Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1080

Vineri, 8 Aprilie 2016

Lucrãrile la consoli-darea podului de pesteJiul de Vest au începutîn aceastã sãptãmânãºi vor dura pânã latoamnã, dat fiind faptul cã lucrarea esteuna complexã. Întoatã acestã perioadãcirculaþia rutierã va fi

restricþionatã pe unsingur sens.

”Reabilitarea eranecesarã, podul eraun pericol pentru ceicare îl trec ºi suntemmulþumiþi cã adminis-tratorii DN 66A aurãspuns numeroaseloradrese trimise de noi

ºi au gãsit finanþareanecesarã pentrulucrãri. Existã un disconfort pentruºoferi, circulaþia sedesfãºoarã semaforizat

pe un sens, însã nueste foarte mare deranjul dacã aºtepþidouã-trei minute lasemafor ºi la final poþicircula în siguranþã.

Iniþial, firma care exe-cutã lucrarea a gânditconstrucþia unei treceripeste Jiu, astfel încâtpodul sã fie închis întotalitate pe durataconsolidãrii.Proiectantul a decis cãeste mai bine ºi maieconomic sã se lasetraficul deschis pe unsens”, a declarat primarul localitãþiiAninoasa, NicolaeDunca.

Podul nu a mai fostreabilitat de zeci deani ºi risca în oricemoment ca segmente

din el sã seprãbuºeascã pesteautovehicule saupietoni. Reabilitarease executã în bazaunui contract finanþatde CNADNR ºi chiardacã restricþiile impusenu sunt pe placul multor ºoferi, toatãlumea este de acordcã trebuia sã se inter-vinã cât mai urgent.Podul de pe DN 66A,de la Iscroni, este singura cale de accesîntre Petroºani ºiAninoasa-Vulcan-Lupeni-Uricani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cristian Resmeriþã, candidatul PSD pentru

Primãria Lupeni

Minele care macinãsãnãtateaU na dintre cele

mai periculoasemeserii din Româniaeste cea de miner.Puþini sunt cei careau rezistat în acestsistem care macinãsãnãtatea.

Acest lucru este confirmat ºi de statisticilepublicate de CentrulNaþional de Monitorizarea Riscurilor din MediulComunitar. Specialiºtiiaratã cã minerii suntprintre cei mai bolnaviromâni. Astfel, judeþulHunedoara se aflã întopul judeþelor cu celemai bolnave persoane.Potrivit studiului, cei maimulþi salariaþi au fostdiagnosticaþi în 2015 cu boli cauzate de supra-solicitarea aparatuluilocomotor, cu silicozã,bronºitã cronicã, toatecauzate de condiþiile încare muncesc. Meseriilecare au îmbolnãvit ceimai mulþi salariaþi sunt:lãcãtuº mecanic, miner,preparator-presator produse din cãrbune,

maºinist pod rulant. “Repartiþia cazurilor

noi de boalã profesionalãpe ocupaþii evidenþiazãfaptul cã primele 5 profe-sii la care s-au înregistratcele mai numeroasecazuri de boalã profesio-nalã au fost reprezentatede: lãcãtuº mecanic (130cazuri), miner în subteran(82 de cazuri), prepara-tor-presator produse dincãrbune (54 de cazuri),maºinist pod rulant (33de cazuri), turnãtor-for-mator (32 de cazuri) ºilãcãtuº de minã (30 decazuri)”, aratã raportulCentrului Naþional deMonitorizare a Riscurilordin Mediul Comunitar.

În judeþul Hunedoaraau fost înregistrate 113noi cazuri de îmbolnãviriprofesionale.

Monika BACIUMonika BACIU

Trafic restricþionat pe podul de la Iscroni-AninoasaS ingurul pod care leagã estul de

vestul Vãii Jiului, situat la Iscroni-Aninoasa, risca sã producã o catastrofãîn orice moment. Pe podul de pe DN 66Aera interzis accesul pietonilor de circa unan de zile, iar autoritãþile locale au cerutsã fie reabilitat de urgenþã.

D eputatul Cristian Resmeriþã este candidatul PSD pentru Primãria Lupeni laalegerile locale care vor avea loc în luna iunie. În ºedinþa Organizaþiei PSD Lupeni

din data de 7 aprilie 2016, care i-a avut ca invitaþi pe domnul Laurenþiu Nistor, preºedintele PSD Hunedoara ºi deputatul PSD, Nicolae Bãnicioiu, fostul ministru alsãnãtãþii din Guvernul Ponta, un numãr de peste 200 de membri l-au votat pe deputatulPSD Cristian Resmeriþã, candidat la funcþia de primar al municipiului Lupeni, pentrualegerile care vor avea loc în data de 5 iunie 2016. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 2-A2-A

D eputatul CristianResmeriþã este

candidatul PSD pentruPrimãria Lupeni laalegerile locale care voravea loc în luna iunie.

În ºedinþa OrganizaþieiPSD Lupeni din data de 7aprilie 2016, care i-a avutca invitaþi pe domnulLaurenþiu Nistor , preºedin-tele PSD Hunedoara ºi deputatul PSD, NicolaeBãnicioiu, fostul ministru alsãnãtãþii din GuvernulPonta, un numãr de peste200 de membri l-au votatpe deputatul PSD CristianResmeriþã, candidat lafuncþia de primar almunicipiului Lupeni, pentrualegerile care vor avea locîn data de 5 iunie 2016.

Cei peste 200 de votanþireprezintã voinþa celor1371 de membri aiOrganizaþiei PSD Lupeni.Aceastã nominalizare vineîn urma deciziei primarului

în funcþie Cornel Resmeriþã,de a renunþa la propunereape care o primise dinpartea Organizaþiei PSDLupeni .

Cornel Resmeriþã spunecã a renunþat la candidaturãpentru o nouã funcþie deprimar din motive strict personale

“Nu am nici un fel deinterdicþie legalã ,pentru acandida la orice funcþiealeasã în statul român, mã bucur de sprijinulOrganizaþiei PSD, lemulþumesc colegilor mei de

partid, care au avutîncredere în mine ºi m-aunominalizat pentru o nouãcandidaturã la funcþia deprimar al municipiuluiLupeni, pe mai departe voirãmâne alãturi de echipã”,a declarat Cornel Resmeriþãprimarul municipiuluiLupeni

Preºedintele PSDHunedoara, LaurenþíuNistor, prezent la lansareacandidaturii lui CristianResmeriþã a þinut sã-imulþumeascã actualului pri-mar pentru toatã activitatea

pe care acesta a depus-ode-a lungul timpului încadrul PSD.

“Îl rog sã rãmânã în continuare alãturi de echipaPSD , pentru cã avem marenevoie de experienþa dânsului. Îi urez mult succescolegului meu CristianResmeriþã”, a declaratpreºedintele PSDHunedoara, Laurenþíu

Nistor.Alãturi de Cristian

Resmeriþã a fost ºi deputatul Nicolae Bãnicioiu,fost ministru al Sãnãtãþii dinGuvernul Ponta

“Mulþumim domnului pri-mar Cornel Resmeriþã pen-tru întrega activitate depusãºi trebuie sã subliniez faptulcã dânsul nu a pierdut niciun tur de alegeri pânã înprezent ºi sunt convins cã ºicolegul meu, deputatulCristian Resmeriþã, va aveaaceleaºi rezultate foartebune. Aceste rezultatefoarte bune vin ºi cao încununare amuncii tuturor mem-brilor OrganizaþieiPSD Lupeni, cea mai puternicã organizaþiedin judeþ ºi una dincele mai bune dinþarã”, a declarat deputatul NicolaeBãnicioiu

Nominalizarea deputatului CristianResmeriþã vine oarecum firesc, dupãdecizia primaruluiCornel Resmeriþã dea renunþa la o nouãcandidaturã, expe-

rienþa politicã ºi administra-tivã reprezentând motivetemeinice pentru aceastãnominalizare.

“Le mulþumesc tuturorpentru încrederea acordatã,nominalizarea pentru acandida la functia de primaral municipiului Lupeni,reprezintã o mare onoare ºiresponsabilitate pentrumine. Consider cã ºi dinaceastã poziþie se pot facela fel de multe lucruri bunepentru municipiul Lupeni caºi din cea de deputat”, aconchis deputatul CristianResmeriþã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

I ndividul care a puspe jar poliþiºtii din

Petroºani ºi Aninoasa,dupã ce a tâlhãrit cutaximetrist, rãmâne înarest preventiv.

Cosmin Bãlãcian Daniela cerut sã-i fie înlocuitarestul preventiv cu arest ladomiciliu, respectiv controljudiciar, solicitare respinsãde magistraþi. Bãlãcian s-afolosit de un scenariu defilm ºi dupã ce l-a plimbat

pe taximetrist prin cele maiizolate cotloane alemunicipiului Petroºani, pemotiv cã nu ºtie adresa, l-aatacat cu un spray parali-zant ºi i-a furat banii dinîncasãri. L-a prins de umãrpe taximetrist ºi i-a dat cuspray paralizant în ochi.Cum victima n-a mai pututreacþiona, supectul i-a luattoþi banii din încasãri ºi afugit. Taximetristul a cerutajutor prin Serviciul deUrgenþã 112, iar poliþiºtii

din Petroºani au întocmitdosar penal pentru tâlhãriecalificatã”, spun surse dinanchetã. Victima tâlharuluia reuºit, de pe patul de spital, sã le dea poliþiºtilorsemnalmentele ºi au fostalertate ºi celelalte structuride poliþie din Valea Jiului,iar autorul fost prins laAninoasa. Acesta încercasã se adãposteascã la unprieten, însã, o patrulã aPoliþiei Aninoasa l-a vãzutpe o stradã ºi în baza

descrierii datã detaximetrist a trecut la legitimarea ºi reþinerea individului. Bãlãcian este o veche cunoºtinþã apoliþiºtilor din Valea Jiului,cu un ”palmares” bogat decondamnãri pentru faptecare pleacã de la furturi ºiãânã la cele cu violenþã.Pentru tâlhãrie calificatã,dacã va fi gãsit vinovat, riscãpânã la 15 ani de detenþie.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Vrea în libertate dupã ce a tâlhãrit un taximetrist

Cristian Resmeriþã, candidatulPSD pentru Primãria Lupeni

A stãzi expirã termenulde definitivare a

tebelului creanþelorComplexului EnergeticHunedoara. CreditoriiCEH au avut termen pânãla data de 22 februarie dea se înscrie la masa credalã,iar astãzi se vor cunoaºteexact cine sunt cei care aude recuperat bani de lasocietatea energeticã.

“Am depus deja laTribunalul Hunedoaratabelul, urmeazã ca acesta sã fie publicat în Bugetinulprocedurilor de insolvenþã.sunt în jur de 300 de credi-tori care s-au înscris la masacredalã a ComplexuluiEnergetic Hunedoara”, adeclarat Constantin Tudor,reprezentantul Casei deInsolvenþã GMC Craiova.

Adunarea creditorilor vaavea loc la TribunalulHunedoara în cel mult 5 zilede la data publicãrii înBuletinul procedurilor de

insolvenþã a tabelului prelimi-nar al creanþelor. CreditoriiComplexului EnergeticHunedoara vor stabili dacãaprobã sau nu planul dereoganizare pentru societate.

“Ponderea mare la masacredalã, a creanþei deþinutede Ministerul FinanþelorPublice, instituþie ce poatedecide aprobarea unui Plande Reorganizare. De altfel,testul creditorului privat diligent, introdus prin Legea85/2014 va indica cu certi-tudine creditorului majoritaravantajele aprobãrii unui

Plan de Reorganizare faþã desituaþia falimentului. Concret,un Plan de Reorganizarepoate sã prevadã compen-sarea datoriilor cãtre statulroman prin MinisterulFinanþelor Publice prin preluarea în contul crenþei aexploatãrilor miniere, încuantumul rezultat în urmaunui raport de evaluare,exploatãri ce se pot constituiapoi ca o societate deînchidere a minelor benefi-ciind de ajutor de stat, celpuþin pânã în 2018, apro-barea de cãtre creditori a

finalizãrii investiþiilor demediu la Termocentrala de laParoºeni, a cãrei valoare depiaþã ar creºte astfel ºi carear putea fi valorificatã încadrul Planului deReorganizare”, mai aratãlichidatorul CEH.

Existã însã ºi o altã variantã. În care creditorii sãhotãrascã în ce fel se va facereorganizarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

“Bineînþeles, pot exista ºialte scenarii, creditorii vorhotãra prin votul lor manierade reorganizare a CEH, dar

este cert cã prin forþe proprii, fãrã o intervenþie lanivel guvernamental CEH nuse poate reorganiza. Deaceea, în baza prevederilorart.97 al.(3) din Legea85/2014 recomandãm caPlanul de reorganizare sã fiepropus de cãtre debitor, cusprijinul guvernului, urmândca administratorul judiciar sãcolaboreze la întocmirea ºiimplementarea acestuia”,mai subliniazã administra-torul judiciar.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016 Actualitate 3

Pe vagonetul ce afost scos ultima datã dinmina Aninoasa scrie cãîn 17 aprilie 2006minerii de aici au fãcutultimul ºut. Au scosultimul vagon de huilã ºiapoi mina s-a închis.Planurile fantasmagoricede revigorare a localitãþiiau pãlit în lumina reali-tãþii crunte, iar cine nu aplecat, a rãmas aici sãsufere. Pe stradã suntdoar pensionarii, care îºiamintesc cu lacrimi înochi ce a fost cândvaacest oraº. ªi parcã ºiimaginea lor estedezolantã, cãci i-amgãsit la marginea ºoselei, la un pahar devorbã, fãrã dinþi în gurãºi cu nod amar în gât.

„Este rãu aici laAninoasa, foarte rãu ºitoatã lumea ar vrea sãse reînfiinþeze mineritulºi sã o ducem mai bine.Nu mai sunt acum locuri

de muncã. Guvernele auînchis mineritul ºi copiiine pleacã în strãinãtate,femeile fac la fel ºi numai avem nicio posibili-tate. Oamenii de aicitrãiesc din ajutor social,din pensii, care maiau... Majoritatea a plecat peste hotare. Erabine înainte. Mergea ºicomerþul, sus era unmagazin, mãcelãrie, unorãºel foarte frumos.

Acum nu mai avemnimic”, spune un local-nic, pe care l-am gãsit laun chioºc ce tocmai seaproviziona cu alimente.

Maºina vine o datãsau de douã ori pe sãptãmânã, dar cei maimulþi cumpãrã pe caiet,de la o lunã la alta.Acum, Aninoasa are ostradã lungã, proaspãtasfaltatã, cã se apropiealegerile, un chioºc de

pâine ºi un magazin cape vremea comunismu-lui, în care gãsesºti detoate. ªi oamenii se des-curcã cum pot. „Cum sãfie? Este foarte rãu, cãnu mai sunt locuri demuncã. Care ce poate,face. Numai cã nu furã.Nu mai furã nimeni, cãnu mai are ce fura”, nespue un alt bãtbat.

Oraºul Aninoasa aajuns o ruinã, cãciclãdirile se degradeazãcontinuu ºi oameniilocului l-au pãrãsit. Minaºi-a dat ultima suflareacum un deceniu ºi deatunci nimic nu a maifost la fel, iar edilulNicolae Duncarecunoaºte asta.

„Pot sã spun cel maibine, cã am condusacest oraº din 2012pânã acum ºi cred cã euam simþit cel mai bineefectele închiderii aces-tei exploatãri miniere.

Practic, în celelalte loca-litãþi, dacã s-a închis ominã, a rãmas alta înloc. Încet, încet, voravea aceeaºi soartã ºicelelalte localitãþi aleVãii Jiului ºi îºi vor daseama cât de greu estesã te descurci, când nuai un venit sigur la bugetul local, pentru cã principalii agenþi economici din ValeaJiului sunt exploatãrileminiere”, a declaratNicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa.

Oraºul Aninoasapoate fi luat ca etalonde toþi cei care acumsunt în campanie electoralã ºi care dau cuvar ºi asfalteazã strãzileoraºelor, în timp ceinvestitorii care sãcreeze locuri de muncãnu au ajuns niciodatãaici. „Mai avem noroccu pensionarii care aupensii cât de cât bune ºiîºi plãtesc primii taxele

ºi impozitele. De laînchiderea minei, înprima parte a disponibi-lizãrilor, mulþi au plecatspre judeþele de origine,s-a depopulat Aninoasadin acel moment. Locuride muncã nu au avut ºicei mai tineri s-au trans-ferat la alte mine, apoiau ieºit la pensie, dartinerii care ar fi vrutapoi sã se angjazeze, nua mai fost nicio ºansã.Singura lor variantã afost sã plece la lucru înstrãinãtate”, a mai spusDunca.

În Valea Jiului continuã sã se închidãunitãþi miniere ºi primacare va avea soartaAninoasei va fi Petrila.În câþiva ani, mineritulva fi istorie ºi deocam-datã niciun investitor nua deschis aici vreo fabri-cã, aºa încât sã creezenoi locuri de muncã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

RADIOGRAFIA UNUI DEZASTRU DIN CARE NU AM ÎNVÃÞAT NIMIC

Un deceniu de la ultimulvagon scos din mina Aninoasa

Aflãm cine sunt creditorii oficiali ai CEH

M ina Aninoasa s-a închis acum 10 ani, iar primul oraº care a fost în pragul falimentuluiºi care s-a declarat pentru prima datã în istoria României, insolvenþa, este acum ca

un semnal de alarmã pentru restul Vãii Jiului. Lumea trãieºte din pensii, ajutoare sociale ºifurã, dar nici de furat nu mai este ce, în timp ce clãdirile cad din picioare, dupã ce au fostpãrãsite. Mulþi spun cã aºa va arãta Valea Jiului dupã închiderea mineritului!

O echipã formatã dinjurnaliºtii: Mirela Neag,Justin Gafiuc, MariusMãrgãrit, Oana Olariu,Raluca Nechiti ºi DianaMitrache, coordonaþi deCãtãlin Tolontan aucãtat sã afle dacã existã un rãspuns, iarpoveºtile lor le puteþiaccesa aici:http://mediaresource.openpolitics.ro/masa-de-pranz-nu-exista-pentru-sute-de-mii-de-elevi/

Din judeþulHunedoara venim cu uncaz al unei tinere careare probleme de greu-tate ºi medicale, gener-ate de faptul cã prânzula fost înlocuit cu fastfood-ul în timp cemergea la ºcoalã dedupã amiazã.http://mediaresource.openpolitics.ro/lipsa-mesei-calde-de-la-pranz-imbolnaveste-cazul-unei-eleve-din-hunedoara-chipsurile-si-shaorma-erau-la-oferta/

Articolul face partedin proiectul MediaResource: Jurnaliºtiilucreazã cu ONGiºtiiimplementat deFundaþia MedianResearch Centre.Proiect finanþat pringranturile SEE 2009 –2014, în cadrulFondului ONG înRomânia.

„Chipsurile ºi shaorma

erau la ofertã”

De câte ori în viaþanoastrã ni s-a spus: „terminã-þi supa!”„Mãnâncã tot!” „Nu sãripeste prânz, ori miculdejun!” sau, cel mai ade-sea „Sucurile ºi shaormadau dependenþã”! Le-adat sau nu cineva impor-tanþã, ne-am necãjit cândcopiii noºtri nu au fãcutce le-am spus, dar dacãnu au avut timpul nece-

sar sã o facã? Abia atuncilucrurile se complicã!

Sorina este o tânãrãdin Valea Jiului careacum are 18 ani ºi carea ajuns sã þinã cure deslãbire, dupã ce glandatiroidã a început sãfuncþioneze anapoda.Totul, spune mama sa,dupã ce în clasele V-VIIIa mers la ºcoalã de dupãamiazã. Nu apuca sãmãnânce de prânz, nicimicul dejun nu era cineºtie ce, sau lipsea cudesãvârºire, orele înce-peau la 12,00, iar maiapoi, pe la ora 16,00începeau telefoanele:„Pot sã îmi cumpãr oshaoma? Te roooog...”,erau cele mai dese între-

bãri ale fetiþei din clasa aV-a, care o suna pemama la serviciu. Numâncase nimic toatãziua, sau poate doar opungã cu chipsuri.„Chipsurile ºi shaormaparcã erau la ofertã!Degeaba fãceam instrui-rea zilnicã despre impor-tanþa mesei de prânz, aciorbei, sau a supei, amâncãrii gãtite în casã!Fata mea avea ofertã lachioºcul din apropiereaºcolii ºi nu era singuracare îºi cumpãra aºaceva!”, spune Daniela,mama Sorinei.

Mama nu se puteaopune la telefon ºi chiarºi atunci când încerca, se dovedea învinsã. „Am aflat abia mai târziu, când am ajuns laendocrinolog, cã fatamea îºi descoperise gus-tul umami, adicã fix aceaparte din creier care îioferea plãcerea de amânca, plãcere regãsitãînsã greºit în fast-food-urile pe care le îngurgitazilnic”, spune mama adolescentei.

"Umami" este uncuvânt japonez careînseamnã delicios,savuros ºi reprezintã ungust diferit de cel sãrat.Gustul umami este caracteristic alimentelorbogate în glutamat, cumsunt produsele din carneconservatã prin uscare,crustacee, sos de soia,brânzeturi, ceai verde ºialte mâncãruri bogate înproteine. Cercetãtorii de

la ªcoala de stomatologiede la UniversitateaTohoku din Japonia, alcãror studiu a fost publi-cat în revista Flavour.

Umami poate rezolvaanumite probleme denutriþie – în Americaexistã chiar un programprin care mai multeingrediente umami sã fieintroduse în meniurilespitalelor ºi ºcolilor, dartrebuie bine aplicate.

Chips-urile au devenitastfel, pentru mulþi ado-lescenþi, gustul de carenu te mai poþi sãtura.Mâncãm cu placere lafast-food, cu maionezã ºiketchup - din belºug.Toate, însã, au în comunE 621 adãugat - mono-glutamatul de sodiu, pro-dus sintetic din culturibacteriene sau din vege-tale fermentate, perfectlegal, deºi nutriþioniºtii ºicercetãtorii alimentari nuîl recomandã.

Dupã ce a luat alar-mant în greutate ºi, cam

toate fetele ori bãieþii devârsta ei arãtau cam lafel, mama Sorinei a decissã plece la unendocrinolog. Au luatdrumul spre Timiºoara,iar la un cabinet particu-lar li s-a dat verdictul,legat de modificareaglandei tiroide, una dintre cauzele de bazãfiind alimentaþia ºi bioritmul schimbat!.„Hipotiroidism a fostdiagnosticul mediculuispecialist, iar astaînseamnã cã glanda nufuncþioneazã, metabolis-mul este lent ºi eºti predispus la îngrãºare.Sorina avea 12 ani ºiaproape 50 de kg ºi astane-a alarmat pe toþi!”,spune mama fetei.

Practic, specialistulrecunoºtea un dezechili-bru dat de regimul deviaþã al copilului. Fata nuse mai trezea la ora7,00, ci pe la 10, numânca nimic, pentru cãîºi fãcea temele, iar la

11,30 pleca spre ºcoalã.κi lua de pe drum cevade mâncat, în cele maimulte zile o pungã dechipsuri. Sarea din ele ºiaditivii îi pãcãleau stareade foame, dar în jurulorei 16,00 îi era din noufoame. De adata aceastaîºi lua ceva de la fast-food, pentru cã, spunemama ei, niciodarã nuagrea sandvisul de acasã.Nu era la fel de bun!

Aºa se face cã la 14ani, Sorina avea multpeste greutatea normalãºi, când a ajuns la liceu,au început necazurile:„Sunt o grasã ºi mi sevede celulita!”, spune celmai des Sorina, careîncepuse sã se priveascãpuþin altfel în oglidã.Începuse un tratament dela medicul endocroni-nolog, pentru reglareatirodei, dar avea nevoie ºide regim. „A fost ceamai urâtã perioadã a ei,pentru cã nu rezista sãnu mai mãnânce acelegustãri cu care seobiºnuise, dar realiza, pede altã parte, cã aºa nuse mai poate! Am avutnoroc cã este ambiþioasãºi aºa am ajuns ca împre-unã sã facem eforturi. Laliceu a reînceput cursurilede dimineaþã, însã, pro-blema din urmã nu îi dãpace nici acum. Acumþine cure de slãbire dras-tice uneori ºi iar nu estebine. Are vergeturi lãsatede faptul cã a fost grasãºi pielea nu ºi-a mairevenit în unele locuri,lucru care o deranjeazãacum. Endocrinologul varãmâne medicul nostrude bazã, cred cã mulþiani, pentru cã mereu tre-buie sã îi cerem sfaturile,chiar dacã analizele iesbine, pentru cã rãmânecu dereglãrile din urmã”,spune Daniela.

Cea mai greaperioadã a fost cea încare au început transfor-mãrile copilei în adoles-centã, cu tot ceea ce auînsemnat schimbãrilehormonale. Atunci,Sorina ajunsese la ogreutate ce i-a alarmatpe toþi cei din casã ºicum doar Sorina eragrasã, iar sora ei maimare nu avea avea astfelde probleme, copilulcãdea ºi psihic din cauzãcã i se spunea cã estegrasã. „Cred cã toate

astea vin din perioada încare mâncam dezordonatºi fãceam ºcoala dedupã-amiazã. Nimeni, înafarã de mama mea, nu avea ceva de spuscopiilor din jurul meu.Toþi mâncam la fel, iarsandviºul de acasã era oruºine. Cine îºi desfãceasandviºul la ºcoalã?Nimeni! Ori muream defoame, pânã ieºeam ºiîmi luam o shaorma, ori mâncam pufuleþi,chipsuri ºi covrigei”, afirmã acum Sorina, care crede cã, dacã ºi alþipãrinþi ar fi gândit camama ei, lucrurile nu stãtau acum aºa.

Sorina are 18 ani, daracum are mare grijã cemãnâncã. A eliminatfast-food-ul aproape totalºi încearcã sã mãnâncesãnãtos. Face sport ºispune cã le-ar recoman-da tuturor sã mãnâncebine acasã dimineaþa, sãfacã sport, cã este lamodã ºi caute sã consume cruditãþi.

Uºor de zis, greu defãcut, iar pe de altãparte, nutriþioniºtii neindicã o lisã cu aditivi deevitat:

- LACTAT DE POTA-SIU - E326 - corector deaciditate, agent deintarire - consideratINOFENSIV

- CITRAT DE SODIU- E331 - acidifiant, stabi-lizator, antioxidant, emul-gator, chelant al meta-lelor grele, aromatizant,artificial - INOFENSIV

- AMIDON MODIFI-CAT sau amidon oxidat -E 1404 - agent artificialde îngrosare, glazurant,agent de încarcare - NUSE RECOMANDACONSUM FRECVENT

- E 1414 - fosfat dediamidon acetilat, agentartificial de ingrosare, sta-bilizator, agent de încãr-

cãre - NU SERECOMANDÃ CON-SUM FRECVENT

- E 1412 - fosfat dediamidon - agent artificialde îngroºare, glazurant,agent de încarcare - NUSE RECOMANDÃCONSUM FRECVENT

- CARAGENAN -E407 - gelifiant, agent deîngrosare natural - NUSE RECOMANDÃCONSUM FRECVENT

- XANATAN -E415 -guma xantan - agent deîngroºare natural/artificialºi gelifiant artificial, vege-tal - A SE CONSUMACU MODERAÞIE

- GLUTAMATMONOSODIC - E621potenþiator artificial saunatural de aromã - NUSE RECOMANDÃCONSUM FRECVENT

- NITRIT DE SODIU -E250 - conservant, colo-rant indirect al cãrnii,artificial - NU E RECO-MANDAT CONSUMFRECVENT, A SEEVITA DE CÃTRE PER-SOANELE SENSIBILE

În Valea Jiului maisunt doar câteva ºcoli încare copiii mai învaþã dedupã-amiazã. A scãzutnatalitatea, dar în celecare copiii merg la ºcoalãdupã un astfel de regim,sunt zeci dintre ei obezi.Preºedinta organizaþieiSalvaþi Copiii din Petrila,Valeria Popescu spunecã are acum internaþi treicopii, douã fete ºi unbãiat, cu obezitate morbidã într-o clinicã dinTimiºoara. Sunt dinHunedoara ºi sunt þinuþisub observaþie, pentru cãviaþa le-a fost pusã înpericol chiar de familia încare au trãit, pentru cãnimeni nu s-a îngrijit deregimul lor alimentar.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016 Actualitate 5

HAIDEÞI LA TEATRU!PREMIERA - 9 aprilie 2016, de la ora 18:00 Preþ bilet: 20 lei

ANUNÞ IMPORTANT PENTRUPENSIONARI

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minieraferente anului 2015 (energie electricã ºi termoficare)

se vor efectua eºalonat, dupã cum urmeazã: În intervalul 12.04. – 15.04.2016 – pensionarilor al cãror

nume începe cu litera de la A la FÎn intervalul 19.04 – 22.04.2016 – pensionarilor al cãror

nume începe cu litera de la G la OÎn intervalul 26.04 – 29.04.2016 – pensionarilor al cãror

nume începe cu litera de la P la Z Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi

(minele Petrila, Paroºeni, Uricani ).Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în

intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul04.05.2016 – 31.05.2016.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Apele se tulburã din ce în cemai tare în Partidul

Naþional Liberal din ValeaJiului, aspect care ridicã marisemne de întrebare.

Mulþi ar spune cã în mai toatelocalitãþile, excepþie Petrila ºiPetroºani, PNL ar fi fãcut blat cuPSD pentru a nu câºtiga alegerilelocale. Astfel, candidaþii cu care aieºit PNL sã fie doar de formã, astaîn timp ce PSD îºi întâreºte poziþia însondaje.

P etrila ºi Petroºani,excepþie

Localitãþile Petrila ºi Petroºani suntexcepþia de la regulã în acestmoment. Partidul Naþional Liberal areuºit sã racoleze doi dintre cei mairâvniþi primari, astigurându-ºi astfelpoziþia de lider. Tiberiu Iacob Ridzi ºiIlie Pãducel sunt singurii candidaþi aiPartidului Naþional Liberal în ValeaJiului care pleacã de pe prima poziþieîn lupta pentru alegerile locale.Alegerile locale din anii trecuþi au arã-tat cã cei doi primari în funcþie suntgreu de învins de contracandidaþii lorcare s-au situat cu mult în spatelecelor doi grei.

În celelalte localitãþi din Valea Jiuluiapele par a se tulbura din ce în cemai tare. Zilele trec, iar campaniaelectoralã se apropie ºi candidaþiilansaþi nu mai sunt ºi cei de pe buletinul de vot.

La Aninoasa, viceprimarul AdrianAlbescu a renunþat la a mai candidadin cauza unor motive “personalecare pot fi ºi politice”. Locul sãu va fi luat fie de fostul viceprimar din

mandatul lui Ilie Botgros fie de Viorel Hãbian.

“Nu mi-am dat demisia din PNL,m-am retras din cursa electoralã pentru primãrie. Mai mult nucomentez. Am avut niºte discuþii, nuam ajuns la un numitor comun. DinPNL nu demisionez, dar nu trec nicila alt partid”, a declarat AdrianAlbescu, fostul candidat al PNLAninoasa la funcþia de primar.

La Vulcan scandalul a escaladat,iar demisiile din PNL au fost întoarese toate pãrþile. Demisionarii fie nuerau membri de partid, fie nu au plecat câþi s-a declarat. Cert este cãla Vulcan, candidatul lansat în cursaelectoralã este deocamdatã AlinaCârstoiu. Însã nici aici lucrurile nustau tocmai pe roze. Apele din PNLnu s-au liniºtit dupã plecarea lui DanMarinescu din formaþiunea politicã.Acum, Marin Coltescu, nou intrat înPNL vrea realizarea unui sondaj deopinie. Se pare cã omul de afaceri arvrea sã candideze la funcþia de primarîn locul Alinei Cârstoiu.

Nici la Lupeni situaþia nu este maiclarã. Candidatul oficial al PNL, celcare stãtea cel mai bine în sondaje aavut ceva probleme medicale, iar seia în calcul retragerea acestuia dincursa electoralã. Candidatul PNLLupeni, Constantin Brânduºe arurma sã fie înlocuit de Cristian Roºu.

Sãptãmâna aceasta preºedintelePNL Hunedoara, deputatul BogdanÞâmpu declara cã nu existã nicioproblemã în cadrul organizaþiilorpolitice din Valea Jiului. Declaraþiilesale sunt contrazise de miºcãrile detrupe de peste tot din Valea Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

MASA DE PRÂNZ NU EXISTÃPENTRU MII DE ELEVI

În România, 3 din 10 elevi au un excesponderal, iar unul din 10 a depãºit pragul

obezitãþii. Acum, medicii de familie mai puno afecþiune pe lista problemelor de sãnãtatea copiilor ºi adolescenþilor: problemele depancreas, afecþiuni ce au ca punct de plecarealimentaþia proastã, bogatã în sare, grãsimiºi aditivi. E ºi normal, spun nutriþioniºtii,din moment ce dimineaþa mãnâncã sandviciuri, iar la prânz tot sandviciuri. În plus, tot specialiºtii au constatat cã nutrebuie neglijatã masa de prânz, pe carecopiii ce învaþã în ciclul II gimnazial o sar.ªcoala începe la ora 12, sau mai devreme,iar ora prânzului este împinsã spre cinã.

PNL blat în Valea Jiului?

Liberalii încep rãzboiul intern

E xpert amendat cu 200 de lei. Depatru ani de zile încearcã munici-

palitatea de la Petroºani sã scoatã dinfondul forestier 46 de hectare de terenpentru a continua lucrãrile de dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng.

Dupã o sentinþã favorabilã municipalitãþii,Romsilva a atacat decizia, iar procesul s-areîntors la Curtea de Apel Alba Iulia.Sãptãmâna aceasta, expertul ar fi trebuit sãdepunã la dosar lucrarea de expertizã, însãacest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentrucare acesta a primit o amendã de 200 de lei.

“În baza art. 108 ind. 1 alin. 1 pct. 2 lit. cdin V.Cod de Proc. Civ. amendeazã expertulnumit în cauzã cu 200 lei pentru neîncadrareaîn termenul stabilit de instanþã pentru depunereaRaportului de expertizã. Pune în vedere exper-tului ca pânã la data de 25.04.2016 sã depunãRaportul de expertizã dispus, însoþit de toateactele doveditoare pentru decontul final, curespectarea prevederilor art. 22 (1) din OG

2/2000”, se aratã în soluþia instanþei. Expertului nu i-au fost suficiente cele patru

luni pentru a depune raportul. Acesta a avut termen din data de 20 ianuarie pânã în 6 aprilie pentru a depune actul la dosar, lucrucare nu s-a întâmplat.

Pânã când nu va fi datã o decizie definitivã ºiirevocabilã lucrãrile în Parâng suntstopate.Autoritãþile locale încearcã prin acestproces sã nu plãteascã celor de la Romsilva taxapentru scoaterea din fondul forestier. De cele 46de hectare de teren depend lucrãrile la dezvoltarea domeniului schiabil din Parâng.

Monika BACIUMonika BACIU

A stãzi, localitateaSarmizegetusa este

aºezatã în partea de Vesta Depresiunii Haþegului,la aproximativ 10 km deTrecãtoarea Porþilor deFier ale Transilvaniei ºila 17 km de oraºulHaþeg. Este învecinatãcu Munþii Þarcului(Sud), Munþii PoianaRuscãi (Nord), iar îndirecþia Est se face odeschidere pitoreascãspre Þara Haþegului.

Dupã încheierea celordouã rãzboaie mai mari purtate de romani la nordulDunãrii, aceºtia i-au înfrântdefinitiv pe daci ºi au creatprovincia Dacia. Capitalaregatului dac a fost transfor-matã în castru pentru trupelerãmase sã pacifice zona,iar în Þara Haþegului a fostconstruitã o nouã capitalã,cu acelaºi nume,Sarmizegetusa, dar în acestcaz avem de a face cu unoraº roman. În mod clar înÞara Haþegului a funcþionatîntre rãzboaie un castru, carea adãpostit efectivele legiuniia IIII-a Flavia Felix. Luptelegrele pentru distrugerea unuisimbol al dacilor, care a fostKogaiononul sau poate aunei Sarmizegetuse culocalizare diferitã, timpulîndelungat pentru ducereaacestora, construirea unuioraº roman, poate cã toate

aceste similitudini de situaþiiºi renunþarea la rãmânereape viitor într-o zonã montanã greu accesibilã vaavea ca urmare acordareaaceluiaºi nume aºezãrii dinÞara Haþegului.

Oraºul antic avea formaunui dreptunghi cu laturilede Nord ºi Sud de aproxima-tiv 620 m ºi cu laturile deEst ºi Vest de 520 m. Cucele aproximativ 33 ha dintre ziduri ºi alte 60-80 hadin afara acestora, ColoniaDacica Sarmizegetusa seînscrie între oraºele dedimensiune medie la scaraImperiului. Pe aceastãsuprafaþã locuia o populaþiede aproximativ 15-20.000locuitori. Oraºul fondat deîmpãratul Traian mai dis-punea ºi de un territorium înjur, o zonã imensã care seîntindea din Munþii Apuseni,pânã la Dunãre. Aceastãuriaºã întindere de pãmântsemnifica faptul cã metropo-la ºi oamenii sãi de afaceri

deþineau ºi controlau comerþul de la Dunãre, agricultura din fertila vale aMureºului ºi nu în ultimulrând profiturile aduse deminele de aur din MunþiiApuseni. Iatã câteva motivepentru care oricare alt oraºal Daciei romane cu greu ar fi putut sã detronezeSarmizegetusa din poziþia pe care a deþinut-o.

Sãpãturile arheologice auscos la ivealã numeroaseedifcii publice, precum temple, amfiteatrul, palatulministrului de finanþe sauforul, dar ºi clãdiri de locuit,morminte sau fermele – villarustica ce înconjurau mareametropolã. Mai avemcunoºtinþã ºi de aºezãri maimici cum au fost Aquae –Cãlan Bãi sau Germisara –Geoagiu Bãi.

Dupã momentul pãrãsiriiprovinciei de cãtre armata ºiadministraþia romanã (271-275 d. Chr.), oraºul va con-tinua sã fie locuit, chiar dacã

în condiþii net inferioare.Amfiteatrul de la

Sarmizegetusa vine ºi el însprijinul atât de discutateiperioade de dupã retragereaaurelianã. Lângã porþi aufost descoperite mai multefragmente de capace demormânt sau o stelã funera-rã. Acestea au fost aduse din zona cimitirelor pentru abloca porþile ºi a transformaamfiteatrul într-o fortãreaþã,mult mai uºor de apãratdecât zidurile oraºului. Untezaur cu monedã micã debronz, descoperit în tribune,ne spune cã aceastã blocarea avut loc cândva în sec. IV,când oraºul deºi nu mai avea

suficientã populaþie sã aperezidurile, încã mai puteaopune rezistenþã. Nu ºtimcine sunt cei care au pus înpericol fostul mare oraº,date care sã ne ofere argu-mente concludente despreetnia lor nu existã. În oricecaz, pãtrunderea slavilor dinspre apus este marcatãde numele unor localitãþi dinBanat, precum ºi al oraºuluiroman, care în perioada evului mediu va avea tot odenumire slavã, aceea deGrãdiºte, la numele originalrevenindu-se doar dinperioada interbelicã.

Gicã Gicã BÃEªTEANBÃEªTEAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 20166 Actualitate

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªIPREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI

- ORGANIZEAZà -CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALEDE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A

SINDICATELOR PETROªANI

Relaþii la telefon 0724.157.808

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa

Patru luni insuficiente pentru un raport

Expert topografic amendat cu 200 de lei

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 2016 Actualitate 7

O biectivul principal: sã

ajungã la Rio!. Astaspun în cor arcaºiiRomâniei, care înaceste zile sunt laAninoasa, unde seantreneazã pentru cea mai importantãcompetiþie. Dacã sevor califica, îi vomvedea pe sambadrom,la Rio ºi antrenorullor spune cã vomavea, cu siguranþã, o astfel de ºansã.

Patru bãrbaþi ºi otânãrã vin cât e ziua delungã pe stadionul de laAninoasa, sus în deal, cuarcurile ºi încep munca.Sunt antrenamenteistovitoare, dar, aºa cumspun ei, singurul loradversar sunt ei înºiºi.Vorbim aici despre lotulolimpic al României,care trage tare sã plecela Rio. Este cel maiimportant obiectiv al lorºi pentru asta nu se daudeoparte de la niciunefort.

Iar sãgeþile lor ajungexact în centrul þintei.„Sper într-o calificare laRio, pe care sã obþinem

cât mai repede, adicã înluna mai, laCampionatul europeandin Anglia ºi sper sãajungem cu echipa celpuþin la Rio. Pregãtireanoastrã constã în 11 –12 antrenamente pesãptãmânã. Tehnic, fizic,

mental, pe toate pla-nurile ne pregãtim.Vrem sã ajungem într-oformã maximã la califi-care. Când sunt faþã înfaþã cu þina, mã gândescdoar sã îmi fac treabacât mai bine. Nu existãadversar, nu existãnimic, doar eu ºi þinta,atât!”, spune RãzvanMarcu, arcaº olimpic dinAninoasa.

Viorel Hãbian este celcare îi antreneazã acumºi dimineaþa la ora10,30 încep pregãtirile.Fiecare îºi ia arcul, facescurte exerciþii deîncãlzire ºi începemunca efectiv. Trag perând, obiectivul fiind cer-cul din mijlocul panoului.Sunetul sãgeþilor estesingurul care se aude, iar

mai apoi, verificã þintele.Aproape perfect!„Obiectivul principaleste calificarea la Rio.La sfârºitul lui mai avemprima ºansã de calificareîn Anglia, iar laînceputul lunii iunie esteal doilea turneu de calfi-care la o cupã mondialãdin Antalia. Planul esteclar: calificarea laJocurile Olimpice”, amai precizat ViorelHãbian, antrenorul lotu-lui olimpic al României.

Programul depregãtire a începutodatã cu 2016, anulJocurilor Olimpice.„Anul acesta a începutdin ianuarie, cu com-petiþii de pregãtire, stagiide pregãtire, efectuate laIzvorani, la Centrulolimpic de pregãtire aCOR. De acum intrãmîn linie dreaptã pentrucalificare. Urmeazã unconcurs de mare premiuîn Bulgaria. Apoi venimîn pregãtire la Aninoasa.De aici, plecãm într-unstagiu de pregãtire dinnou la Izvorani, iar deacolo la primul turneu”,ne explicã cel care îiantreneazã.

Patru bãieþi ºi o fatãreprezintã România la

Rio, iar 3 sunt dinAninoasa, aici fiind unadintre cele mai buneºcoli de tir cu arcul. Toþi5 au ºanse mari de cali-

ficare ºi nu ne rãmânedecât sã îi aplaudãm ºisã le þinem pumnii laRio.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

A stãzi (nr: joi),Propunerea legislativã

privind completarea art. 1 dinLegea nr. 8/2006, astfel încâtºi jurnaliºtii sã beneficieze, în anumite condiþii, de o indemnizaþie de 50% din pensia care li se cuvine, a fost aprobatã, de plenulCamerei Deputaþilor.

În calitate de iniþiator al acestuiproiect, constat cu satisfacþie cãprin votul de astãzi, am reparat omare nedreptate. Recunosc cã m-am gândit la toþi ziariºtii pecare îi cunosc. De multe ori amavut puncte de vedere diferite ºimi-am asumat, acolo unde a fostcazul, criticile acestora. Este foarteadevãrat cã la fel ca în orice altãprofesie ºi domniile lor, ziariºtiipot greºi, exagera sau pur ºi simplu, dezinforma atunci cânddin motive mai mult sau mai puþinobiective, nu existã timp sau suficientã voinþã pentru a verificaanumite informaþii.

Cu toate acestea este evidentpentru orice om de bunã credinþã,efortul constant pe care aceºtia îlfac pentru a informa corect publi-cul, pentru a fi cu adevãrat „jan-darmul democraþiei”. De aceea îi

apreciez, de aceea consider cãmeritã ca noi, instituþiile statului,sã luptãm pentru a le asiguracondiþii cât mai bune, în a îºiexercita meseria în slujbademocraþiei ºi a adevãrului.

De aceea am susþinut acestamendament, care are un rolreparatoriu.

Ar fi fost o mare nedreptate caLegea nr. 8/2006 sã nu includãreglementari clare, privind indem-nizaþiile jurnaliºtilor. De cele maimulte ori, oameni care au muncito viaþã întreagã sunt obligaþi sãîncerce sã realizeze venituri alter-native din tot felul de colaborãri.România trebuie sã-ºi protejezevalorile, iar statul român are datoria sã-ºi ocroteascã atât câteste posibil valorile morale, profe-sioniºtii, oamenii competenþi, ºinu în cele din urmã, pe toþi aceia

care contribuie într-un fel sau altulla dezvoltarea si educarea în spiritdemocratic a romanilor.

Consider cã independenþa jurnaliºtilor ºi a presei, în general,depinde ºi de astfel de aspecte, deatenþia pe care statul român oacordã acestei categorii profesio-nale, care s-a diversificat ºi dez-voltat ºi mai mult dupã anii '90.Am expus în rândurile de mai susmotivele pentru care am iniþiat ºisusþinut acest proiect de lege, carea fost adoptat astãzi. Mulþumescechipei mele, în special domnuluiLungu Gabriel, secretar de stat laMinisterul Muncii pentru stãruinþaºi eforturile depuse. Doresc sãtransmit tuturor beneficiariloracestei modificãri legislative cãfãrã insistenþa domnilor DoruDinu Glãvan ºi Benone Neagoe,astãzi nu am fi avut ce sãrbãtori!

De asemenea, le mulþumesctuturor celor care mi s-au alãturat,dar ºi acelor oameni mai puþincunoscuþi, care fac jurnalism cupasiune ºi responsabilitate. Nu depuþine ori drumul României îndemocraþie a fost modelat de puterea cuvântului ºi a adevãrului,spus de aceºtia.

Îi respect pe toþi acei artizani aicuvântului, care ºtiu sa facã dinprofesia pe care o slujesc, o artã.

Senator, Haralambie Vochiþoiu

No hai! Cã am reuºit!

Lotul olimpic de tir cu arcul, gata de Rio

Marcaje refãcute pedrumurile din PetroºaniM unicipalitatea a cerut refacerea

marcajelor pe principalele artere dinlocalitate, dar ºi pe strãduþele reabilitate dinzona Colonie.

Lucrãrile suntexecutate de firmaDrupo, în bazaunui contract deîntreþinere ºireabilitare strãzi,încheiat cuDirecþia Adminis-trarea DomeniuluiPublic-Privat dincadrul Primãriei Petroºani. ”Marcãm drumul decenturã, DN 66, pe segmentul asflatat, nu ºipartea de la giratoriul cu avion unde urmeazã sã sefacã investiþii, sã fie reabilitat. Bulevardul 1Decembrie 1918 tot, dar ºi alte artere principale.Facem marcaje ºi pe arterele secundare care auasfalt ºi au fost reabilitate, deci cele mai intens circulate strãzi”, a declarat, directorul executiv alDADPP, Daniel Viºan. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Toate privrile ºimarele interes în etapade mâine sunt îndrep-tate cãtre Lupeni,acolo unde Hercules(locul 3) ºi Inter Petrilavor stabili în mecidirect, cine va mai þinetrena ªoimului Bãiþa?

Va fi un meci cumare încurcãturã, mai ales dupã acelîncrâncenat joc din tur(26 sept. 2016), cândpetrilenii au învins cugreu, cu 2-1, dupã ceoaspeþii au conduspânã în min. 55 cu 1-0!

A fost un meci cu„cântec”, cu acuze laadresa arbitrajului luiValentin Gavrilã(Criºcior), devenit unarbitru extrem de controversat în ultima

vreme, totul culminândcu cele douã eliminãri,în doar trei minute, laCiorâia ºi Brânduºa,ambii de la HerculesLupeni, apoi Fl. Dobrede la Inter Petrila.

„Nu doresc sã îmimai amintesc de acel

joc. Ce-a fost, a fost...Important este acumsã ne vedem de jocambele echipe ºi cine-imai bun sã câºtige. Eurespect Inter Petrila,am spus mereu cã auo echipã foarte bunã ºimi-aº dori sã joace fotbal... numai cumijloacele fotbalului.Nu-l avem pe AdiFarcaº în poartã, suspendat, dar vomface tot ce ne stã înputinþã sã învingem” adeclarat Dan Voicu,antrenorul Lupeniului.

„Nu suntem disperaþi sã terminãmpe locul 1. Dar dacãbatem la Lupeni,

atunci desigur, negândim ºi acolo.Bãieþii sunt hotãrâþi sãcâºtige, avem doar oabsenþã, pe Horvathaccidentat, dar vomlupta la victorie. ªi îmidoresc cel mai mult unjoc sportiv, fãrã inci-dente” a precizat AvramMoldovan, antrenorulde la Inter Petrila.

Celelalte echipe dinValea Jiului vor jucadupã cum urmeazã:Minerul Uricani – Aurul Certej, un joc pecare trupa lui TraianCâmpean ºi CornelIrina vor sã-l câºtige,pentru a mai urca înclasament, C.S. Vulcan– Metalul Criºcior, înaparenþã un joc uºorpentru gazde, aflate într-o uºoarãascendenþã.

Duminicã, 10aprilie, vor juca celedouã echipe dinPetroºani. UniversitateaPetroºani primeºtevizita Haþegului(Gavriluþi – fiul versusGabriluþi – tatãl), iarJiul Petroºani sedeplaseazã la Cãlan,unde ºansele sunt dintre cele mai mici...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 Aprilie 20168 Sport

Aºa ceva numai fotbalului românesc i se putea întâmpla:anularea unui meciinternaþional din palmares.

Pãi cum? Pãi uite-aºa!

A mai existat unprecedent în statisticileF.I.F.A., când au fostscoase din palmaresulunor foste þãri comu-niste – R.D. Germanã,Cehoslovacia, URSS –,

includiv România, niºtemeciuri, dar sã seîncalce niºte reguli cubunã ºtiinþã... În anul2012, România a jucatun amical pe ArenaNaþionalã cu Belgia,scor 2-1. Deºi era clarpentru toatã lumea cãsunt permise un numãrde 6 schimbãri,ºmecherii (sau proºtii)din staff-ul lui VictorPiþurcã au efectuat 8,

uite-aºa de-ai naibii!Luchian ºi ªt. Radu aufost bãgaþi aiurea, arbi-trul italian MauroBergonzi a falsificatraportul de arbitraj,notând doar 6 schim-bãri, chestiune, iatã,descoperitã dupã 4 ani!

Imediat F.I.F.A. s-asesizat, transmiþândpocinogul F.R.F., care îºipãstreazã imaginea înacest fel. Acest lucru a

influenþat o serie deaspecte, ca de exemplu,clasamentul pe bazacãruia se stabilesctragerile la sorþi etc. Înplus, lui Dan Nistor i seanuleazã debutul, Torjepierde o selecþie ºi ungol, la fel ca Maxim,Gicu Grozav pierde unjoc ca integralist,º.a.m.d. Încã odatã sedovedeºte cã ºmecherianu salveazã România.

Henþ cu mâna

MEREU PUªI PEªMECHERII

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -ªTIINÞA, ECHIPÃ DE TOPDupã startul slab

în Cupa Românieia echipei de rugbyªtiinþa Petroºani,

e bine sã ne reamintim, dincând în când, cã în „DealulInstitutului” a

existat o echipãdin care C. Dinu,Ortelecan, VictorMarinescu, sauBãrgãunaº, erau

acum patru deceniititulari în echipa

Naþionalã!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

GOLGETERI:18 goluri: I. Pisoiu (ªoimul Bãiþa)15 goluri: Caia (Retezatul Haþeg)14 goluri: Ad. Dolha (Inter Petrila)

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

VESTUL VS. ESTUL

Bucuria petrilenilor la golul egalizator din turulactualului campionat, în meciul cu Hercules Lupeni

Arbitrul Valentin Gavrilã„urmãrindu-l” pe Alex Harangozo(I), în meciul din tur, Inter Petrila -

Hercules Lupeni 2-1

Dan Voicu (Hercules) ºi Avram Moldovan (Inter), doi antrenori cu rezultate bune

în acest campionat pentru echipele lor