produssutã la sutã al Clubului Jiul,component al MineruluiLupeni, a fost vândut celorde la F.C.M. Braºov pesuma de 350.000 lei ºiceva motoare pentru A.S. „Cine e de vinã”, se întreba nedumerit unmodest ziarist fãcut la apelul de searã, pe numele lui D.N.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 11 februarie 20168 Sport

Penibil, urât, tipic româneºte ce s-a întâmplat în ultimazi în Antalya, la finalulturneelor echipelorSteaua ºi a NaþionaleiRomâniei. Întâmplarea

a fãcut ca ultima zi deturneu sã gãseascã atât Steaua cât ºiselecþionata luiIordãnescu la Belek, peacelaºi complex sportiv.Trecem peste faptul cã

au fost douã meciuri derahat, Steaua – Trencin(Slovacia) 0-1 ºiRomânia – Beroe StavaZagora (Bulgaria) 2-1 încare nimeni nu a avutnimic de câºtigat, darcele douã staff-uri s-auignorat ºi s-au împunscât s-a putut de evident.Ba mai mult, s-au încurcat în ceea ce

priveºte ocuparea vestiarelor, ba mai mult, orgoliile celor doi,Reghecampf –Iordãnescu, înghesuindu-ipe slovaci ºi bulgari înaceeaºi cabinã! Unturneu al Naþionalei dedoi lei (adicã de245.000 euro) în carenu s-a demonstrat altceva decât cã fraierii

au venit acum la aºa-zisul lot naþional, iar ºmecherii vor juca la varã la Euro2016, cum bine ziceaMircea Rednic.

Una peste alta,steliºtii versusNaþionala, o bãtaieîntre douã echipe carevãd fotbalul aºa cum îlvãd. Ca chiorii.

Henþ cu mâna

Se bat ca chiorii!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Sportul din Valea Jiului acum un sfert de veac – februarie 1991