CVJ NR. 465, VINERI 4 OCTOMBRIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 465

Vineri, 4 Octombrie 2013

Dupã mama, imaginea educatoruluicare mi-a deschis calea spre învãþãturãºi cunoaºtere, îmi este adânc înrãdãcinatã în minte ºi astãzi, dupãzeci de ani. Sunt convins, de altfel, cã pentru foarte mulþi dintre semeniinoºtri, dragostea pentru educatori,învãþãtori, diriginþi sau profesori este la fel de vie ca în anii de ºcoalã.

Odatã cu marcarea Zilei Mondiale aEducatorului, la început de toamnã,când „se numãrã bobocii”, gândurilefiecãruia dintre noi se îndreaptã, cuemoþie, cu sfialã ºi respect spre dascãliinoºtri, spre toþi aceia care au îmbrãþiºataceastã nobilã ºi frumoasã misiune aeducaþiei.

Pentru noi, liberalii, sentimentul derespect faþã de dascãli este cu atât maimare cu cât, de-a lungul istoriei ºi pânãîn prezent, drumul nostru a fost,întodeauna, unul comun.

Tututor educatorilor din Petrila, dinPetroºani, din Lupeni, din Vulcan, dinUricani sau din Aninoasa, tuturoroamenilor de la catedrã, le dorescnumai bine. Dumnezeu sã vã dea sãnãtate ºi putere de muncã, pentru a putea duce mai departe tradiþia educaþiei de certã valoare din ºcolilenoastre.

LA MULÞI ANI!Cu deosebitã consideraþie,

COSTEL AVRAMPreºedinte coordonator al

Filialelor PNL din Valea Jiului

Educaþia copiilor noºtri este modelatãde mâinile iscusite ale minunaþilor oamenicare s-au dedicat profesiei de dascãli, omeserie pe cât de nobilã, pe atât de plinãde responsabilitãþi.

Sãrbãtorirea Zilei Mondiale aEducatorului îmi oferã prilejul de a lemulþumi tuturor celor care sunt implicaþiîn procesul educaþional din comunitateanoastrã, pentru dãruirea ºi pasiunea pe care au avut-o ºi o au în educarea tinerilor noºtri.

La ceas de frumoasã sãrbãtoare, le adresez celor care ne-au oferit dincunoºtinþele lor, celor care se ocupã cumigalã ºi dãruire de pregãtirea copiilornoºtri, tuturor educatorilor de oameni ºi caractere din municipiul nostru, multãsãnãtate, multã rãbdare ºi îngãduinþã, precum ºi, din tot sufletul, un sincer

„LAMULÞI ANI!”Tiberiu Iacob Ridzi

Primarul municipiului Petroºani

Minerii se pregãtescsã iasã în stradã

M inerii din Valea Jiului care fac parte din sindicatele afiliate la Blocul Naþional Sindical se pregãtesc de acþiuni de protest. Potrivit

preºedintelui Sindicatului Libertatea 2008 EM Livezeni, Sandu Daniel acþiunile ce vor urma sunt îndreptate împotriva membrilor Guvernului Pontaºi membrilor coaliþiei USL. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 10-110-111

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN7 IzvorulRece - HaltaGeoagiu DN7Halta Geoagiu -Orãºtie DN7Orãºtie - Spini

DN 7 Spini -Simeria Veche -Simeria DN7Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº

DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada -Burjuc DN7Burjuc-Zam Deva, CaleaZarand; Sântuhalm; DN76 Câinelul deJos - Bejan Petroºani pe DN66 ºi B-dul 1Decembrie

Radare în Hunedoara

SC DRUPO SRL, cu sediulin Calan, str. Furnalistului, nr.14, tel. 0734.779.423, fax.0254541720, produce si comercializeaza la Baza deProductie din Petrosani (fostCONPET ), str. Fabricii, nr.11 urmatoarele produse:pavele, borduri carosabile side trotuar; rigole carosabile;dale pentru rigole carosabile;betoane diferite clase, la pre-turi avantajoase.

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

O stradã dinPetroºani nu poate

beneficia de reþea de apeuzate pentru cã, fostulprefect de Hunedoara,printr-o societate pe careo controleazã, a revendi-cat mai multe conductemetalice care treceauexact pe traseul pe carear fi trebuit introdusãcanalizarea.

Þevile au fost scoase defirma care executã lucrãrilede canalizare ºi depozitatepentru a fi recuperate desocietatea lui Serafinceanu.Numai cã, fostul prefectvrea sã-i fie puse la loc ºireþeaua de canalizare sã fiedeviatã. Cum nu s-a gãsitsoluþia tehnicã, strada arãmas un imens ºantier spredisperarea localnicilor.

Zona D, societatea care acâºtigat licitaþia pentrureabilitarea reþelelor de apãºi canal în Petroºani, aînceput, conform proiectuluieuropean, introducereareþelei de canal în stradaMãrãºeºti. Dupã deschidereaºantierului muncitorii au datpeste mai multe conductemetalice care alimentau cu apã fostul UMIROM,actualul Gerom controlat de

Aurelian Serafinceanu.Reþelele respective nu maierau în funcþiune dupã cehoþii au demolat aproape înîntregime bazinele de apãcare le alimentau.Conducerea firmei Zona D,susþine cã a scos conducteleºi le-a depozitat la sediulsocietãþii de unde firma fostului prefect sã le poatãrecupera. Numai cãreprezentanþii GEROM aucerut sã fie bãgate înapoi ºisã se gãseascã un alt traseu

pentru reþeaua de canal.Disputa a fãcut ca de maibine de douã sãptãmânilucrãrile sã fie sistate, firmalui Serafinceanu ameninþândcu un proces executantulangajat de Apa Serv ValeaJiului ºi astfel zeci deoameni sã sufere, pentru cãla porþile lor este un imenshãu. «Trebuie sã facã cevacineva, nu se poate ca ostradã sã rãmânã aºa pentrucã se opune Serafinceanu.Noi nu ne mai putem duceacasã, riscãm sã murim pen-tru cã se surpã pãmântul dincauza ploilor. Nu ne putemaduce lemnele, cãrbuniipentru iarnã. Aici nu poateintra Salvarea, Doamnefereºte de un incendiu, cãardem toþi pentru cã pom-pierii nu vor putea ajunge»,susþin locuitorii strãzii.

Î ncercare demediere

Ieri, la faþa locului, au fostconvocaþi de municipalitateaPetroºani beneficiarul

proiectului, Apa Serv ValeaJiului, constructorul Zona Dºi reprezentantul Gerom,Michael Melczer pentru a se

gãsi o soluþie. Numai cãîntâlnirea a fost inutilã, pen-tru cã Melczer a anunþat dinstartul discuþiilor cã nu estede acord ca lucrarea decanalizare sã continue pânãcând conductele aflate înproprietatea Gerom nu vor

fi îngropate la loc. «Cã suntîn funcþiune sau nu, nuafecteazã dreptul de propri-etate. Nimeni n-a avut nici oaltã pretenþie decât sã fiepuse la loc«, a susþinutMelczer. Executantullucrãrilor prin directorulTodor Tamaº a explicat cãeste imposibil ca reþeaua decanal sã fie realizatã în aceste condiþii. «Oamenii nupot beneficia de canalizarepentru cã se opuneSerafinceanu.

El vrea sã deþinã totoraºul, dar uite cã nu sepoate ºi nu ne împiedicãmacum de un ciot. Facemadresã Primãriei Petroºanisã vedem ce redevenþã aplãtit pentru þevile respec-tive care trec pe domeniul

public. Din ceea ce ºtim n-aplãtit niciodatã nimic. Aºacã vom solicita Primãriei sã stabileascã redevenþa ºipentru anii trecuþi încât o sãplãteascã atât cât nu facþevile. Oamenii de aici audreptate când spun cã numai pot sta aºa cu ºanþulacesta, cã este un real pericol pentru ei. Sã lespunã Serafinceanu cã ei nu au dreptul la canalizare«,a declarat Costel Avram,director general Apa ServValea Jiului. PrimarulTiberiu Iacob Ridzi a susþinutcã trebuie gãsitã o soluþiepentru ca locuitorii strãziiMãrãºeºti sã beneficieze dereþea de canalizare mai alescã municipalitatea a avizatlucrãrile de pe domeniulpublic, tocmai din acest considerent.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 2013 Actualitate 3

Avram: “Sã le spunã Serafinceanu cãei nu au dreptul la canalizare!”

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 20134 Actualitate

Monika BACIU

Declaraþia a fostfãcutã de primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzicare susþine cã desâmbãtã, 5 octombrie,instalaþiile vor fiumplute, iar beneficia-rii sã fie atenþi la even-tualele avarii.

“Chiar dacã în ulti-ma perioadã tempera-turile au fost destul descãzute nu am putut sãlivrãm agent termicpentru cã cei de laParoºeni au avutrevizia anualã nefinal-izatã, iar de sâmbãtãîncep probele pentru a

furniza agentul termicºi la populaþie ºi laºcoli ºi la cei care suntbranºaþi la sistemulcentralizat de încãlzire.Luni dimineaþa laprima orã vor fi toþiparametri la nivelulcorespunzãtor. Rogpopulaþia sã fie atentã,la cei care suntbranºaþi la sistemulcentralizat dacã apardefecþiuni ºi avarii sã îianunþe pe cei de laTermoficare pentru aputea sã intervinã întimp util ºi fãrã mariprobleme. Am alesaceastã soluþie pentrucã pe weekend popu-laþia este acasã”, a

spus Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Municipalitatea vasubvenþiona ºi în acestan preþul gigacaloriei.Comparativ cu alte

localitãþi la Petroºanivaloarea gigacalorieieste la jumãtate.

“Gigacaloria laPetroºani are preþul de238 de lei, inclusivTVA, populaþia

plãteºte 170 de lei,diferenþa de la 170 la238 este subvenþiaconsiliului local careare o valoare de 68 delei la gigacalorie. Esteun preþ destul descãzut. Vã pot da ºipreþuri comparative307 la Arad, la Cluj175, la Constanþa342, 265 la Sibiu. LaPetroºani am reuºit sãreabilitãm ºi sã mod-ernizãm reþelele secun-dare în proporþie de77,28% din reþele”, amai precizat edilul.

11 de instituþii pub-lice ºi sute de agenþicomerciali ºi persoanefizice sunt branºate înacest moment la sis-temul de termoficarecentralizat.

“Se observã untrend ascendent alrebranºãrilor lareþeaua centralizatã,ceea ce este un lucru

îmbucurãtor. Avem încurs la ora actualãbranºaþi 750 deapartamente, dintr-untotal de abonaþi de2350 de apartamente.Avem 33 degospodãrii individuale,11 instituþii publice ºi152 de agenþi eco-nomici”, a mai spusprimarul.

De luni, încãlizrea laPetroºani va funcþionala parametri normali,dar de sâmbãtã se vaîncepe livrarea agentu-lui termic populaþiei cuîncãrcarea sistemului.Edilul a mai precizatcã “în aceastãperioadã în care a fostdestul de rece afarãam dat dispoziþie laºcoli ºi la grãdiniþe sãfoloseascã radiatoareelectrice pentru aîncãlzi clasele pânã lamomentul la care vomda energie termicã”.

Luiza ANDRONACHE

L a Vulcan, cãldura vine

când va fi plãtitã

Autoritãþile locale auanunþat cã la instituþii ºiºcoli se dã deja cãldurã,

mai ales acolo unde esteîncãlzire pe gaz, însã lapopulaþie, lucrurile stau alt-fel. Abonaþii care au rãmascu restanþe la plata încãlziriide anul trecut, nu vor aveacãldurã în case dacã nu-ºiplãtesc întâi datoriile. Înrest, cine vrea ºi este la zicu facturile, poate deja sã

solicite furnizarea.

L a Lupeni, doarde la 1

noiembrie

La Lupeni, UniversalEdil a anunþat populaþiacare mai este branºatã lasistemul central deîncãlzire, cã furnizarea vaîncepe cu data de 1 noiem-brie. “ Firma UniversalEdil, aºa a anunþat benefi-ciarii ºi pe cei care dorescbranºarea la sistemul cen-tralizat de cãldurã, cã dis-

tribuþia se va face cudata de 1 noiembrie”,a afirmat GabrielLungu, city managerulde la Lupeni.

L a Petrila,Aninoasa ºi

Uricani, fiecarese încãlzeºte cumapucã

Petroºani, Vulcan ºiLupeni, sunt cele trei oraºedin Valea Jiului care mai auîncã în funcþiune un sistem

centralizat de încãlzire.Petrila, Aninoasa ºiUricani, sunt localitãþi careau renunþat demult la acestsistem, aºa cã, locuitorii deaici se încãlzesc cum pot,cu gaz, cu lemne sau cucurent electric.

Se începe furnizarea agentului termic, la Petroºani

Gigacaloria la Petroºani, printre cele mai ieftine din þarã

Monika BACIU

“Am cauciucuride varã. Nu mãaºteptam sã ningã.Sigur se va maiîndrepta vremea. Edoar începutul luniioctombrie”, spuneun ºofer.

Cei care nu ºi-auechipat autoturis-mele cu cauciucuride iarnã sunt pasi-bili de amendã.Aceasta estecuprinsã între 240ºi 1600 de lei.

“Pe drumurileacoperite cu

gheaþã, zãpadã saupolei conducãtoriiauto trebuie sã aibãautovehiculeledotate cu cauciucuride iarnã.Sancþiunea estedestul de consisten-tã de la 3 la 20 depuncte amendã ºi

reþinerea certificatu-lui de înmatriculare,iar valoarea unuipunct de amendãeste 80 de lei”, aspus Petre Mârza,ºef Poliþia RutierãPetroºani.

Preþurileanvelopelor deiarnã variazã între100 de lei bucata ºi500 de lei bucata,în funcþie de loculde unde sunt achiz-iþionate. Cele maiieftine cauciucuri segãsesc la second-hand-urile de profil.

A gent termic pentru populaþie.De sâmbãtã, încep probele la

sistemul de termoficare, iar de lunitoþi abonaþii serviciului vor beneficia de agent termic.

Cãldura nu ajunge pestetot în Valea Jiului

C ãldura nu vine în acelaºi timp în toatãValea Jiului. Unele primãrii au

anunþat cã deja vor începe sã furnizezeagent termic, iar altele mai aºteaptã pânãla 1 noiembrie.

Luaþi prin surprindere de zãpadã

I arna i-a luat prin surprindere pe ºoferi. LaPetroºani au început deja sã cadã primii fulgi

de nea, iar conducãtorii auto au fost luaþi prinsurprindere. Niciunul nu ºi-a echipat autoturis-mul cu cauciucuri adecvate pentru acest sezon.

R eacþii la declaraþi-ile neelegante la

adresa colegilor alepreºedintelui PSDPetroºani, Ioan Rus:”Dacã deschidem noi”cutia Pandorei” nu-l vaavantaja pe dl. Rus...Dacã este sã vorbim încitate ºi eu citez cã ladânsul limba ar trebuicorectatã din creierpentru a nu mai spuneasemenea enormitãþi.În rest, îi doresc sãnã-tate ºi succes!” – dr.Octavian Popescu, fostmembru cu vechi stateîn PSD Petroºani.

În rândul liderilor politicide orice nivel s-a constatato atitudine lipsitã de ele-mentarul bun simþ faþã decei care aleg sã plece dinpartidul în care au activat.Afirmaþii precum ”nu e nicio pierdere”, ”sunt destuicare îi vor lua locul”, ”ºi aºanu a fãcut nimic” etc., etc.,aratã lipsa de consideraþie ºiuºurinþa cu care se leapãdãde cei care, la un moment

dat, nu se mai regãsesc într-un colectiv ºi alegdespãrþirea.

Este ºi cazul recent dinPSD Petroºani în care unmembru vechi a ales sãplece – dr. OctavianPopescu -, iar un altul –Costel Postolache - s-a rãtatnemulþumit cã preºedintelede partid a coborât preamult ºtacheta activismuluipolitic. Atitudinea preºedin-telui social-democraþilor dela Petroºani, Ioan Rus, afost pe acelaºi calapod: ”Din ãstia care vin pe un anºi pleacã peste un an suntdestui”.

Apoi, acelaºi lider a fãcuto mulþime de ”declaraþiibelicose” la adresa mem-brilor de partid pe care îiconduce, atitudine carescoate la ivealã lipsa deconsideraþie pentru om, îngeneral, ºi pentru colegi, înspecial. Urmare a acestora,s-au acutizat nemulþumirileîn sânul organizaþiei, iarreacþia dr. Oactavian

Popescu - cel care a statalãturi de PSD încã din anul2000, iar membru, oficial,a devenit în 2008, muncindºi susþinând consistent cam-paniile fostului sãu lider – avenit dupã ce primelereacþii de indignare s-auatenuat.Este vorba de mate-

rialul apãrut în CronicaVJ, ‚El lidero’ PSDPetrosani, personaj SF:”am oameni care joacãpe alte unde…”

”Ca sã vorbeºtiatâtea enormitãþi laadresa colegilor, denotãmultã lipsã de caracter.Dacã deschidem noi”cutia Pandorei”, lucruce nu-l va avantaja pedl. Rus, ºi inventariemactivitatea domnuluiIoan Rus comparativ cua noastrã, din anul2000 ºi pânã acum, de

când ºtiu eu, aºa ca sã sevadã, îºi va aduce, cu sigu-ranþã, aminte exact ce amfãcut pentru el ºi pentruPetroºani. Dacã este sã vor-bim în citate ºi eu citez cã ladânsul limba ar trebui corec-tatã din creier pentru a numai spune asemenea enor-

mitãþi. În rest, îi dorescsãnãtate ºi succes!” – adeclarat dr. OctavianPopescu.

De precizat cã plecareadin PSD Petroºani, dr.Octavian Popescu ºi-a moti-vat-o astfel: ”Locul meu numai este în PSD Petroºani,nu mã mai regãsesc acolo,pentru cã organizaþia esteîntr-o permanentã stare deletargie. De când am intratîn PSD, nu am cãutatfuncþii, nu am cerut funcþii,am stat din convingere ºiam încercat sã-mi aduc con-tribuþia la acest partid”.

Din septembrie, acestaeste membru PNL Petrila,pentru cã ”am rãmas sur-prins plãcut de modul cumeste condusã de preºedin-tele Costel Avram.

A fãcut într-un an de ziledintr-o organizaþie fãrã preamari pretenþii, una foarteactivã ºi importantã peeºicherul politic din estulVãii Jiului” – a fost pre-cizarea celui de care s-a lep-ãdat neelegant liderul PSDPetroºani.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU


”Ca sã vorbeºti atâtea enormitãþila adresa colegilor,

denotã multã lipsã de caracter”

Monika BACIU

Aceastã tendinþã seaºteaptã sã atingã punctulculminant între anii 2015ºi 2035, când grupulnumeros al generaþiei"babyboom" va fi la vârstapensionãrii. Aceastã schimbare poate fi pusã peseama efectului combinat alratei scãzute a natalitãþii ºial creºterii speranþei deviaþã. Începând cu anul1960, speranþa de viaþã acrescut cu opt ani, iarprognozele demografice pe

urmãtorii patruzeci de anianticipeazã creºterea speranþei de viaþã cu încãcinci ani.

La nivelul judeþuluiHunedoara, populaþiaîmbãtrânitã este preponderentã.

Astfel, 96640 de per-soane au vârste de peste60 de ani, în timp ce236779 au vârste cuprinseîntre 15 ºi 59 de ani.Dintre persoanele care au peste 60 de ani, maibine de jumãtate sunt desex feminin ºi provin dinmediul urban.

Hunedorenii, din ce în ce mai bãtrâni

U niunea Europeanã se confruntã cu unfenomen accentuat de îmbãtrânire a

populaþiei. Conform ultimelor previziuni aleEurostat, publicate în 2008, pânã în 2060 înUniunea Europeanã vor fi numai douã per-soane de vârstã activã (între 15 ºi 64 ani) pen-tru fiecare persoanã de peste 65 de ani, încomparaþie cu raportul actual de patru la unu.

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428


CarmenCOSMAN

În Valea Jiului,firmele care aucâºtigat licitaþiile, con-tinuã lucrãrile dinproiectul de extindereºi reabilitare a infra-structurii de apã ºi apãuzatã. Un proiectfinanþat din fondurieuropene, implemen-tat de SC ApaServ

Valea Jiului SA. LaPetrila ºi Aninoasalucrãrile au fost dejafinalizate ºi recepþion-ate, dar în rest selucreazã din plin, aºaîncât proiectul sã fie îngrafic. Nu mai estemult, însã, pânã cândtoatã Valea Jiului vaavea reþele de apã ºicanalizare reabilitate,aºa încât sã nu maivorbim despre pierderi

din cauza vechimiiacestora, iar sistemulva ajunge ºi în zoneleunde, pânã acum, apapotabilã în case saucanalizarea erau doarun vis frumos.

ªi, potrivit situaþieide lucrãri a operatoru-lui de apã ºi canal dinValea Jiului, cel maidevreme, adicã în feb-ruarie anul viitor, vatrebui datã în folosinþãla noii parametriStaþia de Tratare aapei Jieþ, care sereabiliteazã, precum ºisistemele de clorinarepentru localitãþileLupeni, Vulcan ºiAninoasa. Pentru lunamartie este prevãzutãrecepþionarea lucrãrii„Extinderea ºi reabil-itarea sistemului de ali-

mentare cuapã ºi decanalizare înaglomerareaPetroºani –MunicipiulVulcan”, iar îniunie se final-izeazã proiec-tul de extin-dere a Staþieide epurare aapei uzate dela Dãnuþoni,Valea Jiului.

În schimb,pentru 2015rãmân altedouã lucrãriimportante, a cãrorexecuþie este mai difi-cilã, ori, aºa cums eîntâmplã în cazulproiectului de laPetroºani,a fost blo-catã de o serie de

contestaþii. Este vorba despre

reabilitarea Staþiei deTratare a apei Valeade Peºti ºi a CaptãriiLazãru, care este pre-vãzutã a fi finalizatã înmartie 2015 ºi parteade proiect de extin-dere ºi reabilitare asistemului de ali-mentare cu apã ºi decanalizare în aglomer-area Petroºani –Municipiul Petroºani,lucrare ce va durapânã în aprilie 2015.

Toate aceste lucrãrisunt incluse în proiec-tului „Extinderea ºireabilitarea infrastruc-turii de apã ºi apãuzatã în Valea Jiului”finanþat din Fondul deCoeziune prin

ProgramulOperaþional Sectorial„Mediu”-Axa priori-tarã 1,în valoare de40 de milioane deeuro.

În plus, furnizorulde apã potabilãpregãteºte cea de adoua etapã a proiec-tului, în valoare deaproape 90 de mil-ioane de euro, baniproveniþi tot din fon-duri europene.

„Atunci vom puteaspune cã nu maiavem probleme înValea Jiului cu reþelede apã ºi canalizare”,a explicat directorulgeneral al SCApaServ Valea JiuluiSA, Costel Avram.

DianaMITRACHE

Sunt gata cos-tumele, gata ºiultimele repetiþii ºispectatorii sunt aºtep-taþi la teatru, sâmbãtãdupã amiazã. Nu varegreta nimeni, pentrucã totul va ieºi absolutperfect. Rolul princi-pal este al NicoleteiBolcã, cea care ojoacã pe LucreziaBorgia, un rol bun detrecut în orice CV deactriþã ºi ca o coinci-denþã, actriþa areexact vârsta person-ajului 39 de ani.„Când am avut acumun ºi ceva discuþia cudomniºoara NicoletaBolcã, directorulteatrului, despre prop-unerea asta cuLucrezia Borgia, încãnu împlinise vârsta,

dar se apropia de eaºi am zis hai sãfacem spectacolulacesta cã totîmplineºti 39 de ani.Tot te cheamãLucreþia ºi e o dublã

coincidenþã care mi separe fericitã ºi e osãrbãtoare în maimulte direcþii”, ne-a

mãrturisit CristianIoan, regizorul piesei,care a þinut sãmenþioneze cã e unadevãrat act de curajo astfel de punere înscenã.

Alãturi de NicoletaBolcã rolul principal îirevine unui actor tal-entat, care sperã capublicul sã guste dinplin, într-o searã detoamnã ,o piesã dra-maticã, plinã deromantism. „Ne aflãmîn faþa unui spectacolimpozamt, care sederuleazã dupã untext celebru, prin

urmare evoluþia spec-tacolului nu poate sãfie decât una foartefoarte frumoasã.Conjunctura în care

mã aflu, de a jucarolul principal mas-culin este una îmbu-curãtoare, având învedere cã mã desfãºorsub bagheta maestru-lui Cristian Ioan. Îmiumple sufletul debucurie. Spectacolul eo tragedie cu izromantic ºi cu accentede comedie. Are câteceva din fiecare, dinparfumul anilor 1400– 1500”, a spusCosmin Rãdescu,actor.

Spectacolul esteprimul cu care TeatrulDramatic I.D Sîrbu îºi

deschide noua stag-iune din acest an ºi dela costume la decortotul deja aratãimpecabil.

Poftiþi la teatru!

T eatrul Dramatic ID Sîrbu dinPetroºani îºi deschide stag-

iunea sâmbãtã, de la ora 18,00, cu opiesã atipicã, scrisã acum 150 deani de Victor Hugo, „LucreziaBorgia”, un personaj controversat,jucat de Nicoleta Bolcã.

Proiectul se apropie cu paºi mari de finalizare

Banii europeni schimbã conductele de apã ºi canalizare din Valea Jiului

D acã la Petrila ºi Aninoasafurnizorul de apã din Valea

Jiului a finalizat prima etapã aproiectului de extindere ºi reabil-itare a reþelelor de apã ºicanalizare, în celelalte localitãþi dinValea Jiului se lucreazã. Execuþiaeste în grafic ºi pânã în martie 2015întregul proiect va fi finalizat.

Artera rutierã denu-mitã generic „drumullui Bãsescu” va primifonduri pentru a fi ter-minatã, în aceastãtoamnã, iar de anulviitor vor putea sã fiereluate lucrãrile efec-tiv.

Senatorul PSDCosmin Nicula adeclarat cã s-au gãsitfonduri, dar lucrãrile la

drumul Câmpu luiNeag – Heculane vorfi demarate cu 1 mai2014. „ Dupã cumam promis am reuºitca aceatsã investiþie são cuprindem în buget.Banii vor veni de laFondul European deDezvoltare Regionalã,respectiv în procentde 15 la sutã dinbugetul de stat.

Vorbim despre sumade 59,4 milioane deeuro”, a spus CosminNicula.

Pânã la data de 1mai 2014, când sevor relua lucrãrile laDN 66A urmeazãetapele ce þin demodul de organizare alicitaþiei de atribuire,fiind vorba despretronsonul numãrul 3

în lungime de 22 dekilometri. “ De 10 anitoatã lumea vorbeºtedespre aceastãinvestiþie, cât de utilãeste, dar fondurile auîntârziat sã aparã.Acum am reuºit sãgãsim ºi fondurilenecesare pentru relu-area acestor lucrãri”, amai precizat Nicula.

Construcþia ºoseleice leagã Câmpu luiNeag de Herculane aînceput în anul 1999,însã, în ultimul dece-niu au fost construiþidoar 20 de kilometridin DN 66A. Asfaltula ajuns pânã în zona

denumitã Câmpuºel,la km 47+ 700.Practic, DN66 A seconstruieºte pe undrum forestier vechi,ridicat la rangul dearterã naþionalã în1999, pe vremeacând Traian Bãsescuera ministrulTransporturilor.

Turiºtii ar putea fiimpresionaþi depeisajul ce strãbatedouã parcurinaþionale, Domogled –Valea Cernei ºi

Retezat. Artera ar dao nouã deschidere VãiiJiului ºi turismului deaici, dar existã ºi aso-ciaþii ecologiste carespun cã buldozerele ºiexcavatoarele pot dis-truge oricând 30 dehectare din ultimulPeisaj Forestier Intactdin zona de climãtemperatã a Europei,pentru a face loc tron-sonului trei din DN66A.

Drumul a fãcutîntotdeauna ºi obiectultuturor campaniilorelectorale.

Monika BACIU

Ofertanþii care seluptã pentru câºtigareaacestui contract suntDeloitte Consultanþã-SPARL Muºat ºiAsociaþii;PricewaterhouseCoope

rs ManagementConsultants-PricewaterhouseCoopers Audit-D & B Davidºi Baias; KPMGRomânia-Þuca Zbârceaºi Asociaþii-KPMGAdvisory.Oferteleurmeazã sã fie anal-

izate în perioada urmã-toare, competitorii tre-buind sã îndeplineascãcondiþiile de eligibilitateprevãzute în caietul desarcini.

Potrivit acorduluiîntre Guvern ºi FMI,Complexul EnergeticHunedoara va fi priva-tizat în cursul anuluiviitor. Constantin Niþã,ministrul delegat pen-tru Energie, anunþarecent cã societatea vafi listatã anul viitor pebursã. Potrivit unui

proiect de Hotãrâre deGuvern de la începutulacestui an, companiava fi privatizatã prinmajorarea capitaluluisocial cu 105%, acþiu-nile nou-emise urmândsã ajungã în ringul bur-sier. În acest fel, statulîºi va scãdea partici-paþia sub 50%.

CEH a fost înfiinþatanul trecut prin fuzi-unea termocentralelorde la Mintia ºiParoºeni ºi este o soci-etate cu capital de statdeþinutã de MinisterulEconomiei.


Monika BACIU

El a mai spus cãDepartamentul pentruEnergie va elaborapânã în luna martie aanului 2014 un plande reorganizare a sec-torului energetic, astfelîncât acesta sã sebazeze pe un mix deresurse.

"Nu am renunþat la

reorganizarea pro-ducþiei de energie într-un mic de resurse. Cee acum la noi (pro-ducãtori care utilizeazão singurã sursã -nr),nu mai este la nimeni.Toþi, ºi Franþa, ºiGermania, au un mixenergetic". Popa amai afirmat cãRomânia nu îºi poatepermite sã elimine

cãrbunele din mixul deenergie, deoareceatunci când nu batevântul, se apeleazã latermocentralele pebaza de cãrbune.Întrebat cum va fi real-izatã aceastã reorgani-zare a sectorului, încondiþiile în careNuclearelectrica a fostdeja listatã pe Bursãde Valori Bucureºti

(BVB), iarHidroelectrica ºiComplexeleEnergetice Oltenia ºiHunedoara urmeazãsã ajungã ºi ele pepiaþa de capital, Popaa spus cã "se va stã lamasã cu actionarii".

Nuclearelectricaurmã sã preia hidro-centralele Porþile deFier ºi Vâlcea, laComplexul EnergeticOltenia ar ajungesucursalele Târgu Jiu,Slatina ºi Curtea deArgeº, în vreme ceunitãþile dinTransilvania ar urmãsã fie trecute laComplexulHunedoara. Între

timp, s-a renunþat laideea spargeriiHidroelectrica,ramanandu-se la ideeafuziunii între producã-tori.

Anterior, fostul min-istru al Economiei,Adriean Videanu,dorea crearea a doigiganþi energetici,Electra ºiHidroenergetica.Electricã urmã sãconþinãNuclearelectrica, ter-mocentralele pe bazade lignit din Oltenia,alãturi de SocietateaNaþionalã a LignituluiOltenia (SNLO), plussucursalele hidro de laSibiu, Vâlcea ºi TârguJiu. Hidroenergeticaar fi deþinut Porþile deFier ºi restul unitãþilor

hidro, alãturi de Elcen,termocentralã Iernut,dar ºi termocentraleleMintia ºi Paroºeni,care funcþioneazã pebaza de huilã, ºiminele aferente.Pânã acum, termocen-tralele din Oltenia aufuzionat cu SNLO,rezultând ComplexulEnergetic Oltenia, învreme ce Romgaz apreluat termocentralãIernut în contul unordatorii. De asemenea,minele pe baza dehuilã au fost alipitetermocentralelorMintia ºi Paroºeni,rezultând ComplexulEnergetic Hunedoara,iar Elcen va fuziona cuRADET, distribuitorulde energie termicã dinBucureºti.

Privatizarea CEH, trei candidaþi

T rei consorþii au depus oferte pen-tru adjudecarea serviciilor de con-

sultanþã la privatizarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara (CEH), a anunþatmiercuri Departamentul pentru Energiedin Ministerul Economiei.

Mixul de resurse, ºansa de supravieþuire a CEH

L iberalizarea pieþei energiei, asumatã de România înacordurile cu Fondul Monetar Internaþional (FMI), va

duce la moartea sectorului de producere a energiei pe bazãde cãrbune, deoarece costurile de producþie se situeazã acumla 39 de euro/MWh, în timp ce energia fotovoltaicã costa 300euro/MWh, dar aceasta din urma este preluatã cu prioritateîn sistem, a declarat Maricel Popa, secretar de stat în cadrulMinisterului Economiei.

Se reiau lucrãrile la DN66A Câmpu lui Neag - Herculane

L ucrãrile la drumul de la Câmpu lui Neag spreHerculane, DN66A, vor avea finanþare. Investiþia

este în proces de derulare, iar banii urmeazã sã fie alocaþi atât de la Bugetul de Stat cât ºi din FondulEuropean de Dezvoltare Regionalã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

IleanaFIRÞULESCU

Debutul unei acþiuni,din orice domeniu, astârnit întotdeaunapãreri pro ºi contra degenul ”nu va fi ceea cese spune” sau ”selaudã, nu e chiar aºa”sau ”nu va putea faceasta pentru cã…” etc.,iar de partea cealaltã –”ai auzit ce face?Super!” sau ”în sfârºits-a gândit cineva ºi laasta” etc.

În cazul ”ZileiRecoltei”, care va fiorganizatã la Petrila deliberali ºi AsociaþiaMultiflora, sub condu-cerea lui Costel Avram,s-a spus de cãtre unii

edili cã SofiaVicoveanca nu vaonora un eveniment”mãrut” cum este celde la Petrila ºi cã ValeaJiului nu are producã-tori atât de diversificaþiîncât sã acopere paletaunui târg cu asemeneatematicã.Edililor li s-aualãturat ºi alþicetãþeni aioraºului, carese îndoiauserios dereuºita uneiastfel de iniþia-tive. Existã ºi oparte a petrile-nilor careaºteaptã sã seîntâmple cevaremarcabil în

localitatea lor, ceva dincare sã tragã foloase,care sperã ca Avram ºiai lui sã nu-i dezamãgeascã.

Cum data în care seva marca Ziua Recolteieste forte aproape, 12

octombrie, am întrebatîn ce stadiu suntpregãtirile, dacã SofiaVicoveanca va cânta laPetrila, dacã petrileniise vor puteaaproviziona cu ade-

vãrat pentru iarnã, darmai ales am dorit sãaflãm cine ºi cu ce vaparticipa la târgul organizat cu acestprilej.

”S-o luãm sistema-tic… La Petrila va fi cuadevãrat Ziua Recolteiºi în nici un caz nu voipermite lucruri degenul ”chinezisme ºitiribombe”. Am discu-tat cu dr. OctavianPopescu ºi vom aveaoameni de afacerilocali, producãtori ºicomercianþi de produsede sezon ºi tradiþionale,cum ar fi brânzeturile,slãnina, cârnaþi afu-

maþi, tobã, pastramã ºitot ce þine de mezeluritradiþionale, apoilegume ºi fructe – roºii,gogonele, vinete,cartofi etc - toate degrãdinã, prin comer-cianþi din ValeaJiului, dar ºi de pesatele din judeþ. Însensul ãsta, pri-marul din Toteºtine-a asigurat cãne va susþine prinproducãtori deacolo pentru aavea suficientãmarfã specificã.Vom promova ºiaduce în faþacetãþenilor tradiþi-ile de pe Jieþ ºi

alte zone. La toateacestea s-a alãturat ºiomul de afaceri EmilPãrãu, care va preparaproduse ciobãneºtispecifice. De la Recaºva fi adus vin ºi must.Vor exista douã corturipentru a cinsti cum secuvine oaspeþii ºi pen-tru a se adãpstioamenii în caz devreme rea.

Apoi va avea locspectacolul, care va fisusþinut, este stabilitdeja, de Adrian Stanca,Sofia Vicoveanca –care va cânta timp de50 de minute, CornelTodea de la Uricani,Junii Petrilei, BujoriiMuntelui… Îmi dorescsã fie vreme bunã pen-tru ca totul sã fie aºacum trebuie pentrupetrileni ºi chiar pentruValea Jiului” – a

declarat Costel Avram,preºedintele PNLPetrila.

De precizat cã laVulcan, în aceeaºi zi,va avea loc o sãrbã-toare de acelaºi genorganizatã de ConsiliulLocal ºi Primãriamunicipiului.

Deci, e concurs! Sãvedem cine este celmai bun organizator –Primãria Vulcan sauPNL Petrila ºiAsociaþia Multiflora. Înmod normal, Primãriaºi CL Vulcan ar trebuisã ”rupã lanþul” pentrucã în cauzã sunt banipublici, plus colabo-rarea cu societãþilecomerciale ºi persoanefizice. La Petrila, baniisunt privaþi, din buzu-narul câtorva… Vom ficu ochii pe ei!

Tiberiu VINÞAN

Aflat deja la cea de-atreia ediþie, Târgul produselor tradiþionale dela Petroºani va pune ladispoziþia cumpãrãtorilordin Petroºani, din întreaga Vale a Jiului precum ºi turiºtilor aflaþiîn aceste zile în staþiunilede pe Valea Jiului, ofertageneroasã a producãtorilor locali, carevor expune la vânzare, lapreþuri promoþionale,produse tradiþionalebrevetate (de la brânzã ºicaº, pânã la cârnaþi saucozonac) sau alte bunãtãþide prin gospodãrie (de lacartofi ºi fructe pânã laþuicã, vin sau palincã).

Pe lângã producãtoriilocali, târgul produselortradiþionale de laPetroºani aduce în atenþiacelor interesaþi ºi produsetradiþionale specifice unorproducãtori din alte zonegeografice ale þãrii, careau rãspuns invitaþiei orga-nizatorilor – Primãria ºiConsiliul local al municipi-ului Petroºani – ºi vorveni cu zeci de bunãtãþi,gustoase ºi aspectuoase.

Dincolo de bucatelealese pe care Târgul pro-duselor tradiþionale leaduce în faþa oamenilor,

organizatorii vã invitã înacest an la o degustare depãsat, dar ºi la o tocanãde oaie, apetisante pro-duse cu specific momârlã-nesc.

Aceste produseculinare de excepþie vor fipregãtite chiar „la faþalocului” de ciobanii dinValea Jiului, dupã o reþetãstrãveche, numai de eiºtiutã. „Vã invit sãdescoperiþi gustul unic alpãsatului de Petroºani ºicel, la fel de unic, altocanei de oaie, ladegustarea publicã pecare o vom organiza sâm-bãtã, 5 octombrie 2012,chiar în faþa Primãrieimunicipiului Petroºani, încadrul Târgului de pro-duse tradiþionale.

Aºa cum vã invit, petoatã perioada acestuitârg (4-6 octombrie), sãdescoperiþi bunul gust alturismului culinar dinValea Jiului”, spune primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi.

Târgul de produsetradiþionale este organizatîn zona centralã amunicipiului Petroºani, pebulevardul 1 Decembrie1918, în zona Primãriei,în perioada 4-6 octombrie2013. Fiþi bineveniþi!

Monika BACIU

Judeþul Hunedoaradeþine mai multe perimetrede unde se poate exploataapa mineralã naturalã.Situat pe malurile vãii cuacelaºi nume, satul Bãcâiaeste renumit pentruizvoarele sale de apã ter-malã feruginoasã (utilizateîn tratarea afecþiunilorreumatismale) ca ºi pentrucele de ape minerale car-bogazoase (utilizate întratarea afecþiunilor hepa-to-biliare ºi intestinale).

Izvoarele de apã miner-

alã sunt cunoscute încã depe vremea imperiului aus-tro-ungar, dar nu suntmenajate ºi eploatate baln-ear sau turistic.

Satul Bãcâia e situat înapropiere de Bãile Geoagiu— staþiune balneoclimater-icã cunoscutã îndeosebipentru apele sale termaleavând ºi calitãþi radioactivefolosite încã de pe vremeadacilor ºi romanilor subdenumirea de „ThermaeGermisara” sau„Germisara cum thermis”(existã ºi dovezi arheologice în acest sens).

Apa minerala de laBãcâia provine dinizvoarele captate de local-nici pentru nevoi persoaneldin cele mai vechi timpuri,dar care sunt utilizate ºiindustrial. Este cunoscutfaptul cã în secolul XIX,Curtea Imperialã de laViena se aproviziona cu

apã mineralã din acesteizvoare. În satul Bãcâia afuncþionat în anii ’80 ofabricã de îmbuteliat apãmineralã ce a fost închisãîn anul 1996. Pe ramaexterioarã a MunþilorMetaliferi, între comunaªoimuº ºi oraºul Geoagiu,existã numeroase izvoare

de ape minerale, dar ºiizvoare termale, acesteadin urmã valorificate înstaþiunea Geoagiu Bãi.Cele mai cunoscute izvoarede ape minerale sunt celede la Boholt, Chimindia ºiBãcâia. Acestea sunt, dealtfel, singurele care fig-ureazã în lista apelor min-erale recunoscute înRomânia. Alte izvoare,precum cel de laBanpotoc, sau de la Mada,sunt cercetate în vedereapunerii în exploatare.Numeroase alte izvoare de„apã acrã”, cum sunt den-umite pe plan local, suntcunoscute ºi utilizate doarde bãºtinaºi. DSPHunedoara nu verificãcomponenþa chimicã ºicaracteristicile curative aleacestor izvoare, apa fiindconsumatã de populaþie peproprie rãspundere. Apele

„acre” se consumã în scopterapeutic, dar mediciispun cã ele pot fi nocivepentru unele persoane caresuferã de afecþiuni în acãror tratare apele min-erale din zonã pot fi con-traindicate. Datoritã con-centraþiei mari de calciu ºimagneziu, din compoziþiaapelor minerale ce izvorãsc

la poalele MunþilorMetaliferi, acestea suntrecomandate în special întratarea afecþiunilor defaringe ºi stomac.

Mai nou ºi primãriaUricani vrea sã încheie unparteneriat cu un investitorcare sã extragã apa miner-alã de la Câmpu lui Neag.

”Nu voi permite‚ chinezisme’! Voi valorificaoamenii locali ºi produsele tradiþionale”

L a Ziua Recoltei petrilene, organizatã de PNL ºiAsociaþia Multiflora, nu vor fi permise ‘chinezisme ºi

tiribombe’, ci doar produse tradiþionale, cu oameni deafaceri ºi persoane fizice din Valea Jiului ºi de pe satelehunedorene, cu produse de grãdinã ºi alimente fãcute încasã, cu specificul celor de pe Jieþ, la care s-a alãturat ºiEmil Pãrãru cu produse ciobãneºti. Vinul ºi mustul vor fiaduse de la Recaº, iar Sofia Vicoveanca va cânta 50 deminute, vor evolua ºi Adrian Stanca ºi artiºtii locali.

Degustarea pãsatului momârlãnesc,punctul de atracþie al

Târgului produselor tradiþionale de la Petroºani

B elºugul toamnei, produsele naturaleºi tradiþiile culinare momârlãneºti,

sunt tot atâtea repere ale Târgului pro-duselor tradiþionale, care se va desfãºura,la finele acestei sãptãmâni, la Petroºani.

Sursã de sãnãtateA pe minerale naturale, explotate înHunedoara. Guvernul a publicat Lista

perimetrelor pentru concesionare de activitãþi de explorare. La nivelul judeþuluiHunedoara a fost aprobatã exploatareaapelor minerale de la Ciuta pe o suprafaþãde 1,420 kilometri pãtraþi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 4 Octombrie 20138 Actualitate Actualitate 9

IleanaFIRÞULESCU

Debutul unei acþiuni,din orice domeniu, astârnit întotdeaunapãreri pro ºi contra degenul ”nu va fi ceea cese spune” sau ”selaudã, nu e chiar aºa”sau ”nu va putea faceasta pentru cã…” etc.,iar de partea cealaltã –”ai auzit ce face?Super!” sau ”în sfârºits-a gândit cineva ºi laasta” etc.

În cazul ”ZileiRecoltei”, care va fiorganizatã la Petrila deliberali ºi AsociaþiaMultiflora, sub condu-cerea lui Costel Avram,s-a spus de cãtre unii

edili cã SofiaVicoveanca nu vaonora un eveniment”mãrut” cum este celde la Petrila ºi cã ValeaJiului nu are producã-tori atât de diversificaþiîncât sã acopere paletaunui târg cu asemeneatematicã.Edililor li s-aualãturat ºi alþicetãþeni aioraºului, carese îndoiauserios dereuºita uneiastfel de iniþia-tive. Existã ºi oparte a petrile-nilor careaºteaptã sã seîntâmple cevaremarcabil în

localitatea lor, ceva dincare sã tragã foloase,care sperã ca Avram ºiai lui sã nu-i dezamãgeascã.

Cum data în care seva marca Ziua Recolteieste forte aproape, 12

octombrie, am întrebatîn ce stadiu suntpregãtirile, dacã SofiaVicoveanca va cânta laPetrila, dacã petrileniise vor puteaaproviziona cu ade-

vãrat pentru iarnã, darmai ales am dorit sãaflãm cine ºi cu ce vaparticipa la târgul organizat cu acestprilej.

”S-o luãm sistema-tic… La Petrila va fi cuadevãrat Ziua Recolteiºi în nici un caz nu voipermite lucruri degenul ”chinezisme ºitiribombe”. Am discu-tat cu dr. OctavianPopescu ºi vom aveaoameni de afacerilocali, producãtori ºicomercianþi de produsede sezon ºi tradiþionale,cum ar fi brânzeturile,slãnina, cârnaþi afu-

maþi, tobã, pastramã ºitot ce þine de mezeluritradiþionale, apoilegume ºi fructe – roºii,gogonele, vinete,cartofi etc - toate degrãdinã, prin comer-cianþi din ValeaJiului, dar ºi de pesatele din judeþ. Însensul ãsta, pri-marul din Toteºtine-a asigurat cãne va susþine prinproducãtori deacolo pentru aavea suficientãmarfã specificã.Vom promova ºiaduce în faþacetãþenilor tradiþi-ile de pe Jieþ ºi

alte zone. La toateacestea s-a alãturat ºiomul de afaceri EmilPãrãu, care va preparaproduse ciobãneºtispecifice. De la Recaºva fi adus vin ºi must.Vor exista douã corturipentru a cinsti cum secuvine oaspeþii ºi pen-tru a se adãpstioamenii în caz devreme rea.

Apoi va avea locspectacolul, care va fisusþinut, este stabilitdeja, de Adrian Stanca,Sofia Vicoveanca –care va cânta timp de50 de minute, CornelTodea de la Uricani,Junii Petrilei, BujoriiMuntelui… Îmi dorescsã fie vreme bunã pen-tru ca totul sã fie aºacum trebuie pentrupetrileni ºi chiar pentruValea Jiului” – a

declarat Costel Avram,preºedintele PNLPetrila.

De precizat cã laVulcan, în aceeaºi zi,va avea loc o sãrbã-toare de acelaºi genorganizatã de ConsiliulLocal ºi Primãriamunicipiului.

Deci, e concurs! Sãvedem cine este celmai bun organizator –Primãria Vulcan sauPNL Petrila ºiAsociaþia Multiflora. Înmod normal, Primãriaºi CL Vulcan ar trebuisã ”rupã lanþul” pentrucã în cauzã sunt banipublici, plus colabo-rarea cu societãþilecomerciale ºi persoanefizice. La Petrila, baniisunt privaþi, din buzu-narul câtorva… Vom ficu ochii pe ei!

Tiberiu VINÞAN

Aflat deja la cea de-atreia ediþie, Târgul produselor tradiþionale dela Petroºani va pune ladispoziþia cumpãrãtorilordin Petroºani, din întreaga Vale a Jiului precum ºi turiºtilor aflaþiîn aceste zile în staþiunilede pe Valea Jiului, ofertageneroasã a producãtorilor locali, carevor expune la vânzare, lapreþuri promoþionale,produse tradiþionalebrevetate (de la brânzã ºicaº, pânã la cârnaþi saucozonac) sau alte bunãtãþide prin gospodãrie (de lacartofi ºi fructe pânã laþuicã, vin sau palincã).

Pe lângã producãtoriilocali, târgul produselortradiþionale de laPetroºani aduce în atenþiacelor interesaþi ºi produsetradiþionale specifice unorproducãtori din alte zonegeografice ale þãrii, careau rãspuns invitaþiei orga-nizatorilor – Primãria ºiConsiliul local al municipi-ului Petroºani – ºi vorveni cu zeci de bunãtãþi,gustoase ºi aspectuoase.

Dincolo de bucatelealese pe care Târgul pro-duselor tradiþionale leaduce în faþa oamenilor,

organizatorii vã invitã înacest an la o degustare depãsat, dar ºi la o tocanãde oaie, apetisante pro-duse cu specific momârlã-nesc.

Aceste produseculinare de excepþie vor fipregãtite chiar „la faþalocului” de ciobanii dinValea Jiului, dupã o reþetãstrãveche, numai de eiºtiutã. „Vã invit sãdescoperiþi gustul unic alpãsatului de Petroºani ºicel, la fel de unic, altocanei de oaie, ladegustarea publicã pecare o vom organiza sâm-bãtã, 5 octombrie 2012,chiar în faþa Primãrieimunicipiului Petroºani, încadrul Târgului de pro-duse tradiþionale.

Aºa cum vã invit, petoatã perioada acestuitârg (4-6 octombrie), sãdescoperiþi bunul gust alturismului culinar dinValea Jiului”, spune primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi.

Târgul de produsetradiþionale este organizatîn zona centralã amunicipiului Petroºani, pebulevardul 1 Decembrie1918, în zona Primãriei,în perioada 4-6 octombrie2013. Fiþi bineveniþi!

Monika BACIU

Judeþul Hunedoaradeþine mai multe perimetrede unde se poate exploataapa mineralã naturalã.Situat pe malurile vãii cuacelaºi nume, satul Bãcâiaeste renumit pentruizvoarele sale de apã ter-malã feruginoasã (utilizateîn tratarea afecþiunilorreumatismale) ca ºi pentrucele de ape minerale car-bogazoase (utilizate întratarea afecþiunilor hepa-to-biliare ºi intestinale).

Izvoarele de apã miner-

alã sunt cunoscute încã depe vremea imperiului aus-tro-ungar, dar nu suntmenajate ºi eploatate baln-ear sau turistic.

Satul Bãcâia e situat înapropiere de Bãile Geoagiu— staþiune balneoclimater-icã cunoscutã îndeosebipentru apele sale termaleavând ºi calitãþi radioactivefolosite încã de pe vremeadacilor ºi romanilor subdenumirea de „ThermaeGermisara” sau„Germisara cum thermis”(existã ºi dovezi arheologice în acest sens).

Apa minerala de laBãcâia provine dinizvoarele captate de local-nici pentru nevoi persoaneldin cele mai vechi timpuri,dar care sunt utilizate ºiindustrial. Este cunoscutfaptul cã în secolul XIX,Curtea Imperialã de laViena se aproviziona cu

apã mineralã din acesteizvoare. În satul Bãcâia afuncþionat în anii ’80 ofabricã de îmbuteliat apãmineralã ce a fost închisãîn anul 1996. Pe ramaexterioarã a MunþilorMetaliferi, între comunaªoimuº ºi oraºul Geoagiu,existã numeroase izvoare

de ape minerale, dar ºiizvoare termale, acesteadin urmã valorificate înstaþiunea Geoagiu Bãi.Cele mai cunoscute izvoarede ape minerale sunt celede la Boholt, Chimindia ºiBãcâia. Acestea sunt, dealtfel, singurele care fig-ureazã în lista apelor min-erale recunoscute înRomânia. Alte izvoare,precum cel de laBanpotoc, sau de la Mada,sunt cercetate în vedereapunerii în exploatare.Numeroase alte izvoare de„apã acrã”, cum sunt den-umite pe plan local, suntcunoscute ºi utilizate doarde bãºtinaºi. DSPHunedoara nu verificãcomponenþa chimicã ºicaracteristicile curative aleacestor izvoare, apa fiindconsumatã de populaþie peproprie rãspundere. Apele

„acre” se consumã în scopterapeutic, dar mediciispun cã ele pot fi nocivepentru unele persoane caresuferã de afecþiuni în acãror tratare apele min-erale din zonã pot fi con-traindicate. Datoritã con-centraþiei mari de calciu ºimagneziu, din compoziþiaapelor minerale ce izvorãsc

la poalele MunþilorMetaliferi, acestea suntrecomandate în special întratarea afecþiunilor defaringe ºi stomac.

Mai nou ºi primãriaUricani vrea sã încheie unparteneriat cu un investitorcare sã extragã apa miner-alã de la Câmpu lui Neag.

”Nu voi permite‚ chinezisme’! Voi valorificaoamenii locali ºi produsele tradiþionale”

L a Ziua Recoltei petrilene, organizatã de PNL ºiAsociaþia Multiflora, nu vor fi permise ‘chinezisme ºi

tiribombe’, ci doar produse tradiþionale, cu oameni deafaceri ºi persoane fizice din Valea Jiului ºi de pe satelehunedorene, cu produse de grãdinã ºi alimente fãcute încasã, cu specificul celor de pe Jieþ, la care s-a alãturat ºiEmil Pãrãru cu produse ciobãneºti. Vinul ºi mustul vor fiaduse de la Recaº, iar Sofia Vicoveanca va cânta 50 deminute, vor evolua ºi Adrian Stanca ºi artiºtii locali.

Degustarea pãsatului momârlãnesc,punctul de atracþie al

Târgului produselor tradiþionale de la Petroºani

B elºugul toamnei, produsele naturaleºi tradiþiile culinare momârlãneºti,

sunt tot atâtea repere ale Târgului pro-duselor tradiþionale, care se va desfãºura,la finele acestei sãptãmâni, la Petroºani.

Sursã de sãnãtateA pe minerale naturale, explotate înHunedoara. Guvernul a publicat Lista

perimetrelor pentru concesionare de activitãþi de explorare. La nivelul judeþuluiHunedoara a fost aprobatã exploatareaapelor minerale de la Ciuta pe o suprafaþãde 1,420 kilometri pãtraþi.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

M inerii dinValea Jiului

care fac parte dinsindicatele afiliatela Blocul NaþionalSindical sepregãtesc de acþiuni de protest.Potrivit preºedin-telui SindicatuluiLibertatea 2008EM Livezeni,Sandu Daniel acþi-unile ce vor urmasunt îndreptate împotriva mem-brilor GuvernuluiPonta ºi membrilorcoaliþiei USL.

“Trebuie sã-i trezimpe actualii guvernanþi.Noi, sindicatele afiliate la FederaþiaEnergetica vom fi alãturi de colegii dinBNS”, ne-a declaratSandu Daniel.

Liderii BloculuiNaþional Sindical auremis un manifest,intitula „Din stradã, cu lehamite” adresatclasei politice în careaduc la cunoºtinþãmotivele pentru caredin a doua jumãtate alunii octombrie lucrãtorii afiliaþi BNSvor ieºi în stradã petermen nelimitat.

“Doamnelor ºidomnilor politicieni,

În a doua jumãtate

a lunii octombrie,lucrãtorii afiliaþi laBlocul NaþionalSindical vor ieºi înstradã pe termennelimitat, în toatejudeþele þãrii, în acþiunide protest decente,organizate în respectfaþã de lege ºi faþã deconcetãþenii care nu leîmpãrtãºesc nemulþu-mirile ºi lehamitea.

ªtim cã protestelenoastre nu vor zguduiEuropa ºi nu vor pro-duce schimbãri majoreîn mentalitatea ºi acþi-unile dumneavoastrã,însã vrem sã vã transmitem foarte clar,cât de sonor ºi vizibilputem, mesajul cãaproape un sfert desecol de lipsã derespect este prea mult.Mesajul nostru va fiauzit de aceastã datãde membrii GuvernuluiPonta ºi membrii coaliþiei USL, care ne-au dovedit dupã un an ºi jumãtate deguvernare cã politi-cianul român s-a nãscut cu nãrav decãpãtuialã ºi nu arepoftã sã schimbenimic, însã ruºineaacestei þãri o poartãobrazul tuturor aleºilordin ultimii 24 de ani”,se aratã în manifestul

semnat de ConsiliulNaþional al BNS.

10 motive de ieºit în

stradãPotrivit documentu-

lui, motivele pentrucare cei din BNS vordemara acþiunile deprotest sunt în numãrde 10, respectiv:“Pentru cã de un sfertde secol nu sunteþi înstare sã implementaþistrategii ºi politici publice care sã conducã la creºtereanumãrului de locuri demuncã de calitate, nicimãcar atunci cândpartenerii sociali vãpun la dispoziþie murãîn gurã planuri de acþiune. În anul 2013,dupã un an ºi jumãtatede guvernare USLmieroasã în declaraþii,ne aflãm în punctul în

care capacitãþile deproducþie se închid pebandã rulantã ºi ºomajul capãtã rangde sport naþional.

2. Pentru cã de 24de ani sacrificaþi dreptul lucrãtorilor la un salariu minimdecent ºi folosiþi o

politicã salarialã debãtaie de joc pentru aascunde propriilecapacitãþi limitate de aguverna cum se cuvineºi de a administrabugetul public în moddecent. Nu v-aþi obositsã fiþi manageri eficienþi ºi cinstiþi iarsalariaþii au fost vacilebune de muls,acoperind cu multãmuncã ºi bani puþinigãurile bugetare.

3. Pentru cã nu aþivrut sã faceþi nimicpentru ca preþurileutilitãþilor (preþurileadministrate) sã fiemenþinute la un nivelrezonabil iar lunile deiarnã vor aduce undezastru din punct devedere social. Aþi statimpasibili, aþi dat liberla jecmãnirea popu-laþiei ºi aþi tremurat

(sau, dupã caz, aþi profitat) în faþamultinaþionalelor care ºi-au vãzut nestingherite de maxi-mizarea profiturilor,uitând de obligaþiilecontractuale legate deinvestiþii ºi dezvoltare.

4. Pentru ca nu aþifost în stare sã definiþiconceptul de con-sumator vulnerabil aºacum a fãcut Europacivilizatã ºi nu v-ainteresat sã protejaþiprin lege consuma-torul casnic ºi întreprinderile mici ºimijlocii. Sunteþiresponsabili de faptulcã IMM-urile îºi închidporþile ºi sunteþiresponsabili de sãrãciacronicã cu care seconfruntã gospodãriiledin România.

5. Pentru cã aþivândut ºi vindeþi þarape nimic. Nu aþi fostîn stare stare sã negociaþi la un niveldecent redevenþelepentru resursele minerale naþionale ºiam pierdut astfel încet ºi sigur bogãþiilenaturale. În interesul ºi profitul unora care v-au folosit, chiar dacãv-au plãtit cu doiarginþi.

Minerii se pregãtesc sã iasã în stradã


6. Pentru cã aþi demolat sistemul sanitar ºi sistemul deînvãþãmânt, pentru cã ne-aþi rãpitdreptul la sãnãtate ºi la decenþã ºiaþi mutilat generaþie dupã generaþiecu debandada din educaþie ºi lipsade viziune pe termen mediu ºilung.

7. Pentru cã aþi transformat sistemul de asistenþã socialã dinRomânia într-un instrument deumilinþã ºi torturã pentru beneficia-ri, într-un mediu propice paraziþilorobiºnuiþi cu sifonarea banilor publici ºi într-o gaurã neagrã încare se duc taxele ºi impozitele celorcare ºi-au pus încrederea în voi.

8. Pentru cã nu aþi fost capabilisã aplicaþi o strategie coerentã dedezvoltare a agriculturii ºi aþi puscruce astfel unuia dintre puþineleatuuri pe care le avea România.Dupã un sfert de secol cu voi înfruntea þãrii am ajuns de râsulEuropei, o reprezentaþie cu ”ciudaþi”, punct de atracþie pentrucâþiva strãini temerari care vor sã-ºifacã poze cu uneltele rudimentaredin gospodãriile bãtrânilor.

9. Pentru cã aþi maltratat legislaþia muncii ºi aþi vulnerabilizatlucrãtorul în raport cu angajatorul.Cabinetul Boc rãmâne în istoriapost-decembristã a României ca ocelulã canceroasã înfiptã în nivelulde trai al lucrãtorilor ºi în siguranþalocurilor de muncã iar actualulGuvern se simte confortabil sãducã mai departe aceastã politicãmalignã.

10. Pentru cã sunteþi orbi, surziºi muþi în raport cu parteneriisociali ºi pentru cã sâsâiþi cu dispreþ la propriile semnãturi, laangajamentele pe care vi leasumaþi prin protocoale ºi la contractul social cu alegãtorii carev-au investit cu încredere.

Vã spunem aceste lucruri într-unmanifest public, urmând sã vi lecomunicãm ºi din stradã în lunaoctombrie. Probabil cã n-o sã vãsimþiti cu musca pe cãciulã ºi probabil cã o sã continuaþi o vremesã vã împãrþiþi puterea ºi banii lanivel local”, se aratã în manifest.

Sindicaliºtii îi avertizeazã pepoliticieni la finalul manifestului cã“ n-o sã meargã la nesfârºit cu

bãtaia de joc. Oricât de divizatã arfi societatea româneascã, oricât decomodã, oricât de apaticã, oricâtde uºor de pãcãlit din vorbe ºigãleþi cu zahãr, la un moment totvã va spune ”Stop” într-un glas.Un sfert de secol e de ajuns!”

C alendarul acþiunilorde protest

Consiliul Naþional al BNS adecis ca începând cu a doua jumã-tate a lunii octombrie declanºareaacþiunilor de stradã la nivel naþio-nal. Decizia a fost luatã dereprezentanþii organizaþiilor sindi-cale din toatã þara, iar protestele sevor desfãºura pe trei paliere. Astfelîn data de 16 octombrie, în fiecarelocalitate din þarã în care se regã-sesc organizaþii sindicale BNS, încoordonarea liderilor de sindicat; îndata de 17 octombrie, la niveljudeþean, sub formã de mitinguri în cascadã, iar în data de 18octombrie, la nivel naþional, subforma unui miting de amploare.

Minerii din Valea Jiului vor fi ºiei prezenþi la Bucureºti, ori aici, înstradã, pentru cã nici aceastãmeserie nu a fost luatã în calcul,iar oamenii de aici trãiesc greu.„Suntem de acord cu acesteproteste, pentru cã BNS a luat odecizie în 30 septembrie, cu privire la un amplu program demanifestãri, de mitinguri, care vorfi pe plan local, judeþean ºi la nivelnaþional. E foarte important camesajul BNS ºi al nostru sã fieacela prin care promisiunele celoraflaþi în Parlament sã fie onorat însfârºit”, a spus Zoltan Lacataº,preºedintele LSMVJ.

Minerii afliliaþi BNS sunt cei dinLiga Sindicatelor Miniere ValeaJiului, care, aºa cum declarã lideriilor, vor ieºi în stradã, odatã cu ceicare vor protesta public în aceastãlunã. „Acest program amplu va fitransmis organizaþiilor sindicale. Ne vom consulta în ceea cepriveºte mitingurile ºi vor participaºi salariaþii din cadrul CEH ºi ceidin Societatea Naþionalã deÎnchideri de Mine Valea Jiului”, a mai adãugat Zoltan Lacataº.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Directorul generalal INCD INSEMEXPetroºani, ConstantinLupu spune cã dinechipa tehnicã facparte patru experþi,care s-au deplasat la Reºita pentru apreleva probe de lalocul deflagraþiei.

“Am fost solicitaþide reprezentanþiiInspectoratuluiJudeþean de PoliþieCaraº-Severin, instituþia care ademarat cercetãrile înacest caz. Am rãspunssolicitãrii, iar o echipãformatã din patru specialiºti din cadrulinstitutului s-a deplasatla faþa locului pentru a aduna date ºi a preleva probe necesare expertizei.Urmeazã sã stabilim

ce s-a întîmplat în acelloc”, ne-a declaratConstantin Lupu,director INCD INSEMEX Petroºani.

Reamintim cã oexplozie puternicã aavut loc la începutullunombrie la o scarã ablocului 26 de peBulevardul Republiciidin Reºita. În urmadeflagraþiei o femeiede 70 de ani a

decedat, iar alte treipersoane au ajuns laspital. Motivulexploziei s-a presupuscã ar fi fost faptul cãfemeia foloseaaragazul pentru a seîncãlzi, dar specialiºtiide la INCD INSEMEXvor stabili cu exactitatecauzele produceriiexploziei.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

O echipã de experþi de la Institutul Naþional deCercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minierã ºi

Protecþie Antiexplozivã (INCD INSEMEX) din Petroºani vaefectua expertiza tehnicã în cazul exploziei produsã în datade 1 octombrie dimineaþa la un imobil din localitate.

Specialiºtii INCD INSEMEXexpertizeazã explozia din Reºita

LuizaANDRONACHE

P rimar, pensionar,

business man ºigospodar

În afarã de a fi pri-mar, Ilie Pãducel esteºi om de afaceri sauagent imobiliar, celpuþin. Primarul de laPetrila, pe lângã pen-sia de aproximativ3000 de lei ºi indem-nizaþia de primar, maiare venituri din alteactivitãþi. “Este o

vorbã din bãtrâni :Bogat este Dumnezeu!Nu mã consider unom bogat, dar nicisãrac. Eu consider cãtot ceea ce am, sedatoreazã muncii pecare am desfãºurat-o.În vara acestui an amîmplinit 46 de ani decând lucrez ”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul OraºuluiPetrila.

Edilul nostru aredouã spaþii comercialedin care câºtigã lunarsume frumuºele debani, asta chiar dacãnu sunt trecute încã în

declaraþia de avere depe anul acesta. El ºi-aînchiriat proprietãþileunor firme carederuleazã afaceri înPetrila sau alte oraºeale Vãii.

“Am o pensie deaproape 30 milioanelei vechi pentru cã amlucrat 27 de ani laMina Lonea, iar ind-emnizaþia de primareste cam tot atâta.Am douã spaþii com-erciale, un chioºc încare se vinde pâine ºiun spaþiu comercial laparterul unui bloc,închiriat unei societãþicare executã lucrãri peraza oraºului Petrila”,a mai declarat IliePãducel.

Mai exact, estevorba de spaþiul de la

parterul blocului 34,închiriat laHidroconstrucþiaBucureºti, unde suntamenajate birouri ºicare este închiriat înbaza unui contract cu3, 5 euro pe metrupãtrat. Acest spaþiumãsoarã 90 metripãtraþi, iar cel de-aldoilea spaþiu, este unchioºc de 21 metri

pãtraþi în zona 8Marti, închiriat uneifirme de panificaþiedin oraº.

Dar, pe lângãîndeletnicirile adminis-trative sau de busi-ness, primarul Pãducel

este ºi un om harnicacasã. El are ogospodãrie în caremunceºte dupã pro-gramul de la primãrie,dar din care nu scoatebani, spun el. “Producþie de acasã nuam ce sã vând. Am ogrãdinã unde cultivcartofi ºi tot ceea cetrebuie pentru mine ºifamilia mea. Am ani-male, respectiv ovacã, un purcel ºiniºte gâini, tot pentruconsum propriu. Nuam produse sau ani-male de vânzare. ªieu cumpãr brânzã, caººi tot ceea ce nu pro-duc în gospodãria pro-prie”, a încheiat edilulpetrilean.

LuizaANDRONACHE

E dilii dinValea

Jiului, în “opera-tivã” cu drumarii

Dacã anul trecut, laînceputul luioctombrie, vremea erafrumoasã, iar soarelene încãlzea, acum,ninsoarea de ieridimineaþã i-a fãcut peedili sã se gândeascãdeja la stocul demateriale antidera-pante ºi la utilajele dedeszãpezire. De altfel,cu toþii au anunþat cãsunt pregãtiþi sã facãfaþã iernii timpurii. “Suntem pregãtiþi pen-tru iarnã, în sensul încare suntem la faza lacare ne aprovizionãm

cu materialele antider-apante. Firma care seva ocupa dedeszãpezire estepregãtitã, dar materi-alul trebuie sã-laducem noi. Dar, sãp-tãmâna viitoare, totceea ce ne trebuie, vafi aici ”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul MunicipiuluiPetroºani. Însã, dacãninsoarea va continuaºi în zilele urmãtoare,edilul ºef de laPetroºani a anunþat cãmai are pe stoc mate-rial de anul trecut, aºacã poate intervenit cuutilajele pe drum, dacãeste cazul.

Prima zãpadã ade-vãratã, i-a fãcut ºi peceilalþi edili din ValeaJiului sã intre înºedinþe operative curesponsabilii de la dru-

muri, ieri dimineaþã.

P refectulSorin

Vasilescu, înteren

ªi, nici prefectul nua stat la biroul dinDeva, ci a venit înValea Jiului, pentruadiscuta cu primarii. Încadrul întrunirilor, s-apunctat mai ales prob-lema contractelor dedeszãpezire.

“Discutãm în primulrand de modul cum s-au organizatDrumurile Naþionale ºiDrumurile Judeþene,unde avem o situaþiedestul de clarã. Dinpunct de vedere alunitãþilor administra-tive teritoriale, aºtep-tãm datele de la

fiecare. Din pãcate,dupã cum ºtiþi, iarna,din punct de vedere alcontractelor, începe dela 1 noiembrie.

Pânã la aceastãdatã, cei care vorîncheia contracte dedeszãpezire cu agenþiieconomici, vor intrape contracte deurgenþã, iar cei careau utilaje proprii, s-aupregãtit, astfel încâtacestea sã fie în bunãstare de funcþionare.Perioada de ninsoareva fi însã una scurtã,de douã zile ºi jumã-tate, aproximativ, iarla acest moment eucred cã putem sãfacem faþã ”, adeclarat SorinVasilescu, prefectuljudeþului Hunedoara.

De altfel, la munte,stratul de zãpadã estedeja de câþiva cen-timetri, iar tempera-turile înregistrate suntcu minus. În MasivulParâng, vremea esteinstabilã, iar turiºtiitrebuie sã fie echipaþide iarnã, recomandãsalvamontiºtii.


Ninsoarea de ieri dimineaþã aproapecã a scos utilajele pe stradã

D imineaþa de 3 octombrie a fost prima cu ninsoareadevãratã în Valea Jiului. Încã de la primele ore

ale dimineþii, ploaia ºi lapoviþã s-au transformat într-oninsoare cu fulgi mari ºi apoºi, care s-au aºternut pecrengile copacilor ºi puþin pe stradã, dar care nu aurezistat prea mult.

Ilie Pãducel, All in OneI lie Pãducel este primar, pen-

sionar ºi agent imobiliar. Ediluldin cel mai estic oraº are mai multeîndeletniciri din care scoate bani.

Monika BACIU

”Canalizarea din Cimpaeste o investiþie fãcutã decãtre primãria oraºuluiPetrila, alãturi de canalizareeste fãcutã ºi o staþie deepurare. Conform legilorromâneºti ele au trebuitdate cãtre operatorul deapã, au fost preluate, elenu au funcþionat ºi nu

funcþioneazã. În conditile în care noi

am fãcut aceastã mareinvestiþie cu canalizarea dinLonea, canalizarea dinCimpa cu cea din Lonea,iar staþia de epurare o vompreda înapoi primãriei, darîncã nu avem niciun omlegat la canalizarea dinCimpa cu toate cã au fostdiscuþii cu oamenii, nu vorsã vinã ºi sã se lege ºi stauîn continuare cu acele foseseptice.

Vom mai avea încãodatã discuþii. Pe de-oparte putem spune cã înanul 2013 este bine sãavem canalizare, este bineca oamenii sã se ridice lanivelul de viaþã din anul2013 dar trebuie sã negândim cine a fost cu ideaacestie canalizãri ºi dacã nucumva au fost bani risipiþi”,a declarat Costel Avram,directorul general al SCApaServ Valea Jiului.

De cealaltã parte stãedilul oraºului Petrila, IliePãducel, care spune cã sistemul de canalizare dinCimpa este foarte util pen-

tru cetãþeni.”Canalizarea din Cimpa

este foarte utilã pentrucetãþenii de acolo, ne-a fostcerutã sã o facem, amfãcut-o, am obþinut cu greubanii de la GuvernulRomâniei, dar am finalizat-o. Am predat-o înurmã cu un an de zile laApaServ Valea Jiului careeste singurul operator

autorizat în Valea Jiuluipentru gestionarea,gospodãrirea ºi exploatareaa tot ce înseamnãcanalizare ºi apã potabilã înValea Jiului. Am înþeles cãvrea sã ne dea staþia deepurare înapoi la Primãrie,nu se poate acest lucru pen-tru cã aceasta face parte

din proiectul de canalizare,din ansamblul proiectului.

I-am rugat ºi pe domniiconsilieri de la PNL ºi pedomnul avram sã punã înfuncþiune canalizarea maiales cã la unii cetãþeni dinCimpa se percepe pe facturã canalizare,canalizarea trebuie sã fiepusã în funcþiune, cetãþeniisã fie branºaþi la canalizareºi sã funcþioneze”, adeclarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Directorul societãþii deapã din Valea Jiului spunecã racordarea gospodãriilorla sistemul de canalizareeste costisitor pentrucetãþeni.

”Sunt ºi probleme deinfrastructurã dar în acelaºitimp nici ei nu vor. Suntsub probleme cu bunafuncþionare a acestei instalaþii. Se pot remediadacã oamenii vor cumpãraaparatura pentru a putea firemediata problemã pentrucã este o diferenþã de nivel.Fosele septice sunt mai josdecât reþeaua de canalizare.Pe lângã faptul cã vor trebui sã cumpere aceaaparatura trebuie sãplãteascã ºi curent ºi de

toate.De sãptãmâna viitoare

oamenii noºtri vor mergecu cei de la primãrie, mi-apromis primarul Pãducel cãva da tot sprijinul ºi sãvedem exact ce putem faceîn acea zonã. Pânã la urmãtrebuie sã existe o bunãcolaborare pentru cãoamenii sã se lege lacanalizare ºi cã investiþiafãcutã sã aibã finalitate”,mai precizeazã Avram

”Toate astepectele aufost luate în considerare,este vorba de o zonã de laBurdeºti cu câteva caresunt sub nivelul canalizãrii,am obþinut aviz favorabil dela cetãþeni care ne-au

permis sã tragem o con-ductã separatã prin spatelecaselor sã racordãm ºiacele case erau douã vari-ante sau cu acea conductãprin spatele caselor sãracordeze sau cu sistem depompe care sã împingã îngurile de canal.

Aceea era mai costisi-toare, cealaltã nu e atât decostisitoare ºi se poate faceºi în momentul de faþã”,spune în replicã Pãducel.

Canalizarea din Cimpa acostat miliarde de lei vechi,însã în prezent aceasta nuface decât sã îºi dovedeascãinutilitatea pentru cã niciogospodãrie nu este racor-datã la sistem.


Soluþii pentru canalizarea din Cimpa

A dministraþia localã de la Petrila a implementat un proiect de50 de miliarde de lei care nu are niciun rezultat concret. Este

vorba de canalizarea din Cimpa care a costat administraþia localã50 de miliarde de lei, iar în urma finalizãrii lucrãrilor niciunul dintre locuitorii zonei nu s-au branºat la acest sistem. Acum,reprezentanþii ApaServ Valea Jiului ºi cei ai primãriei Petrila cautãsoluþii pentru a pune în funcþiune canalizarea.

Cronica Vãii Jiului | Vieneri, 4 Octombrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

S-ar putea sã fiþi nemulþumit deatmosfera creatã la locul demuncã de un coleg. Evitaþi spec-ulaþiile ºi nu vã angajaþi în discuþiiaprinse. Dorinþa de indepen-denþã vã poate îndepãrta de pri-eteni

S-ar putea sã vã certaþi cu per-soana iubitã, pentru cã vãînþelege greºit. Încercaþi sãlãmuriþi lucrurile cu calm! Dupã-amiazã aveþi de fãcut mai multedrumuri scurte pentru a rezolvaprobleme de afaceri. Evitaþispeculaþiile financiare.

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie,puteþi sã fiþi optimist: totul se vaderula conform planurilor.Relaþiile cu prietenii sunt foartebune, dar este posibil sã aveþi dis-cuþii cu partenerul de viaþã, dacãrefuzaþi ajutorul unei rude.

Este posibil sã aveþi probleme laserviciu, dacã nu respectaþi indi-caþiile ºefilor. Amânaþi tranzacþi-ile financiare ºi deciziile impor-tante în afaceri! Ar fi bine sãcomunicaþi mai mult cu per-soana iubitã.

Un prieten vã ajutã sã clarificaþio neînþelegere cu persoanaiubitã, apãrutã din cauza unorbârfe. Aveþi rãbdare! Totul vareveni repede la normal. Nuignoraþi sfaturile celorlalþi, doardin dorinþa de a vã demonstraindependenþa.

Aveþi multe de fãcut, atât acasã,cât ºi la serviciu, dar se pare cãnu sunteþi în formã. Sunteþi iras-cibil ºi riscaþi sã vã luaþi la ceartãcu cei din jur. Nu încercaþi sã vãimpuneþi punctul de vedere înfaþa prietenilor ºi a parteneruluide viaþã.

Sunteþi plin de energie ºi reuºiþisã duceþi la bun sfârºit o lucraremai veche. Nu vã grãbiþi sãrefuzaþi o propunere de colabo-rare! Consultaþi-vã cu o persoanãcu experienþã. Dacã nu sunteþiatent, puteþi declanºa o ceartã.

Nu reuºiþi sã vã încadraþi în pro-gramul de la serviciu, sprenemulþumirea ºefilor ºi acolegilor. Vã cam lipseºteentuziasmul, ceea ce ar putea sãvã creeze neplãceri ºi în familie.

Sunteþi nemulþumit de atitudineacelor din jur ºi riscaþi sã deveniþiimpulsiv. Dupã-amiazã, primiþi osumã importantã de la o rudãapropiatã.

Vã enervaþi la serviciu, pentru cãnu reuºiþi sã vã terminaþi treabala timp. Apelaþi la ajutorululcolegilor! Ar fi bine sã îi arãtaþipersoanei iubite mai multã afec-tivitate.

Ar fi bine sã vã rezolvaþidimineaþa problemele impor-tante, când aveþi mai multãenergie. În a doua parte a zilei,dorinþa dumneavoastrã de liber-tate poate sã ducã la o deterio-rare a relaþiilor cu o persoana.

Aveti ocazia sã faceþi schimbãriimportante pe plan sentimental.Dimineaþa, faceþi cunoºtinþã cu opersoanã care vã atrage atenþiadin prima clipã. Nu vã pripiþi.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:15 Apostrof11:10 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r)11:50 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 Europa mea 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 17:00 Finanþe ºi afaceri 17:35 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:15 Legendele palatului:Regele Geunchogo 18:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Bonneville (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Prietenii copilãriei mele17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Bun venit în junglã22:45 Încã un film despreadolescenþi?0:45 Bun venit în junglã (r)

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Acasã la Coana Mare

10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii12:00 Destinul regelui13:15 Pastila Vouã (r)13:30 Mica mireasã (r)14:30 Cuscrele15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Conspiraþia iataganelor

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:15 Pe banii pãrinþilor23:45 Faci faþã, faci bani (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)15:30 Triumful dragostei16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Que bonito amor18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate21:30 Suflet de gheaþã22:30 Îþiordon sã mãiubeºti!0:00 Poveºtiriadevãrate (r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Rezumat UEFA EL12:45 EuroFotbal13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 EuroFotbal14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 EuroFotbal15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digisport Show15:30 Rezumat UEFA EL16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Avanpremierã Ligue 117:00 Avanpremierã Serie A17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Avanpremierã Liga 118:30 Fotbal Club 19:00 Fotbal: Braºov

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Icomedy22:00 X Factor (r)0:30 Focul

CEREREPrin care vã solicitãm

sã publicaþi în cotidianul dumneavoastrã un dreptla replicã faþã de articolul intitulat ”AurelianSerafinceanu, stãpân peste strãzi ºi canale” ºi care a fostpublicat în cotidianul regional ”Cronica VãiiJiului” din data de02.10.2013 la pagina 3.

Solicitarea noastrã survineca urmare a dorinþei de ainforma corect opinia publicãîn legãturã cu situaþia de fapt ºide drept existentã în raport culucrãrile de extindere a reþeleide canalizare executate decãtre S.C. ZONA D S.R.L. înbaza contractului VJ-CL04-”Extinderea ºi reabilitarea sistemului de alimentare cu apãºi de canalizare în aglomerareaPetroºani – MunicipiulPetroºani” încheiat cu S.C.APA SERV Valea Jiului S.A.Petroºani, în zona ºi pe stradaMãrãºeºti din Petroºani.

În acest sens vã facemcunoscute urmãtoarele aspectecu rugãmintea de a le publicaîn cotidianul regional ”CronicaVãii Jiului”:

1. S.C. GEROM REALESTATE S.R.L. nu a ocupat ºinu a îngrãdit nici o porþiune deteren sau de stradã careaparþine vreunei alte persoanepublice sau private ºi nici nu arevendicat sau ocupat stradaMãrãºeºti din MunicipiulPetroºani.

2. S.C. GEROM REALESTATE S.R.L. este proprietarasupra conductelor îngropateîn pãmânt ce strãbat ºi intersecteazã strada Mãrãºeºtidin Municipiul Petroºani;

Aceste conducte, ºi care aufost afectate de cãtre lucrãrileexecutate pe strada Mãrãºeºtidin Petroºani, sunt parte inte-grantã a activului ”Bazine deApã” care este, de asemenea,proprietatea S.C. GEROMREAL ESTATE S.R.L. nefiindproprietatea altei persoane fizice sau juridice.

3. Conductele de aducþiunea apei în ”Bazinele de Apã”cât ºi activul ”Bazinele deApã” sunt un element esenþialal obiectivului ”CENTRU

COMERCIAL” ce se va construi de cãtre S.C. GEROMREAL ESTATE S.R.L. ºi careîn prezent se aflã la stadiul deproiect, activul menþionat fiindcuprins în proiect pentru bunafuncþionare a complexului/centrului complexului comercial proiectat.

4. În urma lucrãrilor executate de cãtre S.C. ZONAD S.R.L. s-a intervenit asupraacestor conducte în sensul cãfost tãiate ºi efectiv însuºitepãrþi însemnate din aceste conducte nu numai dintre celece se aflã sub strada Mãrãºeºti,punând societatea în situaþiade a nu putea folosi ºi alimentabazinele de apã în scopul pentru care acestea au fostdestinate.

Aceste acþiuni au produs unprejudiciu însemnat S.C.GEROM REAL ESTATES.R.L. ºi se impune a fireparat prin restabilirea situaþiei anterioare sau prinidentificarea ºi implementareaunei alte soluþii tehnice privindasigurarea funcþionãrii încondiþii optime a bazinelor deapã având în vedere faptul cãaceste conducte au fost dezgropate, tãiate ºi însuºitedin locul în care se aflau, iarapoi golurile au fost umplutecu pãmântul excavat.

5. Aspectele mai sus precizate ar fi fost aduse lacunoºtinþa dumneavoastrã încondiþiile în care, potrivit codului deontologic al ziaristului s-ar fi luat legãturacu reprezentanþii societãþiinoastre, cu precizarea cã nu aþiiniþiat un demers de acest fel.

6. Dl. SerafinceanuAurelian nu a luat cu de la sineputere nicio bucatã de stradã,nici nu s-a fãcut stãpân pevreo parcelã publicã ºi nu arenicio legãturã cu cele precizatede dumneavoastrã în articolulpublicat în cotidianul dumnea-voastrã sens în care vã rugãmca pe viitor, pentru evitareapublicãrii unor articole ce dezinformeazã, sã luaþi legãtura cu reprezentanþii legaliai societãþii ºi sã obþineþi ºipunctul de vedere al acestora.

S.C. GEROM REALESTATE S.R.L.Administrator,

Hazulea DoricaPrin avocat

Stroia Ioan Adrian


NATALIA ARENEVOIE DE NOI!

Ar fi vrut sã fie în banca de la ºcoala dinPetrila, dar acum e la spital. Natalia e un copil de11 ani, din Petrila, premiantã, dar care trãieºte odramã ce o þine imobilizatã într-o capcanã.Copilãria ei depinde de 8.000 de euro, pe carefamilia sa nu îi are. Totul s-a întâmplat într-o zifatidicã, atunci când era împreunã cu pãrinþii sãiîn maºinã, iar ºoferul unui TIR i-a izbit în plin. Astat sãptãmâni în spital, iar acum are nevoie de oprotezã, ca sã poatã fi din nou copilul premiant,de care pãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat: politraumatism cranio-cere-bral, dar ºi un traumatism toraco-abdominal. Abialuase premiul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea fi remodelat, dacã oajutãm. Natalia are nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile e la un spitaldin Bucureºti, unde aºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont 567571024795 RON01

BANCPOST

vineri 4 octombrie 2013,în oraºul Uricani : 07:00 -09:00, zona: Cartier Bucura,detalii: Remediere pierderi labranºamentele sc. 1 din bl. 29 ºisc. 2 din bl. 28 de pe str.Muncii.

Conducerea S.C. Apa Serv Valea Jiului

S.A. Petroºani

RReessttrr iiccþþ ii ii aappãã!! OFER MEDITAÞII la matematicã, orice

nivel, pentru recuperareamateriei, însuºirea

cunoºtiinþelor de bazã,pregãtire pentru teze,

testãri, examene.

Relaþii la telefon0254. 513.705 sau

0761.603.160

Colegii ºi prietenii din cadrul InstituþieiPrefectului – Judeþul Hunedoara transmitsincere condoleanþe domnului Sorin AdrianVasilescu ºi îi sunt alãturi în momentelegrele pricinuite de trecerea în nefiinþã a

mamei sale,

VASILESCU OLIMPIADumnezeu s-o odihneascã!

A plecat dintre noi, dupã o lungã suferinþã, cel carene-a fost sprijin de nãdejde, un bun tatã ºi un soþ

iubitor,

DAMIAN IOAN, 75 DE ANIS-a dus sã se odihneascã în pace.Dumnezeu sã îl aibã în pazã!

Soþia ºi copiiiÎnmormântarea are loc sâmbãtã, 5 octombrie, ora

14:00 în Cimitirul Central din Petroºani.

Suntem alãturi de prietenii noºtri, Relu,Luminiþa ºi Cristina, într-un moment de greaîncercare, moment în care îl conduc peultimul drum pe

DAMIAN IOAN

Dumnezeu sã îl odihneascã!Marius, Bogdan ºi Diana Mitrache

Sincere condoleanþe ºigânduri de compasiunedomnului prefect

Sorin-Adrian VASILESCU ºi întregii familii, greu încercaþi de trecerea în nefiinþãa mamei domniei sale,

VASILESCU OLIMPIADumnezeu sã o odihneascã

în pace ºi sã întãreascã familia înaceste momente de suferinþã!

Complexul Energetic Hunedoara– Daniel ANDRONACHE

Consiliul JudeþeanHunedoara este alãturi de dom-nul Sorin Vasilescu, PrefectulJudeþului Hunedoara, în acestemomente grele pricinuite de

decesul mamei sale,

VASILESCU OLIMPIAºi transmite sincere condoleanþe

familiei îndoliate.Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Sincere condoleanþefamiliei domnului SORINADRIAN VASILESCU,Prefect al judeþului

Hunedoara, în aceste momentegrele pricinuite de trecerea în nefiinþã a mamei sale,

doamna VASILESCU OLIMPIA

Dumnezeu s-o aibã în pazã ºi s-oodihneascã în pace!

Deputat Laurenþiu Nistor, preºedinte al Organizaþiei

judeþene Hunedoara a PartiduluiSocial Democrat

Î n Petroºani locuiescmai multe femei

decât bãrbaþi, iarnumãrul rromilor nutrece de 500, fiindaproape egal cu cel algermanilor. Suntprimele statistici oferitedupã recensãmântul deacum 2 ani, care nearatã cã în capitala VãiiJiului locuiesc puþinpeste 33.400 de oameni.

Bãrbaþii din Petroºanisunt mai puþini decâtfemeile, iar pentru cã suntîn inferioritate numericã arputea fi în avantajul lor.Asta spun statisticile, în urma recensãmântuluipopulaþiei ºi al locuinþelor.Oficial, cifrele spun cã bãrbaþii sunt cu vreo 2.000mai puþini, iar mai mult de 2.000 de oameni suntplecaþi la muncã pestehotare. „Potrivit datelor pre-liminare, total persoane careau fost gãsite în locuinþe larecensãmânt: 33.425, dincare 17.447 sunt femei ºi15.978 sunt bãrbaþi.Persoane plecate pentru operioadã mai îndelungatãdin Petroºani sunt 2.372,din care 1.179 sunt bãrbaþi.Populaþia stabilã înPetroºani, deci oameni carestau aici efectiv ºi nu suntplecaþi sunt în numãr de

34.331, iar în jurul acesteicifre se învârt toate celelaltetotaluri”, spune AdrianNeagoe, secretar la Primãriadin Petroºani.

Cei mai mulþi locuitoridin Petroºani vorbesc limbaromânã ºi sunt ortodocºi,dar avem ºi catolici, penti-colstali, ori vorbitori delimba maghiarã, germanã,sau romani. „S-au declaratortodocºi un numãr de28.588 de persoane,romano-catolici 2.473 de

persoane, greco-catolici291, reformaþi 987 ºi ceimai numeroºi de altã religiesunt pensticostalii, care au800 de adepþi, aproape câtreformaþii. De etnie românãs-au declarat 30.926 depersoane, maghiari 2.250,rromã 597 ºi germanã 116ºi mai sunt altele cu cifrefoarte mici. Vorbitori delimbã românã sunt 31.799,maghiari 2.264, romani 52ºi germanã 63”, a maiadãugat Adrian Neagoe.

Tot la Petroºani avem17.358 de locuinþe, pentrucei peste 34.000 delocuitori, iar în proprietateastatului mai sunt doar 703.

Cei mai mulþi locuiesc labloc, dar statisticile cuprivire la dotãrile pe careaceºtia le au în casã nu aufost încã date publicitãþii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

P achetele deCrãciun ºi

Revelion încã se vândbine în Straja, iarcabanierii au anunþatcã nu-ºi modificãpreþurile pentru a aveacât mai mulþi turiºti.

Sezonul de schi ar puteafi deschis mai devreme înStraja anul acesta, dacãpreviziunile meteorologilorse vor adeveri.

arna bate la uºã în ValeaJiului, iar stratul de zãpadãdeja a acoperit pârtiile încele douã staþiuni, Straja ºi Parâng. Cabanierii ºi-aupregãtit ofertele pentru sãrbãtorile de iarnã ºi chiardacã este abia început deoctombrie, deja circa 60 lasutã din locurile de cazaresunt ocupate. Interesul estecrescut pentru staþiunea dinLupeni dat fiind faptul cãpreþurile nu au crescut ºi

nici nu vor creºte, atât lacazare cât ºi pe pârtiile deschi. Astfel, pentru Crãciunoferta cu demipensiune estede 400 de lei pentru treinopþi, sumã în care esteinclusã ºi masa festivã. Înceea ce priveºte oferta deRevelion, preþurile încep dela 795 de lei ºi pânã la1095 de lei. În aceºti banisunt cuprinse patru nopþi de

cazare, pensiune completãºi masa festivã la trecereadintre ani. «Pânã acumavem cam 60 la sutã ocupat ºi pentru perioadaaceasta este bine. Acumcâþiva ani din luna augustavem plin, dar e bine. Autrecut vremurile acelea,când din august era totulocupat. Nici anul acesta nuvom creºte preþurile, totul

rãmâne la fel ºi la cazare,mâncare, instalaþii. Nu aicum sã creºti preþurile dinlipsã de bani. Trebuie ºi sãatragi oamenii ºi Straja aputut atrage turiºtii, înprimul rând, prin preþuri. ªiprin condiþii ºi manifestãrileorganizate dar preþurile ºi

pãrtiile au fost atuurilenoastre. Vor merge ºi instalaþiile, telegondola, euspun cã trebuie sã-i dea drumul, nu are cum sã nu-idea drumul «, a declaratEmil Pãrãu, principalulinvestitor din Straja.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU


Pachetelede sãrbãtori la Straja se vândbine

Mai multe femei decât bãrbaþi, în Petroºani

Documents

CVJ NR. 465, VINERI 4 OCTOMBRIE 2013