CVJ, Nr. 280, Vineri 21 decembrie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 280

Vineri, 21 decembrie 2012

NNNNiiiiccccoooollllaaaaeeee DDDDRRRRÃÃÃÃGGGGOOOOIIII -- ddddiiiirrrreeeeccccttttoooorrrr ggggeeeennnneeeerrrraaaallll CCCCNNNNHHHH SSSSAAAA

A venitAPOCALIPSA!

URMÃTORUL NUMÃR AL COTIDIANULUI NOSTRU APARE

JOI, 27 decembrie 2012

SÃRBÃTORI FERICITE!

PAGINA A 3-A

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 20122 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN, MonikaIoan DAN BÃLAN, MonikaBACIUBACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Destine împlinite10:00 Suflete pereche (r)

11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)13:45 Cuceritorul (r)15:00 Grupul Vouã (r)17:20 Condamnata 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 Suflete pereche 21:15 Cuceritorul

8:00 ‘Neatza cu Rãzvanºi Dani 10:00 Teleshopping 10:20 În gura presei 11:15 FamiliaDA (r)11:50 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator

14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 De pazã deCrãciun - Un câine puspe treabã (r)13:00 ªtirile Pro TV13:45 O lume uitatã întimp 2 16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Joc în doi 22:30 Sub anestezie 0:15 Joc în doi (r)

9:30 Ultimul templier (r)11:30 Teleshopping 12:00 Vipo 12:15 Vipo 13:00 Teleshopping13:30 Flash Gordon14:30 Teleshopping 15:30 NCIS16:00 Viaþa la fermã 18:00 Focus 18

19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

9:10 Legendele palatului:doctorul Hur Jun 10:10 Aºa-i românul!10:20 Lumea modei10:30 Ora de business (r)11:30 Concert aniversarBenone Sinulescu12:30 Oameni care auschimbat lumea12:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)13:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier (r)14:00 Telejurnal 14:45 Comorile din insule15:15 Teleshopping 15:30 Comorile din insule 17:00 e-Forum17:30 Oameni care auschimbat lumea (r)17:40 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 18:20 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 19:00 Ora de business

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaÎncepând cu 1 noiembrie2012 auloc audienþe lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 dupã urmãtorulprogram:Miercuri, 13:00 - 15:00· ªef Dep. economic -Mariana Matrica· ªef Dep. Producþie –

Cristian IonicãJoi, 10:00 - 12:00 · Director General - CostelAvram · ªef Dep. Exploatare -Florin Donisa· ªef Birou Juridic –Adriana Dãian

Director General,Costel AVRAM

AAAAppppaaaaSSSSeeeerrrrvvvv IIIInnnnffffoooorrrrmmmmeeeeaaaazzzzãããã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

“ªi mulþi proroci mincinoºi sevor scula ºi vor amãgi pe mulþi.

Iar din pricina înmulþiriifãrãdelegii, iubirea multora seva rãci. Dar cel ce va rãbda

pânã sfârºit, acela se vamântui.

ªi se va propovãdui aceastãEvanghelie a împãrãþiei în toatã

lumea spre mãrturie la toateneamurile; ªi atunci va veni

sfârºitul…..” ( Evanghelia dupãMatei, capitolul 24)

Flãcãri, o mare de foc ºigheaþã la un loc, ziduri de apãºi întuneric -21 decembrie2012. Sfârºitul lumii prevestitde scrierile mayaºe se întâmplãastãzi, chiar dacã pânã acum,aceste semne nu s-au arãtat.

De acum câteva luni mediilevirtuale s-au umplut de mesajeºi postãri care fac referire laziua de astãzi. “Vine sfârºitullumii, nu vine?!”, aceastã

întrebare s-a transformat în lait-motivul anului. Chiar ºi cei maipragmatici sau sceptici din fire,parcã totuºi ºi-au pus un semn

de întrebare mãcar o datã: Nesfârºim cu toþii astãzi, or ba?!

În aceastã dimineaþã, la ora11 ºi 11 minute va avea localinierea perfectã a planeteiTerra cu centrul galaxiei noas-tre, Calea Lactee ºi soarele. Pesite-urile de specialitate, încã deacum câteva luni au apãrutteorii pro ºi contra ale posi-bilelor consecinþe ale acesteialinieri care are loc la circa26.000 de ani.

Cea mai importantã schim-bare ar fi, în opinia unorexperþi, o inversare a polilormagnetici. Însã, alþi experþi, decealaltã parte a baricadei, infir-

mã acest scenariu. Specialiºtiide la NASA au postat în urmãcu câteva luni un video infor-mativ realizat de omul deºtiinþã american Don Yeomans,în care se contrazice ideea cãscrierile mayaºe s-ar putea ade-veri într-un fel sau altul. Ideeasfârºitului s-a rãspândit rapid întoatã lumea, iar unii s-au grãbitsã-ºi facã provizii ºi chiar sã-ºiasigure un loc într-unul dinbuncãrele construite specialpentru aceastã datã, a cãrorlocaþie este strict secretã.Rapid, aceastã temere s-arãspândit ºi în Valea Jiului,pentru cã în ultimul timp, maimulþi oameni ºi-au cumpãratprovizii de “supravieþuire”, carenu au legãturã cu Crãciunul,respectiv conserve, lanternesau pãturi groase.

Însã, Sfârºitul lumii pre-vestit pentru a nenumãrataoarã în ultimii 20 de ani, celpuþin, este ºi luat în derâderede o mare parte a utilizatorilorsite-ului Facebook, cel puþin.“Wow, vine sfârºitul lumii ºi nuºtiu cum sã mãîmbrac”, se aratãîntr-o postare deacum trei zile. Oalta aratã cam aºa:Anunþ important:Datoritã proasteiorganizãri din

România, s-a amânat sfârºitullumii”. Cu toate acestea, înlume ºi în Valea Jiului sunt ºioameni care cred în acestsfârºit ºi care au fãcut tot posi-bilul ca pânã astãzi sã-ºi clari-fice situaþiile lumeºti, aici, pepãmânt. De altfel, cele maimulte afirmaþii despre anul2012 sunt parte a unei colecþiinecodificate de credinþe NewAge despre înþelepciunea ºispiritualitatea mayaºilor antici.Adepþii acestui cult cred înideea de “echilibru cosmosic”,iar nebunia vizavi de un sfârºitapocaliptic a început sã ia pro-porþii tot mai mari odatã cuapropierea lunii decembrie.Însã, dincolo de aceste aspecte,oamenii bisericii ne îndeamnãsã fim crezãtori în Dumnezeu ºiîntãreºte ideea cã sfârºitul nune este cunoscut nouã, oame-nilor. Odatã cu acest sfârºit nuse terminã totul, ci de-abia tre-cem dincolo, în veºnicie. Aºacã, dragi cititori, gata sau nu deApocalipsã, iat-o! A venit! “Nevedem pe 22 sau poate… înviaþa de apoi.

Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2012 Actualitate 3

S osirea Apocalipseisau a sfârºitului

lumii prevãzut de calendarul mayaº,aztec, toltec, olemec saucare o mai fi el, i-adeterminat ºi pe artiºtiiplastici din Valea Jiuluisã ia atitudine.

Mai exact, în 21 decem-brie, cu începere de la ora13, (o orã fatidicã pentru“unii” dintre actualii coabi-tanþi ai planetei numiteTerra) aceºtia au decis sã seîntâlneascã pentru ultimaoarã. În acest an. Întâlnireafinalã va avea un caracterpreponderant artistic dar nuva lipsi ºi factorul “degusta-tivo-culinar”.

“Sfârºitul lumii, în data de21 decembrie, ne macinã ºipe noi, artiºtii plastici. Prinurmare, m-am gândit sãorganizãm un eveniment definal, în cadrul cãruia vomefectua un schimb de expe-rienþã. Între pictori, sculp-

tori, artiºti fotografi,reprezentanþi ai presei ºi aiautoritãþilor locale. Ceea cepot sã spun este cã un astfelde eveniment este organizatîn premierã, nu numai înValea Jiului, ci în întreagaþarã”, a precizat RobertHummel, organizatorulmanifestãrii de “sfârºit”.

Deºi nu credeîn finalul prevãzutde unii pentru datade 21 decembrie,organizatorul manifestãriiculturale a precizat cã totuºi,va fi vorba despre un sfârºit.Mai exact, cel al anului ºi almanifestãrilor organizate decãtre Casa de Culturã a

Studenþilor din Petroºani.“Dacã ar fi sã cred însfârºitul lumii nu aº mai pro-ceda astfel. Ne dorim sãmarcãm sfârºitul anuluiartistic care, pentru noi,reprezintã un bun prilej dereîntâlnire, pentru ultimadatã, în acest an. În acelaºitimp, dorim sã stabilim ºi

programul pentruanul 2013, dacã

vom mai trãipânã atun-ci”, a maispus RobertHummel.Ultima ma-

nifestare vareuni artiºti

plastici, fotografisau sculptori care au

expus lucrãri, de-a lungulanului 2012, la Casa deCulturã a Studenþilor.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Un sfârºit “artistic”Cu toþii, buluc, spre sfârºitul lumii!

A venit Apocalipsa!

Monika BACIU

“În preajma sãrbãtorilor fac-torul de emotivitate e mai mareevident ºi sãrbãtorile induc anu-miþi factori emoþionalipacienþilor cu boli cronice sauafecþiuni psihiatrice. Evident semai dezechilibreazã ºi e posibilsã mai creascã ºi numãrulcazurilor de depresie. Cel maiindicat este sã îºi pãstrezeechilibrul sentimental, emoþion-al ºi sã-ºi continue tratamentulrecomandat de medicul psi-holog, psihiatru ºi neurolog”, adeclarat medicul de la UPUSMURD Petroºani, Ioan Ienea.

Cu ocazia sãrbãtorilor, per-soanele mai slabve din punctde vedere psihic pot aveacãderi emoþionale din cauzaunor anumiþi factori.

„Factorul emoþional e indusde perioada respectivã. Aicivorbim de Crãciun, revelionsãrbãtori care induc anumitestãri, amintiri, refugii, refulãrinºi unii echilibreazã mai binesituaþia, alþii mai puþin bine ºiapar dezechilibre care la rândullor cresc adresabilitatea”, mai

precizeazã Ienea.Nici tinerii nu sunt excluºi

din categoria pacienþilor carese prezintã la serviciile deurgneþã cu depresii.

„Evident cã sunt ºi tineri cuastfel de simptome. Tinerii nusunt excluºi, mai alesvorbind de factorulemoþional ºi asta nu seexclude clar, vin ºitinerii”, a încheiatmedicul de gardã de laUPU SMURDPetroºani.

Mai mult, persoanecare in timpul anuluinu resimt niciun fel dediscomfort psihic, potincerca depresii petimpul sarbatorilor deiarna. Acest lucru seintampla, in primulrand celor care aupierdut pe cineva dragin timpul anului iarsarbatorile de iarna,cand familia si pri-etenii se aduna ca sasarbatoreasca, le read-uc in minte in moddureros aceasta

pierdere. De asemenea, sarba-torile de iarna vin cu un stressuplimentar: mai multe sarcini,mai multe responsabilitati, dec-oratiuni, cadouri. Iar la familiilecare au si copii, stresul seagraveaza si mai mult. A plani-fica o petrecere de Craciunpentru mai multe persoane, adecora un spatiu potrivit, acumpara cadouri pentrufiecare, toate aceste activitatipot deveni foarte stresante.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 20124 Actualitate

Mircea NISTOR

„Este vorba despre unmoment de reamintire aevenimentelor derulate înurmã cu 23 de ani laPetroºani. Ne-am revãzut,am discutat despreDecembrie 1989 ºidespre ceea ce s-a întâm-plat în Petroºani ºi amciocnit o cupã deºampanie”, a precizatTiberiu Iacob – Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani.

T uriºtii sovieti-ci ºi Revoluþia

din Decembrie 1989din Petroºani

În urmã cu vreo câþivaani, cu ocazia unei întâl-niri similare, foºtii rev-oluþionari ºi-au amintit,pentru prima oarã, ºi de

faptul cã în zileleRevoluþiei, numãrulturiºtilor veniþi din fostaUniune Sovieticã eraneobiºnuit de mare. Uniidintre aceºtia fuseserãcazaþi la hotelurile dinlocalitate, alþii hãlãduiauprin munþi, iar unii seaflau doar în tranzit, cutoþii fiind preocupaþi separe, de vizitarea fru-museþilor naturale ale VãiiJiului. De atunci, însã,peste amintirile “rev-oluþionarilor“ s-a aºternutliniºtea ºi tãcerea. “Înzilele Revoluþiei, la HotelPetroºani, aflat la doarcâteva zeci de metri deprimãria pe care o ocu-paserãm noi, erau cazaþinumeroºi cetãþeni sovieti-ci, care veniserã cu maimulte maºini marca Lada.Între timp însã, actele lorde înregistrare au dis-pãrut fãrã urmã ºi aceºtia

nu mai figurau în registrulhotelului. Fiecare dintrenoi ºtie mai multe treburipe care, însã, nu leputem spune. Eu, poate,voi vorbi despre mistereleRevoluþiei, doar dupã cevoi trece de vârsta de75 de ani”, spunea,în urmã cu câþivaani, V. P. “ªi eu m-am întâlnit în zileleacelea cu mai mulþicetãþeni sovietici. Uniidintre ei s-au oprit înparcarea de laUMIROM ºi îºiîncãlzeau cu un primusmâncarea. Erauaproape 20, unii vor-beau perfectromâneºte, alþii deloc.Numerele de înmatricu-lare ale maºinilor erauscrise cu litere ºi cifrealbe pe fond negru. Noi i-am rugat sã plece pentrucã se aflau în parcareaunei întreprinderi ºiaceºtia au plecat spredefileul Jiului. Pe unde autrecut maºinile alea auapãrut dezinformãri ºialarme false. Mã întrebde ce, ºi acum dupãatâþia ani, încã nu sespune adevãrul despreRevoluþie. Eu nu am fostun revoluþionar adevãrat,

ci mi-am fãcut doar dato-ria, pentru cã am fostconsemnat la uzinã”,declara ºi G. B. “Amvãzut ºi eu prin zonaPolatiºte niºte persoaneîmbrãcate în combine-zoane de camuflaj, camcum sunt îmbrãcaþi,

astãzi, soldaþiinoºtri din Afganistan sauIrak. Unii spuneaudespre ei cã sunt ruºi”,preciza ºi un alt partici-pant la evenimentele dinDecembrie 1989 dinPetroºani.

“Case closed”,ar spune

americanii

Cât este adevãr ºi câtnu, ar fi trebuit sã veri-fice “unele” organecompetente la timpul

potrivit dar, dupã cum auprecizat revoluþionarii dinPetroºani, acest subiectnu a “interesat” penimeni dintre cei cu careau stat “de vorbã” în aniicare au urmat revoltei“decem-

briste”. Una pestealta, deºi de la brambure-ala din decembrie 1989

au trecut 23 de ani,unora dintre revoluþionarile este încã fricã sã vor-beascã despre eveni-mentele la care au fostmartori direcþi. Pe de altãparte, principalul este cãîn Petroºani, în zileleRevoluþiei, au fost înregis-trate doar câteva focuride armã rãzleþe ºi nu afost contabilizat nici unmort. “Cel mai importanteste cã nu am avut morþi.În rest, rãmân mistereleRevoluþiei, cum sunt ºicele legate de asasinareapreºedintelui americanJ.F. Kennedy”, spunea,acum câþiva ani, unul din-tre cei care au “pusumãrul” la instaurareademocraþiei în România.

Invitaþi sã se revadã, dupã 23 de ani

R evoluþionarii din Petroºani au fostinvitaþi, la sediul primãriei din

localitate, pentru a rememora eveni-mentele la care au fost pãrtaºi în urmãcu 23 de ani. Reîntâlnirea celor care ausemnat, la început din stradã, actul dedeces al regimului comunist a avut locjoi, 21 decembrie la ora 11:00.

Depresiile cresc în preajma sãrbãtorilor

S ãrbãtorile cresc numãrul depresiilor. Înperioada sãrbãtorilor de iarnã, în special,

numãrul persoanelor care intrã în depresie creºtefaþã de celelalte perioade ale anului. Cel puþinasta au constata medicii.

Carmen COSMAN

Cãluºarii – reprezintã un dans pop-ular fecioresc, cu origine pre-romanã,fiind cel mai vechi ºi mai spectaculosdintre dansurile tradiþionale româneºti.Ceata de cãluºari este formatã din 8pânã la 20 de feciori, în funcþie detradiþia localã ºi de numãrul feciorilordin sat, care colindã din casã în casãîmbrãcaþi în costum popular tradiþional.Irozii sau craii, de asemenea un obi-cei folcloric tradiþional de Crãciun,vechi de 2000 de ani, ce interpreteazã“sceneta” în care este vorba deNaºterea lui Iisus, venireaMagilor urmãrind steauacãlãuzitoare ºi întâlnirealor cu Irod. Ceata deirozi sau de crai esteformatã din 4-8 bãieþi(în funcþie de tradiþiafiecãrui sat) cu vârstecuprinse între 12 ºi 14ani, îmbrãcaþi în costumpopular tradiþional. Un alt obicei îl reprezintãStelarii, vechi de 2000 de ani,ce vesteºte Naºterea Mântuitorului.Ceata de stelari este formatã din 7-10copii cu vârste cuprinse între 7 ºi 10ani. Au ca semn particular steauaîmpodobitã, în unele sate copii fiindîmbrãcaþi în costum popular tradiþional. Cetele de cãluºari, irozi ºi stelari mergîn zilele de Crãciun în satele hune-dorene de la o casã la alta ºi colindãatât în stradã, cât ºi în gospodãriileoamenilor. Acest eveniment face caatât locuitorii satului cât ºi invitaþii aflaþiîn sat sã urmeze cetele. În casele undesunt fete de vârste apropiate bãieþilordin cete, aceºtia le “joacã”, formândperechi mixte.

În satele din Valea Jiului la loc decinste stã obiceiul piþãrãilor, denumitastfel dupã colãcelul primit de la gazde,care se pierde în negura timpului. Sespune cã piþãrãii dateazã chiar de pevremea dacilor, iar steagurile purtate decete ar putea fi inspirate din cele alelegiunilor romane. În fiecare an, înAjun de Crãciun, feciorii satului, care s-au pregãtit din timp, ridica steagurileanume aranjate dupã datina ºi pornescla colindat încã din zorii zilei. Steagurile

sunt minuþios împodobite cu mãrgele,ciucuri, coroniþe de flori ºi basmale, casã arate cât de mândru este cel care îlpoartã, iar colindãtorii sunt îmbrãcaþi înmod obligatoriu în costume popularetradiþionale. Colindul piþãrãilor pleacãde la bisericã, unde preotul îi binecu-vânteazã, ºi se opreºte seara târziu la ocasã aleasã din vreme, unde tineriipetrec cu gazda pânã dimineaþa. Pelângã colacii tradiþionali, piþãrãiiprimesc nuci, mere, dulciuri, dar suntîntâmpinaþi ºi cu sticle de þuicãîmpodobite ºi ele de sãrbãtoare, pentruca astfel colindul sã fie rãsplãtit degazdele primitoare. Localnicii cred cã,dacã nu primesc colindãtorii, risca sãîºi atragã tot rãul ºi blestemele asupragospodãriilor lor, iar în anul care vinenu vor avea parte nici de animale ºinici de roadele pãmântului.Obiceiul piþãrãilor din Valea Jiului paremai degrabã un rât al fertilitãþii, iardespre colindãtori se crede cã aduc

prosperitate ºi noroc gazdelor,astfel ca cetele sunt primite

cu strigãte de bucurie ºicu daruri. În curteacasei se încing horele,în acompaniament defluiere ºi strigãturitradiþionale. Localitatea Jiet este

una în care colindulpiþãrãilor se pãstreazã

nealterat de sute de ani, lafel ca ºi strigãturile ce

însoþesc “învârtita jieneasca”:“Cat îi Soarele de sus / Piþãrãi ca-nJiet nu-s / Cu feciori inalti-frumosi / ºila minte sãnãtoºi / Cat îi Soarele demare / La Jiet întâi rãsare”, strigacetele de piþãrãi versurile învãþate de lacei mai în vârstã, care la rândul lor aufãcut parte din aceste cete de colindã-tori.ªi, pentru ca anul care vine sã lemeargã ºi mai bine, gospodarii ascundîn podul casei sau în grajduri seminþelegate într-un batic, iar dacã piþãrãii legãsesc înseamnã cã gazdã va aveanoroc ºi belºug. În rândul piþãrãilor dis-ciplina este foarte severã ºi nici unuldintre colindãtori nu are voie sã cearãmai mult decâtdãruieºte gazda.Dupã ce stãpânacasei le dadarurile, piþãrãiiºi le împart înmod egal ºi apoise strâng înmijlocul curþii,unde învârt ohorã strãbunã.


Diana MITRACHE

Zeci de construcþii ceau acoperiºuri în ºarpan-tã au devenit acumameninþãri reale ºi ceicare trec pe sub acesteariscã enorm. Tone dezãpadã s-au înclinat depe acoperiºuri ºi aualunecat mult în exterior,aºa încât sunt pericole.Cei care trec pe subaceste blocuri sunt ºi ceicare riscã cel mai mult,

Autoritãþile locale nesfãtuiesc, însã, sã fim

prudenþi, pentru cã e sin-gura soluþie. „E o prob-lemã cu zãpada de peacoperiºuri. Vremea s-aîncãlzit puþin ºi existãacest risc. Din pãcate, egreu de intervenit lablocurile ce au 4 sau 8etaje ºi atunci singurasoluþie e sã circulãm pecât se poate, puþin maideparte dce streºini. Astapentru cã zãpada nupoate fi împiedicatã sãcadã ºi e destul de grea,pentru cã s-a îngreunat

de la încãlzirea vremii.Acesata este singurasoluþie ºi ne trebuie pru-denþã maximã”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul dinPetroºani.

Aproape în fiecare locexistã câte un bloc de pecare zãpada o ia la valede sus. Se aud zgomotegrele ºi numai o minuneface ca oamenii sã nuajungã în situaþia de a fiaccidentaþi.

În urmãtoarele zile vamai ninge câte puþin, iartemperaturile se vorîncadra între – 2 ºi – 8C, iar avalanºe de peacoeriºuri se vor maiputea produce la oreleamiezii.

A nins mult, dar în ultimele zile s-aîncãlzit. Aºa se face cã acum am

scãpat de þurþuri, cu sau fãrã ajutorulpompierilor ºi a soarelui, dar pericolulrãmâne.

PPPPeeeerrrr iiiiccccoooollll ddddeeee ppppeeee aaaaccccooooppppeeeerrrr iiiiººººuuuurrrr iiiiCrãciunul ca la strãbuni

Cãluºarii sau piþãrãii, vestitorii Naºterii Mântuitorului

T radiþiile de Crãciun dinsatele hunedorene sunt

pãstrate cu sfinþenie din moºi –strãmoºi. În zilele de Crãciun,adicã în 25, 26 ºi 27 decembrie -majoritatea satelor hunedoreneabundã în obiceiuri folcloricetradiþionale.

C rãciunul adevenit sãrbã-

toare legalã în multeþãri abia în secolul alXIX-lea. Nu au existatbrazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna.Pânã la faima actualãde personaj retras înLaponia, care într-onoapte face înconjurullumii pentru a împãrþidaruri, Moº Crãciun aparcurs un drum lung.

Reprezentãrile lui MoºCrãciun s-au schimbat de-alungul vremii, astfel cã întreimaginea acestuia în vecheaculturã popularã - de frate maibogat ºi mai inimos al lui MoºAjun - ºi imaginea contempo-ranã - de personaj iubit decopii - existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporanedespre "sfântul" Crãciun,despre Moºul "darnic ºi bun","încãrcat cu daruri multe" suntprintre puþinele influenþelivreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi dela oraº la sat.

Mai mult de un mileniu,creºtinii au sãrbãtorit Anul Nouîn ziua de Crãciun (25 decem-brie) în imediata apropiere aSolstiþiului de iarnã: la Romapânã în secolul al XIII-lea, înFranþa pânã în anul 1564, înRusia pânã în vremea þaruluiPetru cel Mare, în ÞãrileRomâne pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintirea acelorvremuri este încã proaspãtã,de vreme ce în unele satebãnãþene ºi transilvãnene ziuade 1 ianuarie se numeºteCrãciunul Mic, nu Anul Nou.În spaþiul sud-est european,Crãciunul a fost o sãrbãtoaresolstiþialã, când oamenii cele-brau divinitatea solarã.

Termenul de "moº" indicãvârsta zeului adorat, care tre-buie sã moarã ºi sã renascãîmpreunã cu timpul calendaris-tic. Peste sãrbãtoarea auto-htonã a Crãciunului s-ausuprapus Saturnaliile romane(la începutul mileniului 1 î.H.zeul Saturn se celebra între 17ºi 23 decembrie).

P ovestea lui MoºCrãciun

Din vechime se ºtie cãMaica Domnului, fiind cuprin-sã de durerile naºterii, i-a cerut

adãpost lui Moº Ajun.Motivând cã este sãrac, el arefuzat-o, dar i-a îndrumat paºiispre fratele lui mai mic ºi maibogat, Moº Crãciun. În unelelegende populare ºi colinde,Moº Ajun apare ca cioban saubaci la turmele fratelui. Cine afost acest personaj atât deimportant? În cultura popularãromâneascã, Crãciun apare capersonaj cu trãsãturi ambiva-lente: are puteri miraculoase,ca eroii ºi zeii din basme, darare ºi calitãþi tipic umane. Estebãtrân (are o barbã lungã) ºibogat (de vreme ce are turmeºi dare de mânã), dar face ºifigurã apocrifã ("S-a nãscutînaintea tuturor sfinþilor", fiind"mai mare peste ciobanii dinsatul în care s-a nãscutHristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu,autorul volumului "Zile ºimituri. Calendarul þãranuluiromân", legendele Naºterii neinvitã în peisajul etnografic alunui sat pastoral, unde trãiauMoº Ajun ºi Moº Crãciun,care avea case mari ºi multegrajduri. Pe neaºteptate, înviaþa lor apare o femeienecunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, lecere ajutorul. Dacã primul orefuzã, cel de-al doilea îiîntinde o mânã. Neºtiind însãcã femeia este MaicaDomnului, nu o primeºte încasã ºi o trimite sã nascã îngrajdul vitelor. Crãciuneasa oajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþu-lui ei, dar este pedepsitã apoide el cu tãierea mâinilor dincoate. Când Crãciun aflã cã îngrajdul sãu s-a nãscut DomnulIisus, se cãieºte ºi îi cere iertarelui Dumnezeu, devenind"primul creºtin", "Sfântul celmai bãtrân", "soþul femeii carea moºit-o pe Maria". Se spunecã el s-a cãit atât de mult, încâta doua zi ºi-a împãrþit întreagaavere copiilor sãraci, de undetradiþia de a face daruri deCrãciun, mai ales copiilor.

În satele de pe ValeaMureºului, Crãciunul este încãlegat de anumite credinþe populare care se pãstreazã ºiîn prezent, iar obiceiul de aoferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numaibãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurulcuvânt în limba românã caredesemneazã NaºtereaDomnului. Legendele spun cãMoº Crãciun era un ciobanrãu, care nu a vrut sã o lase peMaica Domnului sã nascã înstaulul sãu.

În satul Harpia, oameniicred cã dacã primul care intrãîn casã de Crãciun este un bãr-bat este un semn de bunãstareºi sãnãtate pentru anul urmã-tor. Pentru a atrage bineleasupra caselor lor, oamenii þinmasa întinsã toatã noaptea.

Colindatul este unul dintreobiceiurile de Crãciun care sepãstreazã cel mai bine în toatesatele româneºti. Pe lângãmesajul mistic, multe obiceiuripracticate în aceastã zi suntlegate de cultul fertilitãþii ºi deatragerea binelui asupragospodãriilor.

În unele sate se pãstreazã ºiun alt obicei: cel mai în vârstãmembru al familiei trebuie sãarunce în faþa colindãtorilorboabe de grâu ºi de porumb.Bãtrânii spun cã dacã boabelepeste care au trecut colindã-torii vor fi date gãinilor, acesteavor fi spornice la ouat. Ei cred,de asemenea, cã vor avea orecoltã foarte bunã în anulurmãtor dacã vor amestecasãmânþa pe care o vor pune în

brazdã cu boabele folosite înajun la primirea colindãtorilor.

O liver Cromwell ainterzis colindele

de Crãciun

Unul dintre cele maiîndrãgite obiceiuri de Crãciun,colindatul, era pe vremuriinterzis. Cel care a decis cãmuzica este nepotrivitã pentruo zi solemnã cum esteCrãciunul a fost OliverCromwell, care în secolul alXVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creºtinde Crãciun este "Jesus refulsitomnium", compus de St.Hilary din Poitiers, în secolul alIV-lea. Cea mai veche tran-scriere dupã un colindenglezesc este unul scris deRitson, în 1410.

În 1818, ajutorul de preotaustriac Joseph Mohr a fostanunþat cu o zi înainteaCrãciunului cã orga bisericiisale s-a stricat ºi nu poate fireparatã la timp pentru slujbade Crãciun. Foarte trist dinaceastã pricinã, el s-a apucatsã scrie trei piese care sãpoatã fi cântate de cor, acom-paniat la chitarã. Una dintreele era "Silent Night, HolyNight", care azi este cântatã înpeste 180 de limbi de

milioane de persoane.

S piriduºii nu aufost mereu

prietenii Moºului

Cândva, spiriduºii furaucadourile de sub brad , nu leaduceau. Ideea de spiriduºi deCrãciun vine din credinþastrãveche cã gnomii pãzeaucasa omului de spiritele rele.Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi,pentru cã, deºi uneori se pur-tau cu bunãvoinþã, puteaufoarte uºor sã se transforme înfiinþe rãutãcioase ºi nesuferite,atunci când nu erau trataþicum se cuvine. Percepþia ceamai rãspânditã era cã ei sepurtau precum persoana cucare aveau de a face, fiind fierãutãcioºi, fie drãguþi. În EvulMediu, mai degrabã aºteptaudaruri decât sã le facã. Abia pela mijlocul secolului al XIX-leaspiriduºii au devenit prieteni ailui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi, cum arfi Thile, Toplius sau Rydberg,au combinat cele douã trãsã-turi oarecum contradictorii alepersonajelor: ei îi prezentau pespiriduºi puþin rãutãcioºi, darbuni prieteni ºi ajutoare denãdejde ale lui Moº Crãciun.Unii spun cã sunt 13 spiriduºi,

alþii sunt convinºi cã este vorbade nouã, alþii ºase. Dar undelocuiesc?

C um a furatGrinch

Crãciunul

Povestea lui Dr. Seuss cusiguranþã este una dintre celemai frumoase ºi cunoscute,rãutãciosul spiriduº verdefiind o figurã emblematicã înspecial în SUA. În AjunulCrãciunului, Whoville sepregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina deveselie. Singurul care nu par-ticipã este Grich care nu supor-ta sãrbãtoarea Crãciunului.

Izolat de mic de restuloamenilor din cauza urâþenieilui, Grinch trãieste într-opeºterã cu Max, câinele sãu,urând tot ce are legãturã cuoamenii ºi, implicit,Crãciunul.

Este înspãimântãtor, rãutã-cios ºi urãºte Sãrbãtorile deIarnã, aºa cã decide sã fureCrãciunul ºi toate bucuriilecare vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat de atâtde multã fericire, aºa cã arede gând sã se costumeze înMoº Crãciun, sã furecadourile, brazii, decoraþiile,bucatele tradiþionale... sã fureCrãciunul

Povestitorul însã crede cãtotul se datora faptului cãGrinch avea inima cu douãmarsuri mai mici. El îi ura pelocuitorii orãºelului ºi îi spunelui Max, cãþelul sãu, cã vreasã împiedice venireaCrãciunului din cauza zgomo-tului de a doua zi - zgomotpe care îl ura foarte tare.Grinch se gândeºte la jucãriilecopiilor ºi la instrumentelecare fãceau un zgomot denesuportat pentru el, dar ºi lacum vor sãrbãtorii locuitoriidin Whoville cu mâncãrurialese ºi bunãtãþi. Dupã aceeavor face lucrul pe care îlurãºte cel mai tare: toþi seadunã, cu mic cu mare, ºi întimp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vorîncepe sã cânte.

Cu cât se gândea mai multGrinch îºi dorea ºi mai taresã împiedice venireaCrãciunului. Când Maxnimereºte în zãpadã ºi pare a

fi costumat în Moº Crãciun,Grinch-ului îi vine o ideeîngrozitoare, dar minunatãpentru el. Aºa cã îºi fãcu uncostum de Moº Crãciun ºi îldeghizã pe Max în ren, dupãcare îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecãspre oraº.

Toþi locuitorii dormeauliniºtiþi fãrã sã ºtie cã el seafla acolo când sania ajunseîn oras. Grinch urcã în primacasã cu saci goi. Dupã cecoborî pe horn luã mai întâiºosetele ºi apoi toate deco-raþiunile de brad ºi cadourile.Dupã aceea intrã în cameracopilaºilor ºi le luã dulciurile ºigoli ºi frigiderul. La final luã ºibradul. Când încercã sã plececu bradul, apãru micutaCindy Lou de doar 2 ani,trezitã din somn de un globcare cãzuse din brad. Ea îlintrebã de ce le ia lucrurile.Grinch îi spuse atunci cã vreasã repare bradul pentru cãare o luminiþã stricatã ºi otrimise înapoi în camera ei.Nu lãsã nimic de mâncare ºiapoi plecã ºi în celelalte caseºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumeadormea Grinch a terminat deluat tot ºi urcã cu toatã pradaîn vârful muntelui Crumpit,unde locuia. Aºtepta acolo sãaudã plânsetul celor din oraº,dar auzi însã cum locuitoriicântau împreunã. Toþi cân-tau, þinându-se de mânã,chiar dacã nu aveau cadouri.Grinch nu a putut opriCrãciunul sã vinã ºi se întrebacum de a fost posibil... poateCrãciunul înseamnã ceva maimult decât cadouri? ªi pentruprima data Grinch simþi cevaciudat.... oare ce s-a întâm-plat? Când vãzu cã sania cutot ce furase urma sã cadã înprãpastie acesta alergã sã oopreascã... ºi o minune seîntâmplã: inima lui a crescutcu trei mãsuri ºi Grinch, plinde iubire, întâmpinãdimineaþa ºi minunata sãrbã-toare total schimbat ºi seîntoarse în oraº cu tot celuase. Mai mult, seara tãiechiar el friptura.

Bun venit Crãciunului -care va exista mereu atâtatimp cât îl vom întâmpina cuinimile deschise, þinându-nede mânã!

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 21 decembrie 2011 Actualitate 76 Actualitate

Un Crãciun Fericit!

C rãciunul adevenit sãrbã-

toare legalã în multeþãri abia în secolul alXIX-lea. Nu au existatbrazi împodobiþi ºi colinde dintotdeauna.Pânã la faima actualãde personaj retras înLaponia, care într-onoapte face înconjurullumii pentru a împãrþidaruri, Moº Crãciun aparcurs un drum lung.

Reprezentãrile lui MoºCrãciun s-au schimbat de-alungul vremii, astfel cã întreimaginea acestuia în vecheaculturã popularã - de frate maibogat ºi mai inimos al lui MoºAjun - ºi imaginea contempo-ranã - de personaj iubit decopii - existã mari diferenþe.

Tradiþiile contemporanedespre "sfântul" Crãciun,despre Moºul "darnic ºi bun","încãrcat cu daruri multe" suntprintre puþinele influenþelivreºti pãtrunse în cultura popularã de la vest la est ºi dela oraº la sat.

Mai mult de un mileniu,creºtinii au sãrbãtorit Anul Nouîn ziua de Crãciun (25 decem-brie) în imediata apropiere aSolstiþiului de iarnã: la Romapânã în secolul al XIII-lea, înFranþa pânã în anul 1564, înRusia pânã în vremea þaruluiPetru cel Mare, în ÞãrileRomâne pânã la sfârºitul secolului al XIX-lea.

La români amintirea acelorvremuri este încã proaspãtã,de vreme ce în unele satebãnãþene ºi transilvãnene ziuade 1 ianuarie se numeºteCrãciunul Mic, nu Anul Nou.În spaþiul sud-est european,Crãciunul a fost o sãrbãtoaresolstiþialã, când oamenii cele-brau divinitatea solarã.

Termenul de "moº" indicãvârsta zeului adorat, care tre-buie sã moarã ºi sã renascãîmpreunã cu timpul calendaris-tic. Peste sãrbãtoarea auto-htonã a Crãciunului s-ausuprapus Saturnaliile romane(la începutul mileniului 1 î.H.zeul Saturn se celebra între 17ºi 23 decembrie).

P ovestea lui MoºCrãciun

Din vechime se ºtie cãMaica Domnului, fiind cuprin-sã de durerile naºterii, i-a cerut

adãpost lui Moº Ajun.Motivând cã este sãrac, el arefuzat-o, dar i-a îndrumat paºiispre fratele lui mai mic ºi maibogat, Moº Crãciun. În unelelegende populare ºi colinde,Moº Ajun apare ca cioban saubaci la turmele fratelui. Cine afost acest personaj atât deimportant? În cultura popularãromâneascã, Crãciun apare capersonaj cu trãsãturi ambiva-lente: are puteri miraculoase,ca eroii ºi zeii din basme, darare ºi calitãþi tipic umane. Estebãtrân (are o barbã lungã) ºibogat (de vreme ce are turmeºi dare de mânã), dar face ºifigurã apocrifã ("S-a nãscutînaintea tuturor sfinþilor", fiind"mai mare peste ciobanii dinsatul în care s-a nãscutHristos").

Potrivit lui Ion Ghinoiu,autorul volumului "Zile ºimituri. Calendarul þãranuluiromân", legendele Naºterii neinvitã în peisajul etnografic alunui sat pastoral, unde trãiauMoº Ajun ºi Moº Crãciun,care avea case mari ºi multegrajduri. Pe neaºteptate, înviaþa lor apare o femeienecunoscutã care, simþind cã i-a venit vremea sã nascã, lecere ajutorul. Dacã primul orefuzã, cel de-al doilea îiîntinde o mânã. Neºtiind însãcã femeia este MaicaDomnului, nu o primeºte încasã ºi o trimite sã nascã îngrajdul vitelor. Crãciuneasa oajutã sã nascã, fãrã ºtirea soþu-lui ei, dar este pedepsitã apoide el cu tãierea mâinilor dincoate. Când Crãciun aflã cã îngrajdul sãu s-a nãscut DomnulIisus, se cãieºte ºi îi cere iertarelui Dumnezeu, devenind"primul creºtin", "Sfântul celmai bãtrân", "soþul femeii carea moºit-o pe Maria". Se spunecã el s-a cãit atât de mult, încâta doua zi ºi-a împãrþit întreagaavere copiilor sãraci, de undetradiþia de a face daruri deCrãciun, mai ales copiilor.

În satele de pe ValeaMureºului, Crãciunul este încãlegat de anumite credinþe populare care se pãstreazã ºiîn prezent, iar obiceiul de aoferi daruri îºi are originile într-o legendã pe care numaibãtrânii o mai cunosc.

Crãciunul este singurulcuvânt în limba românã caredesemneazã NaºtereaDomnului. Legendele spun cãMoº Crãciun era un ciobanrãu, care nu a vrut sã o lase peMaica Domnului sã nascã înstaulul sãu.

În satul Harpia, oameniicred cã dacã primul care intrãîn casã de Crãciun este un bãr-bat este un semn de bunãstareºi sãnãtate pentru anul urmã-tor. Pentru a atrage bineleasupra caselor lor, oamenii þinmasa întinsã toatã noaptea.

Colindatul este unul dintreobiceiurile de Crãciun care sepãstreazã cel mai bine în toatesatele româneºti. Pe lângãmesajul mistic, multe obiceiuripracticate în aceastã zi suntlegate de cultul fertilitãþii ºi deatragerea binelui asupragospodãriilor.

În unele sate se pãstreazã ºiun alt obicei: cel mai în vârstãmembru al familiei trebuie sãarunce în faþa colindãtorilorboabe de grâu ºi de porumb.Bãtrânii spun cã dacã boabelepeste care au trecut colindã-torii vor fi date gãinilor, acesteavor fi spornice la ouat. Ei cred,de asemenea, cã vor avea orecoltã foarte bunã în anulurmãtor dacã vor amestecasãmânþa pe care o vor pune în

brazdã cu boabele folosite înajun la primirea colindãtorilor.

O liver Cromwell ainterzis colindele

de Crãciun

Unul dintre cele maiîndrãgite obiceiuri de Crãciun,colindatul, era pe vremuriinterzis. Cel care a decis cãmuzica este nepotrivitã pentruo zi solemnã cum esteCrãciunul a fost OliverCromwell, care în secolul alXVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creºtinde Crãciun este "Jesus refulsitomnium", compus de St.Hilary din Poitiers, în secolul alIV-lea. Cea mai veche tran-scriere dupã un colindenglezesc este unul scris deRitson, în 1410.

În 1818, ajutorul de preotaustriac Joseph Mohr a fostanunþat cu o zi înainteaCrãciunului cã orga bisericiisale s-a stricat ºi nu poate fireparatã la timp pentru slujbade Crãciun. Foarte trist dinaceastã pricinã, el s-a apucatsã scrie trei piese care sãpoatã fi cântate de cor, acom-paniat la chitarã. Una dintreele era "Silent Night, HolyNight", care azi este cântatã înpeste 180 de limbi de

milioane de persoane.

S piriduºii nu aufost mereu

prietenii Moºului

Cândva, spiriduºii furaucadourile de sub brad , nu leaduceau. Ideea de spiriduºi deCrãciun vine din credinþastrãveche cã gnomii pãzeaucasa omului de spiritele rele.Spiriduºii au fost iubiþi ºu urâþi,pentru cã, deºi uneori se pur-tau cu bunãvoinþã, puteaufoarte uºor sã se transforme înfiinþe rãutãcioase ºi nesuferite,atunci când nu erau trataþicum se cuvine. Percepþia ceamai rãspânditã era cã ei sepurtau precum persoana cucare aveau de a face, fiind fierãutãcioºi, fie drãguþi. În EvulMediu, mai degrabã aºteptaudaruri decât sã le facã. Abia pela mijlocul secolului al XIX-leaspiriduºii au devenit prieteni ailui Moº Crãciun.

Scriitorii scandinavi, cum arfi Thile, Toplius sau Rydberg,au combinat cele douã trãsã-turi oarecum contradictorii alepersonajelor: ei îi prezentau pespiriduºi puþin rãutãcioºi, darbuni prieteni ºi ajutoare denãdejde ale lui Moº Crãciun.Unii spun cã sunt 13 spiriduºi,

alþii sunt convinºi cã este vorbade nouã, alþii ºase. Dar undelocuiesc?

C um a furatGrinch

Crãciunul

Povestea lui Dr. Seuss cusiguranþã este una dintre celemai frumoase ºi cunoscute,rãutãciosul spiriduº verdefiind o figurã emblematicã înspecial în SUA. În AjunulCrãciunului, Whoville sepregãteste de sãrbãtoare într-o atmosfera plina deveselie. Singurul care nu par-ticipã este Grich care nu supor-ta sãrbãtoarea Crãciunului.

Izolat de mic de restuloamenilor din cauza urâþenieilui, Grinch trãieste într-opeºterã cu Max, câinele sãu,urând tot ce are legãturã cuoamenii ºi, implicit,Crãciunul.

Este înspãimântãtor, rãutã-cios ºi urãºte Sãrbãtorile deIarnã, aºa cã decide sã fureCrãciunul ºi toate bucuriilecare vine cu acest prilej.

Grinch s-a sãturat de atâtde multã fericire, aºa cã arede gând sã se costumeze înMoº Crãciun, sã furecadourile, brazii, decoraþiile,bucatele tradiþionale... sã fureCrãciunul

Povestitorul însã crede cãtotul se datora faptului cãGrinch avea inima cu douãmarsuri mai mici. El îi ura pelocuitorii orãºelului ºi îi spunelui Max, cãþelul sãu, cã vreasã împiedice venireaCrãciunului din cauza zgomo-tului de a doua zi - zgomotpe care îl ura foarte tare.Grinch se gândeºte la jucãriilecopiilor ºi la instrumentelecare fãceau un zgomot denesuportat pentru el, dar ºi lacum vor sãrbãtorii locuitoriidin Whoville cu mâncãrurialese ºi bunãtãþi. Dupã aceeavor face lucrul pe care îlurãºte cel mai tare: toþi seadunã, cu mic cu mare, ºi întimp ce clopotele bat, þinându-se de mânã vorîncepe sã cânte.

Cu cât se gândea mai multGrinch îºi dorea ºi mai taresã împiedice venireaCrãciunului. Când Maxnimereºte în zãpadã ºi pare a

fi costumat în Moº Crãciun,Grinch-ului îi vine o ideeîngrozitoare, dar minunatãpentru el. Aºa cã îºi fãcu uncostum de Moº Crãciun ºi îldeghizã pe Max în ren, dupãcare îl înhãmã la sania încãrcatã cu saci goi ºi plecãspre oraº.

Toþi locuitorii dormeauliniºtiþi fãrã sã ºtie cã el seafla acolo când sania ajunseîn oras. Grinch urcã în primacasã cu saci goi. Dupã cecoborî pe horn luã mai întâiºosetele ºi apoi toate deco-raþiunile de brad ºi cadourile.Dupã aceea intrã în cameracopilaºilor ºi le luã dulciurile ºigoli ºi frigiderul. La final luã ºibradul. Când încercã sã plececu bradul, apãru micutaCindy Lou de doar 2 ani,trezitã din somn de un globcare cãzuse din brad. Ea îlintrebã de ce le ia lucrurile.Grinch îi spuse atunci cã vreasã repare bradul pentru cãare o luminiþã stricatã ºi otrimise înapoi în camera ei.Nu lãsã nimic de mâncare ºiapoi plecã ºi în celelalte caseºi fãcu la fel.

Când încã toatã lumeadormea Grinch a terminat deluat tot ºi urcã cu toatã pradaîn vârful muntelui Crumpit,unde locuia. Aºtepta acolo sãaudã plânsetul celor din oraº,dar auzi însã cum locuitoriicântau împreunã. Toþi cân-tau, þinându-se de mânã,chiar dacã nu aveau cadouri.Grinch nu a putut opriCrãciunul sã vinã ºi se întrebacum de a fost posibil... poateCrãciunul înseamnã ceva maimult decât cadouri? ªi pentruprima data Grinch simþi cevaciudat.... oare ce s-a întâm-plat? Când vãzu cã sania cutot ce furase urma sã cadã înprãpastie acesta alergã sã oopreascã... ºi o minune seîntâmplã: inima lui a crescutcu trei mãsuri ºi Grinch, plinde iubire, întâmpinãdimineaþa ºi minunata sãrbã-toare total schimbat ºi seîntoarse în oraº cu tot celuase. Mai mult, seara tãiechiar el friptura.

Bun venit Crãciunului -care va exista mereu atâtatimp cât îl vom întâmpina cuinimile deschise, þinându-nede mânã!


Un Crãciun Fericit!

Ileana FIRÞULESCU

Search and RescueService (SARS) România,

cu sediul în Vulcan, esteprima organizaþie nongu-vernamentalã din þarã careare drept obiectiv acþiunile

de cãutare-salvare ºi inter-venþii în caz de dezastre ºicalamitãþi. Organizaþia afost înfiinþatã în 2088 dedr. Cãtãlin Popa, ”tatãl”spiritual al SMURDHunedoara, ºifuncþioneazã precum vesti-ta INSARAG, din SUA,înfiinþatã de OrganizaþiaNaþiunilor Unite, dar nu lafel de apreciatã înRomânia, unde SARS esteo ”creaþie” de pionierat

Pe lângã complexitateaactivitãþii unei asemeneaorganizaþii, SARS Vulcan

salveazã ºi suflete. Maiprecis, le aduce bucuriicelor mai puþin rãsfãþaþi desoartã, în special de Paºteºi de Crãciun. Dosarelesociale ale celor aflaþi în

nevoie suntadunate dintoate celeºase localitãþiale VãiiJiului. Pânãluni, seadunaserãvreo 75 dedosare ale

persoanale de adulþi ºicopii, dar pânã vineri,numãrul lor va creºte.

”Vineri, vom facecumpãrãturile pentru acompleta pachetele pentrumasa de Crãciun a celoraflaþi în nevoie, iar sâm-bãtã, 22 decembrie, vomavea acþiunea de dis-tribuire în toate localitãþileVãii Jiului” – a declarat dr.Cãtãlin Popa, ofiþer coor-donator al SARSRomânia.

SARS este o organiza-tie ºtiintifica, profesionalã,nonguvernamentalã ºiapoliticã ºi nu se inter-

secteazã cu activitatea ser-viciilor ISU, SMURD,Salvamont, ci este unulcomplementar, de salvareurbanã, care existã ºi func-tioneazã ca un ceaselvetian în lume.

Ca specialitãþi, SAR aresalvarea de la înãlþime, dinsubteran, din apã, dinmedii toxice sau din mediicu temperaturi extreme.SARS poate interveni însituaþii speciale, având învedere cã personalulcuprinde cadre medicalespecializate în prim ajutorºi asistenþã medicalã deurgenþã, persoane abilitatepentru a executa inter-venþii la înãlþime - alpiniºti,atât în mediul urban cât ºiîn cel montan, subteran -speologi), scafandri, pre-cum ºi persoane care auabsolvit ºcoala de escaladãpe gheaþã din Chamonix,Franþa.


Ileana FIRÞULESCU

”Am o pensie de 640 lei, daram plãtit facturile ºi am rãmascu mai nimic. Vine Crãciunul ºide când mã ºtiu am avut uncozonac cu nucã fãcut în casã,dar nu mi-am permis din pensie

sã cumpãr nuci pentru cã-s tare,tare scumpe.

Vreau sã fac ºi bere de casã,dar costã ºi aceea. Trebuie sãcumpãr hamei, malþ, drojdie ºizahãr. Sã fac vreo câteva sar-male… Oare îi prea mult pentruun om 300 lei? Am muncittoatã viaþa.

Eu ºi copiii mi i-am învãþat sãcinsteascã cumse cuvinefiecare sãrbã-toare dupãbunul obicei albunilor ºistrãbunilornoºtri ºi alBisericii”- aspus, parcãscuzându-se,Veronica Boca,69 de ani dinPetrila.

”Am avut ºiîncã mai avem cereri destulepentru împrumuturi mici. Acum,

de sãrbãtori, cererile sunt maimulte, dar sumele sunt mici.Tocmai datoritã nevoii de întra-jutorare, anul acesta s-au maiînscris la noi încã vreo 250 depersoane. Ne ajutãm reciproc,ei pe noi, noi pe ei ºi împreunãne spãlãm obrazul” – a declaratMartin Borºa, preºedinte CAR

Pensionari Petrila.Dacã tot este vorba de ajutor

reciproc, conducerea ºi colec-tivul CAR Pensionari au cerutca la rândul lor sã fie ajutaþi decopii ºi tineri de la Organizaþia”Salvaþi copiii” din Petrila, soli-citându-i sã le cânte colinde.

Cei mai vitregiþi de soartãdintre copiii organizaþiei vor co-linda, iar ”gãzdoiul”, respectivCAR îi va rãsplãti cu cadouri,

pachete cu dulciuri ºi oîmbrãþiºare.

”Urãm, eu ºi Consiliul deCoordonare al CAR PensionariPetrila, membrilor noºtri ºifamiliilor lor, colectivului nostruºi tuturor locuitorilor Petrilei calumina Crãciunului sã le aducãsãnãtate, bucurii, suflet senin cuîmpliniri ºi belºug” – a precizatMartin Borºa.

Înghesuialã la împrumuturi CAR, de sãrbãtori

D e mai bine de douã sãptãmâni se acordãîmprumuturi la foc automat de cãtre CAR

Pensionari Petrila. Cum românul acordã o impor-tanþã deosebitã sãrbãtorilor tradiþionale, ºi cei mainevoiaºi vor sã-ºi pãstreze demnitatea ºi sã-ºi hrã-nescã trupul ºi sufletul acordând atenþia cuvenitãNaºterii Domnului – Crãciunul, cererile au cursnecontenit. În majoritatea situaþiilor celor ce aucerut împrumuturi nu pare a fi vorba de ghiftuire,de exces de hranã ºi bãuturã pentru cã cã sumelesolicitate sunt mici, respectiv între 300 ºi 500 ron,funcþie de câþi membri are familia respectivã.

IleanaFIRÞULESCU

În ultimii ani seis-mologii s-au aºteptatca un mare cutremursã loveascã România.Acest fenomen natural

întârzie sã aparã pen-tru nu se ºtie caremotive.

P entru 2013se pune

punct ºi se ia dela capãt!

De dataaceasta,PreºedinteleSecþiei dePredicþie aComisieiEuropene deSeismologie,GeorgePurcaru,este cel caretrage sem-

nalul de alarmã cuprivire la producereaunui seism de mareamplitudine înRomânia.

Seismologul aver-tizeazã cã în anul2013 un cutremur decel puþin 7 grade pescara Richter va loviRomânia. În acest sensse aºteaptã ca mii deromâni sã-ºi piardãviaþa ºi tot atât de imo-bile sã fie afectate, fieprãbuºite sau avariate.

Specialiºtii în pre-venirea catastrofelordin cadrul PrimãrieiBucureºti pre-vizioneazã ca la un

cutremur major,peste ºase mii debucureºteni vor muri.Peste 300 de blocuristau sã cadã pentru cãautoritãþile locale nu s-au sinchisit sã le con-solideze. Cele mai pe-riculoase zone dinBucureºti, în cazul pro-ducerii unui seism depeste 7 grade pe scaraRichter sunt: PiaþaRomanã, Unirii,Tineretului, Fundeni ºiTei.

Zona CarpaþilorMeridionali, deci ºiValea Jiului va resimþiacest cutremur de celmult 5,5 grade pescara Richter, ceea cenu presupune daunemajore, dar uneleclãdiri vechi vor aveade suferit. Atenþia esteatrasã în special pentrublocurile vechi dinAninoasa.

Mii de români îºi vor pierde viaþa în 2013

P reºedintele Secþiei de Predicþie a Comisiei Europene deSeismologie, George Purcaru, avertizeazã cã în anul 2013

un cutremur de cel puþin 7 grade pe scara Richter va loviRomânia. Se aºteaptã ca mii de români sã-ºi piardã viaþa ºi totatâtea imobile sã fie afectate.

”Îngerii” SARS Vulcan vin ºide Crãciun la cei nevoiaºi

”Vineri, vom face cumpãrãturile pen-tru a completa pachetele pentru

masa de Crãciun a celor aflaþi în nevoie,iar sâmbãtã, 22 decembrie, vom aveaacþiunea de distribuire în toate loca-litãþile Vãii Jiului” – a declarat dr.Cãtãlin Popa, ofiþer coordonator al SARSRomânia, Vulcan.

Mircea NISTOR

Acum, odatã cuscãderea numãruluilocuitorilor, ºi numãrulfracturilor de mâinisau picioare a scãzutsensibil. Totuºi, nupuþini sunt cei caretrec, în aceste zile,pragul secþiei deurgenþe a spitalului dinlocalitate pentru a le fitratate oasele rupte pestrãzi. Cei mai mulþidintre ei sunt, ºi înprezent, bãtrânii. „Eusunt, în prezent, pen-

sionarã dar îmiamintesc cã în urmãcu 15-20 de aninumãrul celor careapelau la serviciilenoastre era deosebitde mare. Mai exact,

zilnic, aveam de rezol-vat câteva zeci decazuri. Numãrul frac-turilor creºtea directproporþional cuintrarea în sezonulrece. Acum, din câteam înþeles, populaþias-a redus cu vreo10.000 de locuitori,astfel cã ºi numãrul decazuri de fracturi esteceva mai mic. Era ºinormal sã se întâmpleaºa ceva! Totuºi, ceimai expuºi fracturilor

de membre au rãmastot cei în vârstã careriscã sã se accidentezegrav în cazul în carenu sunt atenþi pe undeumblã”, a spus dr.Carmen Vlãduþiu,medic specialistortoped.

În vremurile „bune”numai CarmenVlãduþiu trata, anual,nu mai puþin de 15-16.000 de oase rupteîntr-un singur an...„Ce-i drept, înainte de1989, cele mai multecazuri de fracturiveneau de la unitãþileminiere componenteale actualei, CompaniiNaþionale a Huilei, nude la cãderile dinstradã. Acum, nu maiavem nici mineri dar,se pare, nici locuitori,atâþia cât erau în urmãcu 20 de ani”, a maiprecizat aceasta.

Înainte minerii, acum bãtrânii...

L a începutul anilor 90, cândpopulaþia municipiului

Petroºani era de aproape 50.000 delocuitori, în zilele de iarnã,numãrul celor care ajungeau la spital dupã ce cãzuserã pe gheaþãera de circa 180 de oameni pe zi.

Ileana FIRÞULESCU

Search and RescueService (SARS) România,

cu sediul în Vulcan, esteprima organizaþie nongu-vernamentalã din þarã careare drept obiectiv acþiunile

de cãutare-salvare ºi inter-venþii în caz de dezastre ºicalamitãþi. Organizaþia afost înfiinþatã în 2088 dedr. Cãtãlin Popa, ”tatãl”spiritual al SMURDHunedoara, ºifuncþioneazã precum vesti-ta INSARAG, din SUA,înfiinþatã de OrganizaþiaNaþiunilor Unite, dar nu lafel de apreciatã înRomânia, unde SARS esteo ”creaþie” de pionierat

Pe lângã complexitateaactivitãþii unei asemeneaorganizaþii, SARS Vulcan

salveazã ºi suflete. Maiprecis, le aduce bucuriicelor mai puþin rãsfãþaþi desoartã, în special de Paºteºi de Crãciun. Dosarelesociale ale celor aflaþi în

nevoie suntadunate dintoate celeºase localitãþiale VãiiJiului. Pânãluni, seadunaserãvreo 75 dedosare ale

persoanale de adulþi ºicopii, dar pânã vineri,numãrul lor va creºte.

”Vineri, vom facecumpãrãturile pentru acompleta pachetele pentrumasa de Crãciun a celoraflaþi în nevoie, iar sâm-bãtã, 22 decembrie, vomavea acþiunea de dis-tribuire în toate localitãþileVãii Jiului” – a declarat dr.Cãtãlin Popa, ofiþer coor-donator al SARSRomânia.

SARS este o organiza-tie ºtiintifica, profesionalã,nonguvernamentalã ºiapoliticã ºi nu se inter-

secteazã cu activitatea ser-viciilor ISU, SMURD,Salvamont, ci este unulcomplementar, de salvareurbanã, care existã ºi func-tioneazã ca un ceaselvetian în lume.

Ca specialitãþi, SAR aresalvarea de la înãlþime, dinsubteran, din apã, dinmedii toxice sau din mediicu temperaturi extreme.SARS poate interveni însituaþii speciale, având învedere cã personalulcuprinde cadre medicalespecializate în prim ajutorºi asistenþã medicalã deurgenþã, persoane abilitatepentru a executa inter-venþii la înãlþime - alpiniºti,atât în mediul urban cât ºiîn cel montan, subteran -speologi), scafandri, pre-cum ºi persoane care auabsolvit ºcoala de escaladãpe gheaþã din Chamonix,Franþa.


Ileana FIRÞULESCU

”Am o pensie de 640 lei, daram plãtit facturile ºi am rãmascu mai nimic. Vine Crãciunul ºide când mã ºtiu am avut uncozonac cu nucã fãcut în casã,dar nu mi-am permis din pensie

sã cumpãr nuci pentru cã-s tare,tare scumpe.

Vreau sã fac ºi bere de casã,dar costã ºi aceea. Trebuie sãcumpãr hamei, malþ, drojdie ºizahãr. Sã fac vreo câteva sar-male… Oare îi prea mult pentruun om 300 lei? Am muncittoatã viaþa.

Eu ºi copiii mi i-am învãþat sãcinsteascã cumse cuvinefiecare sãrbã-toare dupãbunul obicei albunilor ºistrãbunilornoºtri ºi alBisericii”- aspus, parcãscuzându-se,Veronica Boca,69 de ani dinPetrila.

”Am avut ºiîncã mai avem cereri destulepentru împrumuturi mici. Acum,

de sãrbãtori, cererile sunt maimulte, dar sumele sunt mici.Tocmai datoritã nevoii de întra-jutorare, anul acesta s-au maiînscris la noi încã vreo 250 depersoane. Ne ajutãm reciproc,ei pe noi, noi pe ei ºi împreunãne spãlãm obrazul” – a declaratMartin Borºa, preºedinte CAR

Pensionari Petrila.Dacã tot este vorba de ajutor

reciproc, conducerea ºi colec-tivul CAR Pensionari au cerutca la rândul lor sã fie ajutaþi decopii ºi tineri de la Organizaþia”Salvaþi copiii” din Petrila, soli-citându-i sã le cânte colinde.

Cei mai vitregiþi de soartãdintre copiii organizaþiei vor co-linda, iar ”gãzdoiul”, respectivCAR îi va rãsplãti cu cadouri,

pachete cu dulciuri ºi oîmbrãþiºare.

”Urãm, eu ºi Consiliul deCoordonare al CAR PensionariPetrila, membrilor noºtri ºifamiliilor lor, colectivului nostruºi tuturor locuitorilor Petrilei calumina Crãciunului sã le aducãsãnãtate, bucurii, suflet senin cuîmpliniri ºi belºug” – a precizatMartin Borºa.

Înghesuialã la împrumuturi CAR, de sãrbãtori

D e mai bine de douã sãptãmâni se acordãîmprumuturi la foc automat de cãtre CAR

Pensionari Petrila. Cum românul acordã o impor-tanþã deosebitã sãrbãtorilor tradiþionale, ºi cei mainevoiaºi vor sã-ºi pãstreze demnitatea ºi sã-ºi hrã-nescã trupul ºi sufletul acordând atenþia cuvenitãNaºterii Domnului – Crãciunul, cererile au cursnecontenit. În majoritatea situaþiilor celor ce aucerut împrumuturi nu pare a fi vorba de ghiftuire,de exces de hranã ºi bãuturã pentru cã cã sumelesolicitate sunt mici, respectiv între 300 ºi 500 ron,funcþie de câþi membri are familia respectivã.

IleanaFIRÞULESCU

În ultimii ani seis-mologii s-au aºteptatca un mare cutremursã loveascã România.Acest fenomen natural

întârzie sã aparã pen-tru nu se ºtie caremotive.

P entru 2013se pune

punct ºi se ia dela capãt!

De dataaceasta,PreºedinteleSecþiei dePredicþie aComisieiEuropene deSeismologie,GeorgePurcaru,este cel caretrage sem-

nalul de alarmã cuprivire la producereaunui seism de mareamplitudine înRomânia.

Seismologul aver-tizeazã cã în anul2013 un cutremur decel puþin 7 grade pescara Richter va loviRomânia. În acest sensse aºteaptã ca mii deromâni sã-ºi piardãviaþa ºi tot atât de imo-bile sã fie afectate, fieprãbuºite sau avariate.

Specialiºtii în pre-venirea catastrofelordin cadrul PrimãrieiBucureºti pre-vizioneazã ca la un

cutremur major,peste ºase mii debucureºteni vor muri.Peste 300 de blocuristau sã cadã pentru cãautoritãþile locale nu s-au sinchisit sã le con-solideze. Cele mai pe-riculoase zone dinBucureºti, în cazul pro-ducerii unui seism depeste 7 grade pe scaraRichter sunt: PiaþaRomanã, Unirii,Tineretului, Fundeni ºiTei.

Zona CarpaþilorMeridionali, deci ºiValea Jiului va resimþiacest cutremur de celmult 5,5 grade pescara Richter, ceea cenu presupune daunemajore, dar uneleclãdiri vechi vor aveade suferit. Atenþia esteatrasã în special pentrublocurile vechi dinAninoasa.

Mii de români îºi vor pierde viaþa în 2013

P reºedintele Secþiei de Predicþie a Comisiei Europene deSeismologie, George Purcaru, avertizeazã cã în anul 2013

un cutremur de cel puþin 7 grade pe scara Richter va loviRomânia. Se aºteaptã ca mii de români sã-ºi piardã viaþa ºi totatâtea imobile sã fie afectate.

”Îngerii” SARS Vulcan vin ºide Crãciun la cei nevoiaºi

”Vineri, vom face cumpãrãturile pen-tru a completa pachetele pentru

masa de Crãciun a celor aflaþi în nevoie,iar sâmbãtã, 22 decembrie, vom aveaacþiunea de distribuire în toate loca-litãþile Vãii Jiului” – a declarat dr.Cãtãlin Popa, ofiþer coordonator al SARSRomânia, Vulcan.

Mircea NISTOR

Acum, odatã cuscãderea numãruluilocuitorilor, ºi numãrulfracturilor de mâinisau picioare a scãzutsensibil. Totuºi, nupuþini sunt cei caretrec, în aceste zile,pragul secþiei deurgenþe a spitalului dinlocalitate pentru a le fitratate oasele rupte pestrãzi. Cei mai mulþidintre ei sunt, ºi înprezent, bãtrânii. „Eusunt, în prezent, pen-

sionarã dar îmiamintesc cã în urmãcu 15-20 de aninumãrul celor careapelau la serviciilenoastre era deosebitde mare. Mai exact,

zilnic, aveam de rezol-vat câteva zeci decazuri. Numãrul frac-turilor creºtea directproporþional cuintrarea în sezonulrece. Acum, din câteam înþeles, populaþias-a redus cu vreo10.000 de locuitori,astfel cã ºi numãrul decazuri de fracturi esteceva mai mic. Era ºinormal sã se întâmpleaºa ceva! Totuºi, ceimai expuºi fracturilor

de membre au rãmastot cei în vârstã careriscã sã se accidentezegrav în cazul în carenu sunt atenþi pe undeumblã”, a spus dr.Carmen Vlãduþiu,medic specialistortoped.

În vremurile „bune”numai CarmenVlãduþiu trata, anual,nu mai puþin de 15-16.000 de oase rupteîntr-un singur an...„Ce-i drept, înainte de1989, cele mai multecazuri de fracturiveneau de la unitãþileminiere componenteale actualei, CompaniiNaþionale a Huilei, nude la cãderile dinstradã. Acum, nu maiavem nici mineri dar,se pare, nici locuitori,atâþia cât erau în urmãcu 20 de ani”, a maiprecizat aceasta.

Înainte minerii, acum bãtrânii...

L a începutul anilor 90, cândpopulaþia municipiului

Petroºani era de aproape 50.000 delocuitori, în zilele de iarnã,numãrul celor care ajungeau la spital dupã ce cãzuserã pe gheaþãera de circa 180 de oameni pe zi.

DianaMITRACHE

Primul prãdat în stil„James Bond” a fostComplexul ComercialUlpia ShoppingCenter, din centrulmunicipiului Deva, înluna februarie 2010.Noaptea, hoþii aunãvalã în complex.Una dintre uºile deacces dinspre scãrilelaterale au fost sparte,iar pe jos era o dârãde sânge. Potrivitanchetatorilor, hoþii auînnoptat în magazin,ascunzându-se în dula-purile depozitate pescãrile de acces,deoarece una dintrefirmele carefuncþioneazã în acelloc îºi renova spaþiul.Anchetatoriiau spus cãhoþii aurãmas pecasa scãrilor,apoi, au ieºitdin dulap, auspart geamuluºii, intrândîn spaþiul dela etajul întâi,

de unde au început sãfure. Nu au pierdutvremea, concentrân-du-se pebijuterii va-loroase.Potrivitpoliþiºtilor,patronulfirmei adeclarat cãunele biju-terii se aflauîn sertare,iar altele într-un seif.Spãrgãtoriiau furat doarobiecte carese aflau însertare ºi nu s-au atins de seif. Chiardacã a lãsat urme,hoþul, ori hoþii nu aufost prinºi.

Dupã acelaºi sce-

nariu a fost prãdat ºiComplexul comercialdin municipiulPetroºani Jiul ShopingCenter, care a fostspart într-o noapte devarã a anului 2011.Reprezentanþii PoliþieiPetroºani au susþinutcã ºi de acolo s-aufurat bijuteriile expusepe raft la un raion deprofil ºi

nimic altceva. Adicã,exact ca la Deva.Doar cã aici hoþii auintrat în magazin pe ofunie pe care ancheta-torii au gãsit-o

atârnând pe unperete.Complexul comercialeste dotat cu sistemde alarmã ºi cucamere de suprave-ghere, însã spargereaa fost sesizatã târziudimineaþa, de cãtrepersonalul de pazã ºide proprietarii maga-zinelor.

Acum a venit rândulhoþului de la farmaciadin Petroºani, caredeocamdatã nici el nua fost identificat depoliþiºti.


H O R O S C O P 2 1 d e c e m b r i e 2 0 1 2

Sunteþi tentat sã amânaþi o vizitãprogramatã pentru azi, cu risculsã tensionaþi relaþiile cupartenerul de viaþã. Se pare cãsunteþi indispus din cauza unuieºec în afaceri. Pãstraþi-vã calmulºi limitaþi-vã la activitãþi de ruti-nã, care vã solicitã mai puþin!

Aveþi mari ºanse de reuºitã întoate activitãþile legate de cãmin,cu condiþia sã vã organizaþi binetimpul. Este recomandabil sãamânaþi deciziile importante înafaceri. Petreceþi seara în fami-lie. Încercaþi sã vã relaxaþi!

Sunteþi foarte preocupat deproblemele financiare ºi aveþitendinþa sã neglijaþi relaþiile senti-mental. Nu este exclus capartenerul de viaþã sã vãreproºeze acest lucru. Dupã-amiazã sunteþi invitat la o petre-cere.

Capacitatea creativã atinge ocotã ridicatã ºi ar fi bine sã ofolosiþi pentru rezolvarea prob-lemelor profesionale ºi de afac-eri. Relaþiile sentimentale pot fifoarte bune, dacã vã stãpâniþitentaþia de a-i face reproºuri per-soanei iubite.

Astãzi nu sunteþi prea comunica-tiv ºi ar fi bine sã amânaþi întâl-nirile de afaceri. Nu estemomentul sã luaþi decizii impor-tante în domeniul profesional,pentru cã riscaþi sã fie greºite.Dedicaþi-vã unor activitãþi relaxante.

Se pare cã aveþi probleme peplan sentimental ºi deveniþi iras-cibil. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vãgrãbiþi sã replicaþi! Sfaturile pri-etenilor vã pot fi foarte utile,dacã vã temperaþi orgoliul ºiîncãpãþânarea.

Survin evenimente neaºteptatecare vã dau programul pestecap. Se pare cã sunteþi nevoit sãplecaþi într-o delegaþie anunþatãîn ultimul moment. Partenerulde viaþã este nemulþumit deschimbarea de program.

Din cauza dificultãþilor financia-re, sunteþi tentat sã renunþaþi lao cãlãtorie în interesul familiei.Este o decizie delicatã, pentru cãriscaþi sã vã indispuneþipartenerul de viaþã. S-ar puteaca explicaþiile dumneavoastrã sãnu fie suficiente.

În prima parte a zilei sunteþi camvisãtor ºi aveþi tendinþa sã negli-jaþi problemele importante pecare le aveþi de rezolvat. Nueste momentul sã începeþi noiactivitãþi, pentru cã riscaþi sãluaþi decizii greºite. Nu refuzaþiajutorul oferit de un prieten!

Aþi fãcut mari eforturi pentru agãsi noi surse de venituri, iaracum vã simþiþi epuizat. Nuforþaþi lucrurile ºi aveþi rãbdare.În curând, un prieten vã vapropune o colaborare. Înaceastã perioadã nu sunt reco-mandate speculaþiile.

În prima parte a zilei sunteþiindispus din cauza unei deciziipripite luate de partenerul deafaceri în privinþa unei investiþii.Pãstraþi-vã calmul, dacã nu vreþisã complicaþi situaþia! Relaxaþi-vã ºi detaºaþi-vã de problemelecotidiene.

În prima parte a zilei sunteþi cucapul în nori. Pânã reuºiþi sãreveniþi cu picioarele pe pãmânt,fiþi prudent ºi nu vã implicaþi înactivitãþi importante. Aveþi grijãce spuneþi! Existã riscul sã jigniþio persoanã mai în vârstã dinfamilie.

D ouã magazine de tip mall au fostjefuite la Deva ºi Petroºani ºi, de

bine ce au fost organizate, prãdãtoriisunt încã în libertate. Poliþiºtii auavut mereu „un cerc de suspecþi” ºi s-au rezumat sã dea vina pe agenþii eco-nomici care s-au zgârcit când ºi-aumontat camerelede supraveghere.Diana

MITRACHE

Poliþia hunedore-anã cautã doi bãr-baþi, care au atacato vânzãtoare de laun magazin dinlocalitatea hunedore-anã Brad. Jefuitoriis-au ales cu bani ºitichete de masã, iarpoliþiºtii atragatenþia tuturoragenþilor economicisã-ºi sporeascãmãsurile de securi-tate, pentru ca sãnu cadã victimehoþilor careacþioneazã acum desãbãtori.

Cei doi ºi-au alescu grijã momentulatacului, cândvânzãtoarea era sin-gurã ºi au dat atacul.Scãpatã din teroare,femeia a sunat ime-diat la 112 ºi a cerutajutor. „În data de18.12.2012, în jurulorei 20:15, PoliþiaMunicipiului Brad afost sesizatã prinServiciul NaþionalUnic pentru Apeluride Urgenþã 112 cuprivire la faptul cã în

incinta unei societãþicomerciale din local-itate au pãtrunsdouã persoane desex masculin, care,dupã ce auameninþat-o pevânzãtoare, au sus-tras din sertarultejghelei tichetele demasã ºi baniiproveniþi din

încasãri. În urmacercetãrii la locului ºia investigaþiilor efec-tuate, s-a stabilit cãcele douã persoaneaveau faþa acoperitãºi, în timp ce unadintre ele oameninþa pe vânzã-toare cu un cuþit,cealaltã a sustras dinsertarul tejgheleisuma de 875 lei ºi

tichete de masã învaloare de aproxi-mativ 150 de lei.Poliþiºtii au întocmitun cerc de suspecþiºi, la câteva ore dela comiterea faptei,au reuºit identifi-carea prezumtivilorautori”, spuneAdriana Voina,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Cei doi au 19 aniºi 28 de ani, iarprimul a venit pen-tru jaf tocmai dinjudeþul Bacãu ºi celde al doilea este dincomuna Luncoiu deJos, judeþulHunedoara.

Potrivit poliþiºtilor,

prejudiciul a fostrecuperat în pro-porþie de 95 %, iarpersoanele în cauzãau fost reþinute pen-tru 24 de ore,urmând sã fieprezentateParchetului de pelângã JudecãtoriaBrad cu propunerede arestare preven-tivã.

Jafuri nerezolvate în Hunedoara, jefuitori liberi

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

Jaf armat la Brad

D oi bãrbaþi mascaþi aujefuit un magazin la Brad.

Atacatorii purtau cagule ºivânzãtoarea, care a fostameninþatã cu un cuþit le-a datîncasãrile.


Pe drumul de laPetroºani ºi pânã la Deva,Tomuº îºi aminteºte cãlângã el, în maºinã, se maiafla un tânãr. S-a gândit sãevadeze ºi i-a fãcut semnsã sarã pe miliþieni. „Pedrum erau ciobani cu oi ºine-am oprit de mai multeori. Dumnezeu a datatâtea oi pe drum ca sã-ipot strânge pe ãia de gâtºi sã evadez. I-am fãcutsemn cã o sã-i pocnim pemiliþieni ºi fugim. Lui i-afost fricã ºi n-am apucat sãfacem nimic. Miliþienii auintuit ºi ºi-au scos piedicade la arme”. La Deva,Tiberiu Tomuº a fostanchetat ºi maltratat înbeciul securitãþii timp depatru luni. În celulã i-a fostinfiltrat un turnãtor pecare l-a descoperit dupãîntrebãrile din anchetãpuse de securiºti. „La oanchetã apare un pistol pemasa lui Baleia, aºa-lchema pe anchetator. Ãladacã-þi dãdea o palmã teomora, aºa putere avea.Cunoºti pistolul acesta îmizice? Era pistolul meu, darnu ºtiu cum lor gãsit cã eul-am ascuns bine. Nu aveauprobe pentru cã nu eraamprenta pe el. Zic nu ºtiu,al meu nu-i. Atunci sareBaleia, pune mâna pe pistol ºi vrea sã mãloveascã în cap. M-am feritºi mi-a dat în gurã cu el,mi-a spart patru dinþi. Amleºinat de durere. M-au dusîn cearceaf înapoi în celulã.La orice anchetã te duceaîn cearceaf înapoi”,povestea Tomuº.

A cãzut Gherla pe ei

Deþinutul politic a fostcondamnat pentru „uneltirecontra orânduirii sociale” ºitrimis la Gherla pentru a-ºiexecuta pedeapsa de 20 deani. A stat în penitenciarun an de zile ºi dormeaîmpreunã cu alþi doi

deþinuþi în pat. Închisoareaputea primi 5000 de deþi-nuþi ºi ei erau peste 40 demii. În ‘59 fundaþia peni-tenciarului a început sã selase ºi de la Bucureºti s-adecis ca deþinuþii sã fie duºila muncã. În Gherla aprimit o sentinþã în plus

dupã ce un ofiþer de securi-tate a aflat cã Tomuº apracticat lupte libere. „ÎnGherla m-au dus la anchetãiarãºi. Într-un birou aranjatca pentru un rege era unofiþer. M-a pus sã stau josîntr-un fotoliu. Eu sunt undeþinut care-ºi face pedeap-sa, nu pot sã stau jos ºidumneavoastrã în picioareîi zic eu. Scoate o sticlã delichior de cireºe ºi îmi pune

mie un pãhãrel plin ºi luidoar un deºt. Sã beau, îmizice. În cele din urmã ambãut ºi m-am tras sprefotoliu ºi când m-am pus înel, te afundai de nu maiputeai miºca. M-a întrebat:<ce-ai fãcut mã?> Eu îispun cã scrie în dosar.<Nu mã, nu ce scrie îndosar. Ce-ai fãcut cânderai liber?> Am fãcut schi,tir cu arma, lupte libere i-am rãspuns eu printrealtele. Cine se punea înfotoliul ãla nu mai puteaface nimic ºi era omorât înbãtaie. Pentru cã nu m-aprins, a scris pe o foaie cutocul: <În fiecare duminicãsã fie bãtut. Este ordin ºicine nu-l executã rãspundecu capul> Aºa a rãmas, înfiecare duminicã erambãtut cu bâta, cu bastoanele cu miez de aluminiu pânã cãdeamlat”, mai spunea fostuldeþinut politic.

T ortura-amuzamentul

temnicerilor

Scos la muncã silnicã afãcut diguri la Dunãre, drumuri ºi a muncit înconstrucþii, iar apoi a fosttrimis la lagãrul de muncãdin Balta Brãilei, la stufunde ºi-a executat cea maimare parte a pedepsei. Aavut planuri de evadaredar ºtia cã ºi dacã trece deliniile de gardieni, oriundeîn þarã erau comuniºti ºitot va ajunge dupã gratii.A îndurat bãtãile gardie-nilor în urma cãrora arãmas cu o infirmitate lapiciorul stâng, dar ºi cuboli din cauza detenþiei ºi amuncii extenuante. Îºiaminteºte cum militariicare erau gardienii lor,împuºcau deþinuþii pentrua primi permisie ºi, uneori,pentru a se amuza.„Puneau o batistã pe fãºiacare separa perimetruldeþinuþilor de cel nepãzitunde erai în libertate. Erao linie în nisip ºi aruncaubatista a câþiva centimetridupã linie. Apoi puneauun deþinut proaspãt sã oridice. <Adu’ mã ºi miebatista cã-mi cãzu acolo>ziceau militarii. Dacã erainou ºi nu ºtiai te duceai sãi-o duci ºi te împuºcau peloc. Ziceau cã a vrut sãevadeze, primeau trei sãp-tãmâni permisie ºi când seîntorceau aveau încã otresã pe umãr”, spunebãtrânul.

A meninþat încã20 de ani dupã

graþiere

În anul 1964 dupã ºaseani, o lunã ºi 25 de zile dedetenþie în lagãrele ºi tem-niþele comuniste, Tiberiu

Tomuº a fost graþiat. Aveasã fie urmãrit încã 20 deani de securitate, casa încare locuia la Petroºani erainspectatã periodic, iarsecuriºtii îi infiltrau „prie-teni” care sã-l descoasã.Vroiau cu orice chip sã-larunce în puºcãrie pentrucã era un pericol imenspentru securiºtii de laPetroºani. „Am fosturmãrit era ºi casasupravegheatã. Vroiau sãvadã pe unde aº putea sãfug. Am fost urmãrit 20de ani dupã ce m-am eliberat. Îl ºtiam pe ãla demã supraveghea. Se bãgaîn vorbã cu mine ºi-mizicea: uite mã al dracu câte de rãu> numai sã zicceva. Eu îl ocoleam pentrucã ºtiam ce urmãreºte”.

În prezent, Tiberiu

Tomuº este secretarulAsociaþiei Foºtilor DeþinuþiPolitici din Valea Jiului.Primeºte o indemnizaþiede 200 de lei pentrufiecare an de închisoareispãºit în temniþele comu-niste ºi cam atât. Sejudecã cu statul pentrudaune morale ºi materialedupã ce comuniºtii i-auconfiscat tot ce avea. Dacãistoria s-ar repeta spunefãrã sã stea pe gânduri cãar face la fel cum a încer-cat în 1958. „Sunt mân-dru ºi fericit cã am fãcutpuºcãrie pentru cã amîncercat sã-i alung pecomuniºti ºi nu pentru cãaº fi înfãptuit vreo crimãsau hoþie”, a declaratTiberiu Tomuº, unul dintreluptãtorii anticomuniºti dinValea Jiului. Bãrbatul esteacum þintuit în casã dupãcea suferit un accidentanul trecut. Vârsta ºi sufe-rinþa din temniþã ºi-au spuscuvântul. Este însã demn ºi nu a cerut nimic de lanimeni. Chiar dacã areprobleme de sãnãtate încãîºi mai face cu pasiunemunca. Aceea de a-i þineuniþi, alãturi de preºedin-tele AFDPR Valea Jiului,Pavel Cordea, pe puþiniiluptãtori anticomuniºticare mai sunt în viaþã înVale.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

D eþinutul politic Tiberiu Tomuº, arestat pe

2 mai 1958 dupã ce a vrut împreunã cu

11 camarazi, sã arunce în aer o tribunã plinã

cu ofiþeri de securitate ºi ºefi ai comuniºtilor, a

fost dus în capitala judeþului Hunedoara, la

Deva, pentru interogatoriu.

Mãrturia unui anticomunist

condamnat la

20 de ani de temniþã

Monika BACIU

Elevii, îmbrãcaþi fru-mos le-au oferit un spec-tacol de colinde copiilorspeciali ºi din puþinul lorle-au dãruit ºi acestoracâte un mic cadou.Acþiunea a avut rolul dea aduce zâmbete pefaþa copiilor ºi bucurieîn sufletele celor diferiþi,însã atât de speciali.

”Ne-am gândit caacum de sãrbãtori sã leoferim copiilor cu pro-bleme un moment spe-cial. Le-am cântat co-linde ºi le-am pregãtitcâte un pachet cu dul-ciuri ºi jucãrii. Fiecaredintre noi a adus de

acasã o jucãrie pentru ceimici”, a spus o elevã.

Cei mai impresionaþide acest moment au fostpiticoþii, care deºi nucred în Moº Crãciun,cred în magia sãrbãtorilorde

iarnã ºi se bucurã pentruorice atenþie, oricât demicã ar fi ea. Acþiunea afost coordonatã de diri-gintele clasei a IX-a A,Constantin Toroapã.

”Sã ºtiþi cã a fostiniþiativa copiilor dinclasã ºi am avut o anu-mitã teamã de modul încare se va desfãºura acþi-unea. Mã bucur mult cãaceºti copii cu pro-blemele lor s-au bucuratde un moment de sãrbã-toare, de iarnã. Mã bucurmult cã am putut sã le

oferim dinpuþinul nostru o speranþãºi mici jucãrii de care eisã se poatã bucura dinpartea noastrã. Lemulþumesc copiiloraceºtia minunaþi din clasãcare au încercat dupãputerile lor sã realizezeun mic spectacol.Suntem în aceastãperioadã a sãrbãtorilorde iarnã ºi doresc ca eisã petreacã clipe fru-moase împreunã cufamiliilor lor ºi acestor

copiiminunaþi le doresc totbinele din lume pentru cãîntr-adevãr ei meritã ºiastfel de momente”, aprecizat ConstantinToroapã, dirigintele claseia IX-a A de la ColegiulNaþional de InformaticãCarmen Sylva dinPetroºani.

Pentru aceºti copiispeciali, totul din jurullor înseamnã bucurie,înseamnã o nouãdescoperire sau oreuºitã.

”Ei se bucurã de uncolind ºi de absolut tot ceînseamnã sãrbãtorile deiarnã. Chiar ºi de un brã-duþ împodobit”, spuneMargareta

Hegeduº,kinetoterapeul centruluiPollicino.

Omul cât trãieºteînvaþã ºi acest lucru

ne este confirmatºi de copiii cu nevoi spe-ciale de la Casa Pollicino.

Oricine stã în preajmalor poate învãþa ceva, saupoate descoperi anumitetrãiri.

”E un lucru deosebit ºimã bucur din tot sufletulcã am acest noroc sãlucrez cu ei. Am învãþatmulte de la ei. Amînvãþat ce înseamnã oemoþie, ce e bucuria.Trãiesc o bucurie extra-ordinarã alãturi de ei ºi

mã bucur cã îi pot ajutaatât cât îmi este mie înputinþã. Eu practic îirecuperez. Fac gimnas-ticã medicalã cu ei ºi amsatisfacþii extraordinare”,

a precizatMargareta Hegeduº,kinetoterapeul centruluiPollicino.

Prin aceastã acþiuneelevii clasei a IX-a A dela Colegiul Naþional deInformaticã CarmenSylva din Petroºaniconduºi de dirigintelelor Constantin Toroapãle-au oferit celor miciun moment special.Le-au dãruit o clipã demagie, în lunacadourilor.


Sãrbãtoareabucuriei Naºterii

Domnului ºi Anului Nou sã vãaducã sãnãtate ºi pace

sufleteascã tuturor angajaþilor ºicolaboratorilor! Sãrbãtori Fericite!

Sorin APOSTUSC VISA SA Petroºani

Raza de luminã de la Betleem sã se aprindã

în casã,

Clipe de magie

De la copii speciali, pentru copii speciali

M omente speciale, pentru copii spe-ciali. În preajma sãrbãtorilor sun-

tem mai buni ºi mai sensibili. Asta ne-au demonstrat-o ºi elevii clasei a IX-a A de la Colegiul Naþional deInformaticã Carmen Sylva dinPetroºani, care le-au dãruit piticilor dela Casa Pollicino un moment special.

Documents

CVJ, Nr. 280, Vineri 21 decembrie 2012