CVJ Nr 1074, joi 31 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1074

Joi, 31 Martie 2016

L ucreazã în aceleaºi condiþii, în minele din Valea Jiului, dar uniipleacã din minerit cu sume compensatorii, în timp ce alþii nu.

Totul þine de modul de organizare al minei la care minerii sunt angajaþi, iar diferenþa o face bugetul. Dacã minerii de la Petrila, Paroºeniºi Uricani aflã în curând cu câþi bani pleacã, restul ºtiu sigur cã nu voravea nicio ºansã sã ia bani de disponibilizare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

UNII CU BANI, ALÞII FÃRÃ

Bugetul face diferenþaîntre mineri

T rei luni fãrã niciunrãspuns. Fostul

director general alComplexului EnergeticHunedoara, Emil Floruþ,a acþionat în instanþãsocietatea pentru faptulcã a fost concediat.

Dosarul a fost înregis-trat în data de 28 ianuarie2016 pe rolul TribunaluluiBihor, însã nici pânãastãzi nu a fost fixat untermen de judecatã.

Emil Floruþ, cel care s-a aflat la conducereaComplexului EnergeticHunedoara timp de treiluni de zile a acþionat îninstanþã fostul angajatoradicã societatea energe-ticã. Aºa cum a anunþatîncã de la revocarea sa din funcþie, Floruþ a considerat concedierea sa o mãsurã abuzivã.

Instanþa încã nu a stabilit un termen de judecatã în acest dosar încare fostul director generalal CEH, Emil Floruþ aacþionat în instanþã socie-tatea într-un dosar careare ca obiect “contestaþiedecizie de concediere”.

Fostului director general al CEH i s-areproºat faptul cã nu atrimis membrilor CAraportul de activitate petrimestrul III, cã ar fiabsentat prea mult de lasediul societãþii ºi cã ar fiavut o relaþie deficitarã cusindicatele.

Emil Floruþ a fostdesemnat în funcþia dedirector general al CEH în luna septembrie 2015,în conformitate cu prevederile OUG109/2011 privind guvernanþa corporativã aîntreprinderilor publice.

Monika BACIUMonika BACIU

C lãdirile ceaparþin acum

minei Petrila suntluate în discuþie astãzi(31 martie 2016) laMinisterul Energiei.

Reprezentanþi ai oraºuluiPetrila ºi cei de la Societateade Închideri de Mine sunt laBucureºti ca sã vadã ceclãdiri rãmân în picioare ºicine se ocupã de ele, dar,mai ales, care sunt cele carese vor demola. Asta pentrucã se pierd lunar sumeimportante.

Peste 100.000 de lei se

cheltuiesc din bugetulSocietãþii de Închideri deMine pe întreþinerea mineiPetrila în forma actualã. Deluni de zile nu se face decâtrambleerea puþurilor, carereprezentau un pericol, dincauza acumulãrilor de gaze,iar restul obiectivelor suntpãzite pânã la noi ordine.

„Costurile de întreþinere aactivitãþilor curente, ºi aicivorbim de pazã, alimentareacu apã, energie electricã,oameni care au roluri acolo,ne conduc undeva la100.000 – 120.000 de leipe lunã, o sumã destul demare, în codiþiile în care nuputem realiza nicio lucrare”,

a declarat Aurel Anghel,directorul general alSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine din Valea Jiului.

Dupã finalizarea lucrãrilorde umplere a golurilor dinpuþurile de minã, angajaþiide la mina Petrila nu vormai avea nimic de lucru,pentru cã nu se poateatinge nimeni de clãdirileaflate acum în incinta minei.Totuºi, delegaþia din ValeaJiului este aºteptatã astãzi laBucureºti. „Întâlnirea vaavea loc la MinisterulEnergiei cu doamna minis-tru secretar de stat CorinaPopescu, cu reprezentanþi aiprimãriei Petrila, iar acolo se

va discuta despre aceleclãdiri istorice care au fostclasificate. Vrem sã vorbimdespre preluarea lor,întreþinerea lor, de costurilecare le implicã aceste clãdiri,pânã la finalizarea proiectu-lui Ministerului Culturii”, amai adãugat Aurel Anghel.

Practic, astãzi se decidecare sunt clãdirile ce rãmânºi care sunt cele care vortrebui sã fie demolate. LaPetrila existã un plan realizatde arhitecþi de renume, care au gândit un plan deregenarare a peisajuluipostindustrial, dupã standarde europene.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Concedierea lui Floruþ, totfãrã termen de judecatã

Astãzi se decide soarta Minei Petrila

D istanþã de 50 de metri,

interzicerea contac-tului telefonic sauprin corespondenþã.Sunt doar câtevadintre mãsurileimpuse de instanþade la Petroºani îndosarele în carereclamanþii cerordin de protecþie.

Tot mai multe per-soane apeleazã lainstanþele de judecatãpentru a obþine ordine

de protecþie. În celemai multe cazuri estevorba de familii încadrul cãrora existãdiferite probleme.Numai pe rolul

Judecãtoriei Petroºanisunt înregistrate zecide astfel de cazuri, iarîn unele dintre acesteainstanþa a admis soli-citarea reclamantului.

“Admite în partecererea formulatã dereclamanta (…)împotriva pârâtului (…)ºi, în consecinþã:Emite prezentul ordin

de protecþie a recla-mantei împotriva pârâ-tului pe o duratã de 3luni, respectiv cuîncepere de la data de21.03.2016 ºi pânã ladata de 21.06.2016 ºidispune urmãtoarelemãsuri cu caracterprovizoriu: - obligareapârâtului sã pãstreze odistanþã de 50 metrifaþã de reclamantã; -obligarea pârâtului sãpãstreze o distanþã de50 metri faþã dereºedinþa reclamantei:- interzicerea oricãruicontact alpârâtului,

inclusiv telefonic, princorespondenþã sau în orice alt mod cureclamanta”, se aratãîntr-una din soluþiileinstanþei de laPetroºani.

Au existat cazuri încare instanþa supe-rioarã, adicã TribunalulHunedoara a desfiinþatsoluþia JudecãtorieiPetroºani. În cazurileîn care instanþa aadmis solicitãrile aufost anunþate ºiorganele de poliþie.


V eºti bune pentrupetrileni. În

câteva luni va începeconstrucþia unui blocde locuinþe de tipANL.

Reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Petrilaau primit un rãspuns princare se aratã cã licitaþiapentru realizarea imobilu-lui a fost începutã, iar

dupã ce procedura va luasfârºit vor începelucrãrile.

“Am primit un rãspunsprin care ne spun cãurmeazã sã se facã lici-taþia pentru un bloc ANLde pe strada Prundului.Când va fi gata licitaþiavor începe lucrãrile”, a declarat Ilie Pãducel,primarul oraºului Petrila.

În zonã ar fi trebuitrealizate trei astfel deblocuri, însã pentrumoment edilii se

mulþumesc ºi cu unul,având în vedere numãrulfoarte mare de cereridepuse pentru locuinþe.

“Va fi un bloc cu 20 delocuinþe, apartamente ºigarsoniere. Nici curealizarea acestei investiþiinu vom putea rãspundepozitiv la toate cererilecare sunt înregistrate laprimãrie”, a mai subliniatsursa citatã.

Trei blocuri ar fi trebuitsã fie realizate pe stradaPrundului, pe structuraP+2.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

S.C APA SERV VALEA JIULUIS.A PETROªANI

anunþã restricþii în furnizarea apei potabile pentru: Joi 31.03.2016 în:

- VULCAN - între orele 09.00 - 20.00. Zona afectatã: str. Brazilor Sohodol, blocuri Intervenþii- Paroºeni, str. Baleia, Obreja, Muntelui, Mestecenilorºi toþi utilizatorii branºaþi în aducþiunea Valea de Peºti -Petroºani FII din zona Tusu Lupeni - Dincã Vulcan;Motivul restricþiei: înlocuire vane golire pe aduc-þiunea Valea de Peºti - Petroºani FII tronson TusuLupeni ºi reparaþii la branºamentul Spitalului Lupeni.

- LUPENI - între orele 09.00 - 20.00. Zona afectatã: strãzile Tusu, Avram Iancu, MihaiSadoveanu, I.L Caragiale, Roºia, Paraul Roºia,Cabana EM Lupeni;Motivul restricþiei: înlocuire vane golire pe aducþi-unea Valea de Peºti - Petroºani FII tronson TusuLupeni ºi reparaþii la branºamentul Spitalului Lupeni.

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani

Ordine de protecþie, pe bandã rulantã

Încã un pas pentru realizareaunui bloc ANL la Petrila

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016 Actualitate 3

S-au transferat peultima sutã de metride la minele neviabilela viabile, crezând cãdau lovitura ºi cã leva fi mai bine, dar auaflat cã nu vor plecadecât în ºomaj sau lapensie. Sunt mineriide la minele nevia-bile, care au acceptatsã plece la ComplexulEnergetic Hunedoarade bunã voie, însã, einu vor primi bani caºi restul colegilor lorcare au rãmas laSocietatea deÎnchideri de Mine dinValea Jiului.

„Cel mai tîrziupeste 3 sãptãmâniavem bugetul de veni-turi ºi cheltuieli apro-bat, pentru cã estefoarte important.

Dupã aprobareabugetului, vom aveaprimele discuþii cupartenerul social, cuprivire la platasumelor de disponibi-lizare. Vorbim despreplanul de disponibi-lizare, în care, înprima fazã, vom sta-bili perioada, data

când se vor face cele145 de disponibilizãriºi condiþiile în carevor pleca din sistem”,a declarat AurelAnghel, director general SNÎMVJ.

Bugetul trebuieaprobat ºi apoiminerii de la minelepe închiere primesc ºidisponibilizare ºi venitde completare ºiºomaj. Sumele suntde aproximativ37.000 de lei brut,iar minerii pleacãacasã cu aproximativ32.000 de lei, net.

Din nefericire,însã, cei de la CEHnu pot primi bani ºiaici se vor face, poate

chiar din aprilie, este 1.000 dedisponibilizãri.

„Prin denunþareaCCM, salariile com-pensatorii nu maiexistã. Dacã se vatrece la un programde concediere colec-tivã, salariaþii vorpleca fãrã niciun leuºi, probabil, le vor fiasigurate doar veni-turile de completare,dacã Ordonanþa 36va fi modificatã ºipentru CEH”, a spusPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele din ValeaJiului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Funcþionarea unitãþilorminiere din cadrulComplexului EnergeticHunedoara înseamnã opierdere de circa 200 demilioane de lei. Mineritulnu este profitabil, lucruºtiut de toatã lumea, însãraportul administratoruljudiciar al CEH aratã cãpentru anul 2016, celepatru unitãþi miniere dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara, arproduce o pierdere depeste 200 de milioanede lei.

“Aºa cum s-a obser-vat, activitatea fiecãreiadintre sucursalele miniereînseamnã o pierderepentru acþionar – statulroman prin MinisterulEnergiei – cea previzion-ata pentru anul 2016fiind: EM Lonea = -42.209 mii lei; EMLivezeni = - 34406 miilei; E.M.Vulcan = -38.357 mii lei;E.M.Lupeni = - 69.900mii lei; Prestserv = -15.427 mii lei. Totalpierderi = -200.299 miilei”, aratã raportuladministratorului judiciar.

Astfel, lichidatorulCEH are ºi o concluzieîn acest sens. Minelenecompetitive trebuieînchise, dat fiind faptulcã activitatea nu esteprofitabilã.

“Aceasta înseamnã cãactivitatea minierã laexploatãrile miniere din

cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraeste nerentabilã dinpunct de vedere eco-nomic. Iar acest faptîncalca Legea 85/2003– Legea Minelor, careprevede la art.51: Al.(1)„Activitatea minierã deexploatare a unuizãcãmânt înceteazãcând: ... c) exploatarea a devenit nerentabilãeconomic”, mai aratãadministratorul judiciar.

Acelaºi administratorjudiciar aratã în raportulamãnunþit cã “o pondereimportanta în pierdereaglobalã a fost determi-natã ºi de înregistrareade societate pe costuri aunor provizioane pentrucheltuielile de mediu, caurmare a lucrãrilor deamenajare subteran lagaleriile miniere”.


M odul de reorgani-zare a activitãþii la

CEH a fãcut mari dife-renþe între energeticieniºi mineri ºi dacã ultimiiau rãmas fãrã masa caldãla intrarea în ºut, ener-geticienii încã o primesc.

Asta spun acum sindicaliºtii,care aratã spre energeticieni,care, nu numai cã primesc demâncare caldã, dar plãtesc ºicheltuielile firmei de catering,în timp ce în Valea Jiuluifemeile vãduve angajate lacantine, au rãmas pe drumuri.

La Complexul EnergeticHunedoara este un adevãratparadox legat de modul cumadministraþia face eficienti-zarea activitãþii. De când a fostdenunþat Contractul Colectivde Muncã, minerii nu au maiprimit masa caldã la intrareaîn ºut. Totul s-a repercutat ºiasupra angajatelor de labucãtãrie, în mare parte,

vãduve ale minerilor morþi îndiverse explozii la minã, iarasta, în timp ce energeticieniiau ºi acum o masã caldã zil-nic. „Este o discriminare carese produce de foarte multtimp. Dacã pânã la data cânda fost denunþat CCM, salariaþiidin subteran, în procent de100%, aveau asiguratã o masãcaldã la intrarea în ºut, salari-aþii de la suprafaþã din sectorulminier, sau cei care aveau pro-

cent de suprafaþã, nu aveauacest beneficiu. În schimb, latermocentrale funcþioneazãdouã cantine, care, nu au obazã legalã prin care sã asigu-re acest serviciu, ca obligaþie aangajatorului. Sunt cantinecare funcþioneazã cu subvenþiede la CEH, pentru cã perso-nalul este angajat la CEH,energia electricã ºi termicã nuo plãteºte nimeni, avizzelepentru funcþionarea cantinelorse achitã tot din MegaWatt-ulpe care îl vindem noi”, aspuss Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele din CEH.

Minerii îºi renegociazãacum Contractul Colectiv deMuncã ºi sindicaliºtii sperã sãobþinã din nou masa caldãpentru cei care coboarã însubteran. Sau cel puþin sperãsã nu se mai facã discriminãriîntre angajaþii aceleiaºi entitãþieconomice pe viitor, dacã totse vorbeºte despre egalitate ºieficientizare.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

UNII CU BANI, ALÞII FÃRÃ

Bugetul face diferenþa între mineriL ucreazã în aceleaºi condiþii, în minele

din Valea jiului, dar unii pleacã dinminerit cu sume compensatorii, în timp cealþii nu. Totul þine de modul de organizareal minei la care minerii sunt angajaþi, iardiferenþa o face bugetul. Dacã minerii dela Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflã încurând cu câþi bani pleacã, restul ºtiusigur cã nu vor avea nicio ºansã sã ia banide disponibilizare.

Patru unitãþi miniere,pierderi de circa 200 demilioane de lei în 2016U nitãþile miniere ale Complexului

Energteic Hunedoara, cauzatoare depierderi. Administratorul judiciar alComplexului Energetic Hunedoara prognozeazãcã în acest an, cele patru unitãþi miniere dincadrul Complexul Energetic Hunedoara vorproduce pierderi de circa 200 de milioane de lei.

Energeticienii mãnâncã la servici, minerii nu

Cetatea Devei îºiredeschide porþile

vizitatorilor. Nu estenicio pãcãlealã, pe datade 1 aprilie se deschidecetatea Devei caretimp de trei ani s-aaflat într-un ampluproces de modernizare.

Existã mai multe traseepe care turiºtii pot vizitaCetatea Deva. Accesul sepoate face pe jos sau cutelecabina, de la poaleleCetãþii.

"Sunt mai multe traseede vizitare ale Cetãþii, fiecu pornire pe jos de lapoarta 1 ºi urcare pe oscarã cu 217 trepte. Sepoate ajunge pânã la plat-formã ºi camera artileriei.Apoi se poate veni în incinta 2 ºi se pot vedeabastionul ºi scara semicir-culare. Un alt traseu sepoate ajunge cu telecabinã

pânã la incinta3 ºi apoi traver-sat spre incinta2", a explicatStelczner,potrivit STIRI-LEPROTV.RO

Cei care vorpoposi la cetatea Deveivor avea posibilitatea de aparticipa la expoziþii înCamera Bastionului,Camera Artileriºtilor sau laporþile de intrare. Lucrãrilede reabilitare a CetãþiiDeva au costat 38,42 mili-

oane lei, din care 21,96milioane lei au fost asigu-raþi din Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã,3,35 milioane lei au venitde la bugetul de stat, iarPrimãria Deva a contribuitcu o cofinanþare de516.844 lei.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016 Actualitate 5

Miercuri a început a douaetapã de înscrieri la

clasa pregãtitoare, pãrinþiiurmând sã depunã dosare laºcoli în perioada 30 martie -8 aprilie, iar afiºarea rezultatelor se va face pe 15aprilie, potrivit calendaruluiMinisterului Educaþiei.

Cererile-tip de înscriere sedepun la secretariatul unitãþii deînvãþãmânt aflate pe prima poz-iþie dintre cele trei opþiuni expri-mate pentru etapa a doua, decãtre pãrinþii copiilor care nu aufost cuprinºi în nicio unitate deînvãþãmânt în etapa anterioarãsau care nu au participat la primaetapã.

În perioada 11 -15 aprilie seva face procesarea, la nivelulunitãþilor de învãþãmânt, acererilor-tip de înscriere depusede pãrinþi, aplicând proceduraspecificã elaboratã de inspectorat-ul ºcolar, pe baza criteriilor gen-erale ºi a celor specifice de depar-

tajare, în limita locurilor disponibile.Pe 15 aprilie se vor afiºa, în

unitãþile de învãþãmânt, listelefinale ale copiilor înscriºi în clasapregãtitoare.

În perioada 19 – 22 aprilie sevor centraliza ºi soluþiona, decãtre inspectoratul ºcolar, cererilepãrinþilor copiilor care nu au fostîncã înscriºi la vreo unitate deînvãþãmânt.

În urma primei etape deînscriere la clasa pregãtitoare (29februarie - 18 martie), din totalulcelor 168.220 de cereri depuse,au fost admise 166.698 (99,1%),potrivit datelor comunicate deMinisterul Educaþiei.

Mai multe familii din zona Valea

Lupºascã-Vulcanurmeazã sã beneficiezede apã potabilã, dupã ceApa Serv Valea Jiuluiºi-a luat angajamentulde a extinde reþeaua.

Operatorul de apã ºi canaldin Valea Jiului nu a pututajunge cu reþeaua la maimulte familii din zona Valea

Lupºeascã din Vulcan, înprima parte a programuluide extindere a reþelelor deapã ºi canal, dat fiind faptulcã firma care a executatproiectul nu a prins toatãregiunea în documentaþiatehnicã.

Astfel, zece familii au spe-rat în zadar cã se vor puteabranºa la reþeaua publicã, iarcând au vãzut cã sunt pedinafarã, oamenii s-au dus sãcearã explicaþii regiei.

Vina nu aparþine societãþiiexplicã reprezentanþii acestiea, însã, pentru cafamiliile sã aibã acces lareþea, societatea va realizainvestiþia, cel mai probabil cufonduri proprii.

”Apa Serv Valea Jiuluicautã toate soluþiile posibiledin punct de vedere tehnicpentru ca locuitorii din ValeaLupºascã sã aibã apã potabilã în cel mai scurttimp”, a declarat, FlorinDonisa, director tehnic ApaServ Valea Jiului. În zonã afost ºi o echipã formatã dinspecialiºtii operatorului deapã ºi canal.

”M-am întâlnit cu direc-torul general al SC Apa ServValea Jiului, Costel Avram,sã lãmurim problema. Noi,cei de pe stradã, aºteptamun rãspuns de câteva luni ºi

vãzând cã nu mai apare amînceput rãzboiul. Dupã cummi s-a arãtat, proiectul estefãcut pânã la jumãtateastrãzii (de niºte specialiºti).Apa Serv nu prea ar aveavinã. Totuºi, trãim în anul2016 ºi noi, 10 familiirãmase fãrã apã, trebuie sãfacem cumva sã avem. Dupãdiscuþiile purtate faþã în faþã,mi-am dat seama cã d-l.Costel Avram este deschis ºispecialistii firmei se gândescla alte metode ca sã avem

apã”, a spus Fane Abrãdoai,unul dintre locuitorii zonei.

Firma care a realizatproiectul tehnic derulat pefonduri europene de ApaServ Valea Jiului a fost anga-jatã de ministerul de resort,astfel cã au existat mai multesituaþii asemãnãtoare cu ceadin Valea Lupºascã. Cumoamenii nu puteau rãmânefãrã apã, Apa Serv ValeaJiului a folosit propriile fonduri pentru investiþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Consiliul JudeþeanHunedoara vrea

sã acceseze proiectepentru îmbunãtã-þirea transportului încomun. Se gândeºe oline verde pentruobiectivele turistice,dar ºi pentru zonaVãii Jiului, acolounde au fost înregis-trate probleme îngestionarea trans-portului în comun.

Un sistem public detransport în comun esteabsolut necesar în ValeaJiului. În acest momentsunt doar maxi-taxiuri,care nu o datã, au creat disfuncþionalitãþisancþionate de Consiliuljudeþean Hunedoara,iar acest aspect trebuieurgent remediat.Afirmaþia îi aparþinepreºedintelui Adrian

David, care a reacþionatatunci când elevii deliceu din Valea Jiului aucerut sã li se decontezetransportul spre ºcoalã,dar nu s-a putut pentrucã firma ce deþinemonopolul trasnportuluiîn comun nu faceabonamente. „Ne mani-festãm interesul pentrua obþine o finanþarepentru acel proiectGreen Line, care va daposibilitatea sã avem untransport de calitate.Studiind ultima variantãa ghidurilor de

finanþare, am pututconstata cã sefinanþeazã proiectepânã la maxim 5.000de euro, iar proiectulpentru Valea jiului estede aproximativ 40 demilioane de euro, calcu-

lat ºi trebuie gãsitãmetoda de reducere acosturilor, ca proiectulsã fie finanþabil ºi feza-bil”, a declarat AdrianDavid, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

Linia de autobuze„verzi” este o prioritatemai ales pentru zonelede interes turistic ºiacolo se vor introduceastfel de maºini, dacãva fi accesatãfinanþarea.

„Un asemenea transport încercãm sãobþinem spre obiectiveprecum SarmisegetuzaRegia ºi poate CetateaBãniþei, când va intra înpatrimoniul judeþuluiHunedoara”, a maispus preºdintele C.J.H.

Pentru Valea Jiuluisistemul de troleibuzeelectrice va putea fi gestionat de la Vulcan,pentru cã primarul

Gheorghe Ile ºi-a ºi datavizul pentru realizareaunui garaj în oraºul sãu.Rãmâne de vãzut dacãvor fi accesate fondurilede finanþare.


Facultatea deMine – decanProf.univ.dr.ing.Andreea Ionicã

Noul decan alFacultãþii de Mine esteprofesorul universitardr. ing. Andreea Ionicã.În urma concursuluiaceasta a reuºit sãobþinã 130,5 puncte,fiind astfel candidatuldeclarat admis pentru aocupa funcþia de decan.Andreea Ionicã esteîncepând din anul2015 ºi conducãtor dedoctorate la

Universitatea dinPetroºani. Aceastapredã cursuri din dome-niul Managementul calitãþii ºi face cercetareîn domeniul Inginerie ºimanagementul calitãþii.Noul decan al Facultãþiide Mine, AndreeaIonicã se mândreºte cuun CV impresionant.De-a lungul anilor aavut 163 Articoleindexate ISI Thompson:5 lucrãri în jurnale ºi16 în proceedings-uri,lucrãri în plenul unorconferinþe inter-naþionale: 4, articole înreviste ºi volumele unormanifestãri ºtiinþificeindexate BDI: 45, douãbrevete înregistrateOSIM. Aceasta maideþine ºi o diplomã deexcelenþã ºi medalia de aur cu menþiunespecialã la SalonulInternaþional de inven-

ticã PRO INVENT2015, premiu UEFISCDI pentru abilitare 2015.

Facultatea deInginerieMecanicã ºiElectric – decanConf.univ.dr.ing.Iosif Dumitrescu

Conferenþiar univ.dr. ing. Iosif Dumitrescueste noul decan alFacultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricãdin cadrul Universitãþii

Petroºani. Acesta aobþinut la concursulpentru ocupareafuncþiei de decan 120de puncte, cu 14,75 depuncte mai mult decâtcontracandidatul sãu.Astfel, conf. univ. dr.ing. Iosif Dumitrescu afost validat de SenatulUniversitãþii în funcþiade decan al Facultãþiide IME. DecanulFacultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricãare numeroase cãrþipublicate în perioada1996 – 2016. aceastaeste deþinãtorul ºi a treibrevete de invenþiiînregistrate la OSIM.Douã dintre acestea facreferire la Combinãpentru abataj CA 3, iarunul unul pe Instalaþiapentru prelevareaautomatã a probelor decãrbune – 2003. Nouldecan al UniversitãþiiPetroºani are publicate110 lucrãri la sim-pozioane. 45 dintreacestea sunt publicateîn strãinãtate, 50 avân-du-l pe Iosif Dumitrescuca prim autor.

Facultatea deªtiinþe – decanConf.univ.dr.ec.Imola Drigã

Noul decan alFacultãþii de ªtiinþe,conf. univ. dr. ec. ImolaDrigã completeazã conducerea instituþieide învãþãmânt superior.Conf. univ. dr. ec.Imola Drigã a obþinut130 de puncte la con-cursul pentru ocupareafuncþiei de decan alFacultãþii de ªtiinþe dincadrul Universitãþii

Petroºani. Activitateade cercetare ºtiinþificã anoului decan alFacultãþii de ªtiinþeconstã în o tezã de doc-torat, 4 cãrþi de specia-litate apãrute în editurirecunoscute pe plannaþional ºi internaþio-nal; 50 de articole publicate în revisteindexate în baze dedate internaþionale; 33de articole publicate învolumele conferinþelorinternaþionale din þarãºi strãinãtate; 6proiecte ºi contracte decercetare, în calitate demembru în echipã;peste 70 de citãri încãrþi de specialitate,teze de doctorat, revisteindexate BDI ºi volumeale conferinþelor internaþionale.

Monika BACIU Monika BACIU

Biserica, alãturi de spital. O bisericã din

municipiul Petroºani face odonaþie cãtre Spitalul deUrgenþã din Petroºani.Este vorba de ParohiaOrtodoxã II din Petroºani,biserica al cãrui pãrinteparoh este Iulian Selaje.

Reprezentanþii bisericii auales sã doneze suma de 3500de lei Spitalului de Urgenþã dinPetroºani, mai exact secþiei depediatrie.

“Prin adresa (...) întocmitã deSpitalul de Urgenþã Petroºani sesolicitã majorarea bugetului cusuma de 3.5 mii lei, sumã

provenitã din contractul de donaþie încheiat cu ParohiaOrtodoxã Petroºani II SfântaTreime, urmând ca aceastãsumã sã se utilizeze pentru

secþia de pediatrie a Spitaluluide Urgenþã Petroºani”, se aratãîn nota de fundamentare aproiectului de rectificare a bugetului Instituþiilor Publice.

Banii provin din donaþiile ºisponsorizãrile enoriaºilor, iarprin acest gest biserica ajutãcopiii care fac primii lor paºispre viaþã.


Green line pentru turism ºi Valea Jiului

Biserica face donaþii cãtre spitalPrimii paºi spre viaþã ajutaþi ºi de bisericã

Apa Serv Valea Jiului cautã soluþii

Universitatea din Petroºani, conducere completã. Decanii celortrei facultãþi din cadrul Universitãþii Petroºani au fost validaþi

de Senat. Astfel, cu acest proces a luat sfârºit procesul de formarea noii echipe universitare. Instituþia de învãþãmânt superior dinValea Jiului ºi-a întregit astfel echipa de conducere.

Conducere întregitã la Universitatea Petroºani

Decanii celor trei facultãþi au fost validaþi de Senat

A doua etapã de înscrieri la clasapregãtitoare a început miercuri

Cetatea Devei se redeschide cu o înfãþiºare nouã

Cetatea Devei îºiredeschide porþile

vizitatorilor. Nu estenicio pãcãlealã, pe datade 1 aprilie se deschidecetatea Devei caretimp de trei ani s-aaflat într-un ampluproces de modernizare.

Existã mai multe traseepe care turiºtii pot vizitaCetatea Deva. Accesul sepoate face pe jos sau cutelecabina, de la poaleleCetãþii.

"Sunt mai multe traseede vizitare ale Cetãþii, fiecu pornire pe jos de lapoarta 1 ºi urcare pe oscarã cu 217 trepte. Sepoate ajunge pânã la plat-formã ºi camera artileriei.Apoi se poate veni în incinta 2 ºi se pot vedeabastionul ºi scara semicir-culare. Un alt traseu sepoate ajunge cu telecabinã

pânã la incinta3 ºi apoi traver-sat spre incinta2", a explicatStelczner,potrivit STIRI-LEPROTV.RO

Cei care vorpoposi la cetatea Deveivor avea posibilitatea de aparticipa la expoziþii înCamera Bastionului,Camera Artileriºtilor sau laporþile de intrare. Lucrãrilede reabilitare a CetãþiiDeva au costat 38,42 mili-

oane lei, din care 21,96milioane lei au fost asigu-raþi din Fondul Europeande Dezvoltare Regionalã,3,35 milioane lei au venitde la bugetul de stat, iarPrimãria Deva a contribuitcu o cofinanþare de516.844 lei.

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016 Actualitate 5

Miercuri a început a douaetapã de înscrieri la

clasa pregãtitoare, pãrinþiiurmând sã depunã dosare laºcoli în perioada 30 martie -8 aprilie, iar afiºarea rezultatelor se va face pe 15aprilie, potrivit calendaruluiMinisterului Educaþiei.

Cererile-tip de înscriere sedepun la secretariatul unitãþii deînvãþãmânt aflate pe prima poz-iþie dintre cele trei opþiuni expri-mate pentru etapa a doua, decãtre pãrinþii copiilor care nu aufost cuprinºi în nicio unitate deînvãþãmânt în etapa anterioarãsau care nu au participat la primaetapã.

În perioada 11 -15 aprilie seva face procesarea, la nivelulunitãþilor de învãþãmânt, acererilor-tip de înscriere depusede pãrinþi, aplicând proceduraspecificã elaboratã de inspectorat-ul ºcolar, pe baza criteriilor gen-erale ºi a celor specifice de depar-

tajare, în limita locurilor disponibile.Pe 15 aprilie se vor afiºa, în

unitãþile de învãþãmânt, listelefinale ale copiilor înscriºi în clasapregãtitoare.

În perioada 19 – 22 aprilie sevor centraliza ºi soluþiona, decãtre inspectoratul ºcolar, cererilepãrinþilor copiilor care nu au fostîncã înscriºi la vreo unitate deînvãþãmânt.

În urma primei etape deînscriere la clasa pregãtitoare (29februarie - 18 martie), din totalulcelor 168.220 de cereri depuse,au fost admise 166.698 (99,1%),potrivit datelor comunicate deMinisterul Educaþiei.

Mai multe familii din zona Valea

Lupºascã-Vulcanurmeazã sã beneficiezede apã potabilã, dupã ceApa Serv Valea Jiuluiºi-a luat angajamentulde a extinde reþeaua.

Operatorul de apã ºi canaldin Valea Jiului nu a pututajunge cu reþeaua la maimulte familii din zona Valea

Lupºeascã din Vulcan, înprima parte a programuluide extindere a reþelelor deapã ºi canal, dat fiind faptulcã firma care a executatproiectul nu a prins toatãregiunea în documentaþiatehnicã.

Astfel, zece familii au spe-rat în zadar cã se vor puteabranºa la reþeaua publicã, iarcând au vãzut cã sunt pedinafarã, oamenii s-au dus sãcearã explicaþii regiei.

Vina nu aparþine societãþiiexplicã reprezentanþii acestiea, însã, pentru cafamiliile sã aibã acces lareþea, societatea va realizainvestiþia, cel mai probabil cufonduri proprii.

”Apa Serv Valea Jiuluicautã toate soluþiile posibiledin punct de vedere tehnicpentru ca locuitorii din ValeaLupºascã sã aibã apã potabilã în cel mai scurttimp”, a declarat, FlorinDonisa, director tehnic ApaServ Valea Jiului. În zonã afost ºi o echipã formatã dinspecialiºtii operatorului deapã ºi canal.

”M-am întâlnit cu direc-torul general al SC Apa ServValea Jiului, Costel Avram,sã lãmurim problema. Noi,cei de pe stradã, aºteptamun rãspuns de câteva luni ºi

vãzând cã nu mai apare amînceput rãzboiul. Dupã cummi s-a arãtat, proiectul estefãcut pânã la jumãtateastrãzii (de niºte specialiºti).Apa Serv nu prea ar aveavinã. Totuºi, trãim în anul2016 ºi noi, 10 familiirãmase fãrã apã, trebuie sãfacem cumva sã avem. Dupãdiscuþiile purtate faþã în faþã,mi-am dat seama cã d-l.Costel Avram este deschis ºispecialistii firmei se gândescla alte metode ca sã avem

apã”, a spus Fane Abrãdoai,unul dintre locuitorii zonei.

Firma care a realizatproiectul tehnic derulat pefonduri europene de ApaServ Valea Jiului a fost anga-jatã de ministerul de resort,astfel cã au existat mai multesituaþii asemãnãtoare cu ceadin Valea Lupºascã. Cumoamenii nu puteau rãmânefãrã apã, Apa Serv ValeaJiului a folosit propriile fonduri pentru investiþii.


Consiliul JudeþeanHunedoara vrea

sã acceseze proiectepentru îmbunãtã-þirea transportului încomun. Se gândeºe oline verde pentruobiectivele turistice,dar ºi pentru zonaVãii Jiului, acolounde au fost înregis-trate probleme îngestionarea trans-portului în comun.

Un sistem public detransport în comun esteabsolut necesar în ValeaJiului. În acest momentsunt doar maxi-taxiuri,care nu o datã, au creat disfuncþionalitãþisancþionate de Consiliuljudeþean Hunedoara,iar acest aspect trebuieurgent remediat.Afirmaþia îi aparþinepreºedintelui Adrian

David, care a reacþionatatunci când elevii deliceu din Valea Jiului aucerut sã li se decontezetransportul spre ºcoalã,dar nu s-a putut pentrucã firma ce deþinemonopolul trasnportuluiîn comun nu faceabonamente. „Ne mani-festãm interesul pentrua obþine o finanþarepentru acel proiectGreen Line, care va daposibilitatea sã avem untransport de calitate.Studiind ultima variantãa ghidurilor de

finanþare, am pututconstata cã sefinanþeazã proiectepânã la maxim 5.000de euro, iar proiectulpentru Valea jiului estede aproximativ 40 demilioane de euro, calcu-

lat ºi trebuie gãsitãmetoda de reducere acosturilor, ca proiectulsã fie finanþabil ºi feza-bil”, a declarat AdrianDavid, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara.

Linia de autobuze„verzi” este o prioritatemai ales pentru zonelede interes turistic ºiacolo se vor introduceastfel de maºini, dacãva fi accesatãfinanþarea.

„Un asemenea transport încercãm sãobþinem spre obiectiveprecum SarmisegetuzaRegia ºi poate CetateaBãniþei, când va intra înpatrimoniul judeþuluiHunedoara”, a maispus preºdintele C.J.H.

Pentru Valea Jiuluisistemul de troleibuzeelectrice va putea fi gestionat de la Vulcan,pentru cã primarul

Gheorghe Ile ºi-a ºi datavizul pentru realizareaunui garaj în oraºul sãu.Rãmâne de vãzut dacãvor fi accesate fondurilede finanþare.


Facultatea deMine – decanProf.univ.dr.ing.Andreea Ionicã

Noul decan alFacultãþii de Mine esteprofesorul universitardr. ing. Andreea Ionicã.În urma concursuluiaceasta a reuºit sãobþinã 130,5 puncte,fiind astfel candidatuldeclarat admis pentru aocupa funcþia de decan.Andreea Ionicã esteîncepând din anul2015 ºi conducãtor dedoctorate la

Universitatea dinPetroºani. Aceastapredã cursuri din dome-niul Managementul calitãþii ºi face cercetareîn domeniul Inginerie ºimanagementul calitãþii.Noul decan al Facultãþiide Mine, AndreeaIonicã se mândreºte cuun CV impresionant.De-a lungul anilor aavut 163 Articoleindexate ISI Thompson:5 lucrãri în jurnale ºi16 în proceedings-uri,lucrãri în plenul unorconferinþe inter-naþionale: 4, articole înreviste ºi volumele unormanifestãri ºtiinþificeindexate BDI: 45, douãbrevete înregistrateOSIM. Aceasta maideþine ºi o diplomã deexcelenþã ºi medalia de aur cu menþiunespecialã la SalonulInternaþional de inven-

ticã PRO INVENT2015, premiu UEFISCDI pentru abilitare 2015.

Facultatea deInginerieMecanicã ºiElectric – decanConf.univ.dr.ing.Iosif Dumitrescu

Conferenþiar univ.dr. ing. Iosif Dumitrescueste noul decan alFacultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricãdin cadrul Universitãþii

Petroºani. Acesta aobþinut la concursulpentru ocupareafuncþiei de decan 120de puncte, cu 14,75 depuncte mai mult decâtcontracandidatul sãu.Astfel, conf. univ. dr.ing. Iosif Dumitrescu afost validat de SenatulUniversitãþii în funcþiade decan al Facultãþiide IME. DecanulFacultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricãare numeroase cãrþipublicate în perioada1996 – 2016. aceastaeste deþinãtorul ºi a treibrevete de invenþiiînregistrate la OSIM.Douã dintre acestea facreferire la Combinãpentru abataj CA 3, iarunul unul pe Instalaþiapentru prelevareaautomatã a probelor decãrbune – 2003. Nouldecan al UniversitãþiiPetroºani are publicate110 lucrãri la sim-pozioane. 45 dintreacestea sunt publicateîn strãinãtate, 50 avân-du-l pe Iosif Dumitrescuca prim autor.

Facultatea deªtiinþe – decanConf.univ.dr.ec.Imola Drigã

Noul decan alFacultãþii de ªtiinþe,conf. univ. dr. ec. ImolaDrigã completeazã conducerea instituþieide învãþãmânt superior.Conf. univ. dr. ec.Imola Drigã a obþinut130 de puncte la con-cursul pentru ocupareafuncþiei de decan alFacultãþii de ªtiinþe dincadrul Universitãþii

Petroºani. Activitateade cercetare ºtiinþificã anoului decan alFacultãþii de ªtiinþeconstã în o tezã de doc-torat, 4 cãrþi de specia-litate apãrute în editurirecunoscute pe plannaþional ºi internaþio-nal; 50 de articole publicate în revisteindexate în baze dedate internaþionale; 33de articole publicate învolumele conferinþelorinternaþionale din þarãºi strãinãtate; 6proiecte ºi contracte decercetare, în calitate demembru în echipã;peste 70 de citãri încãrþi de specialitate,teze de doctorat, revisteindexate BDI ºi volumeale conferinþelor internaþionale.

Monika BACIU Monika BACIU

Biserica, alãturi de spital. O bisericã din

municipiul Petroºani face odonaþie cãtre Spitalul deUrgenþã din Petroºani.Este vorba de ParohiaOrtodoxã II din Petroºani,biserica al cãrui pãrinteparoh este Iulian Selaje.

Reprezentanþii bisericii auales sã doneze suma de 3500de lei Spitalului de Urgenþã dinPetroºani, mai exact secþiei depediatrie.

“Prin adresa (...) întocmitã deSpitalul de Urgenþã Petroºani sesolicitã majorarea bugetului cusuma de 3.5 mii lei, sumã

provenitã din contractul de donaþie încheiat cu ParohiaOrtodoxã Petroºani II SfântaTreime, urmând ca aceastãsumã sã se utilizeze pentru

secþia de pediatrie a Spitaluluide Urgenþã Petroºani”, se aratãîn nota de fundamentare aproiectului de rectificare a bugetului Instituþiilor Publice.

Banii provin din donaþiile ºisponsorizãrile enoriaºilor, iarprin acest gest biserica ajutãcopiii care fac primii lor paºispre viaþã.


Green line pentru turism ºi Valea Jiului

Biserica face donaþii cãtre spitalPrimii paºi spre viaþã ajutaþi ºi de bisericã

Apa Serv Valea Jiului cautã soluþii

Universitatea din Petroºani, conducere completã. Decanii celortrei facultãþi din cadrul Universitãþii Petroºani au fost validaþi

de Senat. Astfel, cu acest proces a luat sfârºit procesul de formarea noii echipe universitare. Instituþia de învãþãmânt superior dinValea Jiului ºi-a întregit astfel echipa de conducere.

Conducere întregitã la Universitatea Petroºani

Decanii celor trei facultãþi au fost validaþi de Senat

A doua etapã de înscrieri la clasapregãtitoare a început miercuri

Cetatea Devei se redeschide cu o înfãþiºare nouã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 20166 Actualitate

P rea sãracipentru a

avea acces la serviciile de utilitate publicã.În secolul XXIsunt petroºãnenipentru care apa,curentul saugazul sunt unlux.

În timp cetehnologiaavanseazã rapid,zeci de cetãþeni,deºi trãiesc într-unmunicipiu într-ocontinuã dezvoltare,se confruntã cu

lipsuri. Suntcetãþeni care nu auapã, gaz sau curent,iar municipalitateade la Petroºani sareîn ajutorul acestora.Dar asta datoritãfaptului cã aceºtioameni locuiesc înimobilele care suntîn proprietatea statului. Astfel, seare în vedere racor-darea la serviciile deutilitate publicã aunor cetãþeni marginalizaþi.

“Locuinþa din municipiulPetroºani (...) faceparte din fondul

locativ al munici-piului Petroºani,administrat deDirecþiaAdministrareaDomeniului Publicºi privat ºi nu esteracordatã la reþeaua de energieelectricã. În vederea realizãriibranºamentului laenergia electricã(...) este necesarãnecesarã suma de1.000 lei. Locatariiacestui imobil auvenituri reduse ºi

nu-ºi pot permiteaccesul la acest serviciu de strictãnecesitate”, aratãoficialii PrimãrieiPetroºani.

În anii trecuþi,municipalitatea dela Petroºani a maialocat fonduri pentru branºareaapartamentelor dinfondul locativ destat la diferite servicii de utilitatepublicã.


Diagnosticaþi preauºor, ori poate preatârziu, copiii cu autismau nevoie de terapiispeciale în centre cuoameni pregãtiþi special. Nu sunt astfelde centre nicãieri înValea Jiului, deºi copiibolnavi sunt. La CasaPollicino vin câþivacopii diagnosticaþi cuaceastã boalã, iar cuterapiile de aici, uniichiar fac progrese,însã, nu este suficientºi, din pãcate, se faceprea puþin pentru ei.

„Noi asistãm ºi ast-fel de copii ºi am avutºi bucuria de a vedeaprogrese, prin terapi-ile dezvoltate cu aceºti

copii. Am vãzut copiicare au început sãdezvolte vocabularactiv, care au începutsã dezvolte un vocabu-lar pasiv, care auînceput sã înþeleagã

uneori mai bine inter-acþiunea cu alþi copii,dar un lucru este clar:când vorbim deautism, trebuie sã vor-bim, în mod automatºi despre terapie.

Adicã, ei, pentru a firecuperaþi, în oriceproporþie, au nevoiede servicii specializate,unde sã poatã dobândiinformaþii, din care sãse abiliteze”, adeclarat FlorentinaPresecan, director laCasa Pollicino.

Aici se merge pe terapia cu cai ºipentru asta existã uncentru la Vulcan, undecopiii sunt duºi sãinteracþioneze cu animalele, dar ºi acestlucru este prea puþinpentru ceea ce ar trebui sã facã un copildiagnosticat cu oformã de autism.

“Zooterapia, pentru

copiii cu autism, s-adovedit cã este extremde beneficã. Dinpãcate, existã terapiicentrate direct peautism, care în ValeaJiului sunt foarte puþinreprezentate. Vorbimaici de terapia ABA,care se dezvoltã încentre specializate, cuspecialiºti care au fostpregãtiþi în acest senssã dezvolte aceastãterapie ºi, din infor-maþiile pe care le-amdezvoltat cu specialiºtiiºi pãrinþilor acestorcopii, este o terapiecare dã rezultate”, amai spus FlorentinaPresecan.

Aici, însã, nu existã

astfel de specialiºti, iarpãrinþii acestor copii,fie pleacã cu ei deaici, fie se mulþumesccu mici progrese reali-zate alãturi de copiiicu Sindrom Down, ori cu alte dizabilitãþi.Statisticile spun cã, lafiecare 150 de copiicare se nasc, unul areautism, iar ZiuaInternaþionalã deConºtientizare aAutismului este celebratã în 2 aprilie.

Aproximativ760.000 de persoanecu dizabilitãþi sunt înprezent în România, iardintre acestea 17.682se aflã în instituþii deîngrijire, potrivitCentrului de ResurseJuridice. ConformreprezentantilorCentrului de ResurseJuridice, sunt aproxima-tiv 70.200 de copii cudizabilitãþi în România,iar dintre aceºtia 6.719sunt plasaþi în instituþiilede îngrijire pe termenlung.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

R ata ºomajului a fost de 6,6% în

trimestrul IV 2015, încreºtere cu 6,5% faþã detrimestrul anterior, celmai ridicat nivel al ºomajului, 21,8%, fiindînregistrat în rândul tine-rilor (15-24 ani), potrivitdatelor InstitutuluiNaþional de Statisticãremise Agerpres.

Pe sexe, ecartul dintre celedouã rate ale ºomajului a fostde 1,3 puncte procentuale(7,2% pentru bãrbaþi faþã de5,9% pentru femei), iar pemedii rezidenþiale, de 0,3puncte procentuale (6,5%pentru mediul urban, faþã de6,8% pentru mediul rural).

Rata de ocupare a popu-laþiei în vârstã de muncã (15-64 ani) a fost de 61,4%, înultimul trimestru al anului tre-cut, în scãdere cu 1,8 puncteprocentuale faþã de trimestrulanterior, în timp ce rata deocupare a tinerilor (15-24

ani) a fost de 23,5%,Gradul de ocupare era mai

mare pentru bãrbaþi (69,7%,faþã de 52,9% pentrufemei) ºi pentru persoanelerezidente din mediul urban(62,2% faþã de 60,4% înmediul rural).

În trimestrul IV 2015, ratade ocupare a populaþiei învârstã de 20-64 ani a fost de66,1%, la o distanþã de 3,9puncte procentuale faþã de þinta naþionalã de 70%stabilitã în contextulStrategiei Europa 2020.

Populaþia activã aRomâniei era de 9,085 milioane persoane, din care8,483 milioane persoaneerau ocupate ºi 602.000persoane erau ºomeri.

Autismul, o boalã tratatã fãrã specialiºti în Valea JiuluiT ot mai mulþi copii sunt diagnosticaþi, fãrã vreo explicaþie

ºtiinþificã, cu autism. Boala nu se poat trata, dar se poateameliora, însã, în Valea Jiului, în afara de terapia cu cai, suntpuþine metodele de îmbunãtãþire a sãnãtãþii acestor copii. În 2 aprilie este Ziua Internaþionalã a Copilului cu Autism ºipoate cã ar trebui sã fim mai atenþi la cei din jur.

În ultimul trimestru din 2015

Rata ºomajului a urcat la 6,6%Cel mai ridicat ºomaj, în rândul tinerilor

Curentul, lux pentru unii dintre petroºãneni

În aceastã primãvarã numãrulintervenþiilor pom-pierilor din cadrulDetaºamentuluiPetroºani, la incendiide vegetaþie, estemai mic faþã de aniitrecuþi.

Ceea ce nu aureuºit inspectoriiprimãriilor ori cei dela APIA sau alteinstituþii abilitate, afãcut vremea. Ploilenecontenite au datpeste cap planurile

fermierilor carefoloseau focul pentrua-ºi curãþa terenurilede resturile vegetale.Totuºi, pompierii militari cât ºi cei dincadrul serviciilor voluntare carefuncþioneazã pelângã primãriile dinlocalitãþile Vãii Jiuluisunt în alertã, pentrucã ºi luna aprilie seanunþã una cu risc,în condiþiile în carese anunþã tempera-turi ridicate.

Deºi legea inter-zice folosirea foculuipentru curãþareapãºunilor, iar APIAalocã fonduri tocmaipentru acest lucru,oamenii ignorãrestricþiile. Focurilescapã, însã, de subcontrol ºi producpagube însemnatemai ales în fondulforestier, cum s-aîntâmplat în anii trecuþi în ValeaJiului.

Pentru a stopafenomenul a fostsemnat ºi un protocol întreInspectoratul Generalpentru Situaþii deUrgenþã, Garda deMediu ºi Agenþia dePlãþi ºi Intervenþii

pentru Agriculturã,pentru a se faceidentificarea corectãa locaþiei unde a avutloc arderea vegetaþieiuscate de pe miriºtisau pãºuni prin inter-mediul unei aplicaþiicare genereazã infor-maþii colectate prinsatelit. Proprietariivor fi verificaþi ºi deechipe formate dinpompieri, reprezen-tanþi ai ocoalelor silvice ºi ai primãrii-lor, iar dacã se vaconstata cã au datfoc miriºtilor, pot fiamendaþi cu sumecuprinse între 1.000ºi 2.500 de lei

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 2016 Actualitate 7

Începând de vineri,aerociudaþii îºi dauîntâlnire în Parâng. Nule trebuie decât para-

panta ºi vânt bun, iarde costume se ocupãtot ei. Sunt primii careau zburat cu un WC,

cu un porc, sau cu alteciudãþenii, spre dis-tracþia tuturor, iar cerulse va umple de culoareaºa cum spun ºi organizatorii.

„În fiecare an, înperioada aceasta, maimulþi parapantiºti dinþarã se strâng în zonaParângului pentru asãrbãtori deschidereasezonului de zbor, ºi,cu aceastã ocazie, casã ne simþim bine ºi sãfacem ºi spectacol,vom organiza un carnaval, în care parapantiºtii se vordistra ºi vom încercasã facem cât mai frumos cerul deasupraParângului”, a spusDan Toterman, orga-nizatorul FestivaluluiAerociudaþilor.

Programul festivalu-lui începe vineri, cândare loc sosirea invi-

taþilor ºi chiar primulzbor cu parapanta. ªitot vineri, parapantiºtii

din þarã sunt chemaþisã vizioneze filmãri din celelalte ediþii alefestivalului, grupatesub genericul Istoriaaerociudaþilor.

Pentru cã parapan-tiºtii sunt ºi iubitori demuzicã bunã, nu valipsi Adi Câmpeanu,care le va cânta lachitarã, ziua de sâmbãtã fiindu-i dedicatã celui care afost Liviu Iovan, unuldintre cei mai iubiþiparapantiºti dinParâng, iar dupãprânz, sâmbãtã, îi vomvedea pe parapantiºticostumaþi de carnaval,în zbor.

Tot la carnaval suntchemaþi cei din muntesã alunece cu ceva pezãpadã, distracþia fiindstarea generalã.


Aerociudaþii îºi dau întâlnire în Parâng

Mai puþine incendiide vegetaþie

E i au arãtat cã porcul poate sã zboareºi tot ei sunt cei care vor umple cerul

de culoare în zbor. Vorbim despre aerociu-daþii, oameni curajoºi care iubesc atâtzborul cu parapanta, cât ºi distracþia, iarla finele acestei sãptãmâni vin în Parâng,unde suntem invitaþi sã îi vedem în zbor.

Liber la angajãri în ISUHunedoaraI nspectoratul pentru

Situaþii de UrgenþãHunedoara va demara procedura de încadrare amai multor subofiþeri aflaþiîn rezervã, în baza unuiprogram demarat deInspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã,care vizeazã reducereadeficitului de personal.

Încadrarea pompierilor vademara cu 1 aprilie, a.c., iar lanivel naþional sunt vacante 450de posturi. Nu pot fi angajaþicivili, astfel cã sursa de recrutarese referã exclusiv la subofiþeri înrezervã ce îndeplinesc condiþiilenecesare, în vederea rechemãriiîn activitate. Posturile sunt alo-cate conform analizei privindnecesarul operativ, în raport cu

activitãþile desfãºurate la nivel te-ritorial ºi vizeazã patru categoriide funcþii din corpul subofiþerilormilitari. Publicitatea anunþurilorde recrutare se va face începândcu data de 01.04.2016, de cãtrefiecare dintre unitãþi, inclusiv ISUHunedoara ºi pe www.igsu.ro.Cei care vor informaþii supli-mentare privind modalitãþile deînscriere ºi participare la concurs,condiþiile de recrutare, probe deselecþie ºi criterii de departajare acandidaþilor, pentru judeþulHunedoara, le vor putea obþine,de vineri, direct de la structura deresurse umane a ISUHunedoara.


A proape fiecare primãvarã însemnazeci ºi poate sute de alerte ºi

intervenþii ale pompierilor militari dinValea Jiului, la incendii de vegetaþieprovocate de proprietarii de terenuricare foloseau focul pentru a le curãþa.

Marþi dimineaþa îmisunã telefonul, lacelãlalt capãt al firuluifiind Ion Danciu (64ani), cunoscutul fost omde fotbal.

Reporter: Alo?Salut, Ioane! Cemai faci?

Ion Danciu: Bine,pe lângã casã. Da` suntrevoltat pe mafia asta

din fotbal...Rep.: Adicã?I.D.: Pãi uitã-te ºi tu

câtã tevaturã se face pechestia cu NicuºorStanciu, despre care

acum toþi se dau maricã l-au descoperit.

Rep.: Totuºi, nuînþeleg...

I.D.: Pãi cine-l ºtiape Stanciu ãsta acum

vreo cinci ani? Avea 17ani, juca la Unirea Alba Iulia ºi l-am vãzutîntr-un meci în cãutãrilemele de jucãtori pentruF.C. Vaslui, unde atuncieram vicepreºedinte.Jucase într-un meci cuSteaua, i-am spus luiAdrian Porumboiudespre el ºi în toamnalui 2011 l-am adus laVaslui.

„Hizo mã înjura”Rep.: Aºa, ºi?I.D.: Noi aveam la

Vaslui o interdicþie latransferuri de laU.E.F.A. ºi nu l-amputut legitima în acelan, dar Nicuºor Stanciulua 10.000 de euro pelunã salariu fãrã sãjoace! Antrenorul Viorel Hizo mã înjura,spunând cã ce naibaam adus piticania astala Vaslui. Pânã la urmãbãiatul s-a integrat ºi înfebruarie 2012 debutacu gol la Polieºti (n.r.Petrolul – F.C. Vaslui 1-2), demonstrând reale

calitãþi.Ca sã nu spun cã a

marcat ºi pe San Siroîntr-un meci cuInternazionale Milano!

„Samsarii roiau înjurul lui”

Rep.: Ce-a urmat?I.D.: Se impunea tot

mai evident prin vitezãºi control excelent almingii cu ambelepicioare, dar au începutsã se învârtã ºmecheriipe lângã el, gen impre-sarul Florin Manea, caredorea sã-l ducã la Astrasau la Dinamo. A intratpe fir ºi AnamariaProdan ºi în 2013 l-adus la Steaua moca,fãrã nicio clauzã!Porumboiu a rãmas cubuzele umflate, Vasluiuls-a prãbuºit, bine cãmãcar Nicuºor Stanciua ajuns ceea ce esteacum.

Rep.: Cum îi veziviitorul?

I.D.: Dacã o þine totîn ritmul ãsta, va face laEuro, în Franþa, o figu-

rã excelentã. Va sãri,valoric, de zece mili-oane de euro, se vorbate echipele mari pen-tru el. Ar merita, esteun copil bun, tânãr, cumulte calitãþi ºi cu multbun simþ. Am maidescoperit eu niºte„vedete” ºi prin ValeaJiului, dar au ajuns vaide mama lor!

Singurul meu regreteste cã mafioþii din fotbalul nostru ºi-lînsuºesc acum peNicuºor Stanciu ca maridescoperitori ai lui, darde fapt nici nu auziserãde el acum cinci ani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Martie 20168 Sport

Fotografie la minut

Vedeta la zi a fot-balului românesc este,fãrã îndoialã, NicuºorStanciu. Fotbalistul plecat dintr-un sat demunte ardelean, acunoscut fotbalul la

Unirea Alba Iulia, apoila F.C. Vaslui, iar acumstrãluceºte la Steaua.La acea echipã Steauacare în urmã cu 30 deani, pe 7 mai 1986cucerea la Sevilla,

Cupa CampionilorEuropeni. ªapte animai târziu, pe 7 mai1993, se nãºtea însatul ardelean Craivade lângã Teiuº, NicuºorStanciu. Ce destininteresant! Cel ridicatacum în slãvi, dupã douã meciuri senzaþionale cuLituania ºi Spania (amicale, totuºi...), tindeacum spre numãrul

purtat la Naþionalã, înultimii 40 de ani, denume precum Dobrin,Hagi, Ilie Balaci, LiþãDumitru sau chiarMutu. Bãiat de maretalent, totuºi trebuie sãfie extrem de atent laceea ce se întâmplã înjurul sãu. El trebuie feritde nocivitatea accen-tuatã din fotbalul nostru, un fotbal undeuºor poþi fi doborât

atunci când þi se urcãla cap.

Nicuºor Stanciupoate fi o soluþie deviitor. El aleargã,paseazã, face pressing, trage bine la poartã. La ora luiEuro 2016 va avea23 de ani împliniþi...Împliniþi la momentul7 mai, când vor fiexact 30 de ani de la Sevilla.

Henþ cu mâna

NÃSCUT LA...ORA SEVILLEI!

FRUMOªI SPECTATORI,

NASOL MECI...Vesele la început,

frumoasele spectatoare de lameciul de rugby

ªtiinþa Petroºani –Stejarul Buzãu

(0-36) or fi plecatfoarte dezamãgite la finalul meciului

din „DealulInstitutului”.

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Jucãtorii sunt niºteescroci”

Dupã înfrângerea de acasã, 0-2cu U.T.A., antrenorul ªoimilorPâncota, ex-jiulistul Ionuþ Popa(foto) a avut o ieºire necontrolatãla conferinþa de presã de dupãmeci: „Jucãtorii sunt niºte escroci,eu m-am luptat pentru ei, iar ei ºi-au bãtut joc de mine. Pur ºi simplu sunt nesimþiþi!”.

Dupã acest meci, Ionuþ Popa ºi-a dat demisia, el fiind înlocuit defostul internaþional Zsolt Muzsnay.

Patru din 6!Atacantul echipei Cetate

Rãchitova, Flavius Dragoº, a mar-

cat nu mai puþin de patru dintrecele 6 goluri ale echipei sale înmeciul cu Agrocompany Bãcia,scor 6-2. Celelalte douã goluri aleechipei din Rãchitova au fost marcate de Mailat ºi Ursu.

Un fost jiulist reuºeºte dubla

Cristian Ban, fost jucãtor alJiului, joacã acum la 42 de ani înLiga a V-a Hunedoara. În ultimeledouã etape el s-a dovedit a fi înmare formã, marcând acel golspectaculos din victoria cu CetateRãchitova, iar în etapa trecutã, 4-1la Unirea Gen. Berthelot, a înscrisdouã goluri în deplasare.

Din etape adunate ºi în„Cronicã” redate

„Mafioþii ºi-l însuºesc acum pe Stanciu”,povesteºte Ion Danciu, fostul arbitru, observator ºi preºedinte de fotbal

Cristian Ban

Documents

CVJ Nr 1074, joi 31 martie