Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: cronicavj@gmail.com � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 170

Joi, 19 iulie 2012

Cu ochii de sticlã pepetroºeneni

Administraþialocalã de laPetroºani a

finalizatproiectul de

supravegherevideo

P roiectul privind instalarea unui sistem

de supraveghere video în centrul municipiuluiPetroºani a fost finalizat.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Valea Jiului în spaþiul virtualE xistã site-uri care promo-

veazã Valea Jiului. Astfel,cei care vor sã îºi facã o imaginede ansamblu o pot face prin inter-mediul siteurilor de socializare...

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

La UP, nu semai continuã

demersulacreditãrii

nejustificateC âþiva studenþi de la

Universitatea Petroºani,secþia Informaticã din cadrulFacultãþii de ªtiinþe, au recla-mat faptul cã au fost nevoiþisã-ºi susþinã licenþa la AlbaIulia, ceea ce a implicat banimulþi cheltuiþi din buzunarelelor ºi aºa destul de subþiri.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111

ComplexulEnergetic

Hunedoara vaavea sediul înValea Jiului

S indicaliºtii din minerit ºicei de la Termocentrala

Paroºeni au cãzut de acord caodatã cu înfiinþareaComplexului EnergeticHunedoara, sediul acesteiinstituþii economice trebuie sãfie neapãrat în Valea Jiului.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

PPAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Parlamentari pe bani mulþi

AApprrooaappee oo ssuuttãã ddee mmiiiiddee lleeii lluunnaarr ppeennttrruu

77 ddeeppuuttaaþþii hhuunneeddoorreennii

P arlamentari pe banimulþi. Statul român

îi plãteºte pe angajaþi.Aici ne referim la parlamentari. ªi dacã nereferim la statul român,putem spune la români,pentru cã parlamentariisunt plãtiþi din baniinoºtri, ai tuturor. Studiul privind cheltuielile parlamentari-lor începe cu deputaþii.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:cronicavj@gmail.com

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU(ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE(luizaandronache@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Atenþie se trage!Primãria municipiului Petroºani, aducela cunoºtinþa populaþiei cã în data de

25 IULIE 2012, ÎNTRE ORELE 09.00 - 14.00,I.J.J. Hunedoara va executa ºedinþe

de tragere în poligonul Maleia.

Pentru buna desfãºurare a acestoractivitãþi ºi prevenirea accidentelorvã rugãm sã respectaþi urmãtoarelereguli din zona poligonului:

- respectaþi tabliþele ºi panourile instalate pe cãile de acces sprepoligon, fanionul roºu instalat pestâlpul din adâncimea poligonului,precum ºi indicaþiile personalului mil-itar aflat în pazã;

- informaþi-vã asupra pericolului la care vã expuneþi la intrarea înzona poligonului pe timpul executãrii ºedinþelor de tragere.

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Gadgeturi, Gadgeturi,12:45 Grupul Vouã (r)13:15 Fosta mea iubire (r)15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Cuscrele 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Copii contra pãrinþi

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Prodanca ºi Reghe:Aventura americanã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos1:00 Lege ºi ordine

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r)12:00 Lois ºi Clark (s) (r)13:00 ªtirile Pro TV16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 Ostatici subacoperire 22:30 ªtirile Pro TV

9:30 Naufragiaþii (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râsPopcorn

13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Casa noastrã 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Curat, murdar? 21:30 Fete Bune 22:15 Trãsniþii

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:15 TV BAC 11:30 Magazin JocurileOlimpice (r)11:50 Zoom12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului13:20 Legendele palatului14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Info electoral20:05 Referendum 21:00 Hoþii de diamante 22:10 Mihai I Regeleromânilor

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI PETROªANIanunþã cã pe perioada de cod portocaliu, persoanele care

sunt într-o situaþie de urgenþã pot apela numãrul de telefon 0254.541.114 din cadrul

Primãriei municipiului Petroºani pentru a fi ajutate.

Primar, Tiberiu Iacob-Ridzi Întocmit, Mãlina Neluþu

P refecturaHunedoara

vrea sãdemareze uncontrol la cen-trele de colectarea fierului vechidin judeþulHunedoara.Multe dintre elefuncþioneazã în„puncte cheie”,adicã în imedia-ta vecinãtate aunor firme prã-duite periodic de„magneþi”.

Sute de centre defier vechifuncþioneazã în judeþulHunedoara, acesteaavând avizulPrefecturiiHunedoara, conformlegislaþiei în domeniu.Cele mai multe suntîn Valea Jiului,municipiulHunedoara, ori înCãlan, adicã exactacolo de unde mag-neþii au ce fura. ªi,mai mult decât atât,sunt construite în ime-diata vecinãtate orichiar lângã gardulobiectivelor econo-mice vizate de ceicare trãiesc din vân-zarea fierului vechi.Prefectul judeþuluiHunedoara, SorinVasilescu,recunoaºtecã, de multe ori,

amplasarea acestoraîncurajeazã furtul defier vechi ºi promite oatentã verificare a lor.„Într- adevãr, se încu-rajeazã furtul de fiervechi, dar este o legis-laþie destul de permi-sivã. În urmãtoareaperioadã, o sã mãocup ºi de aceastãproblemã”, a declaratSorin Vasilescu.

Chiar ºi edilii hune-doreni recunosc cãnumãrul mare al cen-trelor de colectare afierului vechi reprezin-tã o problemã, pentrucã multe acceptãorice, inclusivcapacele de canal sus-trase de pe domeniulpublic. De exemplu,la Lupeni, primãria adecis sã suspendeactivitatea firmelor decolectare a fieruluivechi, din cauzanumãrului extrem de

mare al acestor sus-trageri. Iar mãsura aavut rezultatele scon-tate. În ultimaperioadã nu s-a maifurat niciun capac decanal de pe razamunicipiului Lupeni,spune primarul loca-litãþii, CornelResmeriþã. Edilul dinLupeni a decis sã iaaceastã hotãrâre înluna aprilie, dupã cedoi tineri au furat gar-dul cimitirului din

municipiul hunedore-an ºi, în plus, în doarcâteva zile s-au furatzeci de capace decanal. În consecinþã, afost dat un ordin deprimar prin care afost suspendatã activi-tatea celor 10 centrede colectare a fieruluidin localitate pe motivcã, dacã hoþii nu vormai avea unde sãvândã „marfa”, nuvor mai fura.

CarmenCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

P roiectul privindinstalarea unui

sistem de supravegherevideo în centrulmunicipiului Petroºania fost finalizat. Valoareafinalã a proiectului,rezultatã în urmaimplementãrii, este de630.437,15 lei (TVAinclus), din care va-loarea finanþãrii neram-bursabile este de:535.655 lei.

Este vorba despre bani veniþide la Uniunea Europeanã ºi dela bugetul de stat. Prinrealizarea acestui proiect s-aurmãrit creºterea calitãþii vieþiiºi a siguranþei cetãþenilor prindescurajarea actelorinfracþionale, prevenireafaptelor antisociale, comba-terea furturilor, a delicvenþeijuvenile, a faptelor stradaleantisociale.

„Cel mai important aspecteste cã acest sistem are rolul dea preveni eventualele fapteinfracþionale sau antisociale. În

plus am creat ºi 4 noi locuri demuncã. Nu sunt multe dar nicipuþine ºi, pânã la urmã, estebine cã sunt. Dacã vor existascurgeri de informaþii sau ima-gini, ceea ce nu cred cã se vaîntâmpla, cei vinovaþi vorsuporta rigorile legii”, adeclarat Tiberiu Iacob – Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani. Dupã cum a maiprecizat acesta, pe viitor, se vaîncerca extinderea sistemului ºiîn alte zone ale localitãþii. „Negândim sã extindem sistemulde supraveghere stradalã ºi înalte zone. De exemplu, în par-curi, acestea fiind cele maiafectate de distrugereamobilierului cu care suntdotate”, a mai spus TiberiuIacob – Ridzi.

Printre cei prezenþi la con-ferinþa în cadrul cãreia a fostprezentatã finalizarea proiectu-lui s-a aflat ºi Alin Mecleº,reprezentantul operatoruluicare a furnizat ºi montat

echipamentele electronice.„Este un sistem cu mult pestemedie, asta ca sã nu spun cãeste cel mai performant, la oraactualã. Am ales un brandfoarte cunoscut. Imaginile vor fistocate pe termen de 30 de zileºi, þin sã precizez, acestea nuvor ajunge pe internet sau înalte pãrþi. Glumind, vreau sãspun cã nimeni nu trebuie sã seteamã de faptul cã ar putea sãfie vãzut de soþie, în timp ce seplimbã prin centru cu vreo pri-etenã. Astfel de probleme suntexcluse”, a declarat AlinMecleº.

Centrul de monitorizare alsistemului de supravegherevideo este amenajat într-oîncãpere dotatã cu un ansamblude echipamente IT pentruînregistrarea, stocarea ºi prelu-crarea datelor tip imagine. Prinproiect au fost create ºi 4 locuride muncã, în cadrul centruluide monitorizare, acesta fiind unalt rezultat al proiectului.

Sistemul de supravegherevideo amplasat în centrulmunicipiului Petroºani sebazeazã pe 10 camere mobileºi 2 fixe, poziþionate pe stâlpiide iluminat stradal. Zoneleurmãrite sunt Piaþa Victoriei,Parcul pensionarilor, Parcul

Comunitatea Europeanã,Parcul Romtelecom, Parcul I.L. Caragiale ºi strãzile 1Decembrie 1918, NicolaeBãlcescu, precum ºi intersecþiiledintre cele douã strãzi.

Mircea NISTORRaul IRINOVICI

Cu ochii de sticlã pe petroºeneni

Administraþia localã de la Petroºani a finalizatproiectul de supraveghere video

D oru Boantaîn locul lui

Dorin Curtean.Dorin Curtean afost ales cã ºiconsilier local aloraºului Petrila.El nu poate ducela inceplinireacest statul dincauza faptului cãeste ºi city man-agerul oraºului.

Astfel, Curtean aoptat pentru a-ºipãstra cea din urmãfuncþie, el înaintân-du-ºi demisia dinforul legislativ. Ieri

(miercuri-n.r.) înlocul lui Curtean afost validat ca ºiconsilier local alPartiduluiConservator, DoruBoanta. El a fãcutparte ºi din vechealegislaturã, doar cãatunci a fost consili-er din partea

Partidului DemocratLiberal. DoruBoanta a pãrãsitbarca lui Pãducel lamomentul în careprimarul în funcþienu a acceptat candi-datura lui Curteandin partea democratliberalilor.

Raul IRINOVICI

PPPPrrrreeeeffffeeeeccccttttuuuurrrraaaa HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa,,,, ccccuuuuoooocccchhhhiiii iiii ppppeeee cccceeeennnnttttrrrreeeelllleeee ddddeeee ffff iiiieeeerrrr vvvveeeecccchhhhiiii

Înlocuire de consilieri la Petrila

M agistraþii,Tribunalului

Hunedoara din Deva s-aupronunþat în legãturã cucererea de arestare preven-tivã, formulatã de procuroriîn cazul lui Daniel Popa.

Bãrbatul de 39 de ani, dinsatul hunedorean Bobâlna,comuna Rapoltu Mare, a fostacuzat cã i-a distrus copilãriafiicei sale vitrege, pe care a vio-lat-o în repetate rânduri. La tri-bunal a venit ºi mama copileipe care acesta a molestat-o, darfemeia a refuzat sã dea vreodeclaraþie cu privire la celeîntâmplate cu fata sa, care areacum aproape 16 ani. Instanþade la Tribunalul Hunedoara adispus ca pe numele lui DanielPopa sã fie emis un mandat dearestare preventivã, pe operioadã de 29 de zile.

Bãrbatul s-a întors în arest ºiurmeazã sã fie judecat pentruviol în formã agravantã ºi con-tinuatã. Daniel Popa a negattoate aceste acuzaþii, spunândcã totul nu este decât oînscenare. În cursul zilei de joi,un alt bãrbat, Silviu Opriº, învârstã de 19 ani a fost arestatpreventiv, tot pentru viol. ªi încazul acestuia, magistraþiiurmeazã sã se pronunþe asuprafaptei sale.

VVVViiiioooo lllluuuurrrr iiii llll eeee sssseeee þþþþ iiii nnnn llll aaaannnnþþþþ îîîî nnnn HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 201244 Actualitate

T raficul rutier prinDefileul Jiului este

îngreunat ºi poatedeveni chiar periculospentru ºoferi. Drumulnaþional care leagãoraºul Petroºani deTârgu Jiu (DN 66) estegrav afectat din cauzalucrãrilor începute lainfrastructurã rutierã ºidin cauza stâncilor carecad.

Astfel, starea avansatã dedegradare a ºoselei ºi lucrãrilela infrastructurã rutierã leprovoacã neplãceri conducãto-rilor auto care tranziteazãzona.Conform informaþiilor de pesite-ul Companiei Naþionale deAutostrãzi ºi Drumuri NaþionaleRomânia (CNADNR), conducã-torii auto mai pot întâmpinaprobleme în trafic din cauzaalunecãrilor zidurilor de sprijinºi a parapeþilor de pe marginea

carosabilului.Pe anumite segmente de drumcirculaþia se desfãºoarã doar peun singur sens de mers.Conform CNADNR, lucrãrilede reabilitare a carosabilului peDN 66, Petroºani - Târgu Jiu,vor fi demarate în funcþie defondurile alocate.Cei de la CNADNR au pregãtitproiectul pentru reabilitare dru-mului, acesta fiind în faza deiniþiere a licitaþiei.Lucrãrile de reabilitare vor fi

executate pe o porþiune deaproximativ 34 de kilometri,între km 93+500-126+000,Bumbesti Jiu-Petrosani.Fondurile de finanþare vor fisuportate în proporþie de 50de procente de BancaEuropeanã de Investiþii, iarcealaltã jumãtate de Guvern.

Compania Naþionalã deAutostrãzi ºi Drumuri Naþionalea scos la licitaþie un proiect înurma cãruia vã fi reabilitattronsonul de drum ce face legã-

tura între municipiul Petroºaniºi localitatea gorjeanã BumbestiJiu. Conform documentelor,aici se vor efectua lucrãri deranforsare a sistemului rutierexistent.

Valoarea contractului esteestimatã între 200 ºi 250 demilioane de lei noi. Perioadade finalizarea a lucrãrilor estede 2 ani de la data atribuiriicontractului.

Raul IRINOVICI

Trafic rutier îngreunat pe Defileul Jiului

S ocietatea con-dusã de

preºedintele PSDPetroºani, totodatãºi consilier local,Ioan Rus, aredatorii de peste 460de mii de lei labugetul local, sumãce reprezintãimpozite locale nea-chitate.

Societatea aresechestru instituit deinspectorii fiscali dincadrul Biroului Taxe ºiImpozite al municipalitãþiiPetroºani, însã încearcãsã-ºi stingã din creanþãprin virarea în conturile„finanþelor locale” în modregulat a unor sume de

bani. „Datoria SOCOMUnirea este de 461 demii de lei, însã fac pre-cizarea cã societateaplãteºte din datorie, sumenu foarte mari darplãteºte”, precizeazãpurtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani,

Nicolae Taºcã. SOCOMUnirea apare cu debite ºipe lista Direcþiei Generalea Finanþelor Publice aJudeþului Hunedoara.Societate la care Ioan Ruseste preºedinte are datoriide peste 888 de mii de leiºi ocupa poziþia cunumãrul 48 pe lista pri-milor 100 de datornici aijudeþului întocmitã deDGFP Hunedoara. Deprecizat ºi în acest caz cãsocietatea încerca sã-ºistingã din datorie prineºalonare la platã. DacãRus face eforturi de a-ºistinge datoriile cãtrebugetul Petroºaniului, alþidatornici nu mai plãtesc ºi

existã premisele cã nicinu vor mai plãti dindatorii. Astfel, pe listadatornicilor la bugetulPetroºaniului, pe lângãdeja obiºnuiteleUPSRUEEM ºi UMIROM- firmã despre care s-aspus cã a fost controlatãde fostul prefect deHunedoara, AurelianSerafinceanu, se mai aflãºi SERVMIN aflatã în fali-ment ºi la care ServiciulLocal de Taxe ºi ImpozitePetroºani s-a înscris lamasa credalã de undesperã sã mai recuperezeceva dupã vânzareaactivelor societãþii.

Maximilian GÂNJU

N efiindmembru al

vreunuia din partidele aflateacum la putere,AlexandruLãutaru a fostschimbat dinfuncþia de inspec-tor general ºcolaral Inspectoratuluiªcolar JudeþeanHunedoara.

Acesta a fost puspe liber în baza unuiordin emis de cãtreMinisterul Educaþieiºi Cercetãrii.

De acum înainteLãutaru va fi profe-

sor de matematicãla Colegiul Naþional„Mihai Eminescu”din Petroºani.

„Nu pot sã spuncã aceastã eliberaredin funcþie nu mi-alãsat un gust amar.Asta este, încondiþiile în care înRomânia se mergepe criterii politice ºinu se þine seama decele de competenþã.Ce-mi pare rãu estecã am demarat oserie de proiectemenite a contribuila dezvoltareaînvãþãmântuluihunedorean ºi nuam fost lãsat sã le

finalizez.Sper caurmaºulmeu sãfacã maimulte”, aspus fostulºef alînvãþãmân-tului hune-dorean. Înlocul luiAlexandruLãutaru, în funcþiade inspector ºcolargeneral a fost numitConstantin Huþan,directorul adjunct alColegiului Naþional„Iancu deHunedoara”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Firma condusã de Rus - singuracare-ºi plãteºte din datorii

Lãutaru a revenit la „Mihai Eminescu”

L ucrãrile derefacere a

zonei PetroºaniNord sunt peultima sutã demetri, astfel cãcentrul civiceste aproapegata.

Începând de lapiatra cubicã ºidalele de granitcare s-au folosit lapavarea zonei, con-tinuând cumontareacamerelor desupraveghere pestâlpi ºi cu recon-figurarea spaþiilorverzi sau amena-jarea fântânilorarteziene, zonacentralã aPetroºaniului aratãaltfel. PrimarulTiberiu Iacob Ridzia fãcut ieri o vizitãîn teren, pentru asta de vorbã cuconstructorul.Prima oprire a fostîn locul unde se vaamenaja o fântânãartezianã. “Aici, înCentrul Civic va fi

o fântânã artezianãcu un concept maimodern în sensulcã jeturile de apãvor fi într-o formãmai deosebitã. Lanoi nu ºtiu sã maiexiste aºa ceva,pentru cã jeturilevor pleca direct dinpaviment ºi practic,se va putea circulaºi prin fântânã, casã zic aºa”, ne-adeclarat TiberiuIacob Ridzi, pri-marul MunicipiuluiPetroºani.

De asemenea, ºicopiii vor avea unspaþiu al lor în cen-trul civic. Aici,printre altele, sevor amenaja locuride joacã noi, iarzona adresatãmicuþilor va fidestul de mare.“Suntem în loculundeva va fi acelmini amfiteatru, încare, sigur, se vorputea desfãºura ºimici spectacolepentru copii. Dealtfel, eu cred cã

întreaga zonã va fiuna de promenadãºi relaxare”, a maispus primarul IacobRidzi la faþa locului.Cum cãldura per-sistã de câteva sãp-tãmâni, iar munci-torii mai au puþinde la lucru înPetroºani Nord,patronii de baruri ºirestaurante nu aumai stat pe gânduriºi au scos teraseleafarã. Câteva

localuri din centruau fãcut asta chiarºi atunci cândîntreaga zonã eraun adevãrat ºantier.Termenul definalizare al proiec-tului de amenajarea Centrului Civic,care cuprinde ºimodernizarea zoneiBrãdet, este pre-conizat pentrusfârºitul luni august.

LuizaANDRONACHE

Centrul civic de la Petroºani este aproape gata

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 2012 Actualitate 5

B ãrbatul dinlocalitatea

Petrila care a încer-cat sã-ºi dea foc,luna trecutã, într-osecþie de votare dinlocalitate ºi maiapoi în faþaJudecãtorieiPetroºani, nurenunþã la intenþiasa. Ioan Juraameninþã cã se vaincendia astãzi (joi)19 iulie, într-o salãde ºedinþã aJudecãtorieiPetroºani unde areun proces pe rol cuo rudã pe care oacuzã cã i-a luat oproprietate.

Protestatarul susþine cãnu are probleme psihiceºi are ºi un documentdoveditor pe care-l vaface public în ziua protes-

tului. Jura a fãcut solic-itãri atât la Primãriamunicipiului Petroºani,cât ºi la Poliþie pentru a ise permite sã recurgã laaceastã modalitateextremã de protest,cerere care nu ar putea fiautorizatã niciodatã dupãcum i-au explicatautoritãþile. Ioan Jura areprobleme cu un teren,pentru care are un litigiupe rolul instanþei. Elsusþine cã protestul luiextrem este provocat deneregulile pe care i leface statul prin diferiteautoritãþi. Protestatarul afost convocat atât laPetrila la poliþie cât ºi laPetroºani unde i s-a expli-cat cã un asemeneaprotest pune în pericolatât viaþa lui cât ºi a altorpersoane. Jura susþine cãl-a anunþat de intenþia sade astãzi ºi pe preºedin-tele JudecãtorieiPetroºani, dar ºi pejudecãtorul care-i judecãcauza.

Maximilian GÂNJU

S indicaliºtii dinminerit ºi cei

de laTermocentralaParoºeni au cãzutde acord ca odatãcu înfiinþareaComplexuluiEnergeticHunedoara, sediulacestei instituþiieconomice trebuiesã fie neapãrat înValea Jiului.

Reprezentanþii mine-rilor de la CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani ºi cei ai ener-geticienilor de la SCElectrocentrale Paroºenis-au întâlnit marþi, pentrua pune bazele unei

colaborãri sindicale faþãde ideea înfiinþãriiComplexului EnergeticHunedoara, iar în urmadiscuþiilor sindicaliºtii auajuns la concluzia cã tre-

buie sã susþinã împreunãideea ca sediul CEH sãfie în regiunea minierã.Din complexul care se

sperã cã va fi realitate lafinele lunii viitoare, vorface parte termocen-tralele Mintia-Deva,Paroºeni-Vulcan ºiCompania Naþionalã a

Huilei cu cele patru sub-unitãþi viabile. Liderii desindicat de la SEParoºeni ºi cei ai mine-

rilor din SindicatulMuntele au discutat ºidespre construirea unuinou grup energetic deminim 250 MW la uzinaelectricã din Valea Jiului.„Propunerea celor de laSindicatul Muntele a fostagreatã ºi de ministrulEconomiei, DanielChiþoiu, ºi este asumatã

printr-un protocol sem-nat în data de 10 iulie2012”, susþin lideriisindicali.

Maximilian GÂNJU

Nu renunþã la intenþiade a-ºi da foc

Complexul Energetic Hunedoarava avea sediul în Valea Jiului

F osta platformãindustrialã pe care

a funcþionat Uzina dePreparare a CãrbuneluiLivezeni-Petroºani areîncã o destinaþieincertã. Dacã iniþial s-adorit crearea unui parcindustrial dupãfinalizarea lucrãrilor deecologizare, acummunicipalitatea aºteap-tã propuneri ºi investi-tori puternici ºi serioºi.

O firmã foarte puternicã ºicare sã investeascã masiv în„capitala” Vãii Jiului oferindastfel locuri de muncã este depreferat de cãtre edilii dinPetroºani. Aceºtia ar fi deacord sã punã la dispoziþiainvestitorului teren din zonafostei platforme industriale,însã nu ar vrea „ciopârþirea” în

bucãþele a celor peste 12hectare de teren. „Noi vrem uninvestitor foarte puternic cu oofertã serioasã care sã-ºideschidã acolo o afacere.Decomandatã nu sunt solicitãride la astfel de investitori ºi încãnu ºtim ce se va realiza acolo.Lucrãrile de ecologizare s-auîncheiat”, a declarat primarulmunicipiului Petroºani, TiberiuIacob Ridzi. Pânã acum au exi-stat douã propuneri pentru uti-

lizarea fostului perimetru minierajuns dupã ecologizare în pro-prietatea administraþiei publicelocale. Prima propunere erarealizarea unui parc industrial ºicealaltã construirea unui „satde vacanþã”, sau mai exactcentre de cazare pentru turiºticu parcare ºi alte facilitãþi datfiind faptul cã din apropierepleacã ºi telegondola care urcãîn Staþiunea Parâng.

Maximilian GÂNJU

Primãria Petroºani aºteaptã uninvestitor puternic

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Z eci de vizitatoriau trecut sã-l

vadã pe puiul dezimbru nãscut înurmã cu doar câtevazile în Rezervaþia dinPãdurea Slivuþ –Haþeg. Cei maiîncântaþi au fostcopiii, pentru care„bebe – zimbrul” esteprincipalul punct deatracþie al rezervaþie.

Rezervaþia de Zimbrii dela Haþeg are un nou„locatar”. Un pui de zimbrua vãzut lumina zilei în urmã

cu circa douã sãptãmâni,iar mama sa este Rozina, ozimbroaicã nãscutã acumtrei ani tot în captivitate.Naºterea a fost asistatã dedoi medici veterinari, dar,din fericire, totul a decursnormal. Rozina a adus pelume un pui sãnãtos tun,de peste 30 de kilograme,care a fost þinut totuºi o

perioadã în carantinã, aºacum este procedura. Acum,pentru el ºi mama lui a fostamenajat un þarc special –aºa cum s-a întâmplat ºi încelelalte cazuri, pentru pro-tecþia zimbriºorului, care arfi putut fi atacat de ceilalþizimbri adulþi. „Avem unpuiºor, care are douã sãp-tãmâni. Acum el este þinut

în þarc, împreunã cu mamalui”, ne-a declarat HoreaGolea, purtãtorul de cuvântal Direcþiei SilviceHunedoara, de careaparþine Rezervaþia dinPãdurea Slivuþ. ªi, în scurttimp, acesta va fi integratîn comunitatea de zimbri.

Alte douã femele de aicisunt gestante ºi în câtevasãptãmâni vor aduce puiipe lume, un momentextrem de important, cuatât mai mult cu cât zim-brii fatã o datã la 3 ani.

Ultimul pui de zimbru avãzut lumina zilei în urmãcu trei ani, iar pozele cu elfac ºi acum deliciul celorcare vin aici. Povestea lui afãcut înconjurul þãrii curapiditate, dupã ce mamalui l-a respins, iar îngrijitoriil-au crescut cu biberonul.Zimbriºorul, botezatRomeo, venit pe lume multprea aproape de celãlaltpui, adicã dupã numai unan, iar mama lui a refuzatsã-l hrãneascã. Îngrijitoriiau fost nevoiþi sã-l izolezepe micul Romeo de restul

zimbrilor, ca sã nu fie rãnitsau chiar ucis. Ulterior,dupã ce a mai crescut,lucrurile s-au rezolvat, iarpuiul a putut sã stea liniºtitalãturi de ceilalþi membri aicomunitãþii de zimbrii de laHaþeg, care gãzduieºte înprezent 6 falnice exem-plare ºi puiul nou-nãscut.

Rezervaþia a fost înfi-inþatã în anul 1958, cândaici au fost aduse dinPolonia 2 exemplareadulte. De acest momentîºi aduce bine aminteVladimir Brilinski, al cãruitatã a fãcut parte din dele-gaþia care a adus zimbriidin Polonia: „În iarna lui1958, o delegaþie aDirecþiei SilviceHunedoara, din care fãceaparte ºi tatãl meu, a fost înPolonia, împreunã cuMihail Sadoveanu ºi auadus o percehe de zimbrii,care se numeau Podarec ºiPolonka. Îmi aduc amintefoarte bine momentulrespectiv, când Podarec acoborât dintr-un TIR, aveao tonã ºi jumãtate la

momentul respectiv, era unanimal extrem de blând,dar care impresiona prinmãrime, prin forþã. Înschimb, Polonka, perechealui, era foarte agresivã”. Iarlocaþia, spune Brilinski, nua fost aleasã întâmplãtor, ciîn urma unor studii fãcutela nivel naþional. Celor doi,li s-au alãturat, în 1963,alte douã exemplare, iar

prin înmulþire pe cale natu-ralã trei ani mai târziu aicierau deja 9 zimbri. Pânã în1982, rezervaþia a fostpepinierã pentru alte locaþiisimilare din þarã, pentru cãaici le mergea bine. La oraactualã, rezervaþia seîntinde pe 5 hectare deteren ºi este împãrþitã îndouã compartimente. Oparte o reprezintã terenul

deschisã, cu umbrare pen-tru vizitare, adicã un hectarºi jumãtate de teren, iar aldoilea compartiment, carese întinde pe 3,5 hectareeste zona unde zimbriiînnopteazã, terenul fiindacoperit cu vegetaþieforestierã.

Carmen COSMAN

Î n curând, laUricani tre-

buie sãdemarezelucrãrile dereabilitare ºimodernizare acasei de culturã,un proiect decare se vorbeºtede câþiva aniaici. Licitaþia s-a fãcut deja,iar firmacâºtigãtoare artrebui sã intreîn teren în câte-va zile.

“Am fost sãptãmâ-na trecutã laBucureºti ºi am discu-tat cu domnulpreºedinte care i-aluat locul domnuluiHoarã de la ANDZM,iar sãptãmâna aceas-ta, normal, con-tractele ar trebui sãfie semnate. Firma artrebui deja sã seapuce de treabã, pen-tru ca prin toamnã sãavem lucrareaaproape gata”, adeclarat DãnuþBuhãescu, primarulOraºului Uricani

Lucrurile s-au

miºcat atât de greu,pentru cã, mai spuneprimarul, au existatdubii cu privire lasuma cu care proiec-tul a fost licitat.

“Evaluarea eraundeva la aproape18 miliarde de leivechi, iar o firmã dinOradea a câºtigat cuvreo 11 miliarde.Totul a durat câtevaluni, pentru cã ne-amgândit: dom’le , oarese executã lucrarea labanii ãºtia?! Asta erasingura problemã.Dacã existã garanþiacã firma, cu aceºtibani puþini cu care acâºtigat, va facelucrarea. Noi sperãmsã o execute, pentrucã am avut o expe-rienþã cu podul de laValea de Brazi undeo firmã a câºtigat lamai puþin de jumãtatedin preþ dupã care aplecat, a intrat în fali-ment ºi ne-a lãsat cupodul aºa ”, a maiafirmat Buhãescu.

Aceastã clãdire,Casa de Culturã, în

urmã cu câþiva ani atrecut prin câtevareparaþii, însã mi-nime, În prezent, edi-ficiul are nevoie de oreabilitare serioasã, înspecial în interior.

κi aºteaptã rândulºi Centrul Cultural dinAninoasa

Centrul CulturalAninoasa va intra înmaxim douã sãp-tãmâni în reabilitaretotalã. Primãria dinlocalitate a primit ok-ul pentru acestproiect finanþat înmare parte din fon-duri de la MinisterulDezvoltãri, astfel cãmuncitorii ar trebui sã

vinã aici cât maicurând. “Am depusacest proiect anul tre-cut la Minister, darîntre timp am refãcuto parte din el, l-amscos la licitaþie ºi s-aºi adjudecat de firmaColoseum dinOradea. Sãptãmânaviitoare se va semnacontractul ºi probabilvor veni cei de lafirmã aici, pentru cãse ºi pot apuca delucru”, ne-a declaratNicolae Dunca, pri-marul OraºuluiAninoasa. Proiectulprevede reabilitareatotalã a centrului cul-tural, respectiv insta-

laþia electricã, sani-tarã, tencuireapereþilor, reamena-jarea unei vechipopicãrie ºi moder-nizarea sãlii de spec-tacole. De altfel, încontract se stipuleazãfaptul cã toatãlucrarea trebuie sã fiegata pânã în toamnã,respectiv luna sep-tembrie sau cel multoctombrie. Acestobiectiv nu a benefici-at aproape deloc dereparaþii în ultimiiani, iar în prezent seaflã într-o stare dedegradare.

LuizaANDRONACHE

IIIInnnn ssssffffâââârrrrººººiiii tttt ,,,, sssseeee rrrreeeeaaaabbbbiiii llll iiii tttteeeeaaaazzzzãããã CCCCaaaassssaaaaddddeeee CCCCuuuullll ttttuuuurrrrãããã ddddeeee llllaaaa UUUUrrrr iiiiccccaaaannnniiii M arº la Lupeni.

ReprezentanþiiUniunii Social Liberaleorganizeazã mai multemitinguri în localitãþilejudeþului. Acestea suntîndreptate împotriva luiTraian Bãsescu.

Astfel, astãzi (joi-n.r.) la Lupeni areloc un eveniment de acest gen., jan-darmii hunedoreni vor asigura ordineapublicã pe timpul desfãºurãrii unuimarº organizat în municipiul Lupeni,pe itinerariul Piaþa Cina - PiaþaBãrbãteni. Pentru cã marºul sã sedesfãºoare în condiþii optime, traficulva fi restricþionat intre Piaþa Cina ºiPiaþa Barbateni. De asemenea, jan-darmii hunedoreni asigurã ordineapublicã la manifestaþiile de protestorganizate, zilnic, în Piaþa Victorieidin municipiul Deva, în intervalul orar

20.00-22.00.Cele douã adunãri publice au fost

declarate în prealabil ºi aprobate deadministraþia publicã din localitãþile maisus menþionate. Preºedintele PSDHunedoara, Laurenþiu Nistor a precizatcare sunt obiectivele miºcãrilor stradale.

“Este un marº prin care le oferimcetãþenilor sã îºi exprime poziþia faþã deTraian Bãsescu ºiº a înþeleagã cã tre-buie sã zicã DA la referendum. Bãsescunu a respectat Constituþia ºi a subminatGuvernul, dar ºi premierul”,a precizatNistor.

Mãsurile de ordine publicã adoptatede jandarmi, poliþiºti, pompieri ºipoliþiºti locali au ca principal obiectivdesfãºurarea în condiþii de normalitateºi legalitate a adunãrilor publice, curespectarea dreptului de exprimareliberã a opiniilor de cãtre participanþi,precum ºi a drepturilor celorlalþicetãþeni.

Pregãtiri pentru mitingul USL de la Lupeni

Dispãrutul afost „recuperat”D upã douã sãptãmâni,

minorul dat ca dis-pãrut de cãtre familia sa dinAninoasa a fost gãsit decãtre poliþiºti, în Petrila.

Acesta plecase de acasã în datade 30 iunie ºi a fost descoperit într-oscarã de bloc din oraºul din estul Vãii

Jiului. „Minorul a fost depistat peraza oraºului Petrila în urma uneiacþiuni efectuate, pe linie de minori,de cãtre poliþiºtii din Aninoasa.Acesta a fost încredinþat familiei”, aprecizat comisarul Cristian Tatra,ofiþer Investigaþii Criminale în cadrulPoliþiei oraºului Aninoasa. Copilul, învârstã de 15 ani, provine dintr-ofamilie dezorganizatã ºi, dupã cum aprecizat, a plecat de acasã în urmaunei dispute verbale avute cu mamasa.

Mircea NISTOR

Un pui de zimbru – principala atracþie a Rezervaþiei din Pãdurea Slivuþ

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 18 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

Z eci de vizitatoriau trecut sã-l

vadã pe puiul dezimbru nãscut înurmã cu doar câtevazile în Rezervaþia dinPãdurea Slivuþ –Haþeg. Cei maiîncântaþi au fostcopiii, pentru care„bebe – zimbrul” esteprincipalul punct deatracþie al rezervaþie.

Rezervaþia de Zimbrii dela Haþeg are un nou„locatar”. Un pui de zimbrua vãzut lumina zilei în urmã

cu circa douã sãptãmâni,iar mama sa este Rozina, ozimbroaicã nãscutã acumtrei ani tot în captivitate.Naºterea a fost asistatã dedoi medici veterinari, dar,din fericire, totul a decursnormal. Rozina a adus pelume un pui sãnãtos tun,de peste 30 de kilograme,care a fost þinut totuºi o

perioadã în carantinã, aºacum este procedura. Acum,pentru el ºi mama lui a fostamenajat un þarc special –aºa cum s-a întâmplat ºi încelelalte cazuri, pentru pro-tecþia zimbriºorului, care arfi putut fi atacat de ceilalþizimbri adulþi. „Avem unpuiºor, care are douã sãp-tãmâni. Acum el este þinut

în þarc, împreunã cu mamalui”, ne-a declarat HoreaGolea, purtãtorul de cuvântal Direcþiei SilviceHunedoara, de careaparþine Rezervaþia dinPãdurea Slivuþ. ªi, în scurttimp, acesta va fi integratîn comunitatea de zimbri.

Alte douã femele de aicisunt gestante ºi în câtevasãptãmâni vor aduce puiipe lume, un momentextrem de important, cuatât mai mult cu cât zim-brii fatã o datã la 3 ani.

Ultimul pui de zimbru avãzut lumina zilei în urmãcu trei ani, iar pozele cu elfac ºi acum deliciul celorcare vin aici. Povestea lui afãcut înconjurul þãrii curapiditate, dupã ce mamalui l-a respins, iar îngrijitoriil-au crescut cu biberonul.Zimbriºorul, botezatRomeo, venit pe lume multprea aproape de celãlaltpui, adicã dupã numai unan, iar mama lui a refuzatsã-l hrãneascã. Îngrijitoriiau fost nevoiþi sã-l izolezepe micul Romeo de restul

zimbrilor, ca sã nu fie rãnitsau chiar ucis. Ulterior,dupã ce a mai crescut,lucrurile s-au rezolvat, iarpuiul a putut sã stea liniºtitalãturi de ceilalþi membri aicomunitãþii de zimbrii de laHaþeg, care gãzduieºte înprezent 6 falnice exem-plare ºi puiul nou-nãscut.

Rezervaþia a fost înfi-inþatã în anul 1958, cândaici au fost aduse dinPolonia 2 exemplareadulte. De acest momentîºi aduce bine aminteVladimir Brilinski, al cãruitatã a fãcut parte din dele-gaþia care a adus zimbriidin Polonia: „În iarna lui1958, o delegaþie aDirecþiei SilviceHunedoara, din care fãceaparte ºi tatãl meu, a fost înPolonia, împreunã cuMihail Sadoveanu ºi auadus o percehe de zimbrii,care se numeau Podarec ºiPolonka. Îmi aduc amintefoarte bine momentulrespectiv, când Podarec acoborât dintr-un TIR, aveao tonã ºi jumãtate la

momentul respectiv, era unanimal extrem de blând,dar care impresiona prinmãrime, prin forþã. Înschimb, Polonka, perechealui, era foarte agresivã”. Iarlocaþia, spune Brilinski, nua fost aleasã întâmplãtor, ciîn urma unor studii fãcutela nivel naþional. Celor doi,li s-au alãturat, în 1963,alte douã exemplare, iar

prin înmulþire pe cale natu-ralã trei ani mai târziu aicierau deja 9 zimbri. Pânã în1982, rezervaþia a fostpepinierã pentru alte locaþiisimilare din þarã, pentru cãaici le mergea bine. La oraactualã, rezervaþia seîntinde pe 5 hectare deteren ºi este împãrþitã îndouã compartimente. Oparte o reprezintã terenul

deschisã, cu umbrare pen-tru vizitare, adicã un hectarºi jumãtate de teren, iar aldoilea compartiment, carese întinde pe 3,5 hectareeste zona unde zimbriiînnopteazã, terenul fiindacoperit cu vegetaþieforestierã.

Carmen COSMAN

Î n curând, laUricani tre-

buie sãdemarezelucrãrile dereabilitare ºimodernizare acasei de culturã,un proiect decare se vorbeºtede câþiva aniaici. Licitaþia s-a fãcut deja,iar firmacâºtigãtoare artrebui sã intreîn teren în câte-va zile.

“Am fost sãptãmâ-na trecutã laBucureºti ºi am discu-tat cu domnulpreºedinte care i-aluat locul domnuluiHoarã de la ANDZM,iar sãptãmâna aceas-ta, normal, con-tractele ar trebui sãfie semnate. Firma artrebui deja sã seapuce de treabã, pen-tru ca prin toamnã sãavem lucrareaaproape gata”, adeclarat DãnuþBuhãescu, primarulOraºului Uricani

Lucrurile s-au

miºcat atât de greu,pentru cã, mai spuneprimarul, au existatdubii cu privire lasuma cu care proiec-tul a fost licitat.

“Evaluarea eraundeva la aproape18 miliarde de leivechi, iar o firmã dinOradea a câºtigat cuvreo 11 miliarde.Totul a durat câtevaluni, pentru cã ne-amgândit: dom’le , oarese executã lucrarea labanii ãºtia?! Asta erasingura problemã.Dacã existã garanþiacã firma, cu aceºtibani puþini cu care acâºtigat, va facelucrarea. Noi sperãmsã o execute, pentrucã am avut o expe-rienþã cu podul de laValea de Brazi undeo firmã a câºtigat lamai puþin de jumãtatedin preþ dupã care aplecat, a intrat în fali-ment ºi ne-a lãsat cupodul aºa ”, a maiafirmat Buhãescu.

Aceastã clãdire,Casa de Culturã, în

urmã cu câþiva ani atrecut prin câtevareparaþii, însã mi-nime, În prezent, edi-ficiul are nevoie de oreabilitare serioasã, înspecial în interior.

κi aºteaptã rândulºi Centrul Cultural dinAninoasa

Centrul CulturalAninoasa va intra înmaxim douã sãp-tãmâni în reabilitaretotalã. Primãria dinlocalitate a primit ok-ul pentru acestproiect finanþat înmare parte din fon-duri de la MinisterulDezvoltãri, astfel cãmuncitorii ar trebui sã

vinã aici cât maicurând. “Am depusacest proiect anul tre-cut la Minister, darîntre timp am refãcuto parte din el, l-amscos la licitaþie ºi s-aºi adjudecat de firmaColoseum dinOradea. Sãptãmânaviitoare se va semnacontractul ºi probabilvor veni cei de lafirmã aici, pentru cãse ºi pot apuca delucru”, ne-a declaratNicolae Dunca, pri-marul OraºuluiAninoasa. Proiectulprevede reabilitareatotalã a centrului cul-tural, respectiv insta-

laþia electricã, sani-tarã, tencuireapereþilor, reamena-jarea unei vechipopicãrie ºi moder-nizarea sãlii de spec-tacole. De altfel, încontract se stipuleazãfaptul cã toatãlucrarea trebuie sã fiegata pânã în toamnã,respectiv luna sep-tembrie sau cel multoctombrie. Acestobiectiv nu a benefici-at aproape deloc dereparaþii în ultimiiani, iar în prezent seaflã într-o stare dedegradare.

LuizaANDRONACHE

IIIInnnn ssssffffâââârrrrººººiiii tttt ,,,, sssseeee rrrreeeeaaaabbbbiiii llll iiii tttteeeeaaaazzzzãããã CCCCaaaassssaaaaddddeeee CCCCuuuullll ttttuuuurrrrãããã ddddeeee llllaaaa UUUUrrrr iiiiccccaaaannnniiii M arº la Lupeni.

ReprezentanþiiUniunii Social Liberaleorganizeazã mai multemitinguri în localitãþilejudeþului. Acestea suntîndreptate împotriva luiTraian Bãsescu.

Astfel, astãzi (joi-n.r.) la Lupeni areloc un eveniment de acest gen., jan-darmii hunedoreni vor asigura ordineapublicã pe timpul desfãºurãrii unuimarº organizat în municipiul Lupeni,pe itinerariul Piaþa Cina - PiaþaBãrbãteni. Pentru cã marºul sã sedesfãºoare în condiþii optime, traficulva fi restricþionat intre Piaþa Cina ºiPiaþa Barbateni. De asemenea, jan-darmii hunedoreni asigurã ordineapublicã la manifestaþiile de protestorganizate, zilnic, în Piaþa Victorieidin municipiul Deva, în intervalul orar

20.00-22.00.Cele douã adunãri publice au fost

declarate în prealabil ºi aprobate deadministraþia publicã din localitãþile maisus menþionate. Preºedintele PSDHunedoara, Laurenþiu Nistor a precizatcare sunt obiectivele miºcãrilor stradale.

“Este un marº prin care le oferimcetãþenilor sã îºi exprime poziþia faþã deTraian Bãsescu ºiº a înþeleagã cã tre-buie sã zicã DA la referendum. Bãsescunu a respectat Constituþia ºi a subminatGuvernul, dar ºi premierul”,a precizatNistor.

Mãsurile de ordine publicã adoptatede jandarmi, poliþiºti, pompieri ºipoliþiºti locali au ca principal obiectivdesfãºurarea în condiþii de normalitateºi legalitate a adunãrilor publice, curespectarea dreptului de exprimareliberã a opiniilor de cãtre participanþi,precum ºi a drepturilor celorlalþicetãþeni.

Pregãtiri pentru mitingul USL de la Lupeni

Dispãrutul afost „recuperat”D upã douã sãptãmâni,

minorul dat ca dis-pãrut de cãtre familia sa dinAninoasa a fost gãsit decãtre poliþiºti, în Petrila.

Acesta plecase de acasã în datade 30 iunie ºi a fost descoperit într-oscarã de bloc din oraºul din estul Vãii

Jiului. „Minorul a fost depistat peraza oraºului Petrila în urma uneiacþiuni efectuate, pe linie de minori,de cãtre poliþiºtii din Aninoasa.Acesta a fost încredinþat familiei”, aprecizat comisarul Cristian Tatra,ofiþer Investigaþii Criminale în cadrulPoliþiei oraºului Aninoasa. Copilul, învârstã de 15 ani, provine dintr-ofamilie dezorganizatã ºi, dupã cum aprecizat, a plecat de acasã în urmaunei dispute verbale avute cu mamasa.

Mircea NISTOR

Un pui de zimbru – principala atracþie a Rezervaþiei din Pãdurea Slivuþ

P arlamentari pe banimulþi. Statul român

îi plãteºte pe angajaþi. Aicine referim la parlamentari.ªi dacã ne referim la statulromân, putem spune laromâni, pentru cã parla-mentarii sunt plãtiþi dinbanii noºtri, ai tuturor.Studiul privind cheltuielileparlamentarilor începe cudeputaþii.

Astfel, conform datelor de peportalul Camerei Deputaþilorindica cheltuieli lunare de mii delei pentru fiecare deputat.

În luna mai, aceasta fiind ultima actualizare, pentru platadeputaþilor hunedoreni statulroman a alocat suma de 95 demii de lei. Pentru ce? Pentrudiferite cheltuieli.

Astfel, pentru cei 7 deputaþihunedoreni, în luna mai, statul a

cheluit 22.722 de lei pentruplata indemnizaþiei.

Cel mai bine plãtit deputat

hunedorean din luna mai a fost“traseistul politic” Iosif Blaga.

El a primit o indemnizaþienetã de 5068 delei. În decursulcelor patru anide când ocupaun scaun înParlamentulRomâniei, Blagaa depus doar treiinterpelãri cãtrediferiþi miniºtri.În plus, în decursul uneisingure luni aacestui an, el atrecut de la PDLla PSD ºi invers.Se pare cã încãnu ºi-a gãsitvocaþia politicã.

Trecând la

cheltuieli ajungem ºi la cheltu-ielile pe care le face statul cuparlamentarii hune-doreni. Astfel, dupãcum se ºtie ei au birouriparlamentare în diferitelocalitãþi pentru a puteafi aproape de comuni-tate, pentru a inter-acþiona mai uºor cuoamenii. ªi cheltuielileaferente birourilor par-lamentare sunt decon-tate de statul român,adicã sunt decontatedin buzunarulromanilor.

Cheltuileile aferentepersonalului angajat lacele 7 birouri parla-mentare din judeþulHunedoara ne costãlunar aproximativ

38493 de lei, adicã aproape400 de milioane de lei vechi. ªi

în ceea ce priveºte cheltuielilede personal Iosif Blaga pare sãaibã cei mai mulþi angajaþi.

În luna mai, pentru plata per-soanlului de la biroul parlamentaral lui Blaga s-a alocat suma de6755 de lei. ªi cum la birouri suntcheltuieli ºi acestea se plãtesc.

Pentru bunurile ºi serviciile de labirourile parlamentare din judeþulHunedoara s-a alocat suma de33174 de lei.

Cam acestea sunt sumele pecare le aloca statul roman înfiecare lunã pentru plata birourilorparlamentare ºi a deputaþilorhunedoreni. În plus, ei beneficiazãºi de diurnã în momentul în carese deplaseazã la Bucureºti.Aceasta reprezintã 2 la sutã dinvaloarea indemnizaþiei. Toateaceste cheltuieli sunt suportatedin banii romanilor, ei fiind ceicare contribuie la bugetul destat.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

S usþinãtorii ºi adver-sarii preºedintelui

suspendat TraianBãsescu se contreazã peInternet. Mai exact pepagina de socializareFacebook, unde zilnicutilizatorii sunt bombar-daþi cu texte ºi, mai ales,fotografii sau caricaturipro sau contra, depindede tabãra care le distribuie.

Internauþii s-au împãrþit îndouã tabere. Unii îl susþin pePreºedintele României, TraianBãsescu, alþii, din contrã, îl contestã vehement.

ªi unii ºi alþii încearcã,depotrivã, sã facã cât mai mulþiprozeliþi ºi sã întoarcã rezultateleReferendumului din data de 29iulie în favoarea lor. Înacest „joc”, care sepoartã mai ales peFacebook, site-ul desocializare utilizatde milioane de

oameni, sunt atraºi ºi oamenipolitici, susþinãtori sau nu ai luiBãsescu.

De exemplu, Raluca Turcan adistribuit o fotografie probabil dela un miting, cu o pancartã pecare stã

scris:„Bãsescu votat de 5.277.068 deromâni, Antonsescu votat dedoar 9159…”.

O altã fotografie, trucatã îiprezintã pe Crin Antonescu ºiVictor Ponta în cãmãºi denoapte într-o aprinsã bãtaie cupernele, cu explicaþia „Crin ºi

Ponta: prima noapte fãrãBãsescu”.

ªi fotografia cu Victor Ponta,pionier, de-a draepta lui NicolaeCeauºescu, încearcã sã neconvingã cât de nociv este aces-ta. Foarte multe sunt ºi ºtirile

postate în ultima perioadãdespre ce anume vrea sã

facã cuplul Ponta

–Antonescu pentru a acaparaRomânia. De ceallaltã parte, amaflat cã existã dovada cã TraianBãsescu a fost informator alsecuritãþii, ori am vãzut – într-untrucaj, evident, cum preºedintelesuspendat al României ºi fostulpremier, Emil Boc, vor ajunge sãvândã diverse lucruri în piaþa devechituri, ori o fotografie cu

Bãsescu râzând în hohote, cucomentariul „Cine il mai credepe Basescu?

În toamna lui 2009 zicea cã osã fie bine, cã nu se taie nimic,iar în primãvara lui 2010 ieºeala TV ºi tãia în carne vie. Acumzice cã vrea sã apere statul dedrept. Mi-e groazã sã mã gândesc oare ce va urma dacã

nu îl demitem...”. Sunt multe alte exemple

ºi am cules doar câteva, la întâmplare, pentru cãoricum savuroase suntimaginile, pe care pânã laurmã orice utilizator deFacebook - ori cã vrea oricã nu vrea - le vede zi de zipe pagina sa, distribuite deprieteni ori cunoºtinþe.

ªi, în cele din urmã,vorba unui alt utilizator alsite-ului de socializare.

În data de 29 iulie trebuie sã mergem la vot,indiferent dacã suntemsusþinãtori ai lui TraianBãsescu ori contestatari aiacestuia, pentru cã, pânãal urmã, decizia este apoporului, iar poporul suntem noi toþi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Rãzboiul pro sau contra lui Bãsescu s-a mutat pe Facebook

T urismul electoral lareferendum. Peste o

sãptãmânã romanii suntchemaþi la urne pentru aspune dacã sunt de acordsau nu cu demitereapreºedintelui suspendat,Traian Bãsescu.Bineînþeles, cum înRomânia legile suntevazive existã orice posi-bilitate. Astfel, dacã nereferim la legea 3/2000constatãm urmãtoarelelucruri.

“Cetãþeanul care, în ziua referendumului naþional, se aflaîntr-o altã localitate decât ceaîn care este înscris în lista electoralã poate sã îºi exercitedreptul de vot în localitatearespectivã, la orice secþie de votare,urmând a fi înscris într-o listã suplimen-tarã de cãtre preºedintele biroului elec-toral al secþiei de votare, pe baza actu-lui de identitate sau a adeverinþei careþine loc de act de identitate”, se aratãîn articolul 21 din Legea 3/2000.

În traducere liberã astã înseamnã cãorice cetãþean din afarã localitãþii încare se afla poate vota la orice secþie.Mai precis, legea favorizeazã turismulelectoral. Potrivit preºedintelui Birouluide Circumscripþie Judeþeanã,Constantin Chelcea, legea nu specificãcentralizarea datelor celor care se prezintã la urnele din localitãþile în carenu sunt domiciliaþi.

„Deocamdatã nu existã o dispoziþie

pentru evidenþa acelor persoane carese prezintã la vot. O persoanã poatevota la orice secþie, deci da, poateexista turism electoral. La fiecare secþiese va întocmi o listã cu votanþii, aceastase va transmite la Biroul ElectoralCentral, iar dacã existã cazuri de turismelectoral aceasta va fi transmisã laAutoritatea Electoral Permenenta careva sesiza organele abilitate ºi se vaîntocmi dosar penal acelor persoanecare au votat de mai multe ori”, adeclarat Constantin Chelcea.

Astfel, legea permite fraudã elec-toralã, permite cetãþenilor sã voteze demai multe ori în aeeaºi zi. În orice caz,fiecare votant îºi asuma acest risc, îºiasumã un dosar penal.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Parlamentari pe bani mulþi

Aproape o sutã de mii de lei lunarppeennttrruu 77 ddeeppuuttaaþþii hhuunneeddoorreennii

Legea turismului electoral

O persoanã, mai multe voturi în ziua

referendumului

P arlamentari pe banimulþi. Statul român

îi plãteºte pe angajaþi. Aicine referim la parlamentari.ªi dacã ne referim la statulromân, putem spune laromâni, pentru cã parla-mentarii sunt plãtiþi dinbanii noºtri, ai tuturor.Studiul privind cheltuielileparlamentarilor începe cudeputaþii.

Astfel, conform datelor de peportalul Camerei Deputaþilorindica cheltuieli lunare de mii delei pentru fiecare deputat.

În luna mai, aceasta fiind ultima actualizare, pentru platadeputaþilor hunedoreni statulroman a alocat suma de 95 demii de lei. Pentru ce? Pentrudiferite cheltuieli.

Astfel, pentru cei 7 deputaþihunedoreni, în luna mai, statul a

cheluit 22.722 de lei pentruplata indemnizaþiei.

Cel mai bine plãtit deputat

hunedorean din luna mai a fost“traseistul politic” Iosif Blaga.

El a primit o indemnizaþienetã de 5068 delei. În decursulcelor patru anide când ocupaun scaun înParlamentulRomâniei, Blagaa depus doar treiinterpelãri cãtrediferiþi miniºtri.În plus, în decursul uneisingure luni aacestui an, el atrecut de la PDLla PSD ºi invers.Se pare cã încãnu ºi-a gãsitvocaþia politicã.

Trecând la

cheltuieli ajungem ºi la cheltu-ielile pe care le face statul cuparlamentarii hune-doreni. Astfel, dupãcum se ºtie ei au birouriparlamentare în diferitelocalitãþi pentru a puteafi aproape de comuni-tate, pentru a inter-acþiona mai uºor cuoamenii. ªi cheltuielileaferente birourilor par-lamentare sunt decon-tate de statul român,adicã sunt decontatedin buzunarulromanilor.

Cheltuileile aferentepersonalului angajat lacele 7 birouri parla-mentare din judeþulHunedoara ne costãlunar aproximativ

38493 de lei, adicã aproape400 de milioane de lei vechi. ªi

în ceea ce priveºte cheltuielilede personal Iosif Blaga pare sãaibã cei mai mulþi angajaþi.

În luna mai, pentru plata per-soanlului de la biroul parlamentaral lui Blaga s-a alocat suma de6755 de lei. ªi cum la birouri suntcheltuieli ºi acestea se plãtesc.

Pentru bunurile ºi serviciile de labirourile parlamentare din judeþulHunedoara s-a alocat suma de33174 de lei.

Cam acestea sunt sumele pecare le aloca statul roman înfiecare lunã pentru plata birourilorparlamentare ºi a deputaþilorhunedoreni. În plus, ei beneficiazãºi de diurnã în momentul în carese deplaseazã la Bucureºti.Aceasta reprezintã 2 la sutã dinvaloarea indemnizaþiei. Toateaceste cheltuieli sunt suportatedin banii romanilor, ei fiind ceicare contribuie la bugetul destat.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

S usþinãtorii ºi adver-sarii preºedintelui

suspendat TraianBãsescu se contreazã peInternet. Mai exact pepagina de socializareFacebook, unde zilnicutilizatorii sunt bombar-daþi cu texte ºi, mai ales,fotografii sau caricaturipro sau contra, depindede tabãra care le distribuie.

Internauþii s-au împãrþit îndouã tabere. Unii îl susþin pePreºedintele României, TraianBãsescu, alþii, din contrã, îl contestã vehement.

ªi unii ºi alþii încearcã,depotrivã, sã facã cât mai mulþiprozeliþi ºi sã întoarcã rezultateleReferendumului din data de 29iulie în favoarea lor. Înacest „joc”, care sepoartã mai ales peFacebook, site-ul desocializare utilizatde milioane de

oameni, sunt atraºi ºi oamenipolitici, susþinãtori sau nu ai luiBãsescu.

De exemplu, Raluca Turcan adistribuit o fotografie probabil dela un miting, cu o pancartã pecare stã

scris:„Bãsescu votat de 5.277.068 deromâni, Antonsescu votat dedoar 9159…”.

O altã fotografie, trucatã îiprezintã pe Crin Antonescu ºiVictor Ponta în cãmãºi denoapte într-o aprinsã bãtaie cupernele, cu explicaþia „Crin ºi

Ponta: prima noapte fãrãBãsescu”.

ªi fotografia cu Victor Ponta,pionier, de-a draepta lui NicolaeCeauºescu, încearcã sã neconvingã cât de nociv este aces-ta. Foarte multe sunt ºi ºtirile

postate în ultima perioadãdespre ce anume vrea sã

facã cuplul Ponta

–Antonescu pentru a acaparaRomânia. De ceallaltã parte, amaflat cã existã dovada cã TraianBãsescu a fost informator alsecuritãþii, ori am vãzut – într-untrucaj, evident, cum preºedintelesuspendat al României ºi fostulpremier, Emil Boc, vor ajunge sãvândã diverse lucruri în piaþa devechituri, ori o fotografie cu

Bãsescu râzând în hohote, cucomentariul „Cine il mai credepe Basescu?

În toamna lui 2009 zicea cã osã fie bine, cã nu se taie nimic,iar în primãvara lui 2010 ieºeala TV ºi tãia în carne vie. Acumzice cã vrea sã apere statul dedrept. Mi-e groazã sã mã gândesc oare ce va urma dacã

nu îl demitem...”. Sunt multe alte exemple

ºi am cules doar câteva, la întâmplare, pentru cãoricum savuroase suntimaginile, pe care pânã laurmã orice utilizator deFacebook - ori cã vrea oricã nu vrea - le vede zi de zipe pagina sa, distribuite deprieteni ori cunoºtinþe.

ªi, în cele din urmã,vorba unui alt utilizator alsite-ului de socializare.

În data de 29 iulie trebuie sã mergem la vot,indiferent dacã suntemsusþinãtori ai lui TraianBãsescu ori contestatari aiacestuia, pentru cã, pânãal urmã, decizia este apoporului, iar poporul suntem noi toþi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Rãzboiul pro sau contra lui Bãsescu s-a mutat pe Facebook

T urismul electoral lareferendum. Peste o

sãptãmânã romanii suntchemaþi la urne pentru aspune dacã sunt de acordsau nu cu demitereapreºedintelui suspendat,Traian Bãsescu.Bineînþeles, cum înRomânia legile suntevazive existã orice posi-bilitate. Astfel, dacã nereferim la legea 3/2000constatãm urmãtoarelelucruri.

“Cetãþeanul care, în ziua referendumului naþional, se aflaîntr-o altã localitate decât ceaîn care este înscris în lista electoralã poate sã îºi exercitedreptul de vot în localitatearespectivã, la orice secþie de votare,urmând a fi înscris într-o listã suplimen-tarã de cãtre preºedintele biroului elec-toral al secþiei de votare, pe baza actu-lui de identitate sau a adeverinþei careþine loc de act de identitate”, se aratãîn articolul 21 din Legea 3/2000.

În traducere liberã astã înseamnã cãorice cetãþean din afarã localitãþii încare se afla poate vota la orice secþie.Mai precis, legea favorizeazã turismulelectoral. Potrivit preºedintelui Birouluide Circumscripþie Judeþeanã,Constantin Chelcea, legea nu specificãcentralizarea datelor celor care se prezintã la urnele din localitãþile în carenu sunt domiciliaþi.

„Deocamdatã nu existã o dispoziþie

pentru evidenþa acelor persoane carese prezintã la vot. O persoanã poatevota la orice secþie, deci da, poateexista turism electoral. La fiecare secþiese va întocmi o listã cu votanþii, aceastase va transmite la Biroul ElectoralCentral, iar dacã existã cazuri de turismelectoral aceasta va fi transmisã laAutoritatea Electoral Permenenta careva sesiza organele abilitate ºi se vaîntocmi dosar penal acelor persoanecare au votat de mai multe ori”, adeclarat Constantin Chelcea.

Astfel, legea permite fraudã elec-toralã, permite cetãþenilor sã voteze demai multe ori în aeeaºi zi. În orice caz,fiecare votant îºi asuma acest risc, îºiasumã un dosar penal.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Parlamentari pe bani mulþi

Aproape o sutã de mii de lei lunarppeennttrruu 77 ddeeppuuttaaþþii hhuunneeddoorreennii

Legea turismului electoral

O persoanã, mai multe voturi în ziua

referendumului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: contact@veritascom.ro

1100 Diverse

1 9 i u l i e 2 0 1 2

Relaþia cu familia va fi prioritarãîn aceastã zi. Vei avea parte detot felul de discuþii legate deproiecte comune ºi ar fi bine sãnu încerci sã-þi impui punctele devedere. Oricum, pânã la urmãlucrurile vor ieºi aºa cum îþidoreºti.

Ar fi bine sã profiþi de aceastã zimai lejerã ºi sã îþi pãstrezi cevamai mult timp pentru odihnã ºirelaxare. Este posibil sã câºtigi osumã de bani din colaborãri,ceea ce te va ajuta sã faci faþãcheltuielilor. Din punct de vederemintal funcþionezi excelent.

Interesul pe care îl manifeºtipentru relaþia cu cei din anturajulapropiat este în continuaremare, ceea ce îþi permite sãpetreci în mod cât se poate deplãcut timpul liber. Ai de fãcutcumpãrãturi substanþiale, iar ziuade astãzi îþi aduce câteva bucurii.

În ceea ce priveºte activitãþilesociale, este posibil sã ai unelerealizãri, dar nu la nivelul aºtep-tãrilor. Vei avea multe de fãcut,dar nu vei reuºi sã finalizezi chiartot ce þi-ai propus. Ar fi de doritsã nu te implici în prea multeactivitãþi.

Deºi nu îþi iese totul aºa cum þi-aidori, în plan sentimental ai puteaavea unele bucurii. Comunicareacu partenerul de suflet te facemai optimist, mai încrezãtor înpropriile capacitãþi. Este posibilsã primeºti o propunere decolaborare care îþi va surade.

Vei avea parte de câºtiguri supli-mentare ce te vor ajuta sã îþimenþii echilibrul financiar. Va tre-bui sã depui un efort susþinutdacã doreºti ca rezultatele sã tesatisfacã pe deplin. Activitãþiletale comerciale te avantajeazã cucondiþia sã nu te cramponezi.

Te vei implica în diverse activitãþiintelectuale, dar în ciuda inspi-raþiei de care dai dovadã, aiputea greºi cu uºurinþã. Încearcãsã discuþi cu cineva de încredereproiectele tale, cãci greºelilefãcute în aceastã perioadã te-arputea costa mult.

N-ar fi exclus sã cunoºti o per-soanã pe care o vei simpatiza.Nu este cazul sã iei decizii fãrã omaturã chibzuinþã, cãci nu estesigur cã entuziasmul o sã te þinãprea mult timp. Iniþiativele tale înplan sentimental ar trebui sã fiesub semnul prudenþei.

Activitãþile intelectuale îþi vorpermite sã-þi pui în valoarecapacitãþile; în cazul în care veiavea de dat un examen, rezul-tatele vor fi cel puþin mulþumi-toare. Situaþia financiarã s-arputea îmbunãtãþi datoritã unoractivitãþi extraprofesionale.

Relaþia cu rudele mai îndepãrtateva reveni în atenþia ta, nu pentrumult timp însã. Vei avea ocaziasã pui la punct, alãturi de ceilalþimembrii ai familiei, proiecte pecare le aveai în minte de maimult timp. Ai câteva drumuri cevor fi obligatorii.

Persoana iubitã va fi mai sensi-bilã, mai suspicioasã ºi va trebuisã fii foarte atent, cãci oricevorbã spusã la întâmplare arputea-o rãni. În rest vei aveaparte de tot felul de evenimentecare te vor þine în prizã pe totparcursul zilei.

Pãrinþii ºi-ar putea arãtanemulþumirea în legãturã cu felulîn care îþi alegi prietenii. Chiardacã te deranjeazã comentariilelor, nu are rost sã te revolþi. Pecât posibil nu te implica în jocuride noroc sau speculaþii financia-re.

H O R O S C O P

I nstituþiaPrefectului –

judeþulHunedoara adecis, în perspec-tiva organizãriireferendumuluinaþional pentrudemitereaPreºedinteluiRomâniei, sãsuplimentezenumãrului desecþii de votare cu13 secþii.

Astfel cã la niveluljudeþului nostru în datade 29 iulie 2012 vor fideschise un numãr de526 de secþii de votarefaþã de cele 513anunþate zilele trecute.

Acestã decizie a fostluatã þinând cont desolicitarea administraþi-

ilor publice locale dinjudeþul Hunedoara de amenþine numãrul desecþii de votare existentla scrutinul electoral din10 iunie 2012, precumºi din dorinþa de a oferiposibilitatea cetãþenilorcu drept de vot de a-ºiexprima opþiunile încondiþii care sã evite pecât posibil aglomeraþia

la secþiile de votare. De asemenea, în

staþiunea Geoagiu-Bãivor fi organizate douãsecþii de votare cu unaîn plus faþã de scrutinuldin 10 iunie 2012,asta datoritã numãruluide turiºti estimaþi cã sevor afla în ziua scrutin-ului pe raza staþiunii.

Secþii de votare suplimentate pe razajudeþului Hunedoara

”E xamenele delicenþã se dau

acolo unde aceastãacreditare existã ºiUniversitatea noas-trã are încheiatã oconvenþie, pentrucazul prezentat dedv., cu Alba Iulia.S-a discutat înSenat cã la specia-lizãrile unde existãstudenþi foartepuþini sã nu maifie susþinut demer-sul pentru acre-ditare” -prof.univ.dr.ing.Radu Sorin, mebruîn SenatulUniversitãþiiPetroºani.

Câþiva studenþi de laUniversitatea Petroºani,secþia Informaticã dincadrul Facultãþii deªtiinþe, au reclamat fap-tul cã au fost nevoiþi sã-ºisusþinã licenþa la AlbaIulia, ceea ce a implicatbani mulþi cheltuiþi dinbuzunarele lor ºi aºadetul de subþiri. Aceºtiasusþineau faptul cã alþicolegi de-ai lor de facul-tate, dar de la secþiaMatematicã, au fost mainorocoºi pentru cã aususþinut examenul delicenþã la Petroºani. Ei nuau avut acestã baftã pen-tru cã Secþia Informaticãnu are acreditare pentrususþinerea licenþei la

Universitatea Petroºani,drept pentru care auplãtit, la Alba Iulia, 6 mi-lioane lei vechi taxa, plusalþi bani pentru trei zilede examinare, atât cât adurat susþinerea lucrãriicu pricina.

De ce Universitatea

Petroºani nu are acre-ditãrile necesare ºi de ceau fost nevoiþi studeþii sãse deplaseze la Alba Iulia,ne-a explicatprof.univ.dr.ing. RaduSorin, membru alSenatului UniversitãþiiPetroºani.

”Pânã sunt acreditatespecializãrile, examenelede licenþã se dau acolounde aceastã acreditareexistã ºi Universitateanoastrã are încheiatã oconvenþie, pentru cazulprezentat de dv., cu AlbaIulia. S-a discutat înSenat cã la specializãrileunde existã studenþifoarte puþini sã nu maifie susþinut demersul pen-tru acreditare. Asta pen-tru cã nici ministerul ºinici comisia de speciali-tate nu poate acorda

acreditarea în cazul uneisecþii cu un numãr de 5-10 absolvenþi. Practic nuse justificã acestã acred-itare în asemenea situ-aþie. Pentru aceºti absol-venþi avem încheiate pro-

tocoale de colaborare cufacultãþi din þarã pentrususþinerea licenþelor” – adeclarat Radu Sorin,membru al SenatuluiUniversitãþii Petroºani.

De precizat cã la Alba

Iulia ºi-au susþinut licenþatrei absolvenþi ai pro-moþiei 2012 ai Facultãþiide ªtiinþe, secþiaInformaticã.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 2012 Politic 11

LLLLaaaa UUUUPPPP,,,, nnnnuuuu sssseeee mmmmaaaaiiii ccccoooonnnntttt iiiinnnnuuuuãããã ddddeeeemmmmeeeerrrrssssuuuullll aaaaccccrrrreeeeddddiiii ttttããããrrrr iiii iiii nnnneeee jjjjuuuusssstttt iiii ffff iiii ccccaaaatttteeee

V alea Jiului înimagini.

Existã site-uri carepromoveazã ValeaJiului. Astfel, ceicare vor sã îºi facão imagine deansamblu asuprazonei o pot face prinintermediulsiteurilor desocializare, dar ºipe întreg internetul.

Cei care promoveazãzona turisticã o fac pebazã de voluntariat.Pânã la urma astaînseamnã pro-movarea turismu-lui.

Administraþiilelocale încearcãsã promovezezona, însã deo-

camdatã totul a rãmas într-un con de umbrã. Ca

sã nu mai spunem deagenþiile de turism careuitã într-u totul de pro-movarea zonei. Avempeisaje frumoase atâtiarna, cât ºi vara.

Anul trecut, aapãrut primul site depromovare on line a

Vãii Jiului iar promo-torii lui, un absolvent

de jurnalism, plecat dinVulcan ºi doi tineri

fotografi, vor sã facãValea cunoscutã în lume.

Varianta în limba

englezã este ºi eaaproape de final, iar depe site poþi afla informaþi-ile despre potenþialul turis-tic al zonei. În ediþia deastãzi lãsãm la latitudineacititorilor sã admirepeisajele din Valea Jiului.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 iulie 201212 Turism

Valea Jiului în spaþiul virtual