12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 175 Joi, 26 iulie 2012 Spitalul Petroºani a închis douã secþii pe perioada concediilor medicilor S ecþiile Oncologie ºi Oftalmologie ale Spitalului de Urgenþã Petroºani (SUP) au fost golite, iar pacienþii trimiºi spre alte unitãþi medicale. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A ”Cum sã se desfiinþeze Salvital? Ce, nu mai e cumva Moloþ la CJH?” D upã alegerile locale, când preºedintele Asociaþiei ”Salvital” – SMURD Hunedoara a devenit primar al Devei, la judeþ s-a vehiculat din ce în ce mai des ºi apãsat cã SMURDU-ul din judeþ va fi desfiinþat. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Franþa - Vietnam pe douã roþi, cu escalã în Valea Jiului >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Primarii Iacob Ridzi ºi Gheorghe Ile, cei mai activi pe internet E dilii localitãþilor Vãii Jiului au înþeles cã pro- movarea pe internet este la fel de importantã ca o întrunire faþã în faþã cu cetãþeanul. >>> P >>> PAGINILE 6-7 AGINILE 6-7 Turism la negru, dezvoltat pe bani “albi”, de la minister PAGINA 12 AGINA 12

CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

Citation preview

Page 1: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 175

Joi, 26 iulie 2012

SpitalulPetroºani aînchis douã

secþii peperioada

concediilormedicilor

S ecþiile Oncologie ºiOftalmologie ale

Spitalului de UrgenþãPetroºani (SUP) au fostgolite, iar pacienþii trimiºispre alte unitãþi medicale.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

”Cum sã sedesfiinþezeSalvital?

Ce, nu mai ecumva Moloþ

la CJH?”D upã alegerile locale,

când preºedinteleAsociaþiei ”Salvital” –SMURD Hunedoara a devenitprimar al Devei, la judeþ s-avehiculat din ce în ce mai desºi apãsat cã SMURDU-ul dinjudeþ va fi desfiinþat.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Franþa -Vietnam pedouã roþi,

cu escalã înValea Jiului>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Primarii IacobRidzi ºi

Gheorghe Ile,cei mai activipe internet

E dilii localitãþilor VãiiJiului au înþeles cã pro-

movarea pe internet este la felde importantã ca o întrunirefaþã în faþã cu cetãþeanul.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

TTuurriissmm llaa nneeggrruu,,ddeezzvvoollttaatt ppee

bbaannii ““aallbbii””,, ddee llaammiinniisstteerr

PPAGINA 12AGINA 12

Page 2: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

A genþia dePlãþi ºi

Intervenþie pen-tru Agriculturã(APIA)efectueazãplãþile pentruajutorul de statprin rambur-sare a dife-renþei de accizãpentru motori-na utilizatã înagriculturã –trimestrul I2011.

Termenul limitãde depunere acererii pentru aju-torul de stat prinrambursare a dife-renþei de accizã pen-tru motorina utilizatãîn agriculturã –trimestrul II 2011este 31 iulie 2012.Ajutorul de stat seacordã sub formã derambursare a dife-renþei dintre accizastandard ºi accizaredusã (stabilitã la21,00 euro/1000

litri) pentru motorinautilizatã la efectuarealucrãrilor mecanizateîn agriculturã; pentruanul 2012, valoareaaccizei decontateeste de 1,2686lei/litru de motorinã.

Potrivit OrdinuluiMADR nr.126/2010 cu modi-ficãrile ºi com-pletãrile ulterioare,„cererea trimestrialãde rambursare a aju-torului de stat nupoate depãºi 40%din cantitatea totalãstabilitã conform

acordului prealabilde finanþare prinrambursare”.

Cantitãþile demotorinã ce benefi-cieazã de ajutor destat acordat subformã de rambursarese stabilesc prinordin al ministruluicu avizul MinisteruluiFinanþelor Publice,cu încadrare înprevederile bugetareaprobate.

Beneficiarii accizeireduse pentru moto-rina utilizatã în agri-culturã riscã amenzide pânã la 20.000de lei, dar ºipierderea dreptuluide a încasa acestajutor de stat pentruo perioadã de trei

ani, dacã în urmacontroalelor sedovedeºte cã au be-neficiat de un ajutornecuvenit.

Vânzareamotorinei pentrucare s-a acordat aju-tor de stat sau uti-lizarea acesteia înalte scopuri decâtcele prevãzute delege constituie con-travenþie ºi sesancþioneazã cuamendã de la 5.000lei la 20.000 lei.

Ajutor necuvenitreprezintã oricesumã care, în urmaverificãrilor efectuatede cãtre APIA saude cãtre alte instituþiiabilitate, se constatã

cã a fost acordatãbeneficiarilor care nuau respectat preve-derile legale.

Beneficiarii care,prin înscrierea sauatestarea de datenereale pe docu-mentele de decon-tare aferente ajutoru-lui de stat, au încasatsume de la bugetulde stat în mod necu-venit nu mai benefi-ciazã de ajutor pen-tru o perioadã detrei ani. Totodatã,sumele reprezentândajutor necuvenit serecupereazã de labeneficiarii ajutoruluide stat.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Împãratul mãrii 13:15 Fosta mea iubire (r)13:45 Grupul Vouã (r)14:00 Uraganul (r)16:30 Cuscrele 18:30 Þtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 O fatã strãlucitoare 23:15 Împãratul mãrii (r)

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Maddie ºi David 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Prodanca ºi Reghe:Aventura americanã 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 11:00 Turnul din Suso (r)13:00 ªtirile Pro TV16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 Þtirile Pro TV20:30 Tekken22:30 ªtirile Pro TV

23:15 Chuck0:00 Vis de femeie 0:30 Dexter1:15 Tekken (r)

9:30 Jessica (r)11:30 Teleshopping 12:00 Orãþelul leneþ 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Ascultã-þi inima 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaþa de pe tort-Redifuzare20:30 Curat, murdar? 21:30 Fete Bune 22:15 Trãsniþii

9:10 Legendele palatului10:15 TV BAC 11:30 Jocurile Olimpice (r)12:00 Bebe magia 12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 13:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:40 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Info electoral20:05 Referendum 21:00 Hoþii de diamante 21:50 Lumea modei (r)22:10 Cine-i mai bolnav:omul sau sistemul ?

Fermierii primesc diferenþa de accizãpentru motorina utilizatã în agriculturã

Page 3: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

D upã alegerilelocale, când

preºedinteleAsociaþiei ”Salvital” –SMURD Hunedoaraa devenit primar alDevei, la judeþ s-avehiculat din ce în cemai des ºi apãsat cãSMURDU-ul dinjudeþ va fi desfiinþat.Ideea l-a înfuriat pepreºedinteleConsiliului Judeþean,sub patronajul cãreia

de aflã Asociaþia.Dupã alegerile locale,

când preºedinteleAsociaþiei ”Salvital” –SMURD Hunedoara adevenit primar al Devei,la judeþ s-a vehiculat dince în ce mai des ºi apãsatcã SMURDU-ul din judeþva fi desfiinþat.

Logic, ideea nu stãtea

în picioare pentru cã abiase alocase o cãruþã debani, în luna mai 2012,pentru achiziþionarea uneiautospeciale unicat înRomânia, menitã primeiintervenþii pentru stin-gerea incendiilor în medi-ul rural ºi urban, salvareapersoanelor, acordareaprimului ajutor medical ºitransportul rãniþilor, carepune accent pedeplasarea rapidã pediferite medii de teren.Asemenea autospecialãare doar Austria,Germania ºi Franþa, iarpreþul este pe mãsurã.Adicã 1.034.000 lei, fãrãTVA, Consiliul JudeþeanHunedoara contribuindcu 50 la sutã din sumã,iar Asociaþia „Salvital”-SMURD cu cealaltã jumã-tate. Se ºtie cã nimeni pelume nu investeºte în

ceva ce va urma desfi-inþat, mai ales cãpreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ, areorgoliile lui în ceea cepriveºte judeþul ºi instituþi-ile subordonateConsiliului. Dar cum înpolitica românescã totuleste posibil, mai ºtii?

Dar lipsa de vânã ºi decomunicare de la vârfulSalvital, s-a creat impre-sia cã al doilea SMURDdin þarã, dupã TârguMureº, prin respectivaasociaþie va fi lãsat deizbeliºte.

Ideea l-a înfuriat,fireºte, pe Mircea IoanMoloþ. ”Ce întrebare easta? Cum sã se desfi-inþeze Salvital? Ce, numai e cumva Moloþ laConsiliul Judeþean? Nicinu se pune problema deaºa ceva. Dimpotrivã va fiîntãritã Asociaþia, dovadãachiziþiile de echipamenteprofesionale.Deocamdatã e o perioadãde interimat, dar ea(Asociaþia – n.n.) vaexista ºi va fi ºi mai pu-ternicã” – a declarat, pepicior de rãzboi,preºedintele CJH, MirceaIoan Moloþ.

În echipa de conducerea Asociaþiei SalvitalHunedoara, Valea Jiuluiare un medic coordona-tor SMURD, pe dr.Cãtãlin Popa. În anul2003, cu trei ani înaintede înfiinþarea SMURD înjudeþ, dr. Popa conduceao formaþiune de voluntarisub numele deMontPlanet Petrila,extrem de eficientã ºidinamicã, numitã cumândrie la vremearespectivã ”SMURD-ulalpin”.

Dar, scopul înfiinþãriAsociaþiei SavitalHunedoara a fost acelade a crea componentecomunitare integrate lanivelul judeþului de acor-dare a primului ajutor deurgenþã, resuscitare ºidescarcerare a victimeloraccidentelor de oricenaturã, a operaþiunilor desalvare ºi transportul vic-timelor la unitãþile me-dicale.

Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012 Actualitate 3

S ecþiile Oncologie ºiOftalmologie ale

Spitalului de UrgenþãPetroºani (SUP) au fostgolite, iar pacienþii trimiºispre alte unitãþi medicale.Motivul este lipsamedicilor de specialitatepe perioada concediilor deodihnã. SUP are unoncolog ºi un oftalmolog.Responsabilii spitalelordin Valea Jiului spun cãeste atipicã aceastã prac-ticã.

Câþiva pacienþi de la secþiaOncologie a Spitalului deUrgenþã Petroºani s-au plânscã au fost alungaþi din spitalpentru cã singurul doctoroncolog al Spitalului, dr.Mariana Mununar, este în con-cediu de odihnã.

Verificând informaþia directla sursã, respectiv la directorulmedical al SUP, NicolaeCiugulea, am aflat cã nu doarOncologia a fost golitã, ci ºisecþia Oftalmologie.

”Da, este vorba de

Oncologie ºi Oftalmologie.Mãsura s-a luat din lipsamedicilor de specialitate ºi caurmare nu are rost sã fie þinutpersonalul în aceastã perioadã,iar pacienþii sunt trimiºi în altepãrþi”- a declarat NicolaeCiugulea, director medical alSpitalului de UrgenþãPetroºani.

Informându-ne la alte spitaledacã practica este generalã,reprezentanþii acestora s-auarãtat surprinºi, pentru cã sus-pendarea activitãþii unei secþiise face cu anunþarea primãrieiºi acordul ministerului deresort. Dar de regulã, peperioada concediilor spitalelese acoperã cu specialiºti prin”contracte scurte” sau colabo-rare cu alte spitale care au spe-cialiºti.

”Noi chiar am avut aseme-nea situaþie cu medicul ATI.Lupeniul avea, pânã acum,doar unul singur, dar în perioa-da concediului aveam oînþelegere cu un doctoranestezist de la Petroºani ºiacopeream perioada concedi-

ilor. Anul acesta nu a mai fostnevoie pentru cã noul medicanestezist a venit chiar cu câte-va zile înaite de a pleca celãlaltîn concediu. Am angajat o fa-milie de medici – el chirurg,doamna anestezit. Eu, personalnu am auzit de aºa ceva, sãînchizi secþia pe perioada con-cediilor” – a declarat preºedin-tele Consiliului de Administraþiea Spitalului Municipal Lupeni,Constatin Lungu.

”Nu am auzit aºa ceva! Camanager nu poþi aproba con-cediul de odihnã pânã nu faci oreorganizare pentru a acoperisecþia respectivã. Pentru aînchide o secþie trebuie sãanunþi primãria ºi ministerul cãsuspenzi activitatea secþieirespective temporar. De regulãexistã colaborãri cu alte spitalepentru asemenea situaþii, darprobabil nu mai vor cei de laalte spitale sã vinã” – a declaratmanagerul Spitalului MunicipalVulcan, Mariana Mateescu.

A fost invocat chiar un cazde cancer pulmonar care nu afost preluat din acest motiv,

chiar dacã la SUP a fostmutatã, încã din anul 2010,Pneumologia care fiinþa laVulcan ºi care putea sã vadãpacientul. Poate au fãcut-opânã la urmã…

Dar doctorii ºtiu mai binece au de fãcut ºi cum e cujurãmintul lui Hipocrat ºi maiales cu respectarea lui…

Se spune cã este bine sãreciteºti promisiunile fãcutepentru cã firea umanã ºi va-lurile vieþii dilueazã putereajurãmintelor.

Formularea modernã ajurãmântului lui Hipocrat,adoptat de Asociaþia MedicalãMondialã în cadrul Declaraþieide la Geneva din anul 1975

“Odatã admis printre mem-brii profesiunii de medic:

Mã angajez solemn sã-mi consacru viaþa în slujba umanitãþii;

Voi pãstra profesorilor meirespectul ºi recunostinþa care

le sunt datorate;Voi exercita profesiunea cuconºtiinþã ºi demnitate;Sãnãtatea pacienþilor va fi

pentru mine obligaþie sacrã;Voi pãstra secretele încre-

dinþate de pacienþi chiar ºidupã decesul acestora;

Voi menþine prin toatemijloacele onoarea ºi nobila

tradiþie a profesiunii demedic;

Colegii mei vor fi fraþii mei;Nu voi îngãdui sã se inter-

punã între datoria mea ºipacient consideraþii de naþio-nalitate, rasã, religie, partid

sau stare socialã;Voi pãstra respectul deplinpentru viaþa umanã de laînceputurile sale chiar subameninþare ºi nu voi utilizacunoºtinþele mele medicalecontrar legilor umanitãþii.Fac acest jurãmânt în mod

solemn, liber, pe onoare!”

Ileana FIRÞULESCU

SSSSppppiiii ttttaaaalllluuuullll PPPPeeeettttrrrrooooººººaaaannnniiii aaaa îîîînnnncccchhhhiiiissss ddddoooouuuuãããã sssseeeeccccþþþþ iiii iiiipe perioada concediilor medicilorpe perioada concediilor medicilor

P.S.: Ca oglumã/întrebare: pe calede consecinþã ºi direc-torul/managerul SUP edoar unul ºi se aflã în

concediu. E? Cum facem?Închidem spitalul?

”Cum sã se desfiinþeze Salvital? Ce, nu maie cumva Moloþ la CJH?”

Page 4: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

D upã sãptãmânile decaniculã, cu tem-

peraturi de peste 35 degrade vremea, în sfârºit,s-a mai îndreptat un picºi a revenit aproape lanormal, mãcar pentru odimineaþã.

Cel puþin în Valea Jiuluiunde au cãzut ºi câþivastropi de ploaie.

Cea mai mare cantitatede apã s-a abãtut asuprazonei Valea de Peºti – 20l/mp iar cea mai micã înPetroºani – 5 l/mp. În acest

timp, cursurile de apã aucrescut, ºi ele, cu câþivacentimetri.

„Dupã canicula din ulti-ma perioadã, debiteleapelor care traverseazãValea Jiului erau într-ocontinuã scãdere. Dinfericire, am avut parte deo revigorare a cursurilorde apã ºi este bine cã amavut ºi ploaia asta, cutoate cã ne doream maimult”, a spus SorinCorici, director SistemulHidrotehnic Petroºani.

Potrivit meteorologilor,în urmãtoarele zile, în

Valea Jiului cerul se vamenþine mai mult senin iartemperaturile vor urca dinnou pânã la valoarea de35 de grade.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 201244 Actualitate

L ocalnicii dinPetroºani pot sã

se opunã prelucrãriidatelor cu caracterpersonal înregistratede camerele desupraveghere montate pe strãzi.

Camerele de suprave-ghere din municipiulPetroºani, montate demunicipalitate, au intratîn funcþiune, iar mulþioameni se simt urmãriþide „ochiul de sticlã”.

ReprezentanþiiPrimãriei Petroºani îiliniºteºte, însã, ºi îianunþã pe localnici cã audreptul sã cearã chiar

ºtergerea imaginilor careîi vizeazã. Datele culesesunt prelucrate deServiciul Poliþie Localã,iar informaþiile înregis-trate sunt destinate uti-lizãrii de cãtre operator,adicã MunicipiulPetroºani, în scopulsupravegherii ordinii ºiliniºtii publice, descura-jãrii actelor infracþionale.„Conform Legii nr.

677/2001, beneficiaþi dedreptul de acces, deintervenþie asupra datelorºi de dreptul de a nu fisupus unei decizii indivi-duale. Totodatã, aveþidreptul sã vã opuneþi pre-lucrãrii datelor personalecare vã privesc ºi sã solicitaþi ºtergerea datelor.

Pentru exercitareaacestor drepturi, vã puteþiadresa cu o cerere scrisã,

datatã ºi semnatã, laPrimãria MunicipiuluiPetroºani”, le-a explicatoamenilor primarulTiberiu Iacob - Ridzi.

De precizat cã prelu-crarea imaginilor estesemnalatã prin afiºeamplasate în fiecare zonãmonitorizatã, ºi anumePiaþa Victoriei, zoneleverzi ºi parcurile situateîn vecinãtatea strãzii 1

Decembrie 1918, strada1 Decembrie 1918 - dinPiaþa Victoriei pânã laintersecþia cu stradaNicolae Bãlcescu, stradaNicolae Bãlcescu ºi inter-secþiile dintre cele douãstrãzi menþionate mai suscu celelalte strãzi de petraseul lor.

Proiectul de suprave-ghere video a zonei centrale din municipiulPetroºani, finanþat dinfonduri europene, acostat 630.437 lei, dincare valoarea finanþãriinerambursabile este de535.655 lei.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Drum reabilitat

pentru primaoarã

U na dintre arterele ceduce spre princi-

palele societãþi din subor-dinea primãriei sau aConsiliului Judeþean intrãîn reabilitare la Petroºani.

Drumul va fi reparat pentruprima datã de la darea lui înfolosinþã. Lucrãrile au începutîn aceastã sãptãmânã ºi,potrivit reprezentanþilorprimãriei Petroºani, acesteasunt realizate din banii de labugetul local. Cheltuielilefinale, spun cei de la primãrie,vor fi fãcute publice abia laterminarea lucrãrii. În zonã sefac deja subtraversãri pentrudiferite utilitãþi ºi pânã acumau fost montate ºi bordurile.Trotuarele vor fi reabilitate întotalitate, iar artera rutierã vaavea un covor asfaltic nou.Pânã acum, administraþia nu areuºit decât sã cârpeascãgropile ºi nimic mai mult, iaracum este prima lucrare deanvergurã ce se desfãºoarã peacea arterã intens circulatã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

S ãptãmâna viitoarecadrele didactice

vor intra în febra examenelor, fiind programatã „proba” detitularizare.

De la Colegiul Naþional„Dimitrie Leonida” dinPetroºani s-au înscris la exa-men 11 profesori, cei mai mulþila limba englezã ºi anume 3.

Pânã acum, cei 11 au trecutºi printr-o inspecþie la clasã,probã de care au trecut cubine.

„Lunga varã fierbinte conti-nuã, la fel ºi examenle, în data

de 3 august urmând ca ºicadrele didactice sã intre înfocul examenelor pentru aocupa un post de suplinitor sautitular în învãþãmânt.

Profesorii care doresc sãobþinã postul au trecut deja prininspecþia la clasã. Subiectele dela examenul de titularizare suntelaborate de cãtre minister iar

corectarea lucrãrilor va avea locîn câteva centre naþionale”, aprecizat Atena Vlãduceanu,director Colegiul Tehnic„Dimitrie Leonida” Petroºani.

Pe de altã parte, sãptãmânatrecutã, dascãlii hunedoreni auparticipat la examenul de defini-tivat. Dintre cei 94 de candidaþidoar 55 au obþinut„Definitivatul”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

3 centre de Bacîn Valea Jiului

L a examenul de Bacalaureat,ediþia a II-a din acest an, în

judeþul Hunedoara vor funcþiona 8centre de examen.

Dintre acestea, 3, sunt localizate înValea Jiului. Respectiv în Petroºani - 2 ºiVulcan – 1. Numãrul absolvenþilor de clasaa XII-a din judeþul Hunedoara care s-auînscris la Bacalaureatul de toamnã este de2.336. Pentru Bac s-au înscris ºi cei caremai au de susþinut corigenþe la unelematerii. Aceºtia vor intra în examen doardacã vor trece peste probele „restante”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Bun ºi-un strop, decât de loc

Localnicii din Petroºani potcere ºtergerea imaginilor

suprinse de „ochiul de sticlã”

Vine „titularizarea”

Page 5: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

P este 400.000 deoameni sunt aºteptaþi

duminicã la referendum înjudeþul Hunedoara. Cifraexactã a celor care au dreptde vot în 29 iulie 2012 estede 404.672. Aceºtia suntaºteptaþi în 526 de secþii devot, din care: 176 secþii devotare în 7 municipii; 70secþii de votare în 7 oraºe;280 secþii de votare în 55comune.

„Sunt tot 526 de secþii de vot, lafel ca la alegerile din 10 iunie, însã,diferã doar aranjarea lor în teritoriu.Acum vor fi 41 de secþii de vot la

Deva, faþã de 41 câte au fost îniunie, iar la Geoagiu Bãi, staþiunece aparþine de localitatea hunedore-anã Geoagiu, vor fi amplasate douãsecþii de vot, faþã de una cât a fostdata trecutã, astfel de la 8 secþii devotare vor fi 9 secþii de votare Astapentru cã duminicã se aºteaptã canumãrul turiºtilor care vor veni înweek-end în aceastã sãptãmânã sãfie mai mari”, a declarat DianaFulop, purtãtor de cuvânt alPrefecturii Hunedoara.

Monitorul Oficial va trimite însecþiile de vot hunedorene aproxi-mativ 440.000de buletine devot.

DianaMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012 Actualitate 5

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

S unt ultimele sãp-tãmâni de lucru

pentru city managerulde la Primãria Petrila,Dorin Curtean, care dela mijlocul luni augustva rãmâne pe liber,dupã ce primarul IliePãducel i-a desfiinþatpostul. Ce va face ºi înce direcþia o va apuca,la acest moment nici elnu ºtie prea clar.

“Voi face ceea ce trebuie!Am timp suficient sã mã gân-desc ce vreau sã fac maideparte. Bineînþeles, voi mergeîntr-o altã direcþie, diferitã deadministraþie. Nu m-am decisdacã în sectorul privat, pentrucã am mai multe variante.Primãria mi-a dat preavizul, iarîn aceastã perioadã am timp sãmã gândesc”, ne-a declaratDorin Curtean, city managerulOraºului Petrila. L-am rugat sãne spunã mãcar una din vari-

ante, însã nu a vrut sã divulgenimic, ci a precizat doar cã:“Pãducel va avea o surprizã”.

De altfel, el susþine în con-tinuare cã toatã aceastã situaþieeste încã de la început operaprimarului Ilie Pãducel, pentrucã a îndrãznit sã se punã cu ella alegerile locale, candidândpentru acelaºi fotoliu.

“Cine îndrãzneºte sã-lînfrunte pe Pãducel are de-aface cu el,doar cã eu n-am fostomul sã-mi plec faþa înaintealui. Uitaþi-vã acum, dupãalegerile locale, când oameniiau dat încredere unei clasepolitice, alta decât PDL ºiPãducel ºi cam cum îi privescpe aceºti politicieni care aubãtut palma cu Pãducel ºi suntca fraþii. În campanie îl înjurauºi-l blestemau, poate doar deochi lumii ca sã-i votezeoamenii, iar astãzi au plecat cutoþii capul în faþa acestui indi-

vid, care i-a manipulat ºi le-aspãlat creierul la toþi aºa ziºipoliticieni, iar acum stau, seînchinã înaintea lui ºi îl întreabã

“Tãticu, ce sã facem?”, aafirmat Dorin Curtean.

Însã, lucrurile nu vor rãmâneaºa, pentru cã, încã actualulcity manager, chiar dacãrãmâne fãrã serviciu, tot i-ova….servi primarului Pãducel,de care altãdatã, dacã neaducem aminte, eranedespãrþit. “Aþi crezut cumvacã Pãducel este bunulsamaritean? Niciodatã! A cãlcatpeste cadavre ºi ºi-a urmãritdoar interesele proprii, nicio-datã pe ale cetãþenilor.Conflictul nostru a plecat dinanul 2008, chiar înainte dealegerile de atunci. Însã, amstat pasiv ºi n-am vrut sã exteri-orizez lucrurile în aceaperioadã, pentru cã am vrut sã-l urmãresc pas cu pas pe

Pãducel, sã vãd ce face în 4 anide zile. Asta am fãcut, iar acumam destule dovezi ca sã-lîngrop. ªtiþi ce se zice: roataeste rotundã ºi îþi faci plãcerilepânã la adânci bãtrâneþi, darîntr-o bunã zi vei plãti pentruele”, a mai þinut sã precizezecity managerul de la Petrila.

Dorin Curtean ocupãaceastã funcþie, de city mana-ger în cadrul primãriei Petrila

din anul 2008. În perioada2007 – 2008, el a fost con-silierul personal al primaruluiIlie Pãducel, iar din anul 1998este angajat al primãriei. Pânãsã lucreze în administraþie, el amuncit ºi la Mina Lonea vremede aproape 8 ani. Este cãsã-torit, are 38 de ani ºi doi copiiminori în întreþinere.

Luiza ANDRONACHE

Dorin Curtean: “Am destule dovezi ca sã-l îngrop pe Pãducel”

N oile consilii localeîncep sã-ºi exercite

primele voturi în folosulcomunitãþii. ªedinþele deconsiliu sunt programateacum, la finele primei luni,dupã investirea consilie-rilor care au câºtigatalegerile din 10 iunie.

Prima ºedinþã de la Petroºaniare loc în ultima zi a lunii iulie,când pe ordinea de zi sunt peste20 de proiecte de hotãrâre ce tre-buie dezbãtute în plen. „Primaºedinþã, la iniþiativa domnului pri-mar Tiberiu Iacob Ridzi, are loc laPetroºani în data de 31 iulie. Peordinea de zi sunt trecute 23 de

proiecte de hotãrâre, care vor fisupuse votului în aceastã zi”, adeclarat Nicu Taºcã, purtãtor decuvânt al Primãriei Petroºani.

Un punct important pe ordineade zi va fi alegerea din rândul con-silierilor locali în Adunarea gene-ralã a acþionarilor la SCTermoficare SA.

Pentru început, consilierii, însã,vor vota bugetul propriu ºi voraviza bugetul împrumuturilor pecare primãria le face, va avizaimpozitele ºi taxele locale sau vaaviza o serie de cheltuieli pe carele vor face diferite ansamblurilocale în deplasãri. În plus, 30 delocuitori vor primi titlul de cetãþeni de onoare.

Diana MITRACHE

Primul vot pentru noul consiliu

400.000 pentru referendum N oua Directivã aUniunii

Europene privinddeºeurile de echipa-mente electrice ºielectronice (DEEE),introduce þinte supe-rioare de colectare aacestora.

Din momentul intrãrii învigoare, respectiv dinaceastã sãptãmânã, statelemembre ale UniuniiEuropene au la dispoziþie18 luni pentru transpunereanoii directive în legislaþiilenaþionale. Pânã acum, laPetroºani, spre exemplu,acþiunile de colectare austrâns câteva sute de kilo-grame. „Pânã acum amreuºit sã colectãm din rândulpopulaþiei ºi nu numai, lacentrul din Petroºani, apro-ximativ 850 de kilogramede deºeuri electrice ºi elec-tronice”, a spus Nicu Taºcã,purtãtor de cuvânt laprimãria Petroºani.

Pânã la transpunerea noiidirective în legislaþiilenaþionale, rata de colectareactualã de 4 kg/locuitorrãmâne în vigoare, urmândca, de la mijlocul anului2016, rata de colectareminimã sã fie de 45%, cal-culatã pe baza greutãþiitotale a deºeurilor colectateîntr-un an, exprimatã caprocent din greutatea mediea echipamentelor introdusepe piaþã în cei trei aniprecedenþi. În cea de-a douaetapã prevãzutã de direc-tivã, începând cu 2019, ratade colectare minimã caretrebuie realizatã anual estede 65%.

În cea de-a doua etapãprevãzutã de directivã,începând cu 2019, rata de

colectare minimã care tre-buie realizatã anual este de65% din greutatea medie aEEE introduse pe piaþã încei trei ani precedenþi înfiecare stat membru sau,alternativ, 85% din volumulDEEE generate pe teritoriulstatului respectiv. România, ca ºi alte þãri dincentrul ºi estul Europei, vabeneficia de o perioadã detranziþie, tradusã prinrealizarea, în prima etapã(2016-2019), a unei rate decolectare între 40% ºi 45%,ºi amânarea realizãrii rateide colectare de 65% (aplica-bilã în UE din 2019) pânãla o datã decisã de statulmembru respectiv, dar numai târziu de 2021.

Diana MITRACHE

NNNNooooiiii lllleeeeggggiiii ppppeeeennnnttttrrrruuuu DDDDEEEEEEEE----uuuurrrr iiii

Page 6: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

C u bicicleta dinFranþa pânã în

Vietnam, creândrelaþii între proiectelede solidaritate! 18 000Km ºi 22 þãri!Cãlãtoria iniþiatã deun francez care spri-jinã copiii suferinzi defibrozã chisticã, aremenirea de a vegheala pãstrarea visele lor,acasã ºi peste hotare !

Giom Dantec, tânãrvoluntar din Franþa, cura-jos ºi cu sufletul mare,acum câteva luni ºi-alãsat job-ul, acela dedesigner industrial, ºi aplecat în lume pe douã

roþi. Pe parcursul cãlãto-riei lui de pânã acum, ela vizitat mai multe spitaleºi centre sociale, unde aacumulat experienþa decare va avea nevoie cândse va întoarce acasã, înoraºul Brest.

“Sunt din Franþa ºimerg în Vietnam cu bici-cleta. Aceastã cãlãtorie ofac pentru copiii bolnavidin spitalele din Franþa,cu care þin legãtura prininternet,”, ne-a spustânãrul într-o românãamestecatã cu englezã.

A mai fost înRomânia, tot ca voluntardin partea unui ONG, iarde atunci spune cã s-aîndrãgostit de þara ºi de

mâncarea noastrã. Noine-am întâlnit cu el pedrum, chiar atunci cândse pregãtea sã plece dinValea Jiului spreTransalpina, prin CheileJieþului. Traseul pe careîl are de parcurs estelung, însã nu greu, pen-tru cã este fãcut cu unscop nobil.

“Aceastã cãlãtorie aredurata de un an. Mai amzece luni pânã sã ajungîn Vietnam ºi nu estegreu, pentrucã ciclismuleste pasi-unea mea.La finalulcãlãtoriei,când mã voi

întoarce, voi face oprezentare, o conferinþã,cu copii din spitalele dinFranþa ºi nu numai”, amai spus tânãrul.

Atunci când va ajungeîn Turcia, el va mai aveaun tovarãº, un prieten,cu care îºi va continuatraseul pânã la capãt.Pânã atunci, însã, estesingur. Singur pe bicicletã !

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Franþa -Vietnam pe douã roþi, cu escalã în Valea Jiului

P este 20 de copii ºiprofesori din oraºul

înfrãþit Varpalota dinUngaria au venit laPetroºani în vacanþã.Ideea este aceea de a leoferi copiilor posibili-tatea de a vizita locuriinedite, ca rãsplatã larezultatele deosebite laînvãþãturã.

Delegaþia din Ungaria s-aarãtat încântatã de Petroºani,în timp ce copiiidin Petroºanisunt acum laVarpalota înUngaria.Schimbul vine caurmare a relaþi-ilor de colabo-rare între celedouã oraºeînfrãþite ºi latabere participãpremianþii dincele douã locali-tãþi. „O expe-rienþã de 10 aniface sã spunemcã aceste douãtabere suntfoarte beneficepentru ambelecomunitãþi.Suntem foarte

bucuroºi cã suntem aici ºi,deja dupã o zi de vacanþã înPetroºani, putem sã spunemcã apreciem foarte mult ospi-talitatea româneascã ºi sun-tem bucuroºi sã cunoaºtemPetroºaniul ºi România ºivrem sã venim ºi în aniiviitori”, a declarat Awai Edit ,coordonator al taberei dinoraºul Varpalota, Ungaria.

Copiii din Ungaria vorvizita mai multe obiectivehunedorene ºi toþi suntnerãbdãtori sã ajungã înfiecare loc.

„Vom avea vizite la MuzeulMineritului, la Universitateadin Petroºani, vom cunoaºteoraºul, iar apoi facem excursiila Geoagiu ºi aºteptãm cunerãbdare sã vizitãm CastelulHuniazilor ºi Munþii Parâng”,a mai adãugat Awai Edit.

În contrapartidã, 22 decopii ºi 3 profesori dinPetroºani se aflã în Varpalotaîn Ungaria, acolo unde, larândul lor, au ocazia sãviziteze locuri noi ºi obiectiveturistice din zonã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Tabãrã de copii din Ungaria, la Petroºani

E dilii localitãþilorVãii Jiului au

înþeles cã promovareape internet este la felde importantã ca oîntrunire faþã în faþãcu cetãþeanul.

În afarã de ºefiiUricaniului ºi Petrilei, toþiprimarii se promoveazãîn special pe Facebook,sait de socializare lamodã pentru toatevârstele.

Cel mai activ dintre eieste cel al Vulcanului,Gheorghe Ile, care nu

pierde nici o ocazie de a-ºi prezenta proiectele,realizãrile ºi de a faceschimb de idei.

De la hobiuri-le luicum ar fi creºtereaalbinelor ºi pânã la pro-movarea la intervalede câteva ore atuturor eveni-mentelorprilejuite desãrbã-torirealocalitãþii,din aceastãlunã, pri-marulmunicipiului

Vulcan poate fi consider-at un împãtimit alFacebook-ului. Ile a ajunspe saitul de socializare lajumãtatea lui 2011 ºi operioadã l-a privit cu

neîncredere.În

acest an a realizatcât de important estesã comunice culocalnicii în frunteacãrora se aflã ºi ºi-aluat rolul în serios.Este cel mai activdintre edilii VãiiJiului care au contpe Facebook ºi areîn lista sa peste3000 de prieteni,mare parte con-cetãþeni de-ai lui.

Foarte aproapeþine ºi primarul „cap-italei” Vãii Jiului,Tiberiu Iacob Ridzicu peste 5000 deprieteni în listã ºipostãri sãptãmânale.ªi edilul Petroºaniu-lui îºi foloseºte pagi-na de socializarepentru a-ºi anunþaproiectele ºi acþiunile lacare participã, dar ºipentru a primi sesizãri dela locuitorii municipiului.ªi Ridzi a descoperit anultrecut avantajele saituluide socializare.

P rimari maitimizi

Primarul municipiuluiLupeni, CornelResmeriþã, ºi-a fãcut contpe reþeaua de socializareanul acesta ºi este abia la

început în a desluºi avan-tajele comunicãrii culocalnicii pe Facebook.Nicu Dunca, cel care aajuns în fruntea localitãþiiAninoasa dupã ce ladetronat pe Ilie Botgros,aflat la conducere de 20de ani, este un „veteran”al saitului de socializare,având cont încã din2010. Dunca a fost maiactiv în perioada cam-paniei pentru alegerilelocale, iar acum pentrurefrendumul din 29 iulie.Primarii localitãþilorPetrila, Ilie Pãducel ºi

Uricani, Dãnuþ Buhãescunu ºi-au fãcut conturi pesaitul de socializare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Primarii Iacob Ridzi ºi Gheorghe Ile, cei mai activi pe internet

Pensionariidin ValeaJiului se

înfrãþesc cucei germani

P este 100 de pen-sionari germani

vor veni la Petroºani,pentru a pune bazeleunei înfrãþiri cu ceide aici.

Paul David, secretar alLigii SindicatuluiPensionarilor MinieriValea Jiului, a declaratcã cei 114 pensionarigermani sunt dinFreiburg ºi vin înRomânia la invitaþiaConfederaþieiPensionarilor Minieri dinRomânia.

„Cei 114 pensionaridin Germania se vorînfrãþi cu reprezentanþiiLigii SindicatuluiPensionarilor MinieriValea Jiului. La întâlnire,din Petroºani participã20 de persoane ºi vompune bazele uneicolaborãri”, a declaratDavid. În România,vârstincii germani vin dinNorvegia, fac un popasla Germisara, unde vor ºiînnopta, iar duminicã vinîn Valea Jiului. Aici vorvizita Muzeul Mineritului,dar ºi mai multe unitãþiminiere. Programul nueste unul mai amplu,pentru cã vizita lor sesuprapune cuReferendumul.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Numãrãtoareainversã pentruDallas vine cu

penalizãri pentruconstructor

M ai sunt cinci zile pânã cândCartierul Dallas ar trebui sã

fie gata, complet reabilitat, moder-nizat ºi schimbat de-a dreptul.

Realitatea de la faþa locului, însã, con-trazice acest termen de departe, aºa cãfirma care executã lucrarea a cerut o altãamânare.

“Noul termen a rãmas tot cel vechi,respectiv 31 iulie. Nu se mai face rabat dela acest termen, datã dupã care construc-torul va sufgeri penalitãþile de întârziereaferente contractului, care nu sunt delocmici”, ne-a declarat Alin Fara , directortehnic primãria Vulcan.

Firma care executã lucrarea pentrusuma de circa 15 miliarde de lei vechi,este din Viºeul de Sus, Maramureº ºi senumeºte SC RUNOB Com, iar în multelocuri din cartier a fãcut o lucrare de mân-tuialã. Cum societatea trage tare pentru ase încadra în termen, de teamã de a nusuporta penalitãþi la platã, în teren se facerabat de la calitate într-un mod grosolan.I-am întrebat ºi pe reprezentanþii primãrieice pãrere au despre acest lucru. “S-aîncercat a se face rabat de la calitate ºi nuo data, dar împreunã cu dirigintele deºantier ºi cu reprezentanþi ANDZI am

remediat toate deficienþele pe aceastãlaturã a calitãþii. Chiar în acest moment selucreazã la desfacerea unor bordurineconforme din punct de vedere estetic ºitehnic ºi se refac dupã normative”, a maiafirmat Alin Fara. Pe strada Traian, celpuþin, canalele continuã sã curgã, iar apamizerabilã stã tot pe stradã. Bordurile suntprost montate, iar trotuarele sunt înalte deun metru, cu mult faþã de cât ar trebui sãfie. Accesul cãtre scãrile de bloc nu esterealizat, însã acestea sunt doar câteva dingreºelile de construcþie. Cu siguranþãdespre aceste lucrãri prost executatevom mai menþiona ºi în ediþiile viitoareale cotidianului nostru, atunci când cusiguranþã vom vorbi de o nouã amânarea recepþiei. Doar trãim în România,nu?!

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Page 7: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012 Actualitate 76 Actualitate

C u bicicleta dinFranþa pânã în

Vietnam, creândrelaþii între proiectelede solidaritate! 18 000Km ºi 22 þãri!Cãlãtoria iniþiatã deun francez care spri-jinã copiii suferinzi defibrozã chisticã, aremenirea de a vegheala pãstrarea visele lor,acasã ºi peste hotare !

Giom Dantec, tânãrvoluntar din Franþa, cura-jos ºi cu sufletul mare,acum câteva luni ºi-alãsat job-ul, acela dedesigner industrial, ºi aplecat în lume pe douã

roþi. Pe parcursul cãlãto-riei lui de pânã acum, ela vizitat mai multe spitaleºi centre sociale, unde aacumulat experienþa decare va avea nevoie cândse va întoarce acasã, înoraºul Brest.

“Sunt din Franþa ºimerg în Vietnam cu bici-cleta. Aceastã cãlãtorie ofac pentru copiii bolnavidin spitalele din Franþa,cu care þin legãtura prininternet,”, ne-a spustânãrul într-o românãamestecatã cu englezã.

A mai fost înRomânia, tot ca voluntardin partea unui ONG, iarde atunci spune cã s-aîndrãgostit de þara ºi de

mâncarea noastrã. Noine-am întâlnit cu el pedrum, chiar atunci cândse pregãtea sã plece dinValea Jiului spreTransalpina, prin CheileJieþului. Traseul pe careîl are de parcurs estelung, însã nu greu, pen-tru cã este fãcut cu unscop nobil.

“Aceastã cãlãtorie aredurata de un an. Mai amzece luni pânã sã ajungîn Vietnam ºi nu estegreu, pentrucã ciclismuleste pasi-unea mea.La finalulcãlãtoriei,când mã voi

întoarce, voi face oprezentare, o conferinþã,cu copii din spitalele dinFranþa ºi nu numai”, amai spus tânãrul.

Atunci când va ajungeîn Turcia, el va mai aveaun tovarãº, un prieten,cu care îºi va continuatraseul pânã la capãt.Pânã atunci, însã, estesingur. Singur pe bicicletã !

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Franþa -Vietnam pe douã roþi, cu escalã în Valea Jiului

P este 20 de copii ºiprofesori din oraºul

înfrãþit Varpalota dinUngaria au venit laPetroºani în vacanþã.Ideea este aceea de a leoferi copiilor posibili-tatea de a vizita locuriinedite, ca rãsplatã larezultatele deosebite laînvãþãturã.

Delegaþia din Ungaria s-aarãtat încântatã de Petroºani,în timp ce copiiidin Petroºanisunt acum laVarpalota înUngaria.Schimbul vine caurmare a relaþi-ilor de colabo-rare între celedouã oraºeînfrãþite ºi latabere participãpremianþii dincele douã locali-tãþi. „O expe-rienþã de 10 aniface sã spunemcã aceste douãtabere suntfoarte beneficepentru ambelecomunitãþi.Suntem foarte

bucuroºi cã suntem aici ºi,deja dupã o zi de vacanþã înPetroºani, putem sã spunemcã apreciem foarte mult ospi-talitatea româneascã ºi sun-tem bucuroºi sã cunoaºtemPetroºaniul ºi România ºivrem sã venim ºi în aniiviitori”, a declarat Awai Edit ,coordonator al taberei dinoraºul Varpalota, Ungaria.

Copiii din Ungaria vorvizita mai multe obiectivehunedorene ºi toþi suntnerãbdãtori sã ajungã înfiecare loc.

„Vom avea vizite la MuzeulMineritului, la Universitateadin Petroºani, vom cunoaºteoraºul, iar apoi facem excursiila Geoagiu ºi aºteptãm cunerãbdare sã vizitãm CastelulHuniazilor ºi Munþii Parâng”,a mai adãugat Awai Edit.

În contrapartidã, 22 decopii ºi 3 profesori dinPetroºani se aflã în Varpalotaîn Ungaria, acolo unde, larândul lor, au ocazia sãviziteze locuri noi ºi obiectiveturistice din zonã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Tabãrã de copii din Ungaria, la Petroºani

E dilii localitãþilorVãii Jiului au

înþeles cã promovareape internet este la felde importantã ca oîntrunire faþã în faþãcu cetãþeanul.

În afarã de ºefiiUricaniului ºi Petrilei, toþiprimarii se promoveazãîn special pe Facebook,sait de socializare lamodã pentru toatevârstele.

Cel mai activ dintre eieste cel al Vulcanului,Gheorghe Ile, care nu

pierde nici o ocazie de a-ºi prezenta proiectele,realizãrile ºi de a faceschimb de idei.

De la hobiuri-le luicum ar fi creºtereaalbinelor ºi pânã la pro-movarea la intervalede câteva ore atuturor eveni-mentelorprilejuite desãrbã-torirealocalitãþii,din aceastãlunã, pri-marulmunicipiului

Vulcan poate fi consider-at un împãtimit alFacebook-ului. Ile a ajunspe saitul de socializare lajumãtatea lui 2011 ºi operioadã l-a privit cu

neîncredere.În

acest an a realizatcât de important estesã comunice culocalnicii în frunteacãrora se aflã ºi ºi-aluat rolul în serios.Este cel mai activdintre edilii VãiiJiului care au contpe Facebook ºi areîn lista sa peste3000 de prieteni,mare parte con-cetãþeni de-ai lui.

Foarte aproapeþine ºi primarul „cap-italei” Vãii Jiului,Tiberiu Iacob Ridzicu peste 5000 deprieteni în listã ºipostãri sãptãmânale.ªi edilul Petroºaniu-lui îºi foloseºte pagi-na de socializarepentru a-ºi anunþaproiectele ºi acþiunile lacare participã, dar ºipentru a primi sesizãri dela locuitorii municipiului.ªi Ridzi a descoperit anultrecut avantajele saituluide socializare.

P rimari maitimizi

Primarul municipiuluiLupeni, CornelResmeriþã, ºi-a fãcut contpe reþeaua de socializareanul acesta ºi este abia la

început în a desluºi avan-tajele comunicãrii culocalnicii pe Facebook.Nicu Dunca, cel care aajuns în fruntea localitãþiiAninoasa dupã ce ladetronat pe Ilie Botgros,aflat la conducere de 20de ani, este un „veteran”al saitului de socializare,având cont încã din2010. Dunca a fost maiactiv în perioada cam-paniei pentru alegerilelocale, iar acum pentrurefrendumul din 29 iulie.Primarii localitãþilorPetrila, Ilie Pãducel ºi

Uricani, Dãnuþ Buhãescunu ºi-au fãcut conturi pesaitul de socializare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Primarii Iacob Ridzi ºi Gheorghe Ile, cei mai activi pe internet

Pensionariidin ValeaJiului se

înfrãþesc cucei germani

P este 100 de pen-sionari germani

vor veni la Petroºani,pentru a pune bazeleunei înfrãþiri cu ceide aici.

Paul David, secretar alLigii SindicatuluiPensionarilor MinieriValea Jiului, a declaratcã cei 114 pensionarigermani sunt dinFreiburg ºi vin înRomânia la invitaþiaConfederaþieiPensionarilor Minieri dinRomânia.

„Cei 114 pensionaridin Germania se vorînfrãþi cu reprezentanþiiLigii SindicatuluiPensionarilor MinieriValea Jiului. La întâlnire,din Petroºani participã20 de persoane ºi vompune bazele uneicolaborãri”, a declaratDavid. În România,vârstincii germani vin dinNorvegia, fac un popasla Germisara, unde vor ºiînnopta, iar duminicã vinîn Valea Jiului. Aici vorvizita Muzeul Mineritului,dar ºi mai multe unitãþiminiere. Programul nueste unul mai amplu,pentru cã vizita lor sesuprapune cuReferendumul.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Numãrãtoareainversã pentruDallas vine cu

penalizãri pentruconstructor

M ai sunt cinci zile pânã cândCartierul Dallas ar trebui sã

fie gata, complet reabilitat, moder-nizat ºi schimbat de-a dreptul.

Realitatea de la faþa locului, însã, con-trazice acest termen de departe, aºa cãfirma care executã lucrarea a cerut o altãamânare.

“Noul termen a rãmas tot cel vechi,respectiv 31 iulie. Nu se mai face rabat dela acest termen, datã dupã care construc-torul va sufgeri penalitãþile de întârziereaferente contractului, care nu sunt delocmici”, ne-a declarat Alin Fara , directortehnic primãria Vulcan.

Firma care executã lucrarea pentrusuma de circa 15 miliarde de lei vechi,este din Viºeul de Sus, Maramureº ºi senumeºte SC RUNOB Com, iar în multelocuri din cartier a fãcut o lucrare de mân-tuialã. Cum societatea trage tare pentru ase încadra în termen, de teamã de a nusuporta penalitãþi la platã, în teren se facerabat de la calitate într-un mod grosolan.I-am întrebat ºi pe reprezentanþii primãrieice pãrere au despre acest lucru. “S-aîncercat a se face rabat de la calitate ºi nuo data, dar împreunã cu dirigintele deºantier ºi cu reprezentanþi ANDZI am

remediat toate deficienþele pe aceastãlaturã a calitãþii. Chiar în acest moment selucreazã la desfacerea unor bordurineconforme din punct de vedere estetic ºitehnic ºi se refac dupã normative”, a maiafirmat Alin Fara. Pe strada Traian, celpuþin, canalele continuã sã curgã, iar apamizerabilã stã tot pe stradã. Bordurile suntprost montate, iar trotuarele sunt înalte deun metru, cu mult faþã de cât ar trebui sãfie. Accesul cãtre scãrile de bloc nu esterealizat, însã acestea sunt doar câteva dingreºelile de construcþie. Cu siguranþãdespre aceste lucrãri prost executatevom mai menþiona ºi în ediþiile viitoareale cotidianului nostru, atunci când cusiguranþã vom vorbi de o nouã amânarea recepþiei. Doar trãim în România,nu?!

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Page 8: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

P rimãria Lupeni s-a apucat de

repararea celor treiimobile afectate deincendiul devastator deduminicã. În total, estede lucru la trei blocuride locuinþe, iarlucrãrile au demaratdeja.

Lucrãrile de reparaþii auînceput cu refacerea ter-moizolaþiei, iar dupã ce vasosi ºi lemnul necesar vor fi

refãcute ºi acoperiºurileblocurilor afectate deincendiu. „Astãzi vine deja oparte din lemn, iar zileleurmãtoare va veni ºi restulcantitãþii necesare. Sperãm cãîntr-o lunã ºi jumãtate – douãsã terminãm lucrãrile laprimul bloc, apoi sã trecem lacelelalte douã”, a declarat pri-marul Lupeniului, CornelResmeriþã. Banii necesari suntalocaþi de la bugetul local, daredilul spune cã, dupã ce vaprimi devizul de la firmelecare lucreazã la refacerea

imobilelor, va trimite o soli-citare cãtre MinisterulAdministraþiei ºi Internelor,pentru a putea primi sumelenecesare din fondul deurgenþã. Duminicã dupã-ami-azã, mai multe coteþe de pestrada Vîscozei din Lupeni auluat foc, iar flãcãrile s-auextins cu repeziciune la imo-bilele învecinate. La unul din-tre blocuri, acoperiºul a fostcomplet demolat, din cauzãcã exista pericolul sã seprãbuºeascã în orice moment.

Carmen COSMAN

M ai multe local-itãþi din

Hunedoara suntaprovizionate cu apãpotabilã cu ajutorul cis-ternelor, dupã ce dincausa secetei fântânilelocalnicilor au secat.

Potrivit reprezentanþilorInspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã „Iancu deHunedoara”, în cursul zilei demiercuri au efectuat un trans-port de 6.000 de litri de apãpotabilã, pe strada AurelVlaicu, din Deva.

“De la începutul acestei luni,I.S.U. Hunedoara, a onorat 12solicitãri de apã menajerã ºidouã de apã potabilã, la cer-erea autoritãþilor locale dinBrad, Luncoiu de Jos, TeliucuInferior, Ormindea, Criºcior ºi

Deva”, declarã Viorel Demeaninspector ºef ISU.

Autoritãþile locale au apelatla ajutorul inspectoratului înurmã scãderii nivelului apei înfântânile hunedorenilor, situaþiegeneratã de lipsa precipitaþiilordin ultima perioadã ºi ainstalãrii secetei.

Transporturile de apã mena-jerã se fac cu autospecialele delucru cu o capacitate de 9.000de litri, din cadrul inspectoratu-lui, doar dupã ce aceasta esteverificatã de Direcþia deSãnãtate Publicã.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

A ngajaþii primãriei au avut deverificat mii de acte de la cele

22 de firme care ºi- au anunþatprezenþa la licitaþia pentru reabil-itarea celor 12 blocuri din oraº. Eis-au încadrat în termenul de 20 dezile, însã au solicitat o prelungirepentru licitaþia electronicã, care aînceput de ieri, ora 14:00, cuprimele patru blocuri.

“În data de 23 iulie am avut deja 20 de zile,dar mai avem dreptul, conform legii, sã avemo prelungire de încã 20 de zile. Dupã faza delicitaþie elctronicã, vom primi din nou ofertelecu noile preþuri, le verificãm ºi vom faceadjudecarea. Noi ne grãbim, pentru cã vrem calucrãrile sã înceapã cât mai repede, sã prin-dem un timp corespunzãtor”, ne-a declaratMihaela Lang, ªef Serviciul Achiziþii – Primãria

Petrila.Blocurile care urmeazã sã fie reabilitate ter-

mic în acest an, sunt din mai multe zone aleoraºului.

Luiza ANDRONACHE

V ã scriu în legãturã cuarticolul “Inginerie

imobiliarã cu fosta clãdirea Postei Petroºani?!”, pu-blicat sãptãmâna trecutãîn Cronica Vãii Jiului, pen-tru a vã prezenta pre-cizãrile Romtelecom cuprivire la situaþia prezen-tatã în articol.

Aveþi mai jos poziþia Rom-telecom, pentru care puteþi cita“reprezentanþi ai companiei”.

„Romtelecom a efectuat oexpertizã tehnicã a clãdirii dinPetroºani, situatã pe str. 1 decem-

brie 1918 în vederea încadrãriiacesteia în clasa de risc seismic. Înurma acestei evaluãri, expertul astabilit încadrarea construcþiei înclasa I de risc seismic, prin urmares-a dispus montarea bulinei deatenþionare.

Având în vedere cã indicele derisc seismic stabilit în urma acesteievaluãri era foarte apropiat deindicele de risc seismic deîncadrare în cea de a II-a clasã,Romtelecom a solicitat o reevalu-are a clãdirii. În urma celui de aldoilea raport de expertizã, clãdirea

a fost încadratã în clasa de riscseismic II, ceea ce nu mai implicaobligativitatea expunerii bulinei deatenþionare pe clãdire. Prinurmare, compania a dispus înlãtu-rarea bulinei de pe respectivãclãdire.

În legãturã cu destinaþia utilizãriiclãdirii, la acest moment,Romtelecom nu are planuri devânzare a clãdirii respective.”

Vã stau la dispoziþie pentru oricesolicitãri legate de Romtelecom.

O zi bunã,Roxana Mihul PR Specialist

Corporate CommunicationDivision

Precizãri

S-a dat start licitaþiei pentru anvelopareablocurilor din Petrila

AAAAuuuu ddddeeeemmmmaaaarrrraaaatttt lllluuuuccccrrrrããããrrrr iiii lllleeee ddddeeee rrrreeeeppppaaaarrrraaaaþþþþ iiii iiiillllaaaa bbbbllllooooccccuuuurrrr iiii lllleeee aaaaffffeeeeccccttttaaaatttteeee ddddeeee iiiinnnncccceeeennnnddddiiiiuuuu

C âteva sute deºomeri din

municipiul Lupeniîºi vor gãsi un loc demuncã la fabrica depe platforma indus-trialã Vâscoza, undevolanele a douã

mãrci renumite demaºini sunt îmbrã-cate în piele.

Autoritãþile locale dinLupeni au anunþat cã un

investitor care are deja ofabricã cu 170 de angajaþi,ce funcþioneazã de câþivaani, intenþioneazã sã seextindã ºi sã angajezecâteva sute de persoane

fãrã loc de muncã dinmunicipiu. Societatearespectivã se ocupã cuîmbrãcarea volanelor pen-tru renumitele mãrcinemþeºti de maºini, VW ºiBMV ºi urmãreºte extin-derea astfel ca la Lupeni,sã fie cel mai mare centru,firma mai având fabrici învestul þãrii cum ar fiTimiºoara. „Fabricafuncþioneazã în spaþiiînchiriate pe platformaVâscoza care este propri-etate privatã ºi am înþelescã vor sã se extindã. Auîn prezent 170 de anga-jaþi bine plãtiþi ºi vor sãmai angajeze pe viitorcâteva sute. Am înþelescã ar dori ca la Lupeni sãfie centrul pentru cã mai

au fabrici. Ei îmbracãvolane în piele pentrumãrcile auto WV ºi BMWdin câte cunosc”, adeclarat, Gabriel Lungu,administrator publicLupeni. Reprezentanþiimunicipalitãþii spun cã audiscutat cu toþi investitoriicare opereazã pe platfor-ma industrialã din Lupeni

ºi vor sã-i sprijine pentrua-ºi mãri investiþiile. „I-amsprijinit cu introducereagazului metan, am avutdiscuþii cu toþi pentru cãsunt mai multe fabrici careau sute de angajaþi. Acumle facem ºoseaua de cen-turã pentru a putea sã-ºitransporte producþia”, maispune Lungu.

Maximilian GÂNJU

S ãracii Petroºaniului maiau de aºteptat pânã îºi vor

putea spãla rufele ieftin laprima spãlãtorie socialã.Proiectul a fost uitat într-unsertar ºi nici nu se întrevãdºanse de a deveni realitate preacurând.

În urmã cu câteva luni, la iniþia-tiva unui fost consilier local, aleºiiPetroºaniului au adoptat unproiect de intenþie privind constru-irea unei spãlãtorii sociale în local-itate. Aceasta ar fi urmat sãfuncþioneze în cartierul Colonieunde este concentratã o mareparte a populaþiei cu venituri mici.Ideea a fost abandonatã atât demunicipalitate cât ºi de iniþiatorulei. „Având în vedere Nota de fun-damentare întocmitã de cãtre d-naconsilier local Doina Popescu, princare se propune înfiinþarea uneispãlãtorii sociale în municipiulPetroºani (…) se dã acordul deprincipiu pentru înfiinþarea uneispãlãtorii sociale”, decideau aleºii

locali în aprilie 2012. De atunci ºipânã

Astãzi nu s-a miºcat nimic pen-tru materializarea proiectului. „Afost o idee care nu s-a material-izat, a rãmas în aer. A fost proiec-tul fostului consilier DoinaPopescu, dar nu s-a mai interesatnici iniþiatorul de el. Poate în viitorse va materializa, nu este abando-natã cu totul propunerea”, explicãNicolae Taºcã, purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani. Construireaunei spãlãtorii sociale în capitalaVãii Jiului, nu este o idee delocrea în condiþiile în care foartemulte familii din cartierul Colonies-au arãtat interesate.

Maximilian GÂNJU

AAAAppppãããã ccccuuuu cccciiiisssstttteeeerrrrnnnnaaaa ppppeeeennnnttttrrrruuuu mmmmaaaaiiiimmmmuuuullll tttteeee llllooooccccaaaallll iiii ttttããããþþþþ iiii hhhhuuuunnnneeeeddddoooorrrreeeennnneeee

ªomerii din Lupeni îmbracã în piele volane de BMW

Î n aceastã perioadã, estivalã,furnizorul de agent termic

din Petroºani continuã lucrãrilede reabilitare a reþelei.Lucrãrile cele mai ample sederuleazã în cartierul Dimitrov,acolo unde va fi cuplatã la reþeaºi viitoarea catedralã ortodoxã.

„Principalele lucrãri le derulãm înrespectiva zonã, în cartierul Dimitrov,acolo unde efectãm o lucrare mai amplã.Este vorba despre modernizarea reþeleirespective de termoficare într-o zonã în

care acest lucru nu s-a mai întâmplat decâteva zeci de ani. Mai exact, dinmomentul în care au fost construiteblocurile de acolo, adicã de prin anii1950”, a precizat Ovidiu Munteanu,director SC Termoficare SA Petroºani.

În parantezã fie spus, în ultimaperioadã, la societatea localã de termofi-care din Petroºani au fost înregistrateaproape 100 de cereri de rebranºare lasistem. Anunþata majorare a preþuluigazelor este unul dintre motivele pentrucare oamenii aleg sã se reîntoarcã la ter-moficare...

Mircea NISTOR

S ucursala ElectrocentraleParoºeni va mai furniza

apã caldã doar în urmãtoarele3 sãptãmâni. Cu începere dindata de 17 august, termocen-trala va intra în tradiþionalelelucrãri de revizii estivale care,în acest an, se vor întinde,pare-se, pe durata a 2 luni dezile.

„Am fost înºtiinþaþi cã lucrãrile derevizie vor demara în data de 17 augustºi se vor întinde pe termen de cel puþino lunã de zile. Întreruperea livrãrii de

apã caldã menajerã ne va afecta ºi penoi, ca societate, dar, în special, peconsumatorii noºtri. Eu sper ca anulviitor aceastã întrerupere în furnizareade apã caldã menajerã sã nu se maiîntâmple. Problema este, însã, cã acestlucru nu depinde de noi”, a declaratOvidiu Munteanu, director SCTermoficare SA Petroºani.

Pe timp de varã, municipiul Petroºanieste singura localitate din Valea Jiuluicare mai beneficiazã de apã caldãmenajerã, acordatã în sistem centralizat.ªi aici, însã, numãrul abonaþilor esteredus, respectiv circa 33% dintreapartamentele din localitate.

Mircea NISTOR

Termoficarea continuã lucrãrileMai curge, încã, 3 sãptãmâniIdeea înfiinþãrii unei spãlãtoriisociale a fost aaaabbbbaaaannnnddddoooonnnnaaaa tttt ãããã

Page 9: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

P rimãria Lupeni s-a apucat de

repararea celor treiimobile afectate deincendiul devastator deduminicã. În total, estede lucru la trei blocuride locuinþe, iarlucrãrile au demaratdeja.

Lucrãrile de reparaþii auînceput cu refacerea ter-moizolaþiei, iar dupã ce vasosi ºi lemnul necesar vor fi

refãcute ºi acoperiºurileblocurilor afectate deincendiu. „Astãzi vine deja oparte din lemn, iar zileleurmãtoare va veni ºi restulcantitãþii necesare. Sperãm cãîntr-o lunã ºi jumãtate – douãsã terminãm lucrãrile laprimul bloc, apoi sã trecem lacelelalte douã”, a declarat pri-marul Lupeniului, CornelResmeriþã. Banii necesari suntalocaþi de la bugetul local, daredilul spune cã, dupã ce vaprimi devizul de la firmelecare lucreazã la refacerea

imobilelor, va trimite o soli-citare cãtre MinisterulAdministraþiei ºi Internelor,pentru a putea primi sumelenecesare din fondul deurgenþã. Duminicã dupã-ami-azã, mai multe coteþe de pestrada Vîscozei din Lupeni auluat foc, iar flãcãrile s-auextins cu repeziciune la imo-bilele învecinate. La unul din-tre blocuri, acoperiºul a fostcomplet demolat, din cauzãcã exista pericolul sã seprãbuºeascã în orice moment.

Carmen COSMAN

M ai multe local-itãþi din

Hunedoara suntaprovizionate cu apãpotabilã cu ajutorul cis-ternelor, dupã ce dincausa secetei fântânilelocalnicilor au secat.

Potrivit reprezentanþilorInspectoratului pentru Situaþiide Urgenþã „Iancu deHunedoara”, în cursul zilei demiercuri au efectuat un trans-port de 6.000 de litri de apãpotabilã, pe strada AurelVlaicu, din Deva.

“De la începutul acestei luni,I.S.U. Hunedoara, a onorat 12solicitãri de apã menajerã ºidouã de apã potabilã, la cer-erea autoritãþilor locale dinBrad, Luncoiu de Jos, TeliucuInferior, Ormindea, Criºcior ºi

Deva”, declarã Viorel Demeaninspector ºef ISU.

Autoritãþile locale au apelatla ajutorul inspectoratului înurmã scãderii nivelului apei înfântânile hunedorenilor, situaþiegeneratã de lipsa precipitaþiilordin ultima perioadã ºi ainstalãrii secetei.

Transporturile de apã mena-jerã se fac cu autospecialele delucru cu o capacitate de 9.000de litri, din cadrul inspectoratu-lui, doar dupã ce aceasta esteverificatã de Direcþia deSãnãtate Publicã.

Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012 Actualitate 98 Actualitate

A ngajaþii primãriei au avut deverificat mii de acte de la cele

22 de firme care ºi- au anunþatprezenþa la licitaþia pentru reabil-itarea celor 12 blocuri din oraº. Eis-au încadrat în termenul de 20 dezile, însã au solicitat o prelungirepentru licitaþia electronicã, care aînceput de ieri, ora 14:00, cuprimele patru blocuri.

“În data de 23 iulie am avut deja 20 de zile,dar mai avem dreptul, conform legii, sã avemo prelungire de încã 20 de zile. Dupã faza delicitaþie elctronicã, vom primi din nou ofertelecu noile preþuri, le verificãm ºi vom faceadjudecarea. Noi ne grãbim, pentru cã vrem calucrãrile sã înceapã cât mai repede, sã prin-dem un timp corespunzãtor”, ne-a declaratMihaela Lang, ªef Serviciul Achiziþii – Primãria

Petrila.Blocurile care urmeazã sã fie reabilitate ter-

mic în acest an, sunt din mai multe zone aleoraºului.

Luiza ANDRONACHE

V ã scriu în legãturã cuarticolul “Inginerie

imobiliarã cu fosta clãdirea Postei Petroºani?!”, pu-blicat sãptãmâna trecutãîn Cronica Vãii Jiului, pen-tru a vã prezenta pre-cizãrile Romtelecom cuprivire la situaþia prezen-tatã în articol.

Aveþi mai jos poziþia Rom-telecom, pentru care puteþi cita“reprezentanþi ai companiei”.

„Romtelecom a efectuat oexpertizã tehnicã a clãdirii dinPetroºani, situatã pe str. 1 decem-

brie 1918 în vederea încadrãriiacesteia în clasa de risc seismic. Înurma acestei evaluãri, expertul astabilit încadrarea construcþiei înclasa I de risc seismic, prin urmares-a dispus montarea bulinei deatenþionare.

Având în vedere cã indicele derisc seismic stabilit în urma acesteievaluãri era foarte apropiat deindicele de risc seismic deîncadrare în cea de a II-a clasã,Romtelecom a solicitat o reevalu-are a clãdirii. În urma celui de aldoilea raport de expertizã, clãdirea

a fost încadratã în clasa de riscseismic II, ceea ce nu mai implicaobligativitatea expunerii bulinei deatenþionare pe clãdire. Prinurmare, compania a dispus înlãtu-rarea bulinei de pe respectivãclãdire.

În legãturã cu destinaþia utilizãriiclãdirii, la acest moment,Romtelecom nu are planuri devânzare a clãdirii respective.”

Vã stau la dispoziþie pentru oricesolicitãri legate de Romtelecom.

O zi bunã,Roxana Mihul PR Specialist

Corporate CommunicationDivision

Precizãri

S-a dat start licitaþiei pentru anvelopareablocurilor din Petrila

AAAAuuuu ddddeeeemmmmaaaarrrraaaatttt lllluuuuccccrrrrããããrrrr iiii lllleeee ddddeeee rrrreeeeppppaaaarrrraaaaþþþþ iiii iiiillllaaaa bbbbllllooooccccuuuurrrr iiii lllleeee aaaaffffeeeeccccttttaaaatttteeee ddddeeee iiiinnnncccceeeennnnddddiiiiuuuu

C âteva sute deºomeri din

municipiul Lupeniîºi vor gãsi un loc demuncã la fabrica depe platforma indus-trialã Vâscoza, undevolanele a douã

mãrci renumite demaºini sunt îmbrã-cate în piele.

Autoritãþile locale dinLupeni au anunþat cã un

investitor care are deja ofabricã cu 170 de angajaþi,ce funcþioneazã de câþivaani, intenþioneazã sã seextindã ºi sã angajezecâteva sute de persoane

fãrã loc de muncã dinmunicipiu. Societatearespectivã se ocupã cuîmbrãcarea volanelor pen-tru renumitele mãrcinemþeºti de maºini, VW ºiBMV ºi urmãreºte extin-derea astfel ca la Lupeni,sã fie cel mai mare centru,firma mai având fabrici învestul þãrii cum ar fiTimiºoara. „Fabricafuncþioneazã în spaþiiînchiriate pe platformaVâscoza care este propri-etate privatã ºi am înþelescã vor sã se extindã. Auîn prezent 170 de anga-jaþi bine plãtiþi ºi vor sãmai angajeze pe viitorcâteva sute. Am înþelescã ar dori ca la Lupeni sãfie centrul pentru cã mai

au fabrici. Ei îmbracãvolane în piele pentrumãrcile auto WV ºi BMWdin câte cunosc”, adeclarat, Gabriel Lungu,administrator publicLupeni. Reprezentanþiimunicipalitãþii spun cã audiscutat cu toþi investitoriicare opereazã pe platfor-ma industrialã din Lupeni

ºi vor sã-i sprijine pentrua-ºi mãri investiþiile. „I-amsprijinit cu introducereagazului metan, am avutdiscuþii cu toþi pentru cãsunt mai multe fabrici careau sute de angajaþi. Acumle facem ºoseaua de cen-turã pentru a putea sã-ºitransporte producþia”, maispune Lungu.

Maximilian GÂNJU

S ãracii Petroºaniului maiau de aºteptat pânã îºi vor

putea spãla rufele ieftin laprima spãlãtorie socialã.Proiectul a fost uitat într-unsertar ºi nici nu se întrevãdºanse de a deveni realitate preacurând.

În urmã cu câteva luni, la iniþia-tiva unui fost consilier local, aleºiiPetroºaniului au adoptat unproiect de intenþie privind constru-irea unei spãlãtorii sociale în local-itate. Aceasta ar fi urmat sãfuncþioneze în cartierul Colonieunde este concentratã o mareparte a populaþiei cu venituri mici.Ideea a fost abandonatã atât demunicipalitate cât ºi de iniþiatorulei. „Având în vedere Nota de fun-damentare întocmitã de cãtre d-naconsilier local Doina Popescu, princare se propune înfiinþarea uneispãlãtorii sociale în municipiulPetroºani (…) se dã acordul deprincipiu pentru înfiinþarea uneispãlãtorii sociale”, decideau aleºii

locali în aprilie 2012. De atunci ºipânã

Astãzi nu s-a miºcat nimic pen-tru materializarea proiectului. „Afost o idee care nu s-a material-izat, a rãmas în aer. A fost proiec-tul fostului consilier DoinaPopescu, dar nu s-a mai interesatnici iniþiatorul de el. Poate în viitorse va materializa, nu este abando-natã cu totul propunerea”, explicãNicolae Taºcã, purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani. Construireaunei spãlãtorii sociale în capitalaVãii Jiului, nu este o idee delocrea în condiþiile în care foartemulte familii din cartierul Colonies-au arãtat interesate.

Maximilian GÂNJU

AAAAppppãããã ccccuuuu cccciiiisssstttteeeerrrrnnnnaaaa ppppeeeennnnttttrrrruuuu mmmmaaaaiiiimmmmuuuullll tttteeee llllooooccccaaaallll iiii ttttããããþþþþ iiii hhhhuuuunnnneeeeddddoooorrrreeeennnneeee

ªomerii din Lupeni îmbracã în piele volane de BMW

Î n aceastã perioadã, estivalã,furnizorul de agent termic

din Petroºani continuã lucrãrilede reabilitare a reþelei.Lucrãrile cele mai ample sederuleazã în cartierul Dimitrov,acolo unde va fi cuplatã la reþeaºi viitoarea catedralã ortodoxã.

„Principalele lucrãri le derulãm înrespectiva zonã, în cartierul Dimitrov,acolo unde efectãm o lucrare mai amplã.Este vorba despre modernizarea reþeleirespective de termoficare într-o zonã în

care acest lucru nu s-a mai întâmplat decâteva zeci de ani. Mai exact, dinmomentul în care au fost construiteblocurile de acolo, adicã de prin anii1950”, a precizat Ovidiu Munteanu,director SC Termoficare SA Petroºani.

În parantezã fie spus, în ultimaperioadã, la societatea localã de termofi-care din Petroºani au fost înregistrateaproape 100 de cereri de rebranºare lasistem. Anunþata majorare a preþuluigazelor este unul dintre motivele pentrucare oamenii aleg sã se reîntoarcã la ter-moficare...

Mircea NISTOR

S ucursala ElectrocentraleParoºeni va mai furniza

apã caldã doar în urmãtoarele3 sãptãmâni. Cu începere dindata de 17 august, termocen-trala va intra în tradiþionalelelucrãri de revizii estivale care,în acest an, se vor întinde,pare-se, pe durata a 2 luni dezile.

„Am fost înºtiinþaþi cã lucrãrile derevizie vor demara în data de 17 augustºi se vor întinde pe termen de cel puþino lunã de zile. Întreruperea livrãrii de

apã caldã menajerã ne va afecta ºi penoi, ca societate, dar, în special, peconsumatorii noºtri. Eu sper ca anulviitor aceastã întrerupere în furnizareade apã caldã menajerã sã nu se maiîntâmple. Problema este, însã, cã acestlucru nu depinde de noi”, a declaratOvidiu Munteanu, director SCTermoficare SA Petroºani.

Pe timp de varã, municipiul Petroºanieste singura localitate din Valea Jiuluicare mai beneficiazã de apã caldãmenajerã, acordatã în sistem centralizat.ªi aici, însã, numãrul abonaþilor esteredus, respectiv circa 33% dintreapartamentele din localitate.

Mircea NISTOR

Termoficarea continuã lucrãrileMai curge, încã, 3 sãptãmâniIdeea înfiinþãrii unei spãlãtoriisociale a fost aaaabbbbaaaannnnddddoooonnnnaaaa tttt ãããã

Page 10: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile pentru joi,

26.07.2012:-municipiul Petroºani, între orele

09,00-15,00. Zona afectatã de aceastarestricþie este reprezentatã de stradãCarpaþi, str.9 Mai, str. 13 Septembrie,str. Petru Maior, str. Vilelor, Al. Pinului,iar motivul restricþiei îl reprezintã reme-dierea pierderii de pe conducta F Dn 80,din str.CARPAÞI, bl. 4,între scara II ºiscara III

- orasul Aninoasa, între orele 08,00-10,00. Zona afectatã de aceastarestricþie este reprezentatã de stradãLibertãþii ºi str. Republicii, iar motivulrestricþiei îl reprezintã refacereabranºamentului din str. Libertãþii, nr.43B.

Vã mulþumim pentru înþelegere!Conducerea ApaServ Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1100 Diverse

2 6 i u l i e 2 0 1 2

Activitãþile extraprofesionale îþivor da posibilitatea sã te relaxezi,petrecând clipe excelente încompania partenerului de suflet.Din punct de vedere financiarsituaþia nu te favorizeazã. Aiputea avea o reuºitã datoritã înactivitãþi de colaborare.

Situaþia financiarã se vaîmbunãtãþi, cãci vei primi o sumãde bani de la cineva din imediatata apropiere. În cazul în care tesimþi copleºit de activitãþile încare te-ai implicat, cu siguranþãvei primi sprijinul rudelor.

Manifeºti un interes profundpentru chestiunile gospodãreºti,care nu mai pot fi amânate.Relaþia cu familia seîmbunãtãþeºte considerabil, aºacã poþi miza pe sprijinul rudelorpentru a termina treaba cât mairepede.

Vei fi tentat sã faci uneleinvestiþii, dar analizeazã cuatenþie ofertele înainte de a lua ohotãrâre. N-ar fi exclus ca o per-soanã pe care o cunoºti de maimult timp sã îþi facã compli-mente sau poate chiar o declar-aþie de dragoste.

Comunicarea cu cei din jur nu vafi aºa cum þi-o doreºti. Mareatenþie în cazul în care þi-ai pro-pus sã faci cuiva o promisiune,cãci nu se ºtie ce va urma. Îngri-jeºte-þi sãnãtatea, deoarece esteposibil ca o suferinþã mai vechesã îþi dea serios de furcã.

Mare atenþie, cãci ai tendinþa dea-þi neglija sãnãtatea, ceea ce þi-ar putea crea probleme serioase.În cazul în care doreºti sã teimplici în activitãþi mai compli-cate, fii cât se poate de atent,deoarece lucrurile ar putea lua oîntorsãturã neaºteptatã.

Starea ta generalã este bunã,chiar dacã nu te simþi capabil defapte mãreþe. Energia mentalãeste la limita superioarã, dar ar ficazul sã nu te suprasoliciti. Înanturajul tãu vei reuºi sã îþiimpui punctele de vedere fãrã aface un efort deosebit.

Inteligenþa vie, spiritul de obser-vaþie vor ieºi din nou în evidenþã,aducându-þi respectul prietenilor,dar ºi al rudelor apropiate. Dinpunct de vedere financiar situaþianu este nemaipomenitã, darunele rezolvãri ar putea sãaparã.

Eºti cam agitat, neliniºtit ºi ar fibine dacã þi-ai gãsi ceva mai multtimp pentru activitãþi care sã terelaxeze. Implicarea în activitãþipractice îþi va da posibilitatea sã-þi fructifici la maxim energia decare dispui. Situaþia ta sentimen-talã este în ansamblu bunã.

Încercãrile de a finaliza o lucrareînceputã de mai mult timp va fisprijinitã de cei din jur. Ai putealua decizii sau ai putea demara,cu reale ºanse de succes o activi-tate intelectualã. Ceva bani saumãcar glorie ai putea câºtiga dinspeculaþii imediate.

Energia fizicã nu este la limitasuperioarã, aºa cã nu este cazulsã exagerezi muncind prea multde unul singur. Neînþelegerile pecare le-ai avut pânã acum cu uniimembrii ai familiei se vor ame-liora considerabil. Pe acasã facilucrãri de reparaþii, reamenajãri.

Activitãþile practice te vor ajutasã-þi foloseºti în mod eficientenergia, ceea ce îþi va aduce unplus de încredere, de siguranþã.De asemenea, vei avea posibili-tatea sã finalizezi o lucrare pecare ai demarat-o cu mai multtimp în urmã.

H O R O S C O P

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT

DEPOZITDEPOZITStr. Lunca, Nr. 100, Preþ

foarte avantajosRelaþii la tel.: 0372764439,

0254542472

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A. PETROªANI

Page 11: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

Capitolul 2

B ãnuþ –Depreciere

a leului (româ-nesc)

Bãnuþul reprezin-tã o micã plantãerbacee decora-tivã, din familiacompozitelor, cufrunze aºezate înrozetã ºi flori frumoscolorate, dispuse încapitulã. Ea maipoartã ºi denumireade pãrãluþã (Bellisperennsis) respectivceva aºa de minusculpe cât este, astãzi,gãunosul leu româ-nesc.

Adicã un „nimic”comparativcu monedaEuropeiOccidentalece poartãdenumirea de„euro”. Dacãprin secolul alXIX-leapãrãluþaromâneascãmai reprezentaceva, pe piaþaeuropeanã,acuma aceastaeste un zero absolut.Una la mânã, a fostscoasã de pe „piaþã”iar a doua la mânã,în prezent, „regele”este reprezentat deaºa numita monedãpan-europeanãnumitã „euro”.Adicã o monedãcãtre care România

încearcãsã ajungã, dar,care este tot maidezavuatã de cãtremai vechile statecomponente aleUniunii Europene.

U nbãnuþ cât opãrãluþã

Una peste cele-lalte, numeroaselescandaluri politice,acuze de plagiat,lovituri pe sub cen-turã, înlocuirea

preºedinþilorSenatului ºi CamereiDeputaþilor sau sus-pendarea preºedin-telui (care se vaîncheia cu

un referendumîn care poporul estechemat sã legi-timizeze dorinþa PNLplus PSD) au atras ºio scãdere rapidã avalorii monedeinoastre naþionale.Pentru prima datã,zilele trecute, bãnuþulromânesc a atins onouã cotã „istoricã”

în continua (ºi totmai accentuata) sa

devalorizare dinacest an. Mai

exact, euroiula ajuns, pen-tru primadatã, la va-loarea de

4,6397 lei.Adicã la valoarea

maximã atinsã înultimii 5 ani de lamomentul „epocal”în care România adevenit o gubernie aEuropei „reunite”.Demn de menþionateste faptul cã la data

de 1 ianuarie2007, atuncicând România afost, în sfârºit,primitã în UE,un euro eracotat la 3,3937lei. Prinurmare, în doarcâþiva ani leul aînregistrat ocontinuãcãdere, accen-tuatã, maiales, în

ultimele luni dinacest an, de când„Ponþii” ºi„Antonescii” se luptãcu „Bãseºtii” pentruconducerea þãrii. Încazul în care„rãzboiul” dintre celedouã pãrþi nu se vaîncheia prea curândexistã toate ºanseleca moneda euro-

peanã sã atingã ºipragul „istoric” de 5lei pentru un euro.În acest caz, desuferinþe va aveaparte, tot norodul.Pentru cã toate„cele” sunt legate decursul valutar, vorurma scumpiri, înlanþ, ale benzinei ºimotorinei, urmatede majorareapreþurilor la produse-le de bazã. Adicã ali-mente ºi servicii...Aici intrã gazulmetan, serviciile deapã ºi canalizare saucurentul electric.Oricum, actualulprim – ministruspunea, recent, cãvom intra într-onouã epocã. Pe ceade „aur” am rezolvat-o aºa cã unanouã, de „tinichea”,ar fi mai mult decâtbine-venitã...

Mircea NISTOR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 2012 Invatamant 11

Am o þarã ca o floare!

Page 12: CVJ, Nr. 175, joi 26 iulie 2012

Î n timp ce Ministeruldezvoltãrii regionale

ºi Turismului pompeazãfonduri serioase pentrudezvoltarea staþiunilormontane din ValeaJiului, cabanierilorpuþin le pasã de legalitate.

Un numãr infim decabane sau pensiuni carefuncþioneazã în staþiunile

din Valea Jiului sauclasificate sau autorizate.Majoritatea deþinãtorilorde spaþii de cazarepreferã sã practice turis-mul la negru, iar numãrulpensiunilor creºte directproporþional cu lucrãrilede dezvoltare a domeni-ilor schiabile. Practic, totmai mulþi turiºti seîndreaptã spre ValeaJiului odatã cuîmbunãtãþirea condiþiile

de aici, dar acest lucru nuîi determinã pe cabanierisã intre în legalitate. Ediliistau cu ochii pe ei ºi laprimul pas greºit promitsã îi amendeze, pentru cãdoar aºa înþelege ºiromânul cã existã legistrice, ce trebuie respec-tate.

În Staþiunea Parâng sederuleazã unul dintre celemai mari proiecte imple-mentate vreodatã la nivelnaþional ºi care vizeazãdezvoltarea turismului. Lafinalizarea proiectului, înaceastã staþiune montanãar trebui sã avem cel maimare domeniu schiabildin Europa de Sud-Est,care se va întinde pe osuprafaþã de 150 hectareºi va avea 17 pârtii. Deasemenea, pentru acces,între Petroºani ºi staþi-unea montanã Parâng vafi amenajatã ºi o telegon-dolã. Acest lucru va duce,în mod cert, ºi lacreºterea numãrului decapacitãþi turistice. Acum,în zona Hotelului Rusu ºisus în staþiune sunt dejaconstruite 169 decabane. Doar 14 dintreacestea, sunt însã, clasifi-cate, aºa cum cere legea.„Am avut ºi întâlniri cucei care practicã turismul.Îi ajutãm cu ce putem, le-am pus la dispoziþie ºilegislaþia, dar nu putem

sã-i obligãm sã intre înlegalitate. Bineînþeles cãvom face ºi controale înzonã”, a declarat citymanagerul municipiuluiPetroºani, MarianPopescu.

P asul Vâlcan –raiul

turismului la negru

Situaþia este similarã ºi în Pasul Vâlcan, o staþiune mai nouã, carea început sã prindã contur dupã ce fostulministru Elena Udrea ainaugurat aici o telegondolã modernã.

În Pasul Vâlcanfuncþioneazã deja peste60 de cabane, dar exact

trei ºi-au declarat pânãacum activitatea. „Înafarã de cabana mare, alui Emil Pãrãu, mai suntdeclarate încã douãcãsuþe de vacanþã. Înrest, nu a mai venitnimeni. Trebuie sã facemºi controale, pentru cãturiºtii încep sã vinã. Eisusþin acum cã nu prac-ticã turismul, dar, când îiprindem, îi amendãm”, adeclarat primarulmunicipiului Vulcan,Gheorghe Ile. StaþiuneaPasul Vâlcan a fostcuprinsã într-un ampluprogram de modernizarecu fonduri de la MDRT.Primul pas al proiectuluide dezvoltare a turismuluiîn Pasul Vâlcan a fostinaugurarea telegondolei

care face legãtura dintremunicipiul Vulcan ºi staþiunea montanã, oinvestiþie în valoare deaproape 33 de milioanede lei, fãrã TVA, realizatãdin bani alocaþi deMinisterul Turismului.Proiectul continuã, însã,iar la final în aceastãstaþiune vor funcþionadouã telescaune, maimulte instalaþii deteleschi, precum ºi cincipârtii de schi, dintre carecea mai mare va avea olungime de 5 kilometri.Iar în Straja, cea mai cãutatã staþiune din ValeaJiului, lucrurile nu diferãcu mult faþã de celelaltedouã exemplificate anterior.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Joi, 26 iulie 201212 Actualitate

TTuurriissmm llaa nneeggrruu,, ddeezzvvoollttaatt ppee bbaannii

““aallbbii””,, ddee llaammiinniisstteerr

ONU finanþeazãºi Petroºaniul

P roiectul pilot derulat deOrganizaþia Naþiunilor Unite,

care prevede reabilitarea unor construcþii, blocuri, case sau instituþii, cu materiale noi, inedite,se aplicã ºi la Petroºani.

Cele trei oraºe din Valea Jiului care aunorocul de a se afla pe lista de finanþaresunt Vulcan, Petroºani ºi Petrila.

La Vulcan, angajaþii primãriei au trans-mis cãtre Ministerul Dezvoltãrii Regionaleºi Turismului, care gestioneazã fondul definanþare, ideile lor de proiecte privind

clãdirile care sã fie reabilitate termic, iar laPetroºani, de fel.

Aici, în capitala Vãii Jiului, acest pro-gram are patru componente. “Este vorbade realizarea de studii de fezabilitate,proiectare, expertizã ºi audit energeticpentru 324 de blocuri din MunicipiulPetroºani.

ªi, de asemenea, de reabilitarea maimultor clãdiri sociale, printre care patrugrãdiniþe, sediul Ambulanþei ºi Centrul dePneumofitziologie”, ne-a declarat NicolaeTaºcã, purtãtor de cuvânt PrimãriaPetroºani.

De asemenea, în cadrul aceluiaºiproiect, Petroºaniul mai are în discuþie încãdouã componente , cu alte obiective dereabilitat, la Comisia Naþionalã de EficienþãEnergeticã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE