16
“Audienþele” de la ApaServ s-au mutat pe Facebook T ot mai mulþi clienþi ai furnizorului de apã ºi canalizare, SC ApaServ Valea Jiului SA, folosesc facebook-ul pentru a-ºi rezolva problemele pe care le au. E mai rapid ºi la fel de eficient ca ºi în cazul audienþelor „faþã în faþã”. >>> >>> PAGINA AGINA A 4-A 4-A Din ”joben” Departamentul pentru Turism include ºi exclude centrele de informare turisticã D epartamentul pentru Turism se încurcã în documente... >>> >>> PAGINA AGINA A 16-A 16-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 449 Joi, 12 Septembrie 2013 LSMVJ vrea reprezentativi- tatea în CEH L iga puternicã ce i-a reprezentat pe cei peste 40.000 de mineri din Valea Jiului e o amintire de pe vremea lui Miron Cozma, iar acum minerii s-au împãrþit în zeci de sindicate, fiecare cu pretenþia de a fi reprezentativ. >>> >>> PAGINA AGINA A 7-A 7-A Violator prins la Petrila ª i-a violat fiica vitregã ºi acum va sta 10 ani dupã gratii. Este vorba despre un bãrbat din Petrila, care acum doi ani a violat o tânãrã de 15 ani, fata soþiei sale. >>> >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A S -au înmulþit prea mult, iar iubitorii de câini comunitari ar trebui sã îi ducã acasã. Dacã nu, atunci eutanasierea e singura soluþie, pentru cã alte metode au dat greº. Este pãrerea aproape unanimã a oamenilor din Petroºani. >>> >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A EUTANASIEREA - o soluþie

CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Citation preview

Page 1: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

“Audienþele” de la ApaServ s-au mutat pe

Facebook

T ot mai mulþi clienþi aifurnizorului de apã ºi

canalizare, SC ApaServValea Jiului SA, folosescfacebook-ul pentru a-ºi rezolva problemele pe care le au. E mai rapid ºi la fel de eficient ca ºi în cazulaudienþelor „faþã în faþã”.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

Din ”joben”

Departamentulpentru Turism

include ºiexclude centrele

de informareturisticã

D epartamentul pentruTurism se încurcã în

documente...

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 16-A16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 449

Joi, 12 Septembrie 2013

LSMVJ vreareprezentativi-tatea în CEH

L iga puternicã ce i-areprezentat pe cei peste

40.000 de mineri din ValeaJiului e o amintire de pe vremea lui Miron Cozma, iaracum minerii s-au împãrþit înzeci de sindicate, fiecare cupretenþia de a fi reprezentativ.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Violator prins la Petrila

ª i-a violat fiica vitregã ºiacum va sta 10 ani dupã

gratii. Este vorba despre unbãrbat din Petrila, care acumdoi ani a violat o tânãrã de15 ani, fata soþiei sale.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

S -au înmulþit prea mult, iar iubitorii de câini comunitari ar trebui sã îi ducã acasã.Dacã nu, atunci eutanasierea e singura soluþie, pentru cã alte metode au dat greº.

Este pãrerea aproape unanimã a oamenilor din Petroºani. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

EUTANASIEREA- o soluþie

Page 2: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Page 3: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013 Actualitate 3

S -au înmulþit preamult, iar iubitorii

de câini comunitari artrebui sã îi ducã acasã.Dacã nu, atuncieutanasierea e singurasoluþie, pentru cã altemetode au dat greº.Este pãrerea aproapeunanimã a oamenilordin Petroºani.

Nimeni nu agreeazã ideeauciderii cu cruzime a maida-nezilor, dar situaþia a ajunsîntr-un punct critic. Cei maimulþi locuitori ai municipiu-lui Petroºani considerãoportunã eutanasiereacâinilor fãrã stãpân, pentrucã, spun ei, a iubi un ani-mal, nu înseamnã sã-l laºi înstradã ºi sã îi aduci un os.

ªi atunci eutanasierea e osoluþie. Cum o vor pune înpracticã cei de aici nu seºtie deocamdatã, dar majori-

tatea populaþiei crede cã s-au încercat destulmetodece au dat greº. „E fosrtebine. Atâþia câini îi muºcãpe copiii. Nu numai cã suntde acord, cã umblã printoate pãrþile, dar cred cã esingura soluþie acum, cã amîncercat destule Eu am câinemic, îl duc în lesã, îl îngri-jesc, dorm cu el în pat,curãþ dupã el, dar când ies

afarã mã tem cã ne atacãmaidanezii”, spune un bãr-bat din Petroºani. „Suntfoarte mulþi câini maidanezi.Þi-e fricã sã ieºi pe stradã,cã te muºcã. Eu sunt deacord sã-i eutanasieze, pen-tru cã se omoarã oameni,copii. Dacã nu iau mãsuri ºisã îi þinã undeva, atunci sã îiomoare. Sunt de acord!”,spune o doamnã. „Cei caresunt pe stradã, da, trebuieeutanasiaþi. Dar cei care

oamenii îi iau acasã ºi apoile dã drumul pe stradã, mãintrigã. Eu am o cãþeluºã ºicând plec cu ea pe stradã,plec cu botniþã, ca sã nusarã la lume. Cei care stauîn stradã ar trebui adunaþiundeva, cã bani vin pentruei ºi dacã vin, unde se duc?ªi soluþia asta nu aþinutdeloc pânã acum, aºa încâta sosit timpul sã luãm deciziiradicale”, a adãugat o altãdoamnã.

Alþi oameni cred cã legilenu sunt respectate ºi ne dauchiar exemple din alte þãri.„O mãsurã foarte bunã eeutanasierea ºi, mai alesnecesarã. Ceea ce este deimputat e cã în România nuse respectã legile, deºi suntbine fãcute. Un prieten deal meu din America, ziarist,la întoarcerea din SUA mi-apovestit aºa: un patron adat un anunþ sã angajeze

niºte oameni, printre celeimpuse se cerea ºi permisde conducere. I-a luat petoþi 10 care s-au înscris ºi înfiuecare zi s-a plimbat cucâte unul prin oraº sã vadãcum conduc. În final le-a dato masã ºi a zis cã angajeazãunul singur, pentru cã doarunul nu a încãlcat legea. Lanoi, de vinã e populaþiacare nu pretinde acel stan-dard prevãzut de lege”, aadãugat un alt cetãþean.

Deputaþii din Comisiajuridicã ºi cea pentru administraþie au aprobateutanasierea câinilor mai-danezi cu câteva condiþii.Animalele trebuie þinute înadãpost 14 zile. Apoi, dacãnu sunt revendicate, pot fieutanasiate. Stabilirea termenului în care se faceeutanasierea câinilornerevendicaþi se va faceavând în vedere capacitateade cazare în padocuri ºibugetul alocat.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Doar în cursullunii trecute au fostadoptaþi aproxima-tiv 30 de cãþei.Reprezentanþii adã-postului spun cã ºistrãinii sunt intere-saþi de câini, iarpentru ca adopþia sãse realizeze trebuieparcurºi mai mulþipaºi. E nevoie de sterilizarea ºivaccinarea patrupedelor, dar ºi întocmirea unui

paºaport canin.Dupã adopþie,reprezentanþii adã-postului þin legãturacu ”pãrinþii adop-tivi” ai patrupedelorprin intermediulinternetului.Majoritatea iubito-rilor de animalepreferã câinii derasã nu maidanezii.

”Vine, perma-nent lumea, rar, darvine. Luna trecutãam avut peste 30

de adopþii care s-audat la oameni cucontract. În acestcontract este stipu-lat sã aibã grijã deel. Dacã nu mai potsã aibã grijã de el sãne contacteze ºimergem ºi îl ridicãmde la faþa locului”,spune Viorel Stoica,directorulAdãpostului LoveAnimals dinPetroºani.

Adãpostul are ocapacitate totalã de400 de locuri, iar înprezent acesta esteocupat în proporþiede 100%.

”400 de locuri, efull adãpostul. Nune ajutã nimeni.Doamna doctorcare ne ajutã ºi se

zbate peste tot ºi omânã de iubitori deanimale din oraº.Nu am calculatniciodatã cât necostã întreþinereaanimalelor”, a maispus sursa citatã.

Maidanezii dinadãpost sunt îngrijiþide reprezentanþiicentrului ºi de câþivavoluntari din locali-tate.Adãpostul LoveAnimals a luat fiinþãîn anul 2009, la initiaþiva mediculuiViorica Karpinecz,preºedintele asociaþiei. Este situat lângã fostaexploatare minierãDâlja, pe malul râului Jiu.

Monika BACIUMonika BACIU

Paºaport canin

Maidanezii din Petroºani adoptaþi de iubitorii de animale de peste hotare

Eutanasierea – o soluþie

M aidanezi cu paºaport. LaPetroºani funcþioneazã un

ONG care are ca obiect de activitateprotejarea animalelor fãrã stãpân.400 de maidanezi sunt adãpostiþi încentrul Love Animals de la Petroºani.

Page 4: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 20134 Actualitate

Îmi este dor sã mai gãsescun vierme într-un mãr…

D a, îmi este dor de gustul merelor dincopilãrie… Atunci, mãrul era mãr,

para era parã ºi “crastavetele” era castravete.Culegeai mãrul ºi te uitai cu grijã, “…o aveaori ba, vierme?”.

Acum, poþi sa mãnânci liniºtit. Pomii fructiferi,pentru o producþie “îndestulãtoare” sunt otrãviþi cupesticide care protejazã fructul, îi dau ºi îi menþinaspectul frumos, însã otrãvesc pe cei care pungura pe el.

Am ajuns sã mîncãm mere din Olanda, prunedin Grecia, pere din producþia “ 88’- Cipru “.Toate “tratate” cu otrava. Pentru noi, cei mulþi.Cum se explica faptul cã un mãr cumpãrat dintr-unmarket, pus pe noptierã îºi menþine culoarea/gus-tul/aspectul sãptãmîni la rînd, în condiþiile în caremãrul din “poala bunicii” dupã cîteva ceasuri petrecute la temperature ridicate dã semne cã s-ar strica?

Pesticidele cu care sunt tratate pot duce laintoxicarea ficatului, rinichilor ºi a sistemului nervos central. Adicã, dau de lucru groparilor…Mîncãm otravã ºi mai ºi plãtim pentru ea. Asta încondiþiile în care þãranul nostru nu are unde sã îºivîndã traista de fructe aduse din ograda lui. Marilelanþuri de magazine nici nu vor sã audã de produseautohtone.

Nu, sunt mai bune cele aduse din import. Semoare mai bine, te îmbolnãveºti mai repede, chiarconsumate ocazional. În pieþele din România, tara-bele sînt controlate de samsari, care confisca lapreþuri de nimic bruma de produse aduse de la þarãºi le revînd la preþuri de 3-4 ori mai mari. Toate se petrec sub ochii îngãduitori ai autoritatiilor caretolereazã o astfel de stare de ani de zile. Nimeni nu face nimic pentru producãtorul autohton.Descurajat acesta îºi lasã livada în paraginã, nu îºimai lucreazã pãmîntul ºi ne lasã în “plataotrãvurilor cu iz de Occident”.

Exerciþiul de “îndobitocire” a neamului continuã.Un fruct sau o legumã cu un aspect perfect denotãcã a fost tratat cu pesticide. Mai ales cînd e vorbade cele transportate pe distanþe mari… Eu întreb,voi ce spuneþi, decît otravã, mai bine viermi, nu?

Ionuþ DRÃGOTESCIonuþ DRÃGOTESC

T ot mai mulþiclienþi ai

furnizorului deapã ºi canalizare,SC ApaServ ValeaJiului SA, folosescfacebook-ul pentrua-ºi rezolva proble-mele pe care le au.E mai rapid ºi lafel de eficient ca ºi în cazul audienþelor „faþãîn faþã”.

Pagina deFacebook a directoru-lui SC ApaServ ValeaJiului SA, CostelAvram, s-a transfor-mat în spaþiu pentruaudienþe virtuale. Nupuþini sunt cei care îiscriu lui Avram pentruproblemele pe care leau, fie cã vorbimdespre facturirestante, problemelegate de reþele sauapometre, posibilecazuri de sustrageri de

apã sau orice altcevace þine de ApaServ.ªi dacã la începutoamenii erau maisceptici ºi nu credeaucã se poate rezolvaceva, acum au prinscuraj. „Oamenii începsã aibã curaj. Discutcu ei foarte multeprobleme. Mã con-tacteazã foarte mulþioameni ºi oricesesizare o iau în con-siderare”, explicãdirectorul societãþii,Costel Avram. Acestaspune cã reticenþacelor care nu credeaucu adevãrat cã prob-

lemele lor se potrezolva ºi dacã suntsemnalate în mediulvirtual se risipeºteatunci când sunt con-tactaþi de reprezen-tanþii ApaServ ValeaJiului SA ºi cândprimesc rãspuns scris

la problema sem-nalatã, evident, tot peFacebook. Iar pânãacum au fost rezol-vate peste 20 deprobleme semnalatede consumatori.

În acelaºi timp,însã, se þin ºi audi-enþele clasice, la sedi-ul ApaServ, unde vinîn continuare omulþime de abonaþi.Fostul vicepreºedinteal ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Costel Avram, a fostnumit la finele luniiiunie 2012 în funcþiade director general aloperatorului de apãdin Valea Jiului, SCApaServ Valea JiuluiSA.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Canalizare ºiîn nordul

municipiuluiPetroºani

M ai multe strãzi dinzona de nord a

municipiului Petroºani auintrat în programul dereabilitare ºi introducerereþele de apã ºi canalizare,proiect european derulatde Apa Serv Valea Jiului.

Firma care a câºtigat licitaþia pentru efectuarealucrãrilor s-a apucat de lucru,iar pânã la sfârºitul acestei lunimai strãzile din cartierul Praga-Petroºani vor avea, înpremierã, reþea de canalizare.

„Strãzile Poienilor, Uzinei,Mãgurii sunt mai multe în zonarespectivã unde se introducereþeaua de canalizare în acestmoment.

Tot în zona aceea, însprepoligon, am introdus ºi reþeauade apã pentru mai multe

gospodãrii locuite în special depersoane în vârstã.

Oamenii mi-au spus cã nuau avut niciodatã apã de lareþea, erau foarte bucuroºi cãam reuºit sã-i racordãm ºi peei”, a declarat directorul general al SC Apa Serv ValeaJiului, Costel Avram.

Lucrãrile derulate în nordulmunicipiului fac parte dinprima etapã a proiectului european de reabilitare a infrastructurii de apã ºi canal.

Întregul proiect derulate înValea Jiului are o finanþare

nerambursabilã de 40 de milioane de euro, iar lucrãrileîn „capitala” Vãii Jiului ar fitrebuit demarate încã de anultrecut. S-a întârziat însãaproape un an de zile dincauza numeroaselor contestaþiidepuse de cãtre o firmã care aparticipat ºi pierdut licitaþiapentru adjudecarea lucrãrilor ºia fost nevoie de o decizie ainstanþei judecãtoreºti pentru apune capãt unui lung ºir decontestaþii.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

“Audienþele” de la ApaServ s-au mutat pe Facebook

Page 5: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013 Actualitate 5

CarmenCOSMAN

Chiar dacã numãrulcelor care încearcã sãconsume apã necon-torizatã este mai mic,echipele de control aleApaServ mai dau încãpeste „ºmecheri” pen-tru care legea parefacultativã. De regulãsunt, însã, prinºi ºipuºi la platã. De laînceputul acestui an laabonaþii casnici au fostdescoperite peste 300de branºamente ile-

gale. Iar pentru ceigãsiþi în culpã s-a luatmãsura debranºãrii, întimp ce pe numele lora fost formulatã oplângere penalã. Deregulã vorbim despreconsumatoridebranaºþi pentrurestanþe la plata fac-turilor care s-au gânditsã se rebranºeze sin-guri la reþea.Reprezentanþii opera-torului de apã ºicanalizare spun cãsunt unii care s-aulegat ilegal al reþa ºi de

câte 12 ori, adicã decâte ori au rãmas fãrãapã la robinete, aºa cãau acum câte 12 plân-geri penale.

F irme prinsecu mâþa

în sac

ªi nu doar popu-laþia încearcã sãeludeze normelelegale, ci ºi uniireprezentanþi ai soci-etãþilor comerciale. Deexemplu, pentru SCMarko 2000 suspiciu-nile au apãrut înmomentul în carereprezentantul legal alfirmei a refuzat înrepetate rânduri acce-sul echipelor ApaServpe proprietatea lui. Iarcitirea apometrului odãdea singur, cam aºa:ianuarie – februarie –martie – nimic, aprilie

– 18 mc, dupã careiar nimic. Numai cã îndata de 1 august a fostnevoit sã îºi ducãapometrul la verificatºi atunci s-a stabilit odiferenþã substanþialãdintre ultimul indexfacturat ºi indexul cititla verificare. Iar „cir-cul” a continuat cândreprezentanþiiApaServ au încercatsã sigileze apometruldupã verificare.Administratorulfirmeia refuzat, dinnou, accesul pe pro-prietatea sa: o datã,de douã ori, de treiori, pânã când arãmas fãrã apã,debranºatã direct dindrum. „Am trimiscaterpilarul ºi am opritapa în drum”,a expli-cat directorul SCApaServ, CostelAvram.

ªi societatea „Visul

Imaginaþiei” a fostgãsitã în culpã. Aici s-a decsoperit o sursãde apã necontorizatã,folositã la spãlatulmaºinilor. Rezultatul: ofacturã de 15 milioanede lei ºi montarea unuiapometru. La fel ca ºila o altã societate dinzona Livezeni, numaicã acolo era vorba

despre un gater ºi unby-pass realizat înaintede contorul de apã.„Chiar dacã mai gãsitsituaþii de acest gen,sunt mult mai puþinecazuri. Oamenii auînþeles, în general, cãceea ce consumã tre-buie sã ºi plãteascã”, adeclarat Costel Avram.

DianaMITRACHE

Oamenii legii spuncã l-au gfãsit la Petrilaºi cã deja a ajuns laBârcea Mare, înînchisoare. Acolo vasta, cel mai probabil,10 ani. „În data de10.09.2013, poliþiºtiiFormaþiunii deInvestigaþii CriminalePetrila l-au depistat, înurma unei acþiuni, pebãrbatul de 40 de ani,din Petrila, pe numelecãruia Tribunalul

Hunedoara a emis, îndata de 09.09.2013,

un mandat de exe-cutare a pedepseiînchisorii prin care afost condamnat la opedeapsã privativã delibertate de 10 ani,pentru comitereainfracþiunii de viol.Infracþiunea a fostcomisã în locuinþã în

data de 16.07.20011,victima fiind o minorãîn vârstã de 15 ani,fiica soþiei autoruluirezultatã dintr-o altãrelaþie”, susþineBogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Violatorul a fostprins ºi a ajuns dupãgratii în PenitenciarulBârcea Mare.

Mai încearcã sã fenteze legea

Sute de branºamente ilegale descoperite de reprezentanþii ApaServ

V erificãrile repetate în tern aleechipelor de la ApaServ valea

Jiului au dat rezultate ºi tot maipuþini sunt cei care încearcã sã sesustragã de la plata apei consu-mate. Chiar ºi aºa, însã, mai suntconsumatori care recurg la tot felulde subterfugii, în speranþa cã nuvor fi prinºi ºi traºi la rãspundere.

Violator prins la Petrilaª i-a violat fiica vitregã ºi acum

va sta 10 ani dupã gratii. Estevorba despre un bãrbat din Petrila,care acum doi ani a violat o tânãrãde 15 ani, fata soþiei sale.

Page 6: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Monika BACIU

Pentru a beneficiade testarea Babeº-Papanicolau, gratuitãîn cadrul programuluinaþional de screeningde depistarea precocea cancerului de coluterin, traseul pe caretrebuie sã-l efectuezehunedorencele pînã la

examenul propriu ziseste simplu.Acesteatrebuie sã se prezintela medicul de familiecare va informapacientã, îi va eliberaun formular care vaasigura înscrierea înprogram ºi o listã cucentrele de recoltareadmise. Odatãrecoltate probele,

acestea vor fi trimiseîn laboratoarelemedicilor anatomapa-tologi iar rezultatelefinale vor fi comuni-cate ulterior demedicul de familie. În2009, de exemplu, înjudeþ doar o treimedin cazurile depistatese aflau în stadiul cur-abil, iar în 2011 dincele 77 de cazuri

depistate doar 22erau în stadiu curabilºi asta din cauza fap-tului cã nu s-auprezentat la timp lamedici cînd încã semai putea face ceva.Pe parcursul anului2012 ºi pânã la finelelui au fost înregistrate81 de cazuri noi cucancer de col uterin.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 20136 Actualitate

CarmenCOSMAN

Potrivit reprezen-tanþilor ISJHunedoara, reparti-zarea se va face înurmãtoarea ordine: a)cadre didactice titu-lare, candidaþi rãmaºinerepartizaþi în bazarezultatelor obþinute la

concursurile de titu-larizare 2013, 2012ºi/sau 2011 ºi înregim plata cu ora;

b) candidaþi reparti-zaþi dupã concursuldin sesiunea 2013,care nu s-au prezentatla posturididactice/catedre ºicare solicitã o nouãrepartizare, în ordinea

descrescãtoare amediilor de reparti-zare;

c) candidaþi care auobþinut cel puþin nota5 ºi solicitã angajarepe perioadã determi-natã în baza notelorde la concursul de tit-

ularizare din iulie2010, care ulterioracestui concurs nu auobþinut note sub 5 laurmãtoarele concur-suri de titularizare, înordinea descrescã-toare a notelor.

CarmenCOSMAN

Ministrul Educaþiei,Remus Pricopie vreaca, în anul ºcolar2013-2014, sã sepunã accent pe

inspecþia la clasã, iardirectorii unitãþilor deînvãþãmânt sã moni-torizeze, cu atenþie,procesul de predare-învãþare. Ministrul aavut în vedere ºi rezul-tatele comparative

între mediile din gim-naziu ºi mediile laEvaluarea Naþionalã

pentru clasa a VIII-a,care au arãtat, înmulte cazuri, diferenþe

mult prea mari denotare a elevilor,de la 1,5 pânã la7 puncte. Înacest sens, min-istrul a subliniatimportanþa intro-ducerii evaluãriinaþionale la clase-le a II-a, a IV-a ºia VI-a, ca parte amãsurilor demonitorizare ºiîndrumare a

elevilor ºi profesorilor.„Degeaba am fãcutreforme la nivelul sis-

temului, dacã ele nuse regãsesc, zi de zi,în clasã, la nivelulcomunitãþii ºcolare.Inspecþia la clasã va fio prioritate a anuluiºcolar 2013-2014.Testarea elevilor, fãrãnote, fãrã a pune pre-siune pe ei, este nece-sarã pentru a îndrep-ta, din timp, parcursuleducaþional al acesto-ra.

Este anormal ca, lafinalul clasei a VIII-a,34.000 de elevi sã nufie capabili sã obþinãmedia 5 la EvaluareaNaþionalã", a subliniatministrul Educaþiei.

Dascãlii vor fi repartizaþi pe ºcoliJ oi, 12 septembrie, începând cu

ora 9.00, la sediul ISJ Hune-doara, sala Spiru Haret, etaj I, seorganizeazã ºedinþa publicã derepartizare pe posturile di-dactice/catedrele vacante/rezervate.

Noutãþile viitorului an ºcolar

Mai multe inspecþii la clasã ºi evaluãri constante

R ezultatele slabe obþinute labacalaureat sau al Evaluarea

naþionalã a dat de gândit ministeri-abililor, care încearcã sã ia mãsuripentru redresarea învãþãmântuluiromânesc.

Testare pentru cancerul de col uterin

F ormulare pentru screening decancer de col uterin. Direcþia

de Sãnãtate Publicã a judeþuluiHunedoara a început distribuireaformularelor FS1 din cadrul pro-gramului de screening de cancer decol uterin.

Page 7: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Diana MITRACHE

Dacã sindicaliºtii de laMuntele aºteaptã o decizie,luni, sãptãmâna viitoare,cei de la Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului spuncã ei sunt singurii care auposibilitatea de a se aºezala masa negicerilor. ZoltanLacataº considerã cã, legal,doar liga pãstoritã cândvade Cozma, poate negiciapentru mineri un contractde muncã similiar cu alenergeticienilor. „LSMVJnu are reprezentativitate laaceastã datã, dar sindi-catele din cadrul acesteiorganizaþii sunt afliliateFederaþiei Energetica (FE)ºi Blocului NaþionalSindical, iar FE arereprezentativitate la nivelsectorial, mine, petrol,gaze ºi minerit energetic ºie singura organizaþie

reprezentativã la nivelulCEH”, a precizat ZoltanLacataº, preºedinteleLSMVJ.

Minerii ºi-au pierdut,însã, încrederea în lideriilor, iar acest lucru îlrecunosc ºi ei, pentru cãexemple sunt peste tot.„Se pare cã acest lucru culiderii de sindicat care nu îimai reprezintã este la nivelnaþional. Uitaþi-vã ce seîntâmplã în Gorj, lideri desindicat corupþi, la nivelnaþional, lideri arestaþi. ªiîn Valea Jiului sunt lideri desindicat care nu seocupãde problemele salariaþilor ºinici de ale intreprinderii, cide ale lor. Mai nou, (...) s-au fãcut anumite posturide inspectori sociali, carele dau grade de libertate lanivel sindical ºi nu îi maiintereseazã ce se întâmplãcu salariaþii. Ei dispun demaºini ºi timp liber ºi nu

mai au treabã cu salariaþii”,a mai adãugat ZoltanLacataº.

Chiar dacã ComplexulEnergetic Hunedoarafuncþioneazã de sãptãmânibune ca entitate binedefinitã, minerii ºi energeti-cienii nu au un contractcolectiv de muncã nou.Asta pentru cã în ValeaJiului nu s-a decis cine îireprezintã pe ortaci lanegocieri ºi minerii suntsingurii care pierd.

Maximilian GÂNJU

Potrivit estimãrilororganelor de cercetare,cauza principalã a dramatic-ului accident de muncã s-adatorat unei erori înrealizarea sistemului dedecuplare automatã aenergiei electrice, precumºi altor cauze organiza-

torice. Sursa accidentului colec-

tiv de muncã a fost un arcelectric provocat desecþionarea unui cablu dealimentare al transportoru-lui TR3 nr. 4, în momentulproducerii unei surpãri.

În ultimii 25 de ani, totîn Valea Jiului ºi tot în lunaseptembrie, au fost înregis-trate alte 4 grave accidente

colective de muncã. Cel care a produs cele

mai multe victime a fostînregistrat în ziua de 18septembrie 1989, la EMVulcan când, în Galeria depregãtire panou 1, stratul5, blocul 0, în urma uneialte explozii de metan, 39de mineri au fost acciden-

taþi, 29 dintre aceºtiapierzându-ºi viaþa.

Celelalte 3 accidentecolective de muncã gravedin ultimii 25 de ani dinluna septembrie au fostînregistrate la EM Petrila,EM Uricani ºi EM Valea deBrazi, în anii 1996 ºi2000.

La Petrila au murit 4mineri, la Uricani alþi doi aufost accidentaþi mortal, iarla Valea de Brazi , în 30septembrie 2000, doiortaci au scãpat doar cucâteva luni de incapacitatetemporarã de muncã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013 Actualitate 7

31 de ani de la tragedia din subteranul EM Paroºeni

LSMVJ vrea reprezentativitatea în CEH

L iga puternicã ce i-a reprezentat pe ceipeste 40.000 de mineri din Valea Jiului e o

amintire de pe vremea lui Miron Cozma, iaracum minerii s-au împãrþit în zeci de sindicate,fiecare cu pretenþia de a fi reprezentativ. Totuºi,pânã acum nici un sindicat nu a ajuns la masaadministraþiei, iar LSMVJ spune cã e „în cãrþi”,la fel cum cred ºi cei de la Muntele.

Î n aceastã lunã se împlinesc 31 de ani dela producerea unuia dintre tragicele

evenimente de muncã înregistrate de-a lun-gul ultimilor ani în minele din Valea Jiului.În anul 1982, la EM Paroºeni, în galeria decap orizontul 360, abatajul frontal panou 1,stratul 5, blocul V, în urma unei puterniceexplozii de metan, nu mai puþin de 24 demineri au fost accidentaþi, 17 dintre aceºtiapierzându-ºi viaþa.

Page 8: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

D acã nureuºeºti sã

îþi gãseºti unpartener de viaþãºi þi se pare cã aifost dintotdeaunamai mult singur,exista unelemotive pentrucare te gãseºti înaceastã situaþie.

ÎÞI ESTE TEAMÃÎÞI ESTE TEAMÃSunt numeroase

cauzele pentru care nute implici într-o relaþieserioasã. Te temi ade-sea cã vei fi respins, cãîþi poþi pierde libertateaºi îþi este fricã sã nu fii"sufocat" de celãlalt,scrie care2.com.

Pentru a puteamerge mai departe înviaþã, trebuie sã teocupi de aceste temeripe care le ai. Poþiîncepe prin a-þi cãutaun partener sincer ºi cuun suflet deschis.

Trebuie sã îþi anal-izezi trecutul ºi sã vezice s-a întîmplat maiexact cu alte relaþii pecare le-ai avut. Pentru ate orienta ºi mai bine,priveºte ºi cãsniciapãrinþilor tãi pentru avedea dacã þi-ar plãceao astfel de relaþie.

ÎÞI PLACE ÎÞI PLACE SÃ FII SINGURSÃ FII SINGUREste posibil, în

acelaºi timp, sã îþi placãmai mult viaþa pe care oai, fãrã un partener. O

relaþie de lungã duratãimplica ºi schimbareaunor obiceiuri la care nuvrei sã renunþi uºor.

Constrîngerile pecare o nouã viaþa le-arimplica te fac sã îþi fieteamã de schimbare.Totuºi, trebuie sã tegîndeºti ca o relaþie îþipoate oferi ºi libertateape care nu vrei sã opierzi.

NU CAUÞI DESTULNU CAUÞI DESTULMulþi cred cã, atunci

cînd gãsesc pe cineva,totul va merge de lasine aºa cum trebuie.Ceea ce nu ºtii preabine este ca toate relaþi-ile întîmpina dificultãþi,mai ales la început.

Ele necesitã multecompromisuri ºi ajustãripe parcurs. Provocãrilecare apar nu arataneapãrat cã eºti într-orelaþie rea. Din acestmotiv, nu ar trebui sã tetemi de ele.

PROBLEMAPROBLEMASEXULUISEXULUIMulþi cred cã într-o

relaþie trebuie sã vadãmai întîi dacã sînt com-patibili sexual cupartenerii lor. Dinaceastã cauzã, te veiataºa emoþional decelãlalt, fãrã a-lcunoaºte prea bine.

Astfel, despãrþirea vadeveni mai dureroasã.O asemenea problemãte va împiedica sã încer-ci sã cauþi un alt parten-er în viitor.

D acã faci parte dinrîndul celor care nu

fac sport din comoditate,afla cã pierzi inclusiv pealte "fronturi". Exerciþiilefizice te-ar putea ajuta sãai un orgasm mai intens ºio viaþã sexualã împlinitã.

Existã dovezi ºtiinþifice alelegãturii dintre activitatea fizicãºi sex. În timpul practicãriisportului, creierul secretãendorfine. Acestea, la rîndullor, stimuleazã secreþia de hor-moni sexuali, scrie Fox News.

Aceºti hormoni ajuta lareducerea numãrului de bãtãiale inimii, îmbunãtãþesc diges-tia, scad tensiunea arterialã ºinivelul de cortizol ºi, în plus,relaxeazã întregul corp.

E xerciþii cu bãtaielungã

Exerciþiile cardiovascularecele mai bune sînt alergatulsau o partidã de baschet. Eleajutã circulaþia, corpul fiind ast-fel mai bine irigat.

Cei care au probleme culibidoul trebuie sã ºtie cãaparatele din sala de forþa suntde ajutor în aceastã privinþã.Astfel de exerciþii cresc nivelulde testosteron. Dacã mergi lasala de 2-3 ori pe sãptãmînã ºidormi suficient, rezultatele vorapãrea în viaþa ta sexualã.

Nici yoga nu trebuie igno-ratã. Ea poate face minuni înviaþa ta sexualã ºi îþiîmbunãtãþeºte flexibilitatea,ceea ce te ajuta sã încerci noipoziþii alãturi de partenerul tãu.

R ezultate dovediteºtiinþific

Un studiu fãcut în urmã cucîþiva ani la Forida AtlanticUniversity arata ca persoanelecare fac sport frecvent au odorinþã sexualã mai mare ºisunt mai mulþumite de aceastãlaturã a vieþii lor.

Femeile sunt mai receptivela atingere, iar bãrbaþii au per-formante sexuale mai bune ºiun orgasm pe mãsurã.

În plus, sã nu uitãm cã pasi-unea din dormitor ne ajuta sãardem ºi calorii. În 30 deminute de preludiu ºi sex, opersoanã poate arde aproxi-mativ 100 de calorii. Sexuladuce ºi o îmbunãtãþire ametabolismului, precum ºiîntãrirea muºchilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 20138 Life&Syle Life&Style 9

V enirea toamneiînseamnã ºi

apariþia unor noifructe ºi legume careaduc numeroase beneficii sãnãtãþiinoastre. Unele au unefect excelent asupravieþii sexuale.

Aceste alimente cresclibidoul ºi menþin o bunãsãnãtate sexualã a celorcare le consuma, scriecare2.com. Toamna esteun anotimp propice pen-tru a te orienta spre aces-te resurse naturale exce-lente.

RODIARODIADacã bei un pahar de

suc de rodie în fiecare zi,atunci ai gãsit un aliatfoarte bun împotriva dis-funcþiei erectile.

Conþinutul de antioxi-danþi al rodiei ajuta la pre-venirea întreruperii circu-laþiei sanguine spreorganele sexuale de cãtremoleculele din radicaliiliberi.

VVARZAARZA DE BRUXELLESDE BRUXELLESAceasta legumã este

foarte bunã pentru sãnã-tatea corpului tãu. Eaconþine indole-3-carbinol,un compus care reducenivelul de estrogen din

corp. Aceastã calitatecreºte libidoul bãrbaþilor.

SEMINÞELE DESEMINÞELE DEDOVLEACDOVLEAC

Ele conþin mult zinc,aceastã substanþã

îmbunãtãþind viaþa sexualãa femeilor. De asemenea,seminþele de dovleac aumulþi acizi graºi omega 3.

Aceºtia, pe lîngãnumeroase alte beneficii,menþin libidoul la un nivelbun.

AFINELEAFINELEMulte femei consuma

suc de afine pentru a pre-veni infecþiile tractului uri-nar dupã contactul intim.Afinele sînt bune ºi pentrubãrbaþi.

Ele sînt pline de vitami-na B, ea fiind necesarãpentru echilibrul hormon-al. În plus, afinele au înele ºi vitamina C, aceastamenþinînd sãnãtatea sper-mei.

Secretele sexului într-orelaþie stabilãÎ ntr-o relaþie de duratã,

experienþele sexuale sîntdiferite de cele pe care le-aiavut înainte de a avea unpartener de viaþa stabil. Cîtevasecrete ale sexului în cuplu trebuie cunoscute de toþi.

ROLURILEROLURILEPentru condimentarea vieþii sexu-

ale într-o relaþie stabilã, de duratã, enevoie sã joci uneori ºi un rol, carepoate fi opus personalitãþii tale.Astfel, îþi vei surprinde partenerulîntr-un mod plãcut, iar imaginaþiavoastrã se va dezlãnþui, scrieGlamour.

FFANTEZIILE SEXUALEANTEZIILE SEXUALEBãrbaþii au multe fantezii sexuale

ºi mulþi nu ezita sã ºi le facã cunos-cute. Din cînd în cînd, este bine capartenerele sã le satisfacã o aseme-nea dorinþã, iar viaþa sexualã decuplu se poate revigora.

BÃRBABÃRBATUL, OBIECT SEXUALTUL, OBIECT SEXUALDin cînd în cînd, bãrbaþii dintr-o

relaþie ar trebui trataþi ca obiectesexuale de cãtre partenerele lor.

Mulþi tînjesc dupã sexul prilejuit deo aventurã ºi ar dori aºa ceva înviaþa de cuplu. El va aprecia oasemenea atitudine din parteapartenerei ºi se va simþi cã întinereþe.

SEXULSEXUL ORALORALToate femeile ºtiu cã bãrbaþilor le

place sexul oral. Din pãcate, înrelaþiile de lungã duratã, acest obiceidispare.

Totuºi, bãrbaþii îºi doresc mult aºaceva.

ÎMBRÃCÃMINTEAÎMBRÃCÃMINTEADIN DORMITDIN DORMITOROR

O þinutã plictisitoare în dormitornu este de bun augur pentru viaþasexualã. O femeie trebuie sãgãseascã uneori ºi þinute provoca-toare pentru partenerul ei, iar efectulva fi pe mãsura aºteptãrilor.

Vrei un orgasm mai intens?

Mergi mai des la salã!

Sursa: ZIARE.COMSursa: ZIARE.COM

Alimente cu efecte minune asupra vieþii tale sexuale

ANGAJÃM FETE pentru relaxare, masaj erotic în Germania.

Câºtiguri substanþiale 3000-5000 Euro, oferimcazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau

0764.832.433. Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

Ai probleme în dragoste? Care sunt cauzele ºi cum le rezolvi

Page 9: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

D acã nureuºeºti sã

îþi gãseºti unpartener de viaþãºi þi se pare cã aifost dintotdeaunamai mult singur,exista unelemotive pentrucare te gãseºti înaceastã situaþie.

ÎÞI ESTE TEAMÃÎÞI ESTE TEAMÃSunt numeroase

cauzele pentru care nute implici într-o relaþieserioasã. Te temi ade-sea cã vei fi respins, cãîþi poþi pierde libertateaºi îþi este fricã sã nu fii"sufocat" de celãlalt,scrie care2.com.

Pentru a puteamerge mai departe înviaþã, trebuie sã teocupi de aceste temeripe care le ai. Poþiîncepe prin a-þi cãutaun partener sincer ºi cuun suflet deschis.

Trebuie sã îþi anal-izezi trecutul ºi sã vezice s-a întîmplat maiexact cu alte relaþii pecare le-ai avut. Pentru ate orienta ºi mai bine,priveºte ºi cãsniciapãrinþilor tãi pentru avedea dacã þi-ar plãceao astfel de relaþie.

ÎÞI PLACE ÎÞI PLACE SÃ FII SINGURSÃ FII SINGUREste posibil, în

acelaºi timp, sã îþi placãmai mult viaþa pe care oai, fãrã un partener. O

relaþie de lungã duratãimplica ºi schimbareaunor obiceiuri la care nuvrei sã renunþi uºor.

Constrîngerile pecare o nouã viaþa le-arimplica te fac sã îþi fieteamã de schimbare.Totuºi, trebuie sã tegîndeºti ca o relaþie îþipoate oferi ºi libertateape care nu vrei sã opierzi.

NU CAUÞI DESTULNU CAUÞI DESTULMulþi cred cã, atunci

cînd gãsesc pe cineva,totul va merge de lasine aºa cum trebuie.Ceea ce nu ºtii preabine este ca toate relaþi-ile întîmpina dificultãþi,mai ales la început.

Ele necesitã multecompromisuri ºi ajustãripe parcurs. Provocãrilecare apar nu arataneapãrat cã eºti într-orelaþie rea. Din acestmotiv, nu ar trebui sã tetemi de ele.

PROBLEMAPROBLEMASEXULUISEXULUIMulþi cred cã într-o

relaþie trebuie sã vadãmai întîi dacã sînt com-patibili sexual cupartenerii lor. Dinaceastã cauzã, te veiataºa emoþional decelãlalt, fãrã a-lcunoaºte prea bine.

Astfel, despãrþirea vadeveni mai dureroasã.O asemenea problemãte va împiedica sã încer-ci sã cauþi un alt parten-er în viitor.

D acã faci parte dinrîndul celor care nu

fac sport din comoditate,afla cã pierzi inclusiv pealte "fronturi". Exerciþiilefizice te-ar putea ajuta sãai un orgasm mai intens ºio viaþã sexualã împlinitã.

Existã dovezi ºtiinþifice alelegãturii dintre activitatea fizicãºi sex. În timpul practicãriisportului, creierul secretãendorfine. Acestea, la rîndullor, stimuleazã secreþia de hor-moni sexuali, scrie Fox News.

Aceºti hormoni ajuta lareducerea numãrului de bãtãiale inimii, îmbunãtãþesc diges-tia, scad tensiunea arterialã ºinivelul de cortizol ºi, în plus,relaxeazã întregul corp.

E xerciþii cu bãtaielungã

Exerciþiile cardiovascularecele mai bune sînt alergatulsau o partidã de baschet. Eleajutã circulaþia, corpul fiind ast-fel mai bine irigat.

Cei care au probleme culibidoul trebuie sã ºtie cãaparatele din sala de forþa suntde ajutor în aceastã privinþã.Astfel de exerciþii cresc nivelulde testosteron. Dacã mergi lasala de 2-3 ori pe sãptãmînã ºidormi suficient, rezultatele vorapãrea în viaþa ta sexualã.

Nici yoga nu trebuie igno-ratã. Ea poate face minuni înviaþa ta sexualã ºi îþiîmbunãtãþeºte flexibilitatea,ceea ce te ajuta sã încerci noipoziþii alãturi de partenerul tãu.

R ezultate dovediteºtiinþific

Un studiu fãcut în urmã cucîþiva ani la Forida AtlanticUniversity arata ca persoanelecare fac sport frecvent au odorinþã sexualã mai mare ºisunt mai mulþumite de aceastãlaturã a vieþii lor.

Femeile sunt mai receptivela atingere, iar bãrbaþii au per-formante sexuale mai bune ºiun orgasm pe mãsurã.

În plus, sã nu uitãm cã pasi-unea din dormitor ne ajuta sãardem ºi calorii. În 30 deminute de preludiu ºi sex, opersoanã poate arde aproxi-mativ 100 de calorii. Sexuladuce ºi o îmbunãtãþire ametabolismului, precum ºiîntãrirea muºchilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 20138 Life&Syle Life&Style 9

V enirea toamneiînseamnã ºi

apariþia unor noifructe ºi legume careaduc numeroase beneficii sãnãtãþiinoastre. Unele au unefect excelent asupravieþii sexuale.

Aceste alimente cresclibidoul ºi menþin o bunãsãnãtate sexualã a celorcare le consuma, scriecare2.com. Toamna esteun anotimp propice pen-tru a te orienta spre aces-te resurse naturale exce-lente.

RODIARODIADacã bei un pahar de

suc de rodie în fiecare zi,atunci ai gãsit un aliatfoarte bun împotriva dis-funcþiei erectile.

Conþinutul de antioxi-danþi al rodiei ajuta la pre-venirea întreruperii circu-laþiei sanguine spreorganele sexuale de cãtremoleculele din radicaliiliberi.

VVARZAARZA DE BRUXELLESDE BRUXELLESAceasta legumã este

foarte bunã pentru sãnã-tatea corpului tãu. Eaconþine indole-3-carbinol,un compus care reducenivelul de estrogen din

corp. Aceastã calitatecreºte libidoul bãrbaþilor.

SEMINÞELE DESEMINÞELE DEDOVLEACDOVLEAC

Ele conþin mult zinc,aceastã substanþã

îmbunãtãþind viaþa sexualãa femeilor. De asemenea,seminþele de dovleac aumulþi acizi graºi omega 3.

Aceºtia, pe lîngãnumeroase alte beneficii,menþin libidoul la un nivelbun.

AFINELEAFINELEMulte femei consuma

suc de afine pentru a pre-veni infecþiile tractului uri-nar dupã contactul intim.Afinele sînt bune ºi pentrubãrbaþi.

Ele sînt pline de vitami-na B, ea fiind necesarãpentru echilibrul hormon-al. În plus, afinele au înele ºi vitamina C, aceastamenþinînd sãnãtatea sper-mei.

Secretele sexului într-orelaþie stabilãÎ ntr-o relaþie de duratã,

experienþele sexuale sîntdiferite de cele pe care le-aiavut înainte de a avea unpartener de viaþa stabil. Cîtevasecrete ale sexului în cuplu trebuie cunoscute de toþi.

ROLURILEROLURILEPentru condimentarea vieþii sexu-

ale într-o relaþie stabilã, de duratã, enevoie sã joci uneori ºi un rol, carepoate fi opus personalitãþii tale.Astfel, îþi vei surprinde partenerulîntr-un mod plãcut, iar imaginaþiavoastrã se va dezlãnþui, scrieGlamour.

FFANTEZIILE SEXUALEANTEZIILE SEXUALEBãrbaþii au multe fantezii sexuale

ºi mulþi nu ezita sã ºi le facã cunos-cute. Din cînd în cînd, este bine capartenerele sã le satisfacã o aseme-nea dorinþã, iar viaþa sexualã decuplu se poate revigora.

BÃRBABÃRBATUL, OBIECT SEXUALTUL, OBIECT SEXUALDin cînd în cînd, bãrbaþii dintr-o

relaþie ar trebui trataþi ca obiectesexuale de cãtre partenerele lor.

Mulþi tînjesc dupã sexul prilejuit deo aventurã ºi ar dori aºa ceva înviaþa de cuplu. El va aprecia oasemenea atitudine din parteapartenerei ºi se va simþi cã întinereþe.

SEXULSEXUL ORALORALToate femeile ºtiu cã bãrbaþilor le

place sexul oral. Din pãcate, înrelaþiile de lungã duratã, acest obiceidispare.

Totuºi, bãrbaþii îºi doresc mult aºaceva.

ÎMBRÃCÃMINTEAÎMBRÃCÃMINTEADIN DORMITDIN DORMITOROR

O þinutã plictisitoare în dormitornu este de bun augur pentru viaþasexualã. O femeie trebuie sãgãseascã uneori ºi þinute provoca-toare pentru partenerul ei, iar efectulva fi pe mãsura aºteptãrilor.

Vrei un orgasm mai intens?

Mergi mai des la salã!

Sursa: ZIARE.COMSursa: ZIARE.COM

Alimente cu efecte minune asupra vieþii tale sexuale

ANGAJÃM FETE pentru relaxare, masaj erotic în Germania.

Câºtiguri substanþiale 3000-5000 Euro, oferimcazare. Relaþii la telefon 00496980906757 sau

0764.832.433. Cerem ºi oferim seriozitate maximã!

Ai probleme în dragoste? Care sunt cauzele ºi cum le rezolvi

Page 10: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 201310 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

În majoritatea ºcol-ilor din Valea Jiuluilucrãrile de igienizareºi reparaþii au fostfinalizate, însã existã ºiuntitãþi de învãþãmântcu mici probleme.Specialiºtii de laDirecþia de SãnãtatePublicã Hunedoara auîn vedere condiþiileigienico – sanitare dinsãlile de clasã,urmãresc dacã acestea

au mobilier specific.Mai mult se verificãdacã unitãþile ºcolaresunt racordate lareþeaua de alimentarecu apã potabilã ºi maieste verificatã exis-tenþa grupurilor san-itare.

„În aceastãperioadã se efectueazãun recontrol, pentrusiguranþa ºi sãnãtateaelevilor. Astfel, veri-ficãm lucrãrile de igi-enizare dacã au fost

fãcute corespunzãtor,grupurile sanitare,asigurarea apei pota-bile sau starea doza-toarelor, acolo undeeste cazul. Totodatã,controlãm sãlile desport, laboratoarele,internatele ºi ateliereleºcolare, dar ºi sis-temele de încãlzire,

sau sobele carefuncþioneazã înmajoritatea ºcolilor dinmediul rural”, adeclarat purtãtorul decuvânt al DSP, CeciliaBirãu.

Dintre cele 316instituþii de învãþãmântdin judeþulHunedoara, 292 sunt

autorizate sãfuncþioneze sanitar-veterinar, iar celelalteîncã nu au primitaceste autorizaþii.Majoritatea unitãþilorºcolare fãrã autorizaþiesunt în mediul rural ºiîn Valea Jiului. Prinurmare, trei ºcoli gim-naziale cu personali-

tate juridicã ºi 11 fãrãpersonalitate juridicãnu au autorizaþie sani-tar – veterinarã. Deasemenea, 10 grã-diniþe nu au primitautorizaþia inspecto-rilor sanitari de afuncþiona, deoarecelocaþia acestora esteîntr-un apartament.

În acest sens,reprezentanþii IPJsusþin cã au dispus capatrulele de poliþie sãfie prezente în zonaºcolilor, fiecare unitatede învãþãmânt fiindinclusã în itinerariilede patrulare auto ºipedestre ale poliþiei.De asemenea, lafiecare ºcoalã vor fiafiºate datele de con-tact ale poliþistului deproximitate ºi ale celuiresponsabil cu edu-caþia rutierã, pentru omai bunã comunicare.Echipajele de poliþievor fi prezente, zilnic,în zona intrãrilor înºcoli, în intervaleleorare în care seefectueazã intrarea ºiieºirea de la cursuri aelevilor, o atenþiedeosebitã fiind acor-datã unitãþilor deînvãþãmânt din mediulrural. Poliþiºtii dinstructurile de pre-venire, de proximitateºi de la posturilecomunale vor avea

întâlniri atât cureprezentanþi ai ºcolii,cât ºi cu pãrinþi ºielevi. O categorie spe-cialã de partici-panþi la traficulrutier o reprezin-tã copiii, care încontextul partic-ularitãþilor speci-fice vârstei, suntmai vulnerabili înprivinþaimplicãrii în acci-dente de circu-laþie, reacþiile lorfiind adesea impreviz-ibile pentru conducã-torii auto.

Echipajele depoliþie vor fi prezenteîn zona ºcolilor ºifiecare unitate deînvãþãmânt va fiinclusã în itinerariilede patrulare auto.Începând cu data de16 septembrie a.c.,poliþiºtii rutieri vor fiprezenþi, în zona adia-centã unitãþilor deînvãþãmânt, în inter-valele orare 07:30-08:00, respectiv

14:00-14:30, inter-vale în care seefectueazã intrarea ºiieºirea de la cursuri a

elevilor, dar ºi în zonaterenurilor de sportale ºcolilor atuncicând nu sunt cursuri.Pentru siguranþaelevilor, vor fi identifi-caþi toþi deþinãtorii deautovehicule destinatetransportului ºcolar.Aceºtia vor fi instruiþicu privire la obligaþiilece le revin în vedereaasigurãrii unei stãritehnice corespunzã-toare ºi a utilizãriiacestor mijloace strictconform destinaþiei.

De asemenea,

poliþiºtii hunedorenivor continua acþiunilede prevenire a crimi-nalitãþii în mediulºcolar, iniþiate în cur-sul acestui an. Pentruprevenirea implicãriicopiilor în accidentelerutiere, Poliþia le reco-mandã pãrinþilor sã-iînveþe pe cei mici: sãcircule numai pe tro-

tuare; sã nustaþioneze pe bor-dura trotuarelordeoarece se potdezechilibra ºicãdea în faþamaºinilor; sã nutraverseze dru-murile publiceprin alte locuridecât prin cele

special amenajate ºisemnalizate prin indi-catoare sau marcaje;sã traverseze numaipe culoarea verde asemaforului, iar înlipsa acestuia pe lacolþul strãzilor ºinumai dupã ce s-auasigurat temeinic; sãnu se angajeze în tra-versarea cãilor rutiereîn fugã, prin faþa sauspatele autove-hiculelor staþionate,ori a mijloacelor detransport în comunoprite în staþii.

În câteva zile va suna primul clopoþel

Zeci de unitãþi de învãþãmânt din judeþ încã nu au autorizaþie de funcþionare

A vize pe ultima sutã de metri.În aceste zile, inspectorii din

cadrul Inspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara ºi din cadrulDirecþiei de Sãnãtate PublicãHunedoara verificã toate unitãþileºcolare din judeþ, pentru ca laînceperea noului an ºcolar copiii sãfie primiþi în cele mai bune condiþii.Cele mai vizate unitãþi deînvãþãmânt sunt cele din mediulrural ºi din Valea Jiului. Echipajele poliþiei rutiere alãturi de elevi la

începere noului an ºcolar 2013-2014

C onducerea Inspectoratului de Poliþie JudeþeanHunedoara a dispus luarea de mãsuri specifice

în vederea asigurãrii unui climat de ordine ºi sigu-ranþã publicã în incinta ºi zona adiacentã unitãþilor deînvãþãmânt preuniversitar, în contextul începerii, îndata de 16 septembrie 2013, a noului an ºcolar.

Page 11: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Monika BACIU

”Am avut la Casade Culturã o întâlnirecu comitetul de dez-voltare economicã aoraºului, o dezbaterepublicã la care au par-ticipat un numãrdestul de mare decetãþeni ºi oameni deafaceri ºi conducãtoride unitãþi administra-tive, economice, direc-torii ºcolilor, institutilorde învãþãmânt ºi sãnã-tate de pe razaoraºului Petrila.Direcþiile de acþiunedin acest program dedezvoltare a localitãþiipentru perioada2014-2020, acestprogram va apãrea ºipe site-ul primãrieiacesta va fi urmãrit ºidezbãtut ºi cu alteocazii inclusiv înºedinþa consiliului localde vineri.

Avem primadirecþie strategicã dez-voltarea ºi modern-izarea ºi reabilitareainfrastructutii, a douaeste îmbunãtãþireaconditilor pentruînvãþãmânt, sãnãtate,

culturã, sport ºi petre-cerea timpului liber, atreia ar fiîmbunãtãþirea imaginiioraºului Petrila, apatra protecþia mediu-lui, a cinceaîmbunãtãþirea servi-cilor sociale, dez-voltarea turismului aºasea, direcþia aºaptea dezvoltareamediului economic, aopta ar fi întãrirea ºidezvoltarea adminis-traþiei publice locale, anoua cultivarea spiritu-lui civic ºi implicareacetãþenilor în viaþacomunitãþii”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

În perioada de dez-voltare 2014-2020mina Petrila îºi va înc-eta activitatea. Încadrul strategiei

administraþia localãare în vedere punereala dispoziþia investito-rilor terenuri pentrudesfãºurarea de activ-itãþi de producþie astfelîncât acest lucru sãcompensezeînchiderea unitãþiiminiere.

”În primul rând noicã administraþie localãmai puþin putem facedin bugetul local, doarsã punem la dispoziþiainvestitorilor terenurilecu utilitãþi cât maiaproape pentru a sedezvolta unele activ-itãþi chiar de producþieîn oraºul Petrila.Avem centrul de afac-eri în oraºul Petrila,mai avem spaþii libereºi unde se pot începeunele afaceri de cãtrecetãþenii care dorescacest lucru ºi binente-les inclusiv pe platfor-ma minei Petrila ne-am manifestat dorinþaºi am trimis ºi adresascrisã la minister pen-tru a opri unele activede la mina Petrilachiar în vederea dez-voltãri unor activitãþieconomice ºi de pro-ducþie care sã susþinãactivitãþile culturale ºisociale care se vor

derula pe aceastã plat-formã”, a mai spussursa citatã.

La nivelul Vãii Jiuluiºi pânã acum s-a vor-bit de atragereainvestitorilor, însã nici-un nu a realizatinvestiþii masive astfelîncât sã absoarbã forþade muncã existentã.Pãducel considerã cãMinisterul Economieiºi Guvernul ar trebuisã facã ceva în acestsens având în vederecã trei unitãþi minieredin Vale îºi vor încetaactivitatea, iar peste2400 de oameni vorrãmâne fãrã loc demuncã. Mai mult, prinreducerea activitãþiiminiere, administraþiilelocale pierd bani labugetul local.

”Noi le facemcunoscut tuturorcetãþenilor, tuturorpotenþialilor investitoriacest lucru, din pãcateºi la nivel naþional setrece printr-o situaþiedestul de grea ºi a fostperioada de crizã, dinpãcate în toatã ValeaJiului nu s-au înghesuitnici în perioadã ante-rioarã investitori.

Nu în ultimul rândfac precizarea cã ar

trebui MinisterulEconomiei, GuvernulRomâniei ºi rog dacãmina Petrila este înprogram de închideresã se gândeascã la oalternativã pentru acrea locuri de muncãmãcar pentru cei careacum lucreazã la minaPetrila, aproximativ600 de suflete încãmai lucreazã la minaPetrila, pentru cã nicila disponibilizãrile careau fost pânã acumguvernele anterioarenu au creat alternativepentru locuri demuncã în Valea Jiului.Nu vom sta cu mânaîn sân ºi toate pro-gramele ºi proiectelecare vom putea sã leaccesãm în perioada2014-2020 le vomaccesa pentru cã am

fãcut-o ºi în legislaturatrecutã ºi trebuie sã seºtie cã marea majori-tate a obiectivelorrealizate în Petrila aufost fãcute pe fondurieuropene pentru cãdin bugetul local nu neputem permite, maiales dacã se închide ºimâna Petrila, doar dinbanii din taxele ºiimpozitele de la buge-tul local”, a mai spusPãducel.

În aceastã perioadã,toate administraþiilelocale din Valea Jiuluilucreazã la planurilede dezvoltare pentruurmãtoarea perioadã,2014-2020. La fineleanului, se va face sca-denþa pentruproiectele implemen-tate în decada 2007-2013.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013 Actualitate 11

2014-2020, între restructurare masivã ºi dezvoltare

Dezvoltare în perioada închiderii minelor din Valea Jiului

L a Petrila, o minã se închide înperioada de dezvoltare 2014-

2020. Administraþia localã de laPetrila a lansat în dezbatere publicãplanul de dezvoltare pentru perioada 2014-2020. În aceastãstrategie sunt incluse mai multeobiective pe care le are în planadministraþia localã.

Page 12: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

CarmenCOSMAN

Pensiile specialepentru torþionariicomuniºti trebuie blo-cate cât mai urgent.Banii ar putea fifolosiþi pentru creareaunui fond special pen-

tru victimele regimuluiopresiv. „Domnuleministru Cazanciuc,sunteþi restant cuproiectul de legeprivind torþionarii. Sãfaceþi o scurtãprezentare în Guvernºi poate cã sãptãmânaviitoare o sã ºi adop-

tãm proiectul de lege.Cei care sunt acuzaþide asemenea fapte -doamna ministruCâmpeanu ne-a spri-jinit din punctul devedere al reglementãriilegale, sã se ºiîncadreze înConstituþie - practic,

tot ceea ce se plãteºtede la bugetul de stat sãle oprim, îl punemîntr-un fond specialpentru despãgubireavictimelor. Dacãinstanþa îi va achita, ledãm banii înapoi.Dacã instanþa îi con-damnã, înseamnã cãam fãcut bine. Darvreau sã veniþi cuproiectul de lege sãp-tãmâna viitoare", aprecizat primul mi-nistru, la începutulºedinþei de Guvern.

Ministrul Justiþiei aprecizat cã mai suntnecesare câteva dis-cuþii cu cei de laMinisterul Muncii, iarpeste câteva zileproiectul va fi fãcutpublic.

Ministrul Robert

Cazanciuc a precizatpe 20 august cãMinisterul Justiþiei areîn analizã un proiectcare prevedepierderea pensiilorspeciale de cãtretorþionarii comuniºti.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 201312 Actualitate

CarmenCOSMAN

Prin Hotãrâre deGuvern s-a aprobatacordarea de ajutoarede urgenþã unuinumãr total de 184familii ºi persoane sin-gure care se aflã în

situaþii de necesitatecauzate de inundaþii,incendii, stare gravãde sãnãtate sau altecauze care îi expun pecei în cauzã la risculde excluziune socialã.Dintre aceºtia, 15beneficiari sunt dinjudeþul Hunedoara,

suma totalã carerevine judeþului nostrufiind calculatã la30.600 de lei. Potrivitexecutivului, sumele s-au calculat în funcþiede necesitãþi, în cuan-tumuri cuprinse între300 ºi 10.000 lei

Aceste ajutoare deurgenþã se suportã dinfondurile prevãzute cuaceastã destinaþie înbugetul MinisteruluiMuncii, Familiei,Protecþiei Sociale ºiPersoanelor Vârstnice.

”Prin prezentul actnormativ se propuneintervenþia prin acor-darea de ajutoare deurgenþã pentru spri-jinirea familiilor ºi per-soanelor singure carese aflã în situaþii denecesitate cauzate deinundaþii, incendii,probleme grave desãnãtate ori alte cauzecare pot conduce lariscul de excluziunesocialã, în vedereaameliorãrii situaþieisocio-materiale ºi desãnãtate ale acesto-ra”, se aratã în notade fundamentare aactului normativ.

Creºterea medie apreþurilor pe total, înultimele 12 luni (sep-tembrie 2012 - august2013) faþã de prece-dentele 12 luni (sep-tembrie 2011 - august2012), determinatãpe baza IPC este5,1%, iar cea determi-natã pe baza indiceluiarmonizat al preþurilorde consum (IAPC)

este 4,4%, se maiaratã în comunicatulINS. În luna august2013, faþã de luna

anterioarã, preþurilemãrfurilor alimentareau scãzut cu 0,8%, întimp ce preþurile mãr-furilor nealimentare ºitarifele serviciilor aucrescut cu 0,1% ºirespectiv cu 0,3%.Banca Naþionalã aRomâniei a redusprognoza de inflaþiepentru acest an ºianul viitor, la 3,1%,

de la proiecþia ante-rioara de 3,2%,respectiv 3,3%, dupãce în mai a fostcoborîtã proiecþia dela 3,5% pentru 2013.Rata anualã a inflaþieia ajuns la 5,4% înluna iunie. Rata anu-alã a inflaþiei determi-natã pe baza indiceluiarmonizat al preþurilorde consum - indicatorrelevant pentru asigu-rarea comparabilitãþiila nivel european ºievaluarea procesuluide convergenþã cuUniunea Europeanã -a fost de 4,5% în lunaiunie, nivel similar culunile precedente.

Proiectul privind pensiile torþionarilor,prezentat sãptãmâna viitoare

S ãptãmâna viitoare va fi prezentat proiectul careprevede pierderea pensiilor speciale de cãtre tor-

þionarii comuniºti, astfel încât acesta sã poatã fi discutatîn ºedinþa de Guvern. Cel puþina asta i-a cerut PremierulVictor Ponta ministrului Jusiþiei, Robert Cazanciuc.

Ajutoare guvernamentale pentrucei aflaþi în dificultate

N u mai puþin de 15 persoanesau familii din judeþul

Hunedoara beneficiazã de ajutoare de urgenþã din fonduriguvernamentale.

Preþurile au scãzut în august cu 0,2% faþã deiulie. La alimente, scãderea a fost de 0,8%

I ndicele preþurilor de consum(IPC) în luna august 2013 faþã

de iulie 2013 este 99,80%, iar faþãde august 2012 este 103,67%, aanunþat miercuri InstitutulNaþional de Statisticã.

Page 13: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013 Actualitate 13

T rei sferturidintre români

doresc ca fondurilepublice de sãnãtatesã fie direcþionateatît cãtre clinicilede stat, cît ºi cãtrecele private, relevaun studiu realizatla cererea MedLife.

Potrivit studiului,premizele esenþialepentru dezvoltarea unuisistem medical perfor-mant sînt calitatea per-sonalului medical, legis-laþie stabilã ºi previzi-bilã ºi procentul dinbugetul de stat alocatpentru sãnãtate. Studiulmai releva faptul cã unprocent covîrºitor alpopulaþiei ºi-ar dori sãexiste o transparentãmai mare privindmodul de alocare afondurilor de sãnãtate,iar 99% din populaþiedoreºte ca întreaga legislaþie în domeniul

medical sã fie previzi-bilã ºi stabilã, doar 1%declarînd cã nu ºtiu saule este indiferent acestaspect.

Majoritatea popu-laþiei oraºelor mari(76%) ºi-a exprimatdorinþa ca fondurilepublice de sãnãtate, cîtºi cele dedicate pro-gramelor naþionale desãnãtate specifice, sãaibã o distribuþie mixtã,altfel încît sã fiedirecþionate atît cãtreunitãþile de stat, cît ºicãtre cele private.

Procentul este ºi maimare în cazul celorcare au beneficiat dejade servicii de sãnãtateprivatã (80%).Populaþia chestionatã asusþinut cã pentru dezvoltarea unui sistemmedical performantsînt esenþiale urmã-toarele premize: cali-tatea personalului me-dical (97%) legislaþiastabilã/ previzibilã(94%), precum ºi sumade bani alocata dinbugetul de stat pentrusãnãtate (94%).

Þ igãrile electronicepar sã fie cel puþin

la fel de eficiente pre-cum plasturii cu nicoti-nã pentru renunþarea lafumat, sugereazã unstudiu, preluat de BBC.

Dispozitivul, care creºterapid în popularitate, producevapori care conþin nicotinã.În acelaºi timp, þigara elec-tronicã imitã senzaþiile senzo-riale ale fumatului, ceea ce adus la speculaþia cã ar putea

fi un instrument util în proce-sul de renunþare la fumat.

Conform studiului, 7,3%din persoanele care utilizeazãe-þigãri au renunþat la fumatdupã ºase luni, faþã de 5,8%din cei care au recurs la plas-turi. Studiul nu a utilizat însãun eºantion suficient de largpentru a dovedi care este ceamai bunã opþiune, noteazãBBC.

În acelaºi timp, dupã ºaseluni, 57% din utilizatorii deþigãri electronice auînjumãtãþit numãrul de þigãri

fumate în fiecare zi, compar-ativ cu 41% din cei care uti-lizeazã plasturi cu nicotinã.

Uniunea Europeanã ºiMarea Britanie lucreazã lareglementarea þigãrilor elec-tronice în acelaºi mod pre-cum medicamentele, scrieBBC.

Dispozitivul provoacãpãreri împãrþite, unii susþi-nând cã acesta normalizeazãfumatul, în timp ce alþii sunt de pãrere cã ar puteaajuta oamenii sã renunþe lafumat.

Leul s-a depreciat uºor

C âteva ordine comercialede cumpãrare de valutã

au fãcut ca, pe o piaþã cu volume reduse de transfer,leul sã se decupleze faþã decelelalte monede din regiuneºi sã se deprecieze în faþaeuro.

Cursul monedei unice a crescutde la 4,4653 la 4,4694 lei. Piaþas-a deschis la 4,46 – 4,4630 lei,cotaþii apropiate de cele de laînchiderea de marþi, pentru caordinele de cumpãrare de valutãsã readucã euro la 4,47 lei, maximul atins fiind de 4,4740 lei.Dupã anunþarea cursului, cotaþiileau revenit spre cele de ladeschidere, la ora 14:00 ele fiindde 4,4620 – 4,4650 lei.

Cursul dolarului american a a

scãzut de la 3,3719 la 3,3693 leiiar cel al francului elveþian de la3,6092 la 3,6064 lei.

Leul se va menþine, în perioadaurmãtoare, în culoarul 4,45 –4,48 lei, evoluþia sa urmând sã fiemarcatã, în principal, de factoriiexterni, precum situaþia din Siriasau de decizia pe care o va luaRezerva Federalã americanã, lajumãtatea sãptãmânii viitoare, în ceea ce priveºte politica samonetarã.

Monedele din regiune se apreci-au în faþa euro, cu circa 0,2%.Cea polonezã se întãrea la 4,223- 4,252 zloþi iar cea maghiarã la298,5 – 299,7 forinþi.

Perechea euro/dolar se apropiaieri de pragul de 1,33 dolari,urcând la 1,3231 – 1,3282 dolari.Declaraþia preºedintelui Obama cãdoreºte sã dea o ºansã diplomaþieiîn cazul Siriei, a calmat spiritele înprivinþa declanºãrii, în scurt timp,a unui conflct armat în OrientulMijlociu, ceea ce a readus apetitulpentru activele riscante, aºa cumeste consideratã moneda euro-peanã.

În piaþa la termen de la Sibiu,euro se tranzacþiona pe decembriela 1,3273 – 1,3276 dolari iaruncia de aur, cu scadenþaoctombrie, la 1.362 dolari.

Sunt folosite date ºi informaþiidisponibile pânã la ora 14:00

Þigãrile electronice, “la fel de eficiente” precum plasturii cu nicotinã

Banii pentru sãnãtate ar trebui sã fie direcþionaþi atât cãtre clinicile

de stat, cât ºi cãtre cele private

Page 14: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Încercaþi sã nu vã asumaþi riscuri!Nervozitatea vã poate crea mariprobleme. Evitaþi sã conduceþimaºina! Sunteþi predispus la acci-dente. Nu este momentul sãprovocaþi discuþii în contradicto-riu.

Aveþi o zi foarte încãrcatã, cumulte probleme de rezolvat.Dimineaþa sunteþi puþin agitat ºiîncercaþi sã rezolvaþi mai multetreburi deodatã. Faceþi-vã unplan detaliat ºi acceptaþi ajutorulfamiliei. Spre searã, vã liniºtiþi ºisimþiþi nevoia sã vã întâlniþi cuprietenii.

Din cauza stresului, sunteþi pre-dispus la probleme de sãnãtatesau chiar accidente. Nu faceþieforturi fizice sau intelectualedeosebite. Ar fi bine sã evitaþicãlãtoriile lungi ºi petrecerile,pentru cã sunteþi destul deobosit.

Dimineaþa s-ar putea ca un colegsã vã dea o veste care vã tul-burã. Nu vã exteriorizaþi, ca sãnu le transmiteþi ºi celor din jurstarea de nervozitate. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi evitaþi eforturileintense! În caz contrar, existãriscul sã faceþi un accident.

Se întrevede o zi foarte agitatã.Dimineaþa sunteþi nevoit sã îispuneþi unui prieten care vãviziteazã cã nu aveþi timp de el.Vã pregãtiþi pentru o cãlãtorie ºivã enervaþi pe mãsurã ce con-stataþi câte lucruri vã lipsesc.

Dimineaþa sunteþi obosit ºi ner-vos, dupã un drum lung. Ar fibine sã vã stãpâniþi ºi sã evitaþidiscuþiile în contradictoriu, pen-tru cã riscaþi sã declanºaþi unconflict. Nu mergeþi în vizite,chiar dacã partenerul de viaþãinsistã.

Nu aveþi rãbdare sã vã analizaþiproiectele ºi vã grãbiþi sã lepuneþi în practicã. Nu vãambiþionaþi sã vã rezolvaþi singurtoate problemele. Ar fi bine sãacceptaþi ajutorul prietenilor.

Oboseala acumulatã vã face sãfiþi foarte agitat. Ar trebui sã vãodihniþi mai mult. Fiþi foarteprudent, pentru cã existã risculsã fiþi implicat într-un accidentde circulaþie! S-ar putea sãizbucnescã o ceartã.

Dimineaþa plecaþi într-o cãlãtoriefoarte importantã, din care esteposibil sã vã întoarceþi cu o maresumã de bani. Pe drum, vi sepropune sã vã asociaþi într-oafacere.

Începeþi ziua foarte agitat,alergând dupã un împrumuturgent. Pãstraþi-vã calmul, pen-tru cã sunteþi predispus la acci-dente cerebrale sau infarct.Aveþi rãbdare!

Vã simþiþi excelent, sunteþi relax-at ºi nimic nu vã poate tulbura.Mai mult, reuºiþi sã calmaþi opersoanã foarte agitatã. S-arputea ca partenerul de viaþã sãvã reproºeze cã sunteþi indifer-ent.

Un prieten vã propune sã plecaþiîntr-o excursie, dar faptul cã nuaveþi bani vã face sã fiþi irascibil ºisã cãutaþi cearta cu lumânarea.Nu îi cãutaþi nod în papurã per-soanei iubite! Fiþi atent la volan.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:45 Legendele palatului: KimSuro, regele de fier 10:30 Legendele palatului:Kim Suro, regele de fier 11:10 Legendele palatului –Gyebaek (r)11:50 Legendele palatului –Gyebaek (r)13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Din Þara de Foc laTijuana17:30 Lumea modei 17:40 Legendele palatului18:20 Legendele palatului19:00 Ora de business 20:00 Telejurnal 21:10 Festivalul Internaþionalde Folclor

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Mamã de profesie (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Speranþa17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Patru nunþi ºi o provo-care22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus: Rãzbunarea0:05 Ostatic în Mexic

9:30 David Copperfield11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti sã mori de râs13:00 Teleshopping 13:30 Soþia perfectã (r)14:30 Teleshopping 15:00 Focus 15:30 Dragul de Raymond16:00 Cireaºa de pe tort17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc! 22:00 Mondenii

10:45 Teleshopping11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:00 Cuscrele16:00 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Poama acrã (r)

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Cu capul în nori16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Faci faþã, faci bani21:15 Asta-i România! (r)22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Talk B1 12:00 ªtirile B1 13:00 ªtirile B1 14:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Talk B1 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

9:15 Que bonito amor (r)10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping13:30 Îngeri pierduþi (r)15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro23:30 ChelseaSettles0:00 Îngeri

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Spania

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Daredevil

Page 15: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

J udeþul Hunedoara,risc ridicat de

inundaþii. Douãsprezece judeþe dinRomânia prezintã unrisc ridicat ºi foarte ridi-cat de inundaþii, aratã o

hartã realizatã de Poolulde Asigurare ÎmpotrivaDezastrelor (PAID).

Judeþul Hunedoara seîncadreazã în categoriajudeþelor cu risc ridicat de

inundaþii, pe cînd judeþeleBrãila ºi Tulcea sunt cu riscfoarte ridicat de inundaþii.

La nivelul judeþuluiHunedoara, zonele inun-dabile vor fi înregistrate înhãrþi speciale de risc, în

cadrul unui program naþional de prevenire ainundaþiilor.

Consiliul JudeþeanHunedoara se va ocupa derealizarea acestor hãrþi, carevor fi finalizate pînãla sfîrºitul acestui an.Proiectul hãrþilor derisc a fost descris, înurmã cu cîteva luni,de cãtre ministrul delegat pentru ape,pãduri ºi pisciculturã,Lucia Vargã, care afost prezentã la Devala o întîlnire de lucru cu autoritãþilejudeþene ºi primariihunedoreni.Realizarea hãrþilor derisc va fi finanþatã dinfonduri europene,judeþul Hunedoaraurmînd sã primeascã120.000 euro pentru

acest proiect. În bazahãrþilor, autoritãþilor vor stabili bazinele hidrografice curisc ºi lucrãrile de prevenire ainundaþiilor necesare.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 2013 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zona parcBrãdet. Contact 0727150264.Preþ negociabil. Vând/închiriez garaj zona

Poarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºanianunþã restricþii înfurnizarea apei potabile,pentru pentru joi 12 sep-tembrie 2013,în oraºul Aninoasa, întreorele 11,00 - 16,00.Zona afectatã: stradaBujorului, Banciloni ºiCosteni.

Motivul restricþiei -montare vanã regulatoarepe str. Centru II.

RRRReeeessss tttt rrrr iiiiccccþþþþ iiii iiii aaaappppãããã!!!!

ANUNÞ PUBLICS.C. Electro Construct Systems

S.R.L., cu sediul în: Bucureºti,Sos.Bucuresti-Ploiesti,Km. 8,5,clãdirea C19 , sector 1 solicitã dela Agenþia de Protecþie a MediuluiHunedoara, obþinerea autorizaþieide mediu pentru desfãºurareaactivitãþilor: “Recuperarea materialelor reciclabile sor-tate” ºi „Comerþ cu ridicata aldeºeurilor ºi resturilor“ în Loc.Aninoasa, str. Dãnuþoni, nr.303 A,jud.Hunedoara.

Persoanele fizice sau juridiceinteresate, pot depune eventualecontestaþii sau sugestii, la sediulA.P.M.Hunedoara , Deva, str.AurelVlaicu,nr.25, Jud.Hunedoara.

Hunedoara de sub ape! O hartã a inundaþiilor situeazãjudeþul Hunedoara la risc mare de inundaþii

Page 16: CVJ, Nr 449, joi, 12 septembrie

Cronica Vãii Jiului | Joi, 12 Septembrie 201316 Actualitate

Monika BACIU

Atunci, la niveluljudeþului Hunedoaranu figura nicio astfelde locaþie, acum dupãdouã luni pe aceleaºicãi de informare, laPetroºani funcþioneazãun centru de infor-mare turisticã, lucruºtiut, însã nerecunos-cut de Departamentulpentru turism

Este vorba maiexact de Compania deTurism Valea Jiului,companie carefuncþioneazã pe bazaunui parteneriat public

– privat. Centrul de infor-

mare turistica ValeaJiului este parte inte-grantã, dar distinctã aSC Compania deTurism Valea JiuluiSRL. Acest centru aluat fiinþã în anul2002 ºi are ca obiectde activitate dez-voltarea turismului dinValea Jiului.

”Compania deTurism Valea Jiuluieste o asociaþie publicprivat în care jumãtatesunt primãriile dinValea Jiului ºi jumãtatesunt persoanele fizice,unii îºi plãtesc cotiza-

þia, alþii nu o fac, darîn general o plãtesc.Pentru promovareaturismului din ValeaJiului toþi suntemobligaþi sã facem acestlucru, prin diferiteforme.

Noi, Compania deTurism Valea Jiului,am participat încã din2002-2003 la toatetârgurile ºi am fãcutDVD-uri, CD-ri, cu fil-muleþe, pliante. A fosto perioadã în careValea Jiului nu eraprea bine privitã, dareu insistând la agenþi-ile de turism cu carelucrez, am ajuns caValea Jiului sã fiecunoscutã ºi ca o valecare are mai multezone turistice cum arfi Parâng, Straja,Retezat, ªureanu ºivom avea locuri undesã vinã turiºtii ºi sã sesimtã bine”, a declarat

Romeo Roºia,directorulCompaniei deTurism ValeaJiului.

Turismul poatefi promovat subdiferite forme, iarRomeo Roºia neexplicã cum seface acest lucru.

”Existã douãmari moduri de alucra în turism.A-i atrage pe alþii

în zona noastrã, ori a-itrimite pe ai noºtri înalte zone. Amândouãsunt bune. Faptul cãam turiºti pe care îitrimit în diferite staþiu-ni din þarã sau depeste hotare, îi face sãvadã ºi sã conºtien-tizeze cum se face tur-ismul. Aceºti oamenicând se întorc înapoiau anumite pretenþiiiar aceste pretenþii alelocuitorilor, care aufost, la rândul lorturiºti, s-au ridicat.Cealaltã variantã esteaceea de a veni turiºtidin alte pãrþi în zonelenoastre. Cine nu alucrat în turism în anul2000 ºi priveºte acumîn 2013, observã cãatât în Parâng, Straja,cât ºi în restul zonelornoastre nivelul de ser-vicii pentru turiºti acrescut enorm.

Este motivul pentrucare incoming-ul ºioutgoing-ul este foarteimportant.

Referitor la condiþi-ile de cazare, la celede masã, acestea s-auridicat foarte mult maiales în Straja, înParâng, cu mici prob-leme care sunt dinlipsa banilor. Foartebine, avem Companiade Turism Valea Jiului,avem centrul de infor-mare turisticã, vara

aceasta am avut foartemulþi turiºti din Franþa,Italia, Germania careau trecut pe la noi, le-am dat hãrþi, în limitaposibilitãþilor, astapentru cã aici avem omare problemã pentrucã nu avem materiale,pliante sau hãrþi”, amai spus RomeoRoºia.

T urismul trebuie

privit dintr-o perspectivã pozitivã, niciodatã negativ

”Nu sunt de acordîn a privi negativ turis-mul. Eu trãiesc ºi voitrãi în continuareprivind spre parteabunã. Trebuie sã

mergem înainte ºi sãdezvoltãm în conti-nuare Valea Jiului aºacum trebuie. Nu sãaruncãm cu noroi, nusã ne luptãm unii cualþii. Noi suntemoamenii Vãii ºi trebuiesã ne dãm mâna”, amai precizat sursacitatã.

Compania deTurism Valea Jiului,prin informaþiile ce ledeþine ºi care suntpuse la dispoziþiaturiºtilor despre zoneleturistice Parîng,Straja, Vîlcan, Retezatºi Sureanu, despreposibilitãþile de cazare,masa cât ºi despreprogramele turistice,se adreseazã turiºtilorindividuali cît ºigrupurilor organizate.Deasemenea seadreseazã agenþiilorturistice, ce dorescmai multe informaþiidespre aceastã zonã,în vederea trimiterii deturiºti.

Din ”joben”

Departamentul pentru Turism include ºiexclude centrele de informare turisticã

D epartamentul pentru Turism seîncurcã în documente. Acum douã

luni de zile, reprezentanþiiDepartamentului pentru Turism prinAutoritatea Naþionalã pentru Turism aupublicat o listã cu centrele de informareturisticã din þarã.