CVJ NR. 1040 VINERI 12 FEBRUARIE 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1040

Vineri, 12 Februarie 2016

U n bloc ºi o scarã. Atâta mai are municipiul Lupeni branºat la sistemul centralizat de termoficare. Douã din cele trei

localitãþi din Valea Jiului care mai beneficiau de agent termic aurãmas fãrã cãldurã din cauza restanþelor. Deputatul PSD, Cristian Resmeriþã, cere implicare în rezolvarea acestei probleme ºiface apel ºi la puþinii abonaþi pentru a-ºi plãti facturile aferenteenergiei termice. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A

Lupeni: Un bloc ºi oscarã, abonaþii sistemului

de termoficare

N u mai puþin de 6tineri din Lupeni

au fost sãltaþi de mascaþi,joi dimineaþã, ºi duºi laGorj, aceºtia fiind acuzaþide trafic ºi consum dedroguri. Acþiunea a fostcoordonatã de DIICOT ºisprijinitã de IPJ Gorj.

Procurorii DIICOT, prin biroul teritorial Gorj,au efectuat 9 percheziþiidomiciliare pe razajudeþelor Gorj, Mehedinþi ºiHunedoara, la Lupeni, încadrul unei acþiuni vizânddestructurarea unui grup

infracþional organizat specializat în cumpãrarea ºivânzarea unor droguri de risc ºi produse susceptibile de a aveaefecte psihoactive.

Procurorii DIICOT spuncã „în perioada octombrie2015 - februarie 2016, un numãr de 3 suspecþiau constituit un grupinfracþional organizat, înscopul comiterii infracþiu-nilor de trafic de droguri derisc, în speþã, cannabis ºiefectuarea de operaþiuni cusubstanþe susceptibile de aavea efecte psihoactive(etnobotanice). În urma

cercetãrilor efectuate, încauzã s-a stabilit cãdrogurile ºi substanþele psi-hoactive erau comandatede cãtre membrii grupuluide pe diferite site-uri deinternet (în special dinMarea Britanie), iar apoidistribuite în þarã la maimulþi consumatori.

S-a reþinut cã unul dintremembrii grupului distribuia,prin intermediul firmelor de curierat, droguri ºi substanþe susceptibile de aavea efecte psihoactive lamai mulþi consumatori depe raza judeþelor Sibiu,Mureº, Maramureº, Timiº,

Arad ºi Hunedoara”, searatã în comunicatulDIICOT Gorj.

De asemenea, pe razajudeþului Hunedoara, înspecial pe raza municipiului

Lupeni ºi a localitãþilor limitrofe, drogurile ºi etno-botanicele erau distribuite ladiverºi consumatori, dintrecare unii minori, în schim-bul unor sume importantede bani, de cãtre un altmembru al grupului.

Cu ocazia percheziþiilordomiciliare a fost gãsitã ºiridicatã cantitatea de aproxi-mativ 400 de grame demasã vegetalã, 2 arme defoc, deþinute fãrã drept, unlaptop, 9 telefoane mobileºi mai multe dispozitive demãrunþit ºi cântãrit.

La sediul DIICOT- BiroulTeritorial Gorj au fostaduse, în vederea audierii,un numãr de 9 persoane.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Ghici cecomandãbolnaviila 112?Z iua de 11 februa-

rie (11.02 ) este ziua112, iar cei care rãspund ºiacþioneazã atunci cândsunãm la acest numãr auieºit în stradã. Le-au expli-cat trecãtorilor când pot sãsune ºi ne-au dat câtevaexemple de oameni careau sunat din joacã sau sãcomande de mâncare.

La Petrila ºi la Petroºaniau avut loc, timp de maimulte ore, acþiuni ale para-medicilor SMURD ºi Salvital,care au împãrþit pliante, calendare ºi au dat informaþiicu privire la ceea ce înseamnãacest servciu de urgenþã ºicând îl putem apela.

„Ziua de 11 februarie se sãr-bãtoreºte Ziua Internaþionalã a112, apel unic de urgenþã lanivelul comunitãþii europene.Desfãºurãm o acþiune cu caracter preventiv, tema fiindmediatizarea acestui numãrde urgenþã. Acþiunea estedesfãºuratã în colaborare cu Salvital Hunedoara, distribuim pliante ºi discutãm

cu oamenii”, a spus Neculai Alexandrescu,comandant ISU Petrila.

Poate cã nu toþi amsunat la 112, dar trebuie sãrecunoaºtem cã sunt ºioameni care sunã degeaba,sã facã o farsã, ori sãcomande de mâncare.

„Sunt care obiºnuiesc sãapeleze 112 din joacã, sauneinformaþi cã apelul 112este un apel înregistrat ºi potfi sancþionaþi, fãrã sã aibã ourgenþã. De-a lungul anilor,au fost destule situaþii genapelare cã se simte rãu, iarcând ajungem la faþa locului,nu au nimic, gen comandãde multe ori mîncare la 112,deci cer o pizza, prin 112”,ne mãrturiseºte Petru Evesc,coordonator SMURD dinValea Jiului.

Astfel de glume suntpedepsite, la fel ca ºiapelurile false. Când sunãmla 112, apelul este înregistratºi cei care fac asta ar trebuisã ºtie cã pot pune în pericolviaþa cuiva care chiar depindede o secundã, ca sã fie salvat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Tineri din Lupeni ridicaþi pentru droguri

„Dorim sã atragematenþia Guvernului, pentru situaþia CEH,angajatorului, pentrunerespectarea CCM ºitoate celelalte pe carele-am tot spus.Complexul EnergeticHunedoara esteîngropat din cauzapoliticii energetice aRomâniei ºi din cauzamafiei politice, care l-acãpuºat de la înfiinþarepânã în prezent”, a spusPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Nu se ºtie câþi politi-cieni vor veni la mitingca sã se solidarizeze, dar Cristian Resmeriþã,

deputat de Valea Jiului,a spus cã va participa,chiar dacã nu crede cãva avea efecte imediateprezenþa oamenilor înstradã. „Am partcipat,de regulã, la toate acþiu-nile care au fost pentruValea Jiului. Cel puþin,din punctul meu devedere, altfel se rezolvãproblemele. Chiar dacãvoi participa, nu credcã reprezintã neapãrat orezolvare. Cred cã estebine ca oamenii sã fiealãturi unii de alþii dintoate categoriile sociale,de la copiii celor carelucreazã la minã, pânãla bunici ºi deci pensio-

nari, însã, cred cã trebuie gãsitã o soluþie”,a precizat ºi CristianResmeriþã, deputat PSD.

Sâmbãtã, începândcu ora 11, 00 în faþaCasei de Culturã IonDulãmiþã din Petroºaniare loc un miting denu-

mit generic „Hunedoarasuntem noi”. Aici suntaºteptaþi, timp de douãore, oamenii care vor sãarate cã le pasã deminerit ºi minerii VãiiJiului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

“De câteva zile s-a acutizato problemã, cea a încãlziriipentru municipiiile Vulcan ºiLupeni, dar aceeaºi problemãse întâlneºte ºi la Petroºani.Eu cred cã ceea ce se întâmplã nu este corect faþãde comunitãþile locale ºi faþãde abonaþi care sunt într-unnumãr destul de mic, dar ºidacã ai un om care benefici-azã de acel serviciu el trebuiesã fie respectat. ªi acel omtrebuie sã plãteascã serviciilepe care le primeºte. Trebuiesã fie respect reciproc ºi conlucrare. Nu doresc sã acuz CEH, nici societãþile dedistribuþie a agentului termicdin cele trei localitãþi”, adeclarat Cristian Resmeriþã,deputat PSD Colegiul de VestValea Jiului.

I arna 2014 – 2015,Universal Edil a plãtit

de 3 ori suma facturatPotrivit deputatului, socie-

tatea de termoficare dinmunicipiul Lupeni a plãtit încursul iernii 2014 – 2015 detrei ori valoarea facturatã.

Adicã Universal Edil a plãtit ºio parte din datoriile istoricepe care le avea cãtreComplexul EnergeticHunedoara.

“În iarna 2014 – 2015agent termic s-a livrat în treilocalitãþi. Anul trecut laPetroºani s-a consumat agenttermic de 63 de miliarde (leivechi) ºi s-a plãtit 35 de mili-arde. Asta înseamnã 30 demiliarde în minus anul trecut.La Vulcan a fost comandatãenergie termicã de 17 mili-arde de lei ºi s-a plãtit sumade 400 de milioane, adicã unminus de 17 miliarde de lei peVulcan. La Lupeni s-a con-

sumat de 5,3 miliarde de lei ºis-au plãtit 16,2 miliarde de lei.Este o diferenþã. UniversalEdil din Lupeni a fost singurasocietate de gospodãrire dinValea Jiului care a ajutat CEH,a plãtit 11 miliarde de leivechi din masa credalã, adicãdin datoria istoricã. Societateade gospodãrire din Lupeniconsumã de 5,3 miliarde ºiplãteºte 16,2 miliarde, adicã11 miliarde în plus din vecheadatorie”, a mai subliniat deputatul.

La Lupeni mai sunt racor-daþi la sistemul de termoficare243 de abonaþi. Aceºtia suntconcentraþi într-un bloc ºi o

scarã. “La Lupeni sunt 243 de

abonaþi parþiali, nu mai avemnicio locuinþã branºatã întotalitate, adicã sã avemcalorifere în toate încãperile.În municipiul Lupeni existãblocul 200 care are fix 200de apartamente, adicã înLupeni mai este branºat unbloc ºi o scarã puþin maimare. Chiar ºi pentru un bloc ºi o scarã puþin mai mare trebuie sã facem toateeforturile pentru ca oamenii sãbeneficieze de agent termic,însã oamenii trebuie sã îºiplãteascã facturile”, a declaratCristian Resmeriþã.

I arna 2015 – 2016,facturi neachitate

În acest sezon rece, admi-nistraþiile locale au fost presatede Complexul EnergeticHunedoara în a-ºi achita facturile la energia termicã.Ameninþaþi cu debranºarea,reprezentanþii societãþilor determoficare au pus presiunepe abonaþi, însã rezultatul esteclar. La Vulcan ºi Lupeni s-asistat furnizarea agentului ter-mic, deºi spune Resmeriþã,societatea din Lupeni mai aveade plãtit doar 40 de mii de lei.

“Anul acesta, la Petroºanise consumã de 30 de mili-arde, se plãtesc 20 de mili-arde, la Vulcan se consumãºase miliarde se plãteºte unmiliard, iar la Lupeni se consumã de un miliard de lei pânã la 1 ianuarie ºi seplãtesc 600 de milioane.Practic la Lupeni existã un

mis de 400 de milioane de leicare nu s-a plãtit la facturã lafacturile curente pe acest an”,a subliniat deputatul PSD,Cristian Resmeriþã.

L ege încãlcatã

Potrivit prevederilor învigoare, sistarea agentului termic nu poate fi fãcutã înplin sezon de iarnã. Deputatulapreciazã cã întrerupereafurnizãrii agentului termic nu va aduce mai economiiComplexului EnergeticHunedoara.

“Acest lucru nu stã într-unplan de supravieþuire a acestuicomplex, pentru cã ei oricumproduc aceastã apã pe carepreferã sã îl arunce decât sã îlfurnizeze oamenilor. Cetãþeniitrebuie sã înþeleagã ºi sã sprijine ºi mineritul plãtind facturile însã nu este normalca pentru 400 de milioane delei, la Lupeni sã se sistezefurnizarea energiei termice,deºi existã o lege care spunefoarte clar cã nu poþi sã între-rupi furnizarea de agent ter-mic în plinã iarnã. Deci legeaeste încãlcatã în totalitate”, aconchis Resmeriþã.

Pentru moment nu existãnicio soluþie pentru reluareafurnizãrii agentului termic încele douã localitãþi din ValeaJiului. Singura posibilitate caabonaþii sã aibã din noucalorifere calde este ca societãþile de termoficare sãlivreze CEH banii aferenþienergiei termice consumate.

Monika BACIUMonika BACIU

Lupeni: Un bloc ºi o scarã,abonaþii sistemului de termoficareU n bloc ºi o scarã. Atâta mai are municipiul Lupeni branºat la sistemul

centralizat de termoficare. Douã din cele trei localitãþi din ValeaJiului care mai beneficiau de agent termic au rãmas fãrã cãldurã din cauzarestanþelor. Deputatul PSD, Cristian Resmeriþã, cere implicare înrezolvarea acestei probleme ºi face apel ºi la puþinii abonaþi pentru a-ºiplãti facturile aferente energiei termice.

Venim la miting, cã ne pasã de mineriS âmbãtã de la ora 11, în faþa Casei de

Culturã din Petroºani sunt aºteptaþi câtmai mulþi oameni, care vor sã arate cã le pasãde mineri ºi minerit. Nu este decât un exer-ciþiu democratic, paºnic, la care sunte invitaþitoþi care cred cã acest colos industrial, careeste Complexul Energetic Hunedoara trebuiesã îºi continue rezonabil activitatea.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 2016 Actualitate 3

Înainte de a se întâlni cu vicepremierulVasile Dâncu, laînceputul acestei sãptãmâni, primaruloraºului Petrila, IliePãducel, a explicat cãaudienþa are loc înurma numeroaselormemorii, trimise pe lamai multe ministere ºiinstituþii în care s-acerut continuareaproiectelor începute,aflate în diverse stadii,dar ºi cu proiecte noi.

Unul dintre cele noieste extrem deîndrãzneþ, greu de realizat, dar primarulPãducel este optimist,precizând cã acum estemomentul când minaPetrila s-a închis ºiurmeazã altele. Scopuleste, în principal,absorbþia forþei demuncã din minerit.

Este vorba de construcþia unui pasajrutier/tunel Petroºani–Sadu, Gorj, adicã

vreo 100 de km.”Voi face aceastã

propunere importantãca alternativã la minerit pentru o bunãperioadã, o investiþie înconstruirea unui tunelrutier Petroºani –Livezeni – Sadu” – aprecizat Ilie Pãducel.

Intrat proaspãt înnoul PNL, primarulPetrilei pare a se fiinspirat de la ºeful sãu de partid, prim-vicepreºedintele libera-

lilor Teodor Atanasiu,care insistã sã mute laMintia douã grupurinucleare de laCernavodã. Astfel s-ar rezolva problemaenergeticienilor ºi aenergiei în condiþiileîn care ComplexulEnergetic are mariprobleme ºi viitorincert, dupã cum a

declarat acesta. ªi pen-tru cã la mineri nu segândeºte nimeni, IliePãducel este hotãrât sãacþioneze pentru arezolva ºi problemaminerilor pentru obunã perioadã de timpavând în vedere ritmulîn care se construieºte,în general, în þarã.

Ilie Pãducel nu a

precizat dacã pasajuleste de suprafaþã, sautaie curbele prinmunte, sau e vorba deun tunel rutier înîntregime subteran.Varianta cea mai bunão vor da specialiºtiiºi… ”turcul plãteºte”!

IleanaIleanaFIRÞULESCU FIRÞULESCU

S -au învãþat sã profite de ajutorul

autoritãþilor, iar acum,când acestea din motiveintemeiate nu îi maisprijinã, devin revoltaþi.

Vorbim despre persoanelecare îºi trãiesc veacul pestradã, iar noaptea dorm laadãpostul special amenajatpentru ei, unde acum nu maiau voie sã meargã pentru cãau fãcut scandal, iar acumadministraþia publicãpetroºãneanã trebuie sãpãzeascã locaþia, lucru ceacum nu poate fi asigurat,din cauza lipsei de personal.

”Azi noapte (nr. luni) ne-a lãsat domnul Stãncioiu, asearã trebuiausã ne scoatã afarã, dar ne-alãsat pânã dimineaþã. Azidimineaþã (nr.miercuri) ne-au spus, sã ne luãmbagajul ºi plecãm pentru cãei nu ne mai pot þine dincauzã cã nu existã oamenicare sã pãzeascã adãpostul,aºa cã ne-au dat afarã.Noaptea încã e frig, aºa cãacolo este bine, ziua nuavem pretenþii pentru cãoricum ieºim sã facem rost de-o pâine. Îl rog pedomnul primar sã rezolve situaþia asta ºi sã ne lase sãdormin acolo”, a spusValentin, unul dintreoamenii strãzii.

Pe de altã parte

reprezentaþii serviciului deasistenþã socialã Petroºanidin subordinea admnistraþieipublice, adicã cei care au înadministrare locaþia susþincã motivele pentru careoamenii nu au mai fostlãsaþi sã înnopteze sunt întemeiate, ºi mai mult, dincauza lor s-a ajuns la acestlucru, deoarece au începutsã punã stãpânire pe loc ºichiar au fãcut scandal.

”Reprezentanþii PoliþieiLocale Petroºani, ne-auadus la cunoºtinþã zilele trecute cã la locaþia pe carenoi o oferim pe post deadãpost oamenilor strãzii,când este foarte frig afarã,au apãrut niºte probleme.Au venit mai mulþi oameni,decât capacitatea locaþiei iar pe acest fond între ceinou veniþi ºi cei vechi, auapãrut niºte certuri care aufost aplanate doar prinintervenþia poliþiºtilor locali.Pânã la urmã au fost cazaþicâþi au încãput, însã ceea ce

trebuie sã înteleagã acestepersoane este cã locaþia pecare noi o oferim nu esteuna pemanentã, ci una deurgenþã”, a spus CristinaMraz, director SPLASPetroºani.

Dacã în primele zile aleanului când temperaturiledin termometre ajungeauchiar la -20 de grade,Poliþia Localã patrula pentru a aduce uneori chiar ºi cu forþa aceste persoane la adãpost, iatã cã acum, dupã ce s-auobiºnuit oamenii strãzi auînceput sã deþinã monopolpe acest loc.

”Noi îi ajutãm cumputem, acum de curândchiar le-am dat bani pentrua-si face buletinul, ceea ceînseamnã cã nu suntemindiferenþi. Aºa cã ºi ei sãfacã bine sã înteleagã cã nutotul li se cuvine”, a maiadãugat Cristina Mraz,director SPLAS Petroºani.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

C opii luaþi de lângãpãrinþi. Mai multe

familii din municipiulPetroºani se confruntãcu diferite probleme carepot ave repercusiuniasupra copiilor.

Astfel, Direcþia deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului, în uma anchetelorrealizate, a decis integrareaîn plasament a ºapte minori.În tot acest timp, pe parcursul anului trecut, mai mulþi copii au reajuns la pãrinþi.

“Au fost cazuri de revo-care a mãsurii de plasament,ca urmare a redãrii în fami-lie. Situaþia care a generatscoaterea copiilor din families-a reglementat ºi atunci prinComisia de ProtecþiaCopilului s-a decis redareacopiilor familiei. Noi avemobligaþia sã monitorizãm peo perioadã de 6 luni dupãrevocarea plasamentului ºimergem lunã de lunã acasã,discutãm cu familia, vedemcare e situaþia copilului, dacãs-a îmbunãtãþit, dar e bine. E bine sã redai copiii în familie, acolo unde lucrurilemerg bine”, a declarat

Cristina Mraz, director exec-utiv DLAS Petroºani.

Potrivit reprezentanþilorDirecþiei de Asistenþã Socialãaceastã mãsurã nu îiafecteazã emoþional pecopii, având în vedere cã înperioada plasamentului eistau la familia lãrgitã, adicãbunici sau matuºi.

“Copiii nu sunt traumati-zaþi pentru cã sunt daþi înfamiliile lãrgite ºi atunci nueste traumatizant.Plasamentul se face înmãsura în care se constatãcã ar fi în pericol sã stea înfamilie. Mai sunt pãrinþi carepleacã ºi copiii sunt crescuþide bunici ºi acolo se instituiemãsura de plasament. Nueste impactul atât de marecând ei sunt daþi în familialãrgitã”, a mai spus sursacitatã.


Dacã Atanasiu cere reactoare nucleare pentru energeticieni,Pãducel cere pasaj rutier de 100 km pentru mineriI nspirat de iniþiativa lui Teodor Atanasiu, ºefului sãu de partid

care vrea sã rezolve problema energeticienilor de la Mintiaprin amplasarea a douã reactoare nuclere în judeþ, primarulPetrilei, Ilie Pãducel s-a hotãrât sã rezolve ºi el problema minerilorla care nu s-a gândit nimeni. Acesta a fãcut o propunere pentruabsorbþia forþei de muncã din mineritul care se închide, respectivun pasaj rutier/ tunel între Petroºani ºi Sadu.

Adãpost de urgenþã, nu de permanenþã! Problemele familiale,smulg copiii din sânulpãrinþilor

“Dar la capitolul transporturidin bugetul propriu consider cãse aruncã bani degeaba pe Jiucu suma de 45 mii lei pentrustudii pentru linia verde autobuselectric Petrila-Petroºani-Uricani’, a spus consilieruljudeþean Ioan Dumitru ªtaier.

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, AdrianDavid susþine cã bani nu au fostalocaþi de mai multe ori pentrurealizarea acestor studii.

“Este exact aceeaºi sumã pecare noi am prevãzut cã o vomcheltui anul acesta. Acum opunem în buget. Nu o plãtim dedouã ori. Anul trecut, în lunadecembrie, am fost de acord sãprelungim proiectul. Prelungindproiectul, am fost de acord sãprevedem aceastã sumã în bugetul pe 2016. Iar acum oincludem în buget. Noi nu amplãtit-o, nu am fãcut aceastãplatã”, a subliniat Adrian David.

Dacã pânã acum se discutade împãrþirea proiectului în douãacum este preferatã variantaunei singure documentaþii petraseul Petrila – Uricani.

“Este un subiect de discuþiede vreo trei ani de zile ºi vã asigur cã anul trecut, împreunãcu domnul vicepreºedinte Gligor,am avut o serie de întâlniri cuautoritãþile locale, respectiv cuprimarii din Valea Jiului. Ei îºidoresc sã continue aceastãasociere ºi noi o sã pregãtim

studiul de fezabilitate pe care l-am comandat. Iniþial erau douãstudii: unul pentru Petroºani-Petrila ºi unul pentru Petroºani-Uricani. Am cerut comasarealor, urmând sã prevedem banii.Il vom prezenta ºi, dacã veþi fide acord, îl vom plãti. Acum,banii aceºtia doar vor fi prinºi înbuget pentru aceastã platã. Vompregãti toate cele necesare uneifinanþãri nerambursabile; dacãvom fi eligibili vom face acestproiect, dacã nu, nu. Pentru cãaceste costuri se ridicã la peste40 milioane de euro ºi noi nune putem permite sã facem astadin bugetul judeþului Hunedoara”,a mai subliniat preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

Consiliul Judeþean, dar ºiadministraþiile locale din ValeaJiului vor prin implementareaacestui proiect sã mai realizezeo alternativã a transportului încomun.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 2016 Actualitate 5

Duº gratis înplinã stradãT imp de douã zile, în

Cartierul Aeroport dinPetroºani puteai sã faci duºdirect la drumul principal.Asta, dupã ce o reþea ce ali-menta un punct termic, aflatchiar lângã DN 66, s-a gãurit,ori a fost gãuritã intenþionat,iar apa þâºnea cu presiune.

Instalaþia a stropit neîncetatapã fierbinte ºi nimeni, timp demai bine de 24 de ore nu araportat incidentul. Asta, deºi sevedea din stradã ºi orice trecãtor,

nemaivorbind de locatarii dinzonã, puteau sã observegrozãvia. „Nu am fost anunþaþidespre acest defect. Vom faceverificãri imediat în teren”, aripostat prompt, la primul nostru apel, Ovidiu Munteanu,directorul SC Termoficare SAPetroºani.

Astfel de defecþiuni au loc

frecvent, iar aburii trãdeazãintenþia cuiva de a fura apã caldãdirect din þeava de la termofi-care. În general, oamenii îºispalã covoarele ºi dau efectiv cepla þeava de alimentare, fãrã sã lepese de pierderi, stricãciuni ºioameni care vor fi lãsaþi în frigpânã la remedierea defecþiunii.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Mihai Alexandru esteunul dintre cei carejoacã un rol principal în acest spectacol ºi, ca în viaþa realã, partidul e pe primulloc, dacã o cer intere-sele personale.

„Joc secretarul ministrului, iar perso-najul meu este genul de om foarte devotatºefului sãu ºi partiduluisãu. Ar face orice ca sãîºi scape ºeful de laananghie ºi ca sã îºisalveze reputaþia par-tidului ºi o sã vedeþi înce bucluc intrã fãrã voialui”, ne-a spus actorulMihai Alexandru.

Ca în orice comedie,existã ºi un încurcãlume.

„Eu joc personajulRunny, adicã þânþaruldin spectacol. Eu încercsã îi iau la bãtaie petoþi ºi nu bat penimeni, deci joc la categoria muscã, cum s-ar zice. Joc un

personaj comic, la felca toþi ceilalþi colegi aimei, cu un mare accent dramatic”, ne-aspus ºi Adelin Ilie.

La râs ne invitã ºi Daniel Vulcu, regizorul, care le dã

girul sãu actorilor de laPetroºani, dar care nepromite cã va fi unspectacol pe mãsurã.

„În aceastã comedie,actorii sunt supra-oameni, pentru cã esteo comedie foartealertã, de o preciziecronometricã ºi oricegreºealã se contabi-lizeazã ºi poate distrugeîntregul ansamblu. Deaceea, pregãtirea noas-trã a fost minuþioasã ºio sã îi vedeþi pe actoriiTeatrului din Petroºanifoarte comici, foarteexacþi ºi dovedind, încão datã, cã sunt foartetalentaþi”, a afirmatDaniel Vulcu, regizorulpiesei.

Premiera are locsâmbãtã de la ora18,00, iar biletele s-auepuizat deja.Conducerea teatrului asuplimentat, însã,numãrul de locuri cuîncã 45 de locuri.


Cabanierii din Strajaau analizat în aceastãsãptãmânã dacã sãamâne un concursîndrãgit mai ales decopii, iar când au traslinie a realizat cãaproape toþi turiºtii careîºi fãcuserã rezervãri auconfirmat cã vor ajungeîn staþiune. Acesta este ºimotivul pentru care s-aluat decizia ca FestivalulOamenilor de Zãpadã sãaibã loc aºa cum era

programat, respectiv înacest week-end.

„Nu este absolut nicio problemã cu privire lasiguranþa turiºtilor. A fostun caz izolat ºi astfel deincidente se întâmplã întoate staþiunile de lume,în toate oraºele ºi întoate zonele.Particularitatea acestuieveniment este cã unindivid a lovit o fatã,ceea ce este un lucruregretabil. În plus, au

mai avut de reglat niºteconturi unele instituþii ale statului ºi a fost un eveniment mai mediatizat. Prin urmare,sâmbãtã, va avea locFestivalul Oamenilor deZãpadã. Ieri ºi azi-noaptes-a depus un nou stratde zãpadã de circa 20de centimetri ºi se schiazã în condiþii foartebune”, a declarat, Alin Pãrãu, directorulComplexului Montanadin Straja ºi organiza-torul festivalului.

Un alt cabanier dinStraja spune cã ºi-asunat toþi turiºtii careaveau programat sejurulîn aceastã perioadã.„Oamenii au crezut cãîmi bat joc de ei ºi mãîntrebau dacã am bãutceva de îi sun sã-i întreb

de rezervare. Sunt turiºticare îºi petrec concediileºi de mai bine de zeceani în Straja ºi nu auavut nici cea mai micãgrijã cã ar fi în pericol.Nici acum nu au ºi mãbucurã faptul cã turiºtiiau ºtiut sã facã diferenþadintre realitate ºi dorinþaunora de a împroºca cu noroi”.

P remii pentrutoþi copiii care

participãOrganizatorii se

aºteaptã sã participe lafestival sute de con-curenþi, mai ales cã anins abundent ºi va maininge ºi în zilele urmã-toare iar pârtiile sunt încondiþii excelente ºituriºtii vor avea zãpadãdin belºug pentru creaþi-

ile lor. Festivalul a pornitca o încercare de a serealiza cel mai mare omde zãpadã din lume,ceea ce s-a ºi întâmplatla prima ediþie. Recordulmondial nu a fostomologat pentru cã lafaþa locului n-a ajuns niciun reprezentant de laGuinnes Book. Festivalula prins, iar de atuncisunt turiºti care vin spe-cial la Straja pentru a-ºiarãta creativitatea. Anul

trecut, FestivalulOamenilor de Zãpadã aadunat aproape 200 deexponate la care aulucrat ore în ºir mai binede 300 de turiºti. Toþiconcurenþii au fost pre-miaþi, mai ales cã suntmulþi copii ºi ar fi deza-mãgiþi dacã li s-ar spunecã omul lor de zãpadã, lacare au pus atâta suflet,nu este cel mai frumos.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

I nspectorii au urmãritdouã aspecte la veri-

ficãrile derulate la IPJHunedoara, primul fiindlegat de dosarul instrumen-tat de poliþiºti cu privire laincidentul din Straja.

Chiar dacã IPJ Hunedoara nua confirmat controlul, potrivitunor surse, cel de-al doileaaspect este legat de mai multedosare aflate în cercetare la subunitãþile poliþie din judeþ, careau legãturi cu lumea interlopã.Inspectorii corpului de control alIGPR ar fi analizat modul de

soluþionare a unor plângeridepuse de o persoanã vãtãmatãºi stadiul dosarelor aflate în cerce-tare. În ceea ce priveºte cazul dela Lupeni, aceleaºi surse spun cãinspectorii IGPR au vrut sã vadãdacã poliþiºtii au respectat proce-dura în momentul în care nu l-au

reþinut pe loc pe recidivistulConstantin Sorin Palesicã, indi-vidul care a provocat un scandalîntr-un club din Straja, a bãtut osalvamontistã ºi doi angajaþi ailocalului. Verificãrile în acest cazau arãtat cã poliþiºtii din Lupeniar fi acþionat procedural ºi nuaveau temei legal sã-l reþinã perecidivist în condiþiile în care nuexista o plângere penalã, un certificat medico-legal care sãateste agresiunea ºi mai multdecât atât, reþinerea cãdea însarcina procurorului de caz.Inspectorii corpului de control alIGPR vor face un raport în urmaverificãrilor efectuate la IPJHunedoara, iar concluziile vorajunge pe masa ministrului deInterne.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

ApeleRomâne cerbanii de laCEHC EH, proces la

Târgu Mureº.Complexul EnergeticHunedoara a fostchemat în judecatãde AdministraþiaBazinalã de ApãMureº, iar dosarul afost deschis pe rolulJudecãtoriei TârguMureº.

Cei de la ApeleRomâne au de recupe-rat bani de la societateaenergeticã, iar instanþade la Târgu Mureº a dispus recuperarea debitelor.

“Admite cererea formulatã de creditoareaAdministraþia NaþionalãApele Românã prinAdministraþia Bazinalãde Apã Mureº. Dispuneînvestirea cu formulãexecutorie a procesuluiverbal de reglare ºi con-firmare certã a debitelornr. 15632/23.11.2015încheiat între creditoareºi debitoarea SC.Societatea ComplexulEnergetic HunedoaraSA. Petroºani”, searatã în soluþiaJudecãtoriei TârguMureº.

În vara anului trecut,CEH a pierdut un pro-ces cu Apele Române.Atunci, magistraþii de laTribunalul Hunedoara auobligat “debitoarea sãplãteascã creditoareisuma de 1214094,64lei”.


C eea ce ar fi trebuit sã

aducã un plus deconfort ºi civilizaþieîn Brad, s-a doveditcã a întors o bunãparte a localitãþii înurmã cu 100 de ani.

Lucrãrile contractatede Apa Prod ºi executatede TRANSCONSTRUCTIMPORT EXPORT SRLîn contractul privindextinderea reþelelor deapã-canal, sunt deproastã calitate afirmãprimarul din Brad.

„Comunitatea, în calitate de beneficiar ( nu parte contractantã)într-un contract de extinderea reþele apã ºicanal devine victima unorlucrãri care au distrusinfrastructura rutierã.

Disconfortul creat denoroaiele imense când

ploua ºi praful în perioa-dele calde este dus pânãla limite greu de suportat.Satisfacþia derulãrii unuiproiect important pentrucomunitate este umbritãde calitatea îndoielnicã aacestor lucrãri, care au înspate oameni care lecoordoneazã ºi executã.În aceste condiþii o presiune permanentã, în temeiul legii, asupraexecutanþilor este singuracale pentru a depãºii situaþia dificilã în care se aflã acest proiect, celpuþin pe partea derefacere a infrastructuriiafectate. Primãriasesizeazã permanent constructorii ºi Apa Prod despre situaþia dinzonele afectate”, declarã,Florin Cazacu, primarulmunicipiului Brad.


Mii de turiºti sunt aºteptaþi la Straja, la Festivalul Oamenilor de ZãpadãC oncursul a devenit deja o tradiþie în

Staþiunea Straja din Lupeni, iar înacest week-end sunt aºteptaþi mii de turiºtisã admire creaþiile celor care se înscriu încompetiþie. Incidentul de la finele sãptãmâniitrecute, când o salvamontistã a fost bãtutã deun interlop din Lupeni, n-a speriat turiºtii,cei care aveau rezervãri au confirmat cã vorurca în staþiune.

Apa Prod Deva- pusã la zidde municipalitatea Brad

Corpul de Control al IGPR afãcut verificãri la IPJ Hunedoara

„ªi miniºtrii calcã strâmb”A ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani ne

aºteaptã sâmbãtã la o nouã premierã, o comedie pusã înscenã de regizorul Daniel Vulcu. „ªi ministrii calcã strâmb” îiaduncã pe scenã pe câþiva dintre actorii de la Petroºani, carene ºi promit cã vom râde copios.

Investiþie de 40 de milioanede euro pentru Valea Jiului?G reen-line Valea Jiului, din nou în actualitate.

De ani de zile se vorbºte de realizarea unui green-line în Valea Jiului, astfel încât locul microbuzelorsã fie preluat de autobuze electrice. Anul acesta, dinbugetul Consiliului Judeþean Hunedoara s-a prevãzutsuma de 45 de mii de lei pentru realizarea unor studiipentru implementarea proiectului.

“Dar la capitolul transporturidin bugetul propriu consider cãse aruncã bani degeaba pe Jiucu suma de 45 mii lei pentrustudii pentru linia verde autobuselectric Petrila-Petroºani-Uricani’, a spus consilieruljudeþean Ioan Dumitru ªtaier.

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, AdrianDavid susþine cã bani nu au fostalocaþi de mai multe ori pentrurealizarea acestor studii.

“Este exact aceeaºi sumã pecare noi am prevãzut cã o vomcheltui anul acesta. Acum opunem în buget. Nu o plãtim dedouã ori. Anul trecut, în lunadecembrie, am fost de acord sãprelungim proiectul. Prelungindproiectul, am fost de acord sãprevedem aceastã sumã în bugetul pe 2016. Iar acum oincludem în buget. Noi nu amplãtit-o, nu am fãcut aceastãplatã”, a subliniat Adrian David.

Dacã pânã acum se discutade împãrþirea proiectului în douãacum este preferatã variantaunei singure documentaþii petraseul Petrila – Uricani.

“Este un subiect de discuþiede vreo trei ani de zile ºi vã asigur cã anul trecut, împreunãcu domnul vicepreºedinte Gligor,am avut o serie de întâlniri cuautoritãþile locale, respectiv cuprimarii din Valea Jiului. Ei îºidoresc sã continue aceastãasociere ºi noi o sã pregãtim

studiul de fezabilitate pe care l-am comandat. Iniþial erau douãstudii: unul pentru Petroºani-Petrila ºi unul pentru Petroºani-Uricani. Am cerut comasarealor, urmând sã prevedem banii.Il vom prezenta ºi, dacã veþi fide acord, îl vom plãti. Acum,banii aceºtia doar vor fi prinºi înbuget pentru aceastã platã. Vompregãti toate cele necesare uneifinanþãri nerambursabile; dacãvom fi eligibili vom face acestproiect, dacã nu, nu. Pentru cãaceste costuri se ridicã la peste40 milioane de euro ºi noi nune putem permite sã facem astadin bugetul judeþului Hunedoara”,a mai subliniat preºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara.

Consiliul Judeþean, dar ºiadministraþiile locale din ValeaJiului vor prin implementareaacestui proiect sã mai realizezeo alternativã a transportului încomun.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 2016 Actualitate 5

Duº gratis înplinã stradãT imp de douã zile, în

Cartierul Aeroport dinPetroºani puteai sã faci duºdirect la drumul principal.Asta, dupã ce o reþea ce ali-menta un punct termic, aflatchiar lângã DN 66, s-a gãurit,ori a fost gãuritã intenþionat,iar apa þâºnea cu presiune.

Instalaþia a stropit neîncetatapã fierbinte ºi nimeni, timp demai bine de 24 de ore nu araportat incidentul. Asta, deºi sevedea din stradã ºi orice trecãtor,

nemaivorbind de locatarii dinzonã, puteau sã observegrozãvia. „Nu am fost anunþaþidespre acest defect. Vom faceverificãri imediat în teren”, aripostat prompt, la primul nostru apel, Ovidiu Munteanu,directorul SC Termoficare SAPetroºani.

Astfel de defecþiuni au loc

frecvent, iar aburii trãdeazãintenþia cuiva de a fura apã caldãdirect din þeava de la termofi-care. În general, oamenii îºispalã covoarele ºi dau efectiv cepla þeava de alimentare, fãrã sã lepese de pierderi, stricãciuni ºioameni care vor fi lãsaþi în frigpânã la remedierea defecþiunii.


Mihai Alexandru esteunul dintre cei carejoacã un rol principal în acest spectacol ºi, ca în viaþa realã, partidul e pe primulloc, dacã o cer intere-sele personale.

„Joc secretarul ministrului, iar perso-najul meu este genul de om foarte devotatºefului sãu ºi partiduluisãu. Ar face orice ca sãîºi scape ºeful de laananghie ºi ca sã îºisalveze reputaþia par-tidului ºi o sã vedeþi înce bucluc intrã fãrã voialui”, ne-a spus actorulMihai Alexandru.

Ca în orice comedie,existã ºi un încurcãlume.

„Eu joc personajulRunny, adicã þânþaruldin spectacol. Eu încercsã îi iau la bãtaie petoþi ºi nu bat penimeni, deci joc la categoria muscã, cum s-ar zice. Joc un

personaj comic, la felca toþi ceilalþi colegi aimei, cu un mare accent dramatic”, ne-aspus ºi Adelin Ilie.

La râs ne invitã ºi Daniel Vulcu, regizorul, care le dã

girul sãu actorilor de laPetroºani, dar care nepromite cã va fi unspectacol pe mãsurã.

„În aceastã comedie,actorii sunt supra-oameni, pentru cã esteo comedie foartealertã, de o preciziecronometricã ºi oricegreºealã se contabi-lizeazã ºi poate distrugeîntregul ansamblu. Deaceea, pregãtirea noas-trã a fost minuþioasã ºio sã îi vedeþi pe actoriiTeatrului din Petroºanifoarte comici, foarteexacþi ºi dovedind, încão datã, cã sunt foartetalentaþi”, a afirmatDaniel Vulcu, regizorulpiesei.

Premiera are locsâmbãtã de la ora18,00, iar biletele s-auepuizat deja.Conducerea teatrului asuplimentat, însã,numãrul de locuri cuîncã 45 de locuri.


Cabanierii din Strajaau analizat în aceastãsãptãmânã dacã sãamâne un concursîndrãgit mai ales decopii, iar când au traslinie a realizat cãaproape toþi turiºtii careîºi fãcuserã rezervãri auconfirmat cã vor ajungeîn staþiune. Acesta este ºimotivul pentru care s-aluat decizia ca FestivalulOamenilor de Zãpadã sãaibã loc aºa cum era

programat, respectiv înacest week-end.

„Nu este absolut nicio problemã cu privire lasiguranþa turiºtilor. A fostun caz izolat ºi astfel deincidente se întâmplã întoate staþiunile de lume,în toate oraºele ºi întoate zonele.Particularitatea acestuieveniment este cã unindivid a lovit o fatã,ceea ce este un lucruregretabil. În plus, au

mai avut de reglat niºteconturi unele instituþii ale statului ºi a fost un eveniment mai mediatizat. Prin urmare,sâmbãtã, va avea locFestivalul Oamenilor deZãpadã. Ieri ºi azi-noaptes-a depus un nou stratde zãpadã de circa 20de centimetri ºi se schiazã în condiþii foartebune”, a declarat, Alin Pãrãu, directorulComplexului Montanadin Straja ºi organiza-torul festivalului.

Un alt cabanier dinStraja spune cã ºi-asunat toþi turiºtii careaveau programat sejurulîn aceastã perioadã.„Oamenii au crezut cãîmi bat joc de ei ºi mãîntrebau dacã am bãutceva de îi sun sã-i întreb

de rezervare. Sunt turiºticare îºi petrec concediileºi de mai bine de zeceani în Straja ºi nu auavut nici cea mai micãgrijã cã ar fi în pericol.Nici acum nu au ºi mãbucurã faptul cã turiºtiiau ºtiut sã facã diferenþadintre realitate ºi dorinþaunora de a împroºca cu noroi”.

P remii pentrutoþi copiii care

participãOrganizatorii se

aºteaptã sã participe lafestival sute de con-curenþi, mai ales cã anins abundent ºi va maininge ºi în zilele urmã-toare iar pârtiile sunt încondiþii excelente ºituriºtii vor avea zãpadãdin belºug pentru creaþi-

ile lor. Festivalul a pornitca o încercare de a serealiza cel mai mare omde zãpadã din lume,ceea ce s-a ºi întâmplatla prima ediþie. Recordulmondial nu a fostomologat pentru cã lafaþa locului n-a ajuns niciun reprezentant de laGuinnes Book. Festivalula prins, iar de atuncisunt turiºti care vin spe-cial la Straja pentru a-ºiarãta creativitatea. Anul

trecut, FestivalulOamenilor de Zãpadã aadunat aproape 200 deexponate la care aulucrat ore în ºir mai binede 300 de turiºti. Toþiconcurenþii au fost pre-miaþi, mai ales cã suntmulþi copii ºi ar fi deza-mãgiþi dacã li s-ar spunecã omul lor de zãpadã, lacare au pus atâta suflet,nu este cel mai frumos.


I nspectorii au urmãritdouã aspecte la veri-

ficãrile derulate la IPJHunedoara, primul fiindlegat de dosarul instrumen-tat de poliþiºti cu privire laincidentul din Straja.

Chiar dacã IPJ Hunedoara nua confirmat controlul, potrivitunor surse, cel de-al doileaaspect este legat de mai multedosare aflate în cercetare la subunitãþile poliþie din judeþ, careau legãturi cu lumea interlopã.Inspectorii corpului de control alIGPR ar fi analizat modul de

soluþionare a unor plângeridepuse de o persoanã vãtãmatãºi stadiul dosarelor aflate în cerce-tare. În ceea ce priveºte cazul dela Lupeni, aceleaºi surse spun cãinspectorii IGPR au vrut sã vadãdacã poliþiºtii au respectat proce-dura în momentul în care nu l-au

reþinut pe loc pe recidivistulConstantin Sorin Palesicã, indi-vidul care a provocat un scandalîntr-un club din Straja, a bãtut osalvamontistã ºi doi angajaþi ailocalului. Verificãrile în acest cazau arãtat cã poliþiºtii din Lupeniar fi acþionat procedural ºi nuaveau temei legal sã-l reþinã perecidivist în condiþiile în care nuexista o plângere penalã, un certificat medico-legal care sãateste agresiunea ºi mai multdecât atât, reþinerea cãdea însarcina procurorului de caz.Inspectorii corpului de control alIGPR vor face un raport în urmaverificãrilor efectuate la IPJHunedoara, iar concluziile vorajunge pe masa ministrului deInterne.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

ApeleRomâne cerbanii de laCEHC EH, proces la

Târgu Mureº.Complexul EnergeticHunedoara a fostchemat în judecatãde AdministraþiaBazinalã de ApãMureº, iar dosarul afost deschis pe rolulJudecãtoriei TârguMureº.

Cei de la ApeleRomâne au de recupe-rat bani de la societateaenergeticã, iar instanþade la Târgu Mureº a dispus recuperarea debitelor.

“Admite cererea formulatã de creditoareaAdministraþia NaþionalãApele Românã prinAdministraþia Bazinalãde Apã Mureº. Dispuneînvestirea cu formulãexecutorie a procesuluiverbal de reglare ºi con-firmare certã a debitelornr. 15632/23.11.2015încheiat între creditoareºi debitoarea SC.Societatea ComplexulEnergetic HunedoaraSA. Petroºani”, searatã în soluþiaJudecãtoriei TârguMureº.

În vara anului trecut,CEH a pierdut un pro-ces cu Apele Române.Atunci, magistraþii de laTribunalul Hunedoara auobligat “debitoarea sãplãteascã creditoareisuma de 1214094,64lei”.


C eea ce ar fi trebuit sã

aducã un plus deconfort ºi civilizaþieîn Brad, s-a doveditcã a întors o bunãparte a localitãþii înurmã cu 100 de ani.

Lucrãrile contractatede Apa Prod ºi executatede TRANSCONSTRUCTIMPORT EXPORT SRLîn contractul privindextinderea reþelelor deapã-canal, sunt deproastã calitate afirmãprimarul din Brad.

„Comunitatea, în calitate de beneficiar ( nu parte contractantã)într-un contract de extinderea reþele apã ºicanal devine victima unorlucrãri care au distrusinfrastructura rutierã.

Disconfortul creat denoroaiele imense când

ploua ºi praful în perioa-dele calde este dus pânãla limite greu de suportat.Satisfacþia derulãrii unuiproiect important pentrucomunitate este umbritãde calitatea îndoielnicã aacestor lucrãri, care au înspate oameni care lecoordoneazã ºi executã.În aceste condiþii o presiune permanentã, în temeiul legii, asupraexecutanþilor este singuracale pentru a depãºii situaþia dificilã în care se aflã acest proiect, celpuþin pe partea derefacere a infrastructuriiafectate. Primãriasesizeazã permanent constructorii ºi Apa Prod despre situaþia dinzonele afectate”, declarã,Florin Cazacu, primarulmunicipiului Brad.


Mii de turiºti sunt aºteptaþi la Straja, la Festivalul Oamenilor de ZãpadãC oncursul a devenit deja o tradiþie în

Staþiunea Straja din Lupeni, iar înacest week-end sunt aºteptaþi mii de turiºtisã admire creaþiile celor care se înscriu încompetiþie. Incidentul de la finele sãptãmâniitrecute, când o salvamontistã a fost bãtutã deun interlop din Lupeni, n-a speriat turiºtii,cei care aveau rezervãri au confirmat cã vorurca în staþiune.

Apa Prod Deva- pusã la zidde municipalitatea Brad

Corpul de Control al IGPR afãcut verificãri la IPJ Hunedoara

„ªi miniºtrii calcã strâmb”A ctorii de la Teatrul Dramatic I.D Sîrbu din Petroºani ne

aºteaptã sâmbãtã la o nouã premierã, o comedie pusã înscenã de regizorul Daniel Vulcu. „ªi ministrii calcã strâmb” îiaduncã pe scenã pe câþiva dintre actorii de la Petroºani, carene ºi promit cã vom râde copios.

Investiþie de 40 de milioanede euro pentru Valea Jiului?G reen-line Valea Jiului, din nou în actualitate.

De ani de zile se vorbºte de realizarea unui green-line în Valea Jiului, astfel încât locul microbuzelorsã fie preluat de autobuze electrice. Anul acesta, dinbugetul Consiliului Judeþean Hunedoara s-a prevãzutsuma de 45 de mii de lei pentru realizarea unor studiipentru implementarea proiectului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Februarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

I nfractori de mici. Întimp ce pãrinþii fac

eforturi pentru a le oferi o educaþie aleasãcopiilor, aceastã grijãeste ºtearsã cu bureteleîntr-o fracþiune desecundã, iar repercusiu-nile rãmân toatã viaþa.

Mai mulþi minori dinPetroºani au intrat în anumite cercuri vicioase, iaracum li s-a pus o patã greude ºters. Sunt infractori cercetaþi penal. Deºi auvârste cuprinse între 14 ºi18 ani, cinci tineri dinPetroºani au intrat în vizorulorganelor de anchetã, dupãce la îndemnul anturajului,au recurs la acþiuni ilegale.

“Am avut puþine cazuri,cinci cazuri de minori cercetaþi penal ºi majoritatea

au fost pentru furt, furt calificat. Cam astea au fost.Nouã ni se cere anchetasocialã ºi uneori maimergem ºi la audieri atuncicând e o problemã maigravã”, a declarat CristinaMraz, director executivDLAS Petroºani.

Partea îngrijorãtoare estecã o parte dintre aceºtiminori cercetaþi penal provindin familii cu un statut socialbun. Astfel, toatã muncapãrinþilor este aruncatã lagunoi de anturajul în caretinerii se învârt.

“Aceºti minori au în jur de14-18 ani. E o vârstãfragedã, dar ei mai intrã ºi înanturaje. Nu sunt singuri ºiatunci chiar dacã copilulprovine dintr-o familie orga-nizatã se întâmplã. Copiiiîncã sunt copii, au prieteni ºipoate prietenii îi duc în

locuri care nu ar trebui. Cu familia colaborãm bine,încercãm sã îi consiliem,Poliþia îi atenþioneazã. Nusunt doar familii dezorgani-zate. Anturajul contribuiemai mult la comiterea unorfapte de acest gen”, a maispus sursa citatã.

Cei cinci tineri care aufost fãptaºii unor infracþiunis-au ales cu dosar penal.Delicvenþa juvenilã constituieun motiv de îngrijorare pentru întreaga noastrã societate. În þara noastrã,existã unii tineri ºi minoricare participã destul de activ la sãvârºirea unor faptepenale. Ei participã ºiºãvârºesc îndeosebiinfracþiunea de furt ºi cele devagabondaj ºi cerºetorie.Într-un numãr destul de marede cazuri, violuri, vãtãmãricorporale, iar într-un numãr

mic, sãvârºesc infracþiuni delovituri cauzatoare demoarte, omor ºi tentativã deomor.Specificul judeþuluiTimiº, din punct de vedereinfracþional a generat oaprofundare a studieriicauzelor care au generatdelincvenþa juvenilã.Delincvenþa în rândul ado-lescenþilor este manifestatãprin incapacitatea acestorminori de a se adapta lanormele de conduitã dinsocietate, incapacitatedatoratã unor cauze de ordinbio-psiho-social. Fãcândreferire la multe studii s-auidentificat anumite cauze aledelincvenþei, acestea fiind:creºterea dupã 1989 a situaþilor de abandonºcolar, lipsa unei activitãþi utile, lipsa desupraveghere permanentã de cãtre

pãrinþi, supraveghetori,tutori, familiile dezorganizatedin rândul cãrora provinminori infractori,necunoaºterea din timp aanturajului, consumul decãtre unii minori de sub-stanþe halucinogene ºi alcoolpentru creºterea unor stãrieuforice. De asemenea, tulburãrile de comportamentreprezintã una din cauzelede naturã bio-psihicã aledelincvenþei. Aceste tulburãricomportamentale se potmanifesta prin fuga deacasã, comportamente suicidale sau agresive.Delincvenþa juvenilã estedeterminatã de imaturitateaafectivã, dorinþa de nou ºi dea experimenta lucruririscante.


Aºa cum se cunoaºte, în ultimele sãptãmâniPrimãria MunicipiuluiVulcan împreunã cu toþifactorii instituþionali impli-caþi în asigurarea ºi deru-larea activitãþii de distribuirea agentului termic în locali-tate, a urmãrit sã gãseascãsoluþii pentru continuareaasigurãrii cãldurii în imobilele conectate lareþeaua de termoficare.

Situaþia financiarã asocietãþii TERMOFICARES.A. VULCAN pe fonduldatoriilor foarte mari acu-mulate care au condus laincapacitatea acestei societãþi de a-ºi continuaactivitatea, a impusadoptarea de urgenþã asoluþiilor economice ºitehnice cele mai bunelegate de activitatea acestei societãþi.

Au fost îndelung anali-zate acele soluþii care sã nuîmpovãreze comunitateaVulcanului în ansamblul ei,cu costuri neprevãzute pentru bugetul local.

A fost analizat cu maximã responsabilitate decãtre noi toþi, impactulsocial al deciziei de sistarea distribuþiei de agent ter-mic, þinând cont de faptulcã latura socialã a activitãþiinoastre are importanþã

deosebit de mare din per-spectiva asigurãrii de cãtrePrimãrie a calitãþii vieþiicetãþenilor Vulcanului.

În acest context, a fostluatã în calcul posibilitateapreluãrii de cãtre Primãriea datoriilor populaþiei cãtresocietatea TERMOFICAREVULCAN S.A ( societateaflatã în subordineaConsiliului Local Vulcan),datorii care ar fi atârnatînsã foarte mult în adminis-trarea bugetului local dinacest an.

La sfârºitul lunii ianuarie2016, valoarea datoriilorbeneficiarilor de agent termic faþã de S.C. TERMOFICARE VULCANS.A, este de :

562.425 lei – de la populaþia aflatã în platãdirectã la societate respec-tiv 1.023.754 lei de lapopulaþia aflatã în platã laasociaþiile de proprietari.

La aceste sume se maiadaugã cele neîncasate la31.01.2016 de la agenþiieconomici ºi instituþiile publice ( spital, unitãþi deînvãþãmânt) în valoare de103.626 lei.

Faþã de aceste datoriisocietatea TERMOFICAREVULCAN S.A. are un totalde platã de 11.732.739 leicãtre CEH, neexistând

resursele necesare pentruefectuarea lor, ceea ce acondus în acest moment la intrarea în lichidare asocietãþii.

Numãrul total al apartamentelor branºate lareþeaua de distribuþie a fostla nivelul lunii ianuarie2016 de 331 faþã de 8848– când reþeaua a funcþionatla capacitate asigurândconfortul termic în imobilele branºate.

Propunerea fãcutã înultimele douã sãptãmâni decãtre reprezentanþiiPrimãriei, cãtre lichidatorulS.C. TERMOFICAREVULCAN S.A. a fost ceastabilitã în ordonanþa 36,care permite preluarea decãtre administraþia localã acosturilor pierderilor dinreþea, pierderi pe carePrimãria se angaja sã lesuporte de la bugetul local,la nivelul lunilor ianuarie,februarie ºi marite 2016, în valoarea totalã de aproximativ 300.000 lei.

Lichidatorul a respinsaceastã propunere, respin-gere motivatã de situaþiasocietãþii: falimentul.

Pe de altã parte, soluþiapreluãrii tuturor datoriilorde cãtre Primãrie ar fi afec-tat realizarea unui numãrimportant de investiþii ºi

lucrãri publice programatepentru 2016, ceea ce ar ficondus la un impact nega-tiv în relaþia administraþieicu un numãr foarte marede cetãþeni ai urbei noas-tre, cetãþeni care aºteaptãde foarte mult timprezolvarea unor problemecare þin de asemenea decalitatea vieþii în municipiulnostru. În plus, legea nu arfi permis angajarea acestorcheltuieli din bugetul local.

Faþã de cele arãtate s-a ajuns în situaþia delocplãcutã pentru noi ºi pentru beneficiari, desistare a agentului termic.

Punând în balanþãsoluþia cea mai bunã atâtpentru cetãþenii Vulcanuluicât ºi pentru activitateainstituþiei noastre, a fostluatã decizia ( deloc plãcutãpentru noi) de sistare a distribuþiei de agent termic.

În perioada imediaturmãtoare vom face eforturile necesare pentru a gãsi soluþiile tehnice alternative pentru cele 331 de apartamente, dintre care 63 au un singur calorifer branºat.

În privinþa instituþiilorpublice – spital ºi unitãþi deînvãþãmânt – toate acesteabeneficiazã de sistemealternative de încãlzire,nepunând în dificultatedesfãºurarea activitãþilorspecifice.

Cristian Ion MeriºanuViceprimarul

Municipiului Vulcan

COMUNICAT

Sistarea distribuþiei agentului termic în municipiul Vulcan

Minori delicvenþi într-o societate de tranziþie

CRISTIAN RESMERIÞÃ:

”Felicit decizia ministrului legatã desalariile directorilorde la CEH”D ecizia Ministrului Energiei, Victor

Grigorescu, prin care acesta impunereducerea salariilor directorilor din cadrulComplexului Energetic Hunedoara, reprezin-tã o veste bunã pentru viitorul mineritului,din punctul de vedere al deputatului CristianResmeriþã, care în sfârºit îºi vede un visîmplinit prin aceastã mãsurã.

„Domnul ministrul vine cu o declaraþie, ºisunt sigur cã o va pune în aplicare ºi anumeaceea cã toate salariile din ComplexulEnergetic Hunedoara a celor care conducsocietatea se reduc pânã la 5000 de lei.Chiar dacã de mult timp eu insist pe acestlucru, iatã cã acum începe sã se întâmple”, adeclarat deputatul Cristian Resmeriþã.

Decizia ministerialã nemulþumeºte ”capiide la CEH”, care acum rând pe rând începsã îºi depunã demisiile. Primul care a fãcutacest lucru este chiar directorul general Viorel Stancu, care ieri ºi-a depus demisia.

Salariile colosale ale directorilor de la CEH au fost contestate de mulþi ani, însã iatãcã acum pare cã ceva se va schimba.

„Am spus întotdeauna ºi îmi doresc caoamenii de la front, minerii, ºefii de schimb,ºefii de sector, maiºtri ºi toþi ceilalþi caremuncesc, sã primeascã salarii ºi de 10.000de lei vechi, dacã meritã aceºti bani, însã nusunt de acord cu ºefii companiei, care nu facnimic bun, sã aibã astfel de salarii, neºimþite”,a mai adãugat deputatul Cristian Resmeriþã.

Dupã cum susþine ºi deputatul, ComplexulEnergetic Hunedoara nu se va salva prinimplementarea acestei mãsuri, însã cheltuielile vor fi diminuate semnificativ.

”Nu spun cã, Complexul EnergeticHunedoara se salveazã scazând toate acestesalarii, însã reducerea va fi resimþitã. Nu estenormal ca directorii, ºi diferiþi membrii aiConsiliului de Adminsitraþie sã încaseze salariiexorbitante ºi mai mult decât atât sãprimeascã ºi bonusuri, cum s-a întâmplat cuo zi înainte de intrarea în însolvenþã”, a maiadãugat acesta.

Conform deciziei ministrului VictorGrigorescu, nici un director sau salariat caredetine funþie de conducere în CEH, nu vamai avea voie sã aibã un salariu mai mult de5000 de lei.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Februarie 2016 Actualitate 7

În timp ce angajaþiicare produc efectiv ºi þinîn spate o armatã întreagãse luptã cu lipsurile, ceiînvãþaþi îºi duc veacul înbirouri cãlduþe în costumeîn tendinþe. Drept este cãeste nevoie de cineva caresã ºi conducã.

Salopete jerpelite ºi condiþii de muncã nesigure. Lipsurile dinminerit se acutizeazã înfiecare zi. Odatã cudeclararea insolvenþei,societatea trebuie sã îºiprioritizeze achiziþiile.

A proape 4MILIARDE

pentru salopeteMinerii se plâng de fap-

tul cã nu au echipamentde protecþie. Salopetelelor sunt distruse, mãcinatede subteran. Vestele suntultimul rãcnet, precumniºte zdremþe. Chiar ºiaºa, societatea a achiziþio-nat în luna octombrie aanului trecut salopete “tipminier de subteran ºi desuprafaþã” în sumã de371.492, 65 RON fãrã TVA.

Saloptele au fost

achiziþionate de la o firmãdin Craiova, SC PYFPRODUCTION S.R.L. lapreþul cel mai scãzut. Încadrul contractului au fostachiziþionate salopete tipminier de subteran 5360bucãþi ºi salopete tipminier de suprafaþã 825 de bucãþi.

Având în vedere relaþiacontractualã dintre CEH ºisocietatea din Craiova,compania energeticã ºi-aputut reduce impozitul datfiind faptul cã doljenii auintrat pe piaþa munciitineri cu nevoi speciale.

“Începând din 2009 ºi pânã în prezent, societatea noastrã aîncheiat anual parteneriatede colaborare ºi susþinerea Centrului ªcolarBeethoven din Craiova,care pregãteºte copii cunevoi speciale pentru a fiabsorbiþi de cãtre piaþamuncii. Acestora li s-auoferit locuri de muncã înfirmã ºi sprijin pentru integrarea lor în societate,astfel ca PYF Productionare statut de unitate protejata din anul 2010.Acest fapt este în avanta-

jul clienþilor noºtri cu mai mult de 50 angajaþi,deoarece pot beneficia de reducerea impozituluidatorat statului pentrufondul de handicap.

B ocanci de 1,5MILIARDE

Tot anul trecut, în lunaseptembrie, ComplexulEnergetic Hunedoara aachiziþionat ºi bocancipentru angajaþi. Deaceastã datã, societateacâºtigãtoare a fost dinBucureºti ºi ºi-a adjudecatcontractul la valoarea de154.159,22 lei. Bocancii

furnizaþi de LENOXPROD S.R.L nu au maiajuns la toþi minerii, ci aufost achiziþionate doar1647 de perechi deîncãlþãminte pentru sub-teran ºi 535 de perechide bocanci pentru anga-jaþii de la suprafaþã.

Firma din Bucureºti semândreºte cu un porto-foliu vast. Aceasta i-a avutclienþi pe cei din IGPR,Hidroelectrica sau SRI.

În tot acest timp mineriiumblã cu salopete ruptesau mãnuºi de protecþiecumpãrate din piaþã.


P artidul NaþionalLiberal din Petroºani se

solidarizeazã cu miile deangajaþi ai ComplexuluiEnergetic Hunedoara, angajaþi care riscã sã ajungãºomeri. Valea Jiului arenevoie de mãsuri urgente.

Dacã Guvernul României considerã cã nu mai are nevoie dehuila de Valea Jiului, nici de minele"viabile", atunci e timpul sã-ºi asumepublic aceastã decizie pentru a numenþine starea de incertitudine generalã ºi de haos economic.

Dacã minele aºa-zis „viabile” nu pot fi redresate economic, totGuvernul este cel care trebuie sã-ºiasume introducerea CEH într-unprogram coerent de restructurare.

Aceastã decizie trebuie sã fie unamaturã, coerentã, de perspectivã

economicã, energeticã ºi socialãcare sã acopere întreaga problematicã înregistratã în judeþulHunedoara.

Guvernul are responsabilitãþi pentru întreaga Românie, nu doarpentru anumite regiuni, judeþene, zone.

O strategie energeticã naþionalãar fi simplificat acum lucrurile.Situaþia înregistratã la CEH reprezin-tã o problemã majorã, realã pe caretrebuie sã o abordãm imediat, fãrãnicio amânare.

Valea Jiului ºi-a clãdit reputaþianaþionalã ºi internaþionalã ºi pe bazaresurselor existente aici, cãrbunelefigurând în acest spectru natural.

Ani la rând, guvernanþii n-au avutcurajul, nici interesul politic, de aimpune mãsuri radicale, reale, derestructurare. S-a continuatsusþinerea mineritului, demagogic ºipopulist, la limita supravieþuirii, faptcare doar a agravat situaþia ºi a

sporit considerabil pierderile.Vreme de peste un secol Valea

Jiului a dat României sute de milioane de tone de cãrbune, fiindpractic inima energeticã a þãrii.Acum, chiar dacã prioritãþile s-auschimbat, România. prin guvernanþiiei, trebuie sã ºtie cã are niºte obligaþii, morale, dar ºi juridice, faþãde populaþia Vãii Jiului.

Solicitãm Guvernului României sãintervinã cu celeritate, pentrurezolvarea acestui derapaj economicagravant, în cadru legal, pentru aputea fi stopate abuzurile sãvârºiteîmpotriva CEH ºi care contravininteresului naþional.

Organizaþia PNL Petroºani,componentã a judeþului Hunedoara,este parte din comunitatea hunedoreanã ºi de aceea se alãturãangajaþilor CEH la acþiunea de sâmbãtã desfãºuratã în municipiulPetroºani.

Biroul de presã al PNL Petroºani

AAcchhiizziiþþiiii ddee 55 MMIILLIIAARRDDEE,,eecchhiippaammeennttee zzddrreennþþuuiitteeD irectorii în jeepuri, costume ºi birouri

încãlzite iar muncitorii pe burtã însalopete jerpelite în fundul pãmântului. Peprincipiul “ai carte, ai parte” se întâmplã ºiîn companii, iar excepþie nu face ComplexulEnergetic Hunedoara.

PNL solidar cu angajaþii CEH

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 februarie 20168 Sport

Cam asta a ajunsLiga I a fotbalului româ-nesc. O ligã unde aldePancu sau Adi Mutu sescrem sã mai

pãsãleascã fotbalul – pebani mulþi –, unde sevrea distragerea atenþieide la mediocritate prinimplementarea acestui

play-off ºi play-out,unde nimeni nu maiînþelege nimic!

Mutu a luat-o raznarãu de tot, spunând cãprezenþa lui la A.S.A.Tg. Mureº va aducetitlul echipei ardelene(aflatã, totuºi, la 11puncte de primul loc!),

iar Petrolul Ploieºti chiarcrede cã mai scapã dela retrogradare. O Liga Iaplatizatã ºi bulversatã,o Ligã în care ªumudicãsau Becali þin capul deafiº al scandalurilor, iarMiticã Dragomir sepregãteºte sã rede-buteze în fotbal...

Astãzi, la ora 20:30,se dã startul. Ce-o fi,cum o fi, vom vedea.Steaua, burduºitã detransferuri de senzaþie,sau Astra fãrã Budescu,ori Viitorul lui Hagi? Sãavem rãbdare, sã maivedem pe unde mairãsare soarele.

Henþ cu mâna

Începe liga nulitãþilor

D upã mulþi ani desecetã, în ceea ce

priveºte realizarea unuistagiu de pregãtiri centralizat de iarnã,iatã cã echipa JiulPetroºani, cu sprijinuladministraþiei locale, areuºit efectuarea unuicantonament la 200 kmde casã, în staþiuneaBãile Herculane, în perioada 5-11 februarie a.c.

Mânat de curiozitate ºiinteres profesional, amdescins în localitatea de lapoalele Domogledului, pentru a lua pulsulsportivilor în alb-negru.

R igurozitate ºidisciplinã

Jiul Petroºani a deplasatla Bãile Herculane un lot de32 de jucãtori, aparâinândatât de seniori cât ºi juniori.Antrenorii Cosmin Kanduthºi Sorin Ghiþan au avut ladispoziþie jucãtorii Sg.Mihalache, Rãzv. Faur (por-tari), R. Lucaci, D. Stoica,Mândruþ, M. Avram, A.Alexandrescu, C. Cora, I.Talpã, Cipr. Dumitrescu, D.Pavel, Darius Stoica, M. Bãlãuþã, I. Viºa, C.Pârvulescu, Silv. Muntean,R. Petrici, Bg. Vrabie, Al.Nicu, C. Turdean, D.

Andriþoiu, R. Stoin, A.ªerban, Al. Muraru, D.Brebenel, Cl. Matraº, S.Iordache, Fl. Stamate,Graur ºi Totor.

Cei doi antrenori,Cosmin Kanduth ºi SorinGhiþan, au alcãtuit un pro-gram extrem de riguros,impunând o disciplinã de

fier, fãrã niciun rabat de laprogramul stabilit, unde nus-a acceptat niciun minut deîntârziere.

T rei antrenamentepe zi!

Programul fotbaliºtilorpetroºeneni – cazaþi la pen-siunea „Paradis” – începeala ora 7:30 dimineaþa, cu oalergare aerobã pe o dis-tanþã de 6 km, apoi miculdejun la ora 8:30, dupãcare, la 10:30, deplasarea

la terenul din apropiere.Aici, timp de 90 de minute, echipa efectua unantrenament fizic specific,dar ºi jocul cu mingea.

Dupã masa de prânz(13:30) urma un programde odihnã, iar de la 17:30un antrenament la sala deforþã. Aici fotbaliºtii Jiuluiau lucrat pe un circuit deforþã, bine gradat, lucrândla principalele grupe muscu-lare, pe o multitudine deaparate: TRX-uri, mingimedicinale, minibandã,

sãritul cu coarda, gantere,haltere, am zice noi, la unnivel mult peste cerinþeleunei echipe de Liga a IV-a.

Dupã cinã (ora 19:30),stingerea în jurul orei22:30, în aºteptarea uneialte zile de antrenament.

R eacþii

Antrenorul CosminKanduth a declarat vis-a-visde acest cantonament:

„Este o mare împlinire cã s-a reuºit acest cantonamentde la Bãile Herculane, undebãieþii s-au integrat perfect.Pentru ei este o experienþãunicã pânã la acest momental carierei lor ºi sper sã înþe-leagã ce eforturi s-au fãcut”.

Antrenorul secund SorinGhiþan spunea: „Personalconsider o reuºitã realizareaacestei pregãtiri. Bãieþii ºi-au mai ieºit din cursulobiºnuit al unei pregãtiri de

la Petroºani, au trãit laintensitate acest moment,cred cã vom avea rezultatemult mai bune în retur. Maiales cu echipa de juniori pecare ne-o dorim din noucampioanã”.

Echipa Jiul s-a reîntors laPetroºani în cursul zilei dejoi, 11 februarie, urmând a-ºi relua pregãtirile la stadion începând de sãptãmâna viitoare.

Reportaj pe Valea Cernei

Jiul Petroºani la Bãile HerculaneJiul Petroºani la o fotografie de grup înaintea

unui antrenament la Bãile Herculane

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Antrenorii Sorin Ghiþan sºi Cosmin Kanduth „lasfat” cu jucãtorii, în salã ºi pe terenul de fotbal

Jiuliºtii la „luptã” cu aparatele din sala de forþã

Documents

CVJ NR. 1040 VINERI 12 FEBRUARIE 2016