CVJ Nr 494, joi 14 noiembrie

Primul an din mandatulde patru (I)

Ce au fãcut aleºiihunedorenilor

în primul an în Parlament

>>> PAGINA A 10-A

Violatorul dinLupeni îºi

aºteaptã pedepasa>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 494

Joi, 14 Noiembrie 2013

Pensionarii ºi împrumuturile

>>> PAGINA A 5-A

Liber pe Defileul Jiului

>>> PAGINA A 13-A

Ruine în loc de piaþã

>>> PAGINA A 11-A

Meserii pe cale de dispariþie

Ana Hidan, singura femeieceasornicar din

Valea Jiului>>> PAGINA A 16-A

Iarna poate sã vinã

Staþiunea Strajaeste pregãtitã

pentru sezonul de schi

>>> PAGINA A 7-A

Mai mulþi tineridin judeþ au

fost descoperiþi ca fiind ºi

ºomeri ºi studenþi,lucru ilegal>>> PAGINA A 6-A

Eroul român de la Petroºanireadus în prezent de

fiica preferatã

D orul de pãrintele pierdut pare a fi mai accentuat atunci când tatãl maieste ºi un erou multiplu decorat de Regele Mihai ºi ulterior de preºedinþi

ai þãrii, când fiecare cicatrice de pe trup este o poveste uluitoare, cu vieþi salvate, cu þarã apãratã cu orice preþ, cu drag ºi dragoste de oameni, de familieºi copii... Fiica preferatã a eroului de la Petroºani, Dumitru Popa, ni-l readuce în prezent pentru a ne reconsidera atitudinea faþã de viaþa ºi pentru a ºti la ce valori ne raportãm. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 8-98-9

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 20132 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 2013 Actualitate 3

L a fineleacestei

luni, bãrbatulcare a violat otânãrã dinLupeni, subameninþareacuþitului, ºi-arputea aflapedeapsa.

Recidivistul dinmunicipiul Lupeni,Greblã IoanAdrian de 34 deani, riscã sã steadupã gratii între 3

ºi 10 ani pentrucã a profitat denaivitatea uneitinere ºi apoi aviolat-o.

Bãrbatul estejudecat laPetroºani ºi lafinele acestei luniºi-ar putea aflapedeapsa.Magistraþii dinValea Jiului au sta-bilit pentru datade 26 noiembrie2013, un termende judecatã dupãdouã amânãri

consecutive, timpîn care pãrþile ºi-au putut pregãtiapãrarea. GreblãIoan Adrian estejudecat în stare dearest preventivpentru cã a violato tânãrã 19 anicare lucra la unbar din Lupeni.

În noaptea de13/14 septembriea.c., ea a fostacostatã deGreblã, acestapropunându-i sã oconducã spre

casã. Dupã ce auajuns pe o aleeîntunecatã, a scosun cuþit ºi aameninþat-o petânãrã. Apoi aforþat-o sã-lurmeze în aparta-mentul unui pri-eten, unde, totsub ameninþareacuþitului, a obligat-o sã con-sume bãuturi alcoo-lice ºi sã-i satisfacãpoftele. Individuleste cunoscut ca opersoanã violentã,care are în spateun cazier bogat ºi a mai fost condamnat în anul 2009 la închisoare, pentru cã aîntreþinut raporturisexuale cu unminor, iar dincauzã cã mameicopilului i-a fostteamã sã se consti-tuie parte civilã, ascãpat doar cu ocondamnare deºase luni.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

La nivelul judeþu-lui Hunedoara suntvacante în spitalepeste 30 de pos-turi.

S pitalulPetroºani,

cele mai multeposturi vacante

La Spitalul deUrgenþã dinPetroºani suntvacante în total 7posturi. Astfel câteun post vacant estepentru specializãrilede anestezie ºi terapie intensivã,neonatologie,oncologie medicalã,radiologie ºi imagis-ticã medicalã ºireabilitare medicalã.Douã posturivacante sunt desti-nate medicilor cuspecilizare medicinãde urgenþã.

De precizat estefaptul cã la Spitalulde Urgenþã dinPetroºani suntvacante cele maimulte posturi, pecând la SpitalulJudeþean deUrgenþã Deva estevacant doar unsingur post.

P atru posturivacante la

LupeniÎn cadrul

Spitalului municipaldin Lupeni suntvacante patru pos-turi. Este vorba deanestezie ºi terapieintensivã, cardiolo-gie, radiologie ºiimagisticã medicalã,ºi reabilitare medi-calã. De precizateste faptul cã la

nivelul Spitaluluimunicipal dinLupeni în decursulanilor au fost aduºimai mulþi medicirezidenþi de diferitespecializãri.

S pitalulVulcan,

5 posturiSpitalul munici-

pal din Vulcan arevacante cinci pos-turi pentru rezi-denþi. Aici suntvacante posturilepe specializãrile dediabet zaharat,nutriþie ºi boli meta-

bolice, medicinã delaborator, medicinãde urgenþã, medicinã internã ºipediatrie.

Candidaþii care s-au înscris pentruunul din celeaproape 30 de pos-turi disponibile înjudeþul Hunedoaravor susþine exame-nul la Timiºoara.

35 de medicirezidenþi din judeþulHunedoara vorsusþine în acest anexamenul de rezi-denþiat.

MonikaMonikaBACIUBACIU

P este doar câtevazile, liberalii din

Petroºani îºi vorcunoaºte liderii aleºi.Zilele acesteaurmeazã sã se stabileascã ºi compo-nenþa numericã aBiroului Politic alPNL Petroºani.

Alegerile din PNLPetroºani vor fi organi-zate în data de 22noiembrie, când se vacunoaºte noul preºedinteales. Din luna martie, decând fostul preºedinteAlin Simota ºi-a înaintatdemisia din funcþie, inter-imatul a fost asigurat deactualul viceprimar alPetroºaniului, DorinaNiþã, creditatã ºi cu celemai multe ºanse la ºefiaorganizaþiei. „Zilele urmã-toare se va stabili struc-tura Biroului, respectivnumãrul de membri ºicâþi vicepreºedinþi vom

avea”, a declarat DorinaNiþã. De asemenea, va fiales ºi un secretar alOrganizaþiei MunicipalePNL Petroºani, precum ºi

un trezorier.Candidaturile se potdepune cu 48 de oreînainte de alegeri.

Ultimele alegeri înPNL Petroºani au fostorganizate în martie2011, iar Alin Simota afost ales preºedinte, fiindºi singurul candidat. Aasigurat, însã, interimatuldin 2009, când a maifost ales în aceastãfuncþie, dar alegerile aufost contestate ºi nu s-amai organizat un alt turde scrutin.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Liberalii din Petroºani intrã înfebra alegerilor

Violatorul din Lupeni îºiaºteaptã pedepasa

Aproape 30 de posturivacante în

spitalele hunedoreneP osturi vacante în spitalele hunedorene. Concursul

de rezidenþiat se va organiza anul acesta pe datade 17 noiembrie, conform calendarului de examene alMinisterul Sãnãtãþii. Ca ºi în anii trecuþi, concursul seva desfãºura, pentru toate domeniile, în ºase centreuniversitare din þarã: Bucureºti, Iaºi, Cluj-Napoca,Tîrgu Mureº, Timiºoara ºi Craiova.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 20134 Actualitate

Î ncã un om devaloare va fi

rãsplãtit în cadrulcampaniei„Premianþii fãrãpremii” pentruceea ce a fãcut ºiface pentruRomânia.

Lucreþia Râmbetea abãtut zilnic drumulcãtre fosta capitalã aDaciei, SarmizegetusaRegia, pentru aîntreþine un vestigiuistoric înscris pe listapatrimoniului mondialUNESCO.

Însumat a ocolitplaneta pe la ecuator odatã ºi jumãtate. Aveþiocazia s-o cunoaºteþi,sã-i spuneþi o vorbãcaldã ºi sã fiþi parte dintre cei care-i vormulþumi oficial printr-odiplomã ºi un buchetde flori venind sâm-bãtã, la ora 11.00, înfaþa statuii lui Decebaldin centrul Devei.

A înconjurat pãmân-tul odatã ºi jumãtate pela Ecuator. Pe jos! Prinploaie sau pe arºiþaverii, prin zãpadã, pânãla genunchi sau prinnoroaiele munþilor, a

plecat zilnic de acasãpentru a-ºi face datoria,fãrã sã aºtepte vreorãsplatã pentru asta.

S-a întâlnit cu toatejivinele pãdurii ºi nu s-atemut de ele. În fiecarezi pleca de acasã ºibatea, cu piciorul 7kilometri pânã la loculei de muncã. Acolocosea iarba, iar undenu putea o smulgea cumâna. Curãþa monu-mentele de muºchi ºiîntreg locul de mizeriilelãsate de turiºti. Amãturat toamnã detoamnã frunzele cãzutepe monumente, într-oluptã inegalã cu vântulcare le aducea înapoi.În spinare avea tot-deauna o straiþã cu pli-ante ºi insigne pe carele oferea turiºtilor sprecumpãrare, fãcând ºi

marketing pentrucetãþile dacice dinmunþii Orãºtiei. Seararevenea acasã, tot pejos ºi tot 7 kilometri,indiferent de vitregiilevremii. De data asta ladeal pe la Feþele Albe.14 kilometri pe zi. 14kilometri pentru o sin-gurã cauzã. De 17 ani.

Acum se pregãteºtede pensionare ºi vinedin când în când acolo.Toþi cei care, acum,îngrijesc locul ei drag, îispun, cu respect, ªEFA.Ascultã de ea ºi îiurmeazã sfaturile caretotdeauna sunt bune.Numai ea ºtie cum tre-buie curãþat drumulpavat, numai ea ºtiecum trebuie cãrate frunzele adunate.

În 16 noiembrie esteZiua Patrimoniului

Mondial UNESCO.Acum este cazul sã neînclinãm în faþa acestuiom simplu, cu un sufletnobil, care a bãtut cupiciorul peste 60.000de kilometri, pentru aîngriji SarmizegetusaRegia. Acum este cazulsã-i arãtãm întregul nostru respect DoamneiMunþilor Orãºtiei,Lucreþia Râmbetea.

Doamna Munþilor Orãºtiei, o nouã “premiantã fãrã premiu”

Despre proiectul„Premianþii fãrãpremii”

E vremea sã facem ceva.A trecut sau ar fi trebuit sã

apunã perioada lui „sã se facã”.Dintr-un singur ºi banal motivpentru cã se face. Societatea amers înainte pânã acum, poateuneori destul de încet faþã decum ne-am fi dorit, ºi merge încontinuare. Proiectul social„Premianþii fãrã premii” se vrea omodestã rãsplatã din partea soci-etãþii pentru valorile noastre, celeautentice.

Probabil vã întrebaþi cine suntaceºti premianþi ºi de ce nu aupremii. Ei sunt oamenii de lângãnoi pe care toþi îi vãd ºi nimeninu-i "ascultã". Tãcuþi ducRomânia mai departe. Ei suntoamenii a cãror muncã este defolos tuturor fãrã ca ei sã fie

cunoscuþi. Ei sunt cei care ne facviaþa mai frumoasã prin muncalor. Artiºti, inventatori,meºteºugari ºi alþii care ne aratãcã frumosul ºi utilul sunt aici,lângã noi. Nu vor premii, nu auprimit, nu ºtiu cã munca lor epreþuitã de ceilalþi ºi de aceea tre-buie sã le spunem asta.

Astfel, proiectul vã invitã sãieºim în stradã, de data asta nupentru a protesta, ci pentru amulþumii necunoscuþilor care,prin munca lor, prin ceea ce fac,prin preocupãrile lor, ne daumotive de mândrie. Propunereaeste ca în fiecare sâmbãtã sã nevedem în centrul Devei, la statuiaecvestrã a lui Decebal. Vom invitade fiecare datã un om valoros,care prin munca lui, strãdaniilelui, face ca România sã existe.Vom merge acolo sã-l cunoaºtem,sã-i mulþumim cã existã ºi sã-istrângem mâna în semn depreþuire ºi respect.

C entrul deFormare

Profesionalã dinPetroºani se numãrãprintre cele 23 de centre din România,care va finaliza unproiect dedicatîmbunãtãþirii activitãþii, dupã modele europene.

Evenimentul va avea locsãptãmâna viitoare, cândva fi verificat ºi impactul.

Timp de 3 ani, Centrulde Formare Profesionalãdin Petroºani, alãturi dealte 23 de centre similare,a participat la un proiecttransnaþional ce vizaîmbunãtãþirea serviciiloroferite.

Proiectul este practic o

Ofertã informativãîmbunãtãþitã pentru centreeficiente, iar parteneri aufost centre din þãrieuropene ce au înregistratprogrese în acest domeniu.

„Sãptãmâna viitoare, îndata de 21 noimebrie,vcom avea diseminareaunui proiect foarte mare,proiect al ANOFMBucureºti, în parteneriat cu

Italia.Acesta a fost dedicat

centrelor de formare pro-fesionalã din Româniapentru îmbunãtãþirea lor.Au avut ca ºi parteneri,laun momentdat ºi spaniolii,iar la diseminare sunt invi-taþi în România ,italienii”,a spus Dorina Uifãlean,ºefa CFP Petroºani.

Obiectivul general alproiectului a fost legat deproiectarea, elaborarea,experimentarea ºi mode-

larea unui pachet inovativde servicii de formare pro-fesionalã, bazat pe limbajulcompetenþelor ºi aliniat larecomandãrile UniuniiEuropene. Proiectul a fostfinanþat prin POSDRU ºi170 de persoane au fostangajate, din totalul celor180 cât au fost luate încalcul. Valoarea acestuiproiect este de 20.329.596 de lei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Final de proiect transnaþional

În acest moment,acciza reprezintã 30%din preþul final la ben-zinã ºi 26% la motor-inã. Astfel, acciza pen-tru benzinã va creºtede la 467 euro/tonãla 557,91 euro/tonã,respectiv de la 359,59euro/1.000 de litri la429,59 euro/1.000de litri, iar statul vaîncasa 810 milioanede lei din aceastãmajorare. Acciza la

motorinã se va majoraºi ea de la 391 deeuro/tonã la 473,85euro/tonã, respectivde la 330,395euro/1.000 de litri la400,395 euro/1.000de litri, iar aceastãmãsurã va aduce labuget 1,867 miliardede lei. La acestea, seva adãuga o accizãsuplimentarã de 7eurocenþi pentrufiecare litru de carbu-

rant, pentru a strângebani care sã fie folosiþiîn proiecte de infra-structurã rutierã.Totodatã, de anulviitor, accizele în leivor fi calculate diferitîn situaþia în care cur-sul de schimb dinprima zi lucrãtoare alunii octombrie dinanul precedent va fimai mic decât în anulanterior. În acest caz,valoarea cursului deschimb din prima zilucrãtoare dinoctombrie se va actu-

aliza cu media anualãa indicelui preþurilor

de consum, calculatãîn luna septembrie dinanul precedent ºicomunicatã oficial deInstitutul Naþional deStatisticã pânã la datade 15 octombrie.

Guvernul estimeazã cãmodificarea moduluide calcul a accizelor înlei va aduce la bugetîncasãri de 1,107 mil-iarde de lei.


Mircea NISTOR

“Mulþi dintre ei aupensii foarte mici aºacã se bucurã ºi pentruo sutã de lei.

Ce-i drept, sunt ºialþii care contracteazã

împrumuturi de câtevamii de lei dar aceºtiasunt foarte puþini. Îngeneral, în aceastãperioadã, mareamajoritate a celor carese împrumutã de lanoi au nevoie de bani

pentru a avea pemasã mãcar câtevadin produseletradiþionale deCrãciun.

Ne-am mirat ºi noicã deja au venit atâtde mulþi oameni sã se

împrumute dar, proba-bil, vor sã fie siguri cãvor avea bani în lunadecembrie”, au pre-cizat reprezentanþiiAsociaþieiPensionarilor dinValea Jiului.

În prezent, CAR-ulde la AsociaþiaPensionarilor are circa5.000 de cotizanþi, încondiþiile în carenumãrul total al membrilor asociaþieieste de aproximativ8.700. Din pãcate, în2013 numãrul acesto-ra s-a redus cu peste600, în urma dece-selor înregistrate.

Pentru anul 2014valoarea punctului depensie se majoreazãcu 3,75% (respectiv3,33% - inflaþia ºi0,42% - 50% dincreºterea realã acîºtigului salarial mediubrut) indicatorii fiindcei realizaþi pe anul2012. De asemenea,valoarea punctului de

pensie va creºte înanul 2014 de la762,1 lei la 790,7 lei.

Pe ansamblu, con-form datelor opera-tive, execuþia bugetuluigeneral consolidat înanul 2012 s-a încheiatcu un deficit cash de14,8 miliarde lei,respectiv 2,5% dinPIB, faþã de un

deficit anual prevãzutde 13,7 miliarde lei.

Procesul de consoli-dare fiscalã a continu-at în anul 2012,deficitul bugetar dimin-uîndu-se cu peste 38%faþã de 2011, de la4,3% din PIB la 2,5%.

Comparativ anulanterior, cheltuielilebugetului general con-

solidat au înregistrat ocreºtere nominalã de1% în condiþiile încare ponderea acesto-ra în PIB s-a diminuatcu 1,6pp.

În anul 2012, s-auînregistrat diminuãriale cheltuielilorbugetare faþã de anulprecedent în cazulcheltuielilor cu sub-venþiile cu 4,4%, chel-tuielilor cu asistentasocialã cu 1,4%, dar ºiîn cazul celor aferenteprogramelor cufinanþare rambursabilãcu 23,6%.

Cheltuielile de per-sonal ale bugetuluigeneral consolidat, înanul 2012, au crescut

cu 6,2% faþã de anulprecedent, ca urmarea reîntregirii salariilorîn sectorul bugetar cu8% începînd cu lunaiulie, precum ºiacordãrii unor drepturisalariale în urma unorhotãrîri judecãtoreºti.

În anul 2012 s-aumenþinut restricþiile cuprivire la angajãriledin sistemul bugetar,precum ºi cele cuprivire la acordareaanumitor sporuri per-sonalului bugetar.

Cheltuielile cubunuri ºi servicii auînregistrat o creºterenominalã de 8,4%faþã de anul prece-dent, iar ca pondere

în PIB au crescut cu0,2. Creºterile au fostînregistrate, în princi-pal, la administraþiilelocale, precum ºi lafondul naþional desãnãtate, ca urmare aplãþilor fãcute pentruservicii medicale ºimedicamente.

Cheltuielile cudobînzile au înregistrato creºtere cu 20,6%faþã de anul prece-dent, ca rezultat almajorãrii deficitelorbugetare acumulatedin anii precedenþi ºiangajãrii împrumu-turilor pentruacoperirea acestora,înregistrîndu-se astfelun efort suplimentarîn ceea ce priveºteplata ratelor de capitalºi a dobînzilor.

Pensionarii ºi împrumuturile

D eºi pânã la debutul sãrbãtorilor de iarnã au mairãmas câteva sãptãmâni bune, bunicii din Valea

Jiului au început sã solicite deja împrumuturi de laCAR-ul Asociaþiei Pensionarilor. Pentru a avea ce punepe masa de Crãciun, mulþi dintre vârstnici ajung sãsolicite împrumuturi minuscule, de doar 100 de lei.Asta, în condiþiile în care unii dintre ei au pensii dedoar 3 – 400 de lei.

Accizele pentru carburanþi vor creºte cu 20%,de la 1 ianuarie 2014

A ccizele la benzinã se vor majo-ra cu 19,6%, iar cele pentru

motorinã vor fi mai mari cu 20,9%de la 1 ianuarie 2014, potrivitRaportului privind situaþia macro-economicã pe anul 2014 publicat,miercuri, pe site-ul MinisteruluiFinanþelor Publice.

Cheltuielile destinate investiþiilor ºi valoarea punctuluide pensie vor creºte în 2014

Î n anul 2014 cheltuielile destinate investitiillorreprezintã 39,7 miliarde lei, cu 3,5 miliarde mai

mult ca în anul 2013, reprezentînd 6% în PIB ºi o pon-dere în total cheltuieli bugetare de 17,2 % mai mult cu0,9 puncte procentuale mai mult ca în anul 2013, searatã în Raportul privind situaþia macroeconomicã pe2014 ºi perspectiva acesteia pe anii 2015-2017, publicatmiercuri de Finanþe.

ReprezentanþiiAgenþiei de Ocupare aForþei de MuncaHunedoara audescoperit mai mulþitineri absolvenþi deliceu care iau ºomaj,dar merg ºi la facultateîn acelaºi timp.

“La acest momentau fost descoperite înjur de 20 de per-soane. Sigur, cerce-tarea continua ºi vomîncerca sã le ceremacte doveditoare chiardacã ei se prezintã lavizã, dar sunt studenþi.Ar fi bine sã înþeleagãcã aceste cercetãri sefac nu doar de noi, ciau fost fãcute ºi lanivelul Curþii deConturi, de incompati-bilitate cu indemnizaþiade ºomaj ”, a declaratVasile Iorgovan, director executiv

A.J.O.F.M.Hunedoara.

Din pãcate, acestepersoane nu sunt uºorde depistat. Problemacu care se confruntaautoritãþile este aceeacã nu exista o bazã dedate unde sã poatãgãsi aceste persoanecare înºealã statul.“Avînd în vedere cãnu exista o bazã dedate unitara la nivelnaþional prin care sãdepistãm aceste

incompatibilitãþi, estefoarte greu. Suntpeste 100 de unitãþide învãþãmînt superi-or, iar noi trebuie sãintrãm în baza lor dedate ºi sã verificãmdacã persoanele careau acesat indemnizaþiade ºomaj, sunt ºi stu-denþi ºi astfel incom-patibili ”, a mai afir-mat Vasile Iorgovan.

Cei care au fostprinºi cã aveau atît

calitatea de student,cît ºi cea de ºomer ºi-au retras dosarelede la AJOFM. Peste1700 de absolvenþi deliceu s-au înscris laºomaj dupã cele douãsesiuni ale bacalau-reatului din acest an.Circa 820 dintreaceºtia mai iau ºiacum indemnizaþie de ºomaj.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE


A proape jumãtate dintre ºomerii care

au cãutat sã se califice îndiferite meserii, s-auangajat. Este un bilanþ alCentrului de Calificare ºiFormare Profesionalã, singurul din Valea Jiului,iar cifrele statistice suntconsiderate un record.

Peste 500 de oameni s-aucalificat în diverse meseriicerute pe piaþa muncii, pentru a-ºi gãsi un nou job.Sunt oameni care s-au disponi-bilizat ºi au ajuns ºomeri, oricare nu au apucat sã lucrezevreodatã, dar care au ales sãfacã ceva pentru a intra pepiaþa muncii. ResponsabiliiCentrului de FormareProfesionalã spun cã statistic, bilanþul este unulpozitiv, dacã îl comparãm cuceea ce am avut în anii trecuþi.„AJOFM, prin Centrul deFormare Profesionalã dinPetroºani, a reuºit în 2013, sãorganizeze un numãr de 513persoane, care au fost prinsela cursurile de formare profe-

sionalã. Eu spun cã este ofoarte mare pondere a acestorºomeri, care au venit spre noi,fiindcã de 4 ani încoace, noinu am mai avut acest numãrde persoane care sã se înscrieaici. Asta înseamnã cã oameniiîºi doresc sã facã ceva, sã îºischimbe meseria pe care o auacum ºi vor sã se ºi anga-jazeze. Putem spune cã dinaceste persoane, peste 280 ºi-au gãsit loc de muncã, ceeace pentru noi este un rezultatfoarte bun”, a declarat DorinaUifãlean, ºeful Centrului deFormare ProfesionalãPetroºani.

Cei mai mulþi ºomeri au

optat pentru ceea ce s-a cerutpe piaþa muncii, iar prepon-derent s-au orientat, mai alesbãrbaþii, spre construcþii, întimp ce femeile, spre croitorie.„Noi am organizat cursuri întoate domeniile de activitate,atât în industria alimentarã,textilã dar ºi în construcþii ºiservicii. Ponderea cea maimare a angajãrilor, însã, a fostpe construcþii”, a mai adãugatDorina Uifãlean.

La bursele organizate lunarde agenþiile locale din ValeaJiului, ºomerii sunt îndrumaþispre astfel de cursuri de califi-care. Asta pentru cã de fiecaredatã, angajatorii constatã cãºomerii nu au calificãri.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Fotbaliºti “olimpici”F aza localã a Olimpiadei Naþionale

a Sportului ªcolar a debutat ºi înValea Jiului. Astãzi, în cadrul acþiuniiau participat la o competiþie de fotbal 6echipe reprezentând ºcoli generale dinPetroºani ºi Petrila.

Mini-campionatul a fost gãzduit de cãtre salade sport a ªcolii Generale “Avram Stanca” dinPetroºani. “Sperãm sã ajungem cât mai sus,dacã se poate pânã la faza naþionalã. Speracest lucru cu atât mai mult cu cât noi, cei de la“Avram Stanca”, avem ºi o clasã specialã defotbal”, a declarat organizatorul CosminKanduth, profesor în cadrul unitãþii ºcolare dinPetroºani. Echipa care a câºtigat faza localãorganizatã în Petroºani va participa la fazajudeþeanã programatã a se derula laHunedoara.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Mai mulþi tineri din judeþ au fost descoperiþica fiind ºi ºomeri ºi studenþi, lucru ilegal

Mai mulþi absolvenþi de liceu dinjudeþ s-au înscris în evidente

pentru somaj, dar în acelaºi timpurmeazã ºi cursurile unei facultãþi,lucru care este ilegal. Din pãcate, nutoþi cei care încalcã astfel legea pot fidepistaþi, pentru cã nu existã nici-unde o bazã de date care sã conþinãinformaþii despre situaþia tinerilordupã absolvire.

Jumãtate din cursanþi, angajaþi


S taþiunea Strajaeste pregãtitã sã

primeascã turitºii, iarpentru sezonul de iarnãcare se apropie, iubitoriide schi vor avea celemai bune condiþii, dupãcum dpã asigurãrimunicipalitatea.

Edilii din Lupeni s-auîntâlnit cu investitorii în turism din Straja, aºa încâtsezonul de iarnã sã fiepregãtit ca la carte.

“Chiar astãzi am avut odiscuþie cu investitorii, cuconstructorii, aºa încât sãdeschidem sezonul în celemai bune condiþii. La oraactualã, Staþiuena Strajaeste pregãtitã sã primeascãturiºtii”, a declarat primarulmunicipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã.

ªi, chiar dacã în ultimaperioadã alocaþiile bugetareau venit cu pipeta, în Strajase lucreazã la dezvoltareadomeniului schiabil, unproiect menit sã dezvoltestaþiunea. “Lucrãrile conti-nuã în Straja, iar acest luxcru se datoreazã, înaintede toate, unei înþelegeri cuconstructorul, care încã nemai pãsuieºte”, a mai spusCornel Resmeriþã.

Pentru domeniul schiabildin Straja, primãria Lupenispune cã are de încasataproape 50 de milioane delei de la Guvern, bani pecare trebuie sã îi achitefirmelor intrate în asocierecare au executat lucrãri ºicare continuã proiectul,chiar dacã doar pe ofinanþare ipoteticã. Acum sebat ultimele scânduri lapasarela de 60 de metriamenajatã în zona deîntoarcere a telegondolei,pe sub care trece pârtia, aºacã se poate spune cã ºiaceastã lucrare este finalizatã.

Staþiunea Straja estecuprinsã într-un amplu pro-gram de dezvoltare, care a

început cu amenajareatelegondolei care duce, îndoar 8 minute turiºtii de lapoalele masivului direct înstaþiune. Are o lungime de2,5 kilometri, are 46 decabine a 8 locuri, ceea ceface diferenþa cu Parângul,

de exemplu. Proiectul învaloare de 45 de milioanede euro, fãrã TVA, estemult mai complex, dar dinpãcate finanþarea nu a maifost asiguratã în ritmsusþinut.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

E levii români s-auaflat ieri în grevã

japonezã. Acþiunea deprotest nu s-a derulat,însã, ºi în unitãþileºcolare din ValeaJiului.

Dupã cum au precizatliderii sindicaliºtilor din zonãacþiunea a fost organizatãde cãtre o altã formaþiunesindicalã, mai exact decãtre Consiliul Naþional alElevilor ºi nu de cãtre“Spiru Haret”.

“Din câte ºtiu, la noi înValea Jiului, nu au existatacþiuni de protest de tipulgrevã japonezã. Noi nu amorganizat nimic, þinândcont ºi de faptul cã neaflãm în pline negocieri cureprezentanþii MinisteruluiEducaþiei. Principala noas-trã doleanþã este legatã dereacordarea sporului deValea Jiului. Pânã cândvedem cum se va rezolvaaceastã solicitare nu vomorganiza acþiuni deprotest”, a precizat VasileFãgaº, lider sindical “Spiru

Haret” Valea Jiului. În data de 13 noiembrie,

în restul þãrii, elevii au venitla cursuri cu banderole albeîn semn de protest faþã desubfinanþarea sistemuluieducaþional. Pe aceastãcale, Consiliul Naþional alElevilor a dorit sã tragã unsemnal de alarmã în privin-þa slabei finanþãri ºi a solicitat Guvernului alo-carea a 6% din PIB pentrueducaþie precum ºi dotareacorespunzãtoare a unitãþilordin învãþãmânt. În plus,reprezentanþii elevilordoresc ºi o majorare a alo-caþiilor, þinând cont de fap-tul cã din 2009 acestea nuau mai crescut. Asta, încondiþiile în care în statelecomponente ale UniuniiEuropene media alocaþiiloreste de 210 euro, compa-rativ cu aproximativ 10, înRomânia, la ora actualã.


Revelionulpensionarilor,ediþia a 7-a

Î n acest an,Primãria ºi

Consiliul Local almunicipiului Petroºanivor organiza pentru a7-a oarã “Revelionulpensionarilor”, la finelelunii decembrie.

În total, la manifestaresunt aºteptaþi sã participecirca 1.500 de vârstnici,fiecare dintre aceºtiaurmând a con-tribui cu suma de15 lei, reprezen-tând o parte dinvaloarea meniu-lui. “Primãria vaachita restul de65 de lei dinpreþul meniului.

Datoritã numãrului mare departicipanþi, evenimentul seva desfãºura pe parcursul amai multor zile, în maimulte restaurante. Cei carepot participa la acest eveni-ment sunt persoane pen-sionate, precum ºi soþiilesau soþii acestora, chiardacã nu au calitatea depensionari”, au precizatreprezentanþii primãriei dinPetroºani.

Pentru organizareaRevelionului dedicat per-soanelor în vârstã consilieriilocali din Petroºani auaprobat alocarea sumei de100.000 de lei.


Iarna poate sã vinã

Staþiunea Straja eeeessss tttteeee pppprrrreeeeggggããããtttt iiii ttttãããã ppppeeeennnnttttrrrruuuu sssseeeezzzzoooonnnnuuuullll ddddeeee sssscccchhhhiiii

Fãrã grevã “ºcolãreascã” în Vale

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Un preot, tatãl uneiartiste, spunea desprecopiii sãi cã sunt dintreacei copii care fac cinste pãrinþilor ºi leîmbogãþeºte onoarea...Un asfel de copil pare afi Violeta Burlec - fiicavenitã pe lume ”dingreºealã” odatã cusoara sa geamãnã –,unul din cei 5 copii ai veteranului multipludecorat pentru fapte derãzboi, Dumitru Popa.

Violeta vorbea mereudespre tatãl ei, purta îngeantã documentelecare atestau eroismulunui om simplu, nãscutla Livezeni, într-o fami-lie cu cinci copii, într-ocasã ”exact unde se aflãacum porþile CubuluiJiul Petroºani”, dar carepentru ea este un omuriaº care poate fimodel pentru societate,pentru þarã...

A fost preferata

tatãlui, pentru feluldirect în care îºi expri-ma opiniile, dar maiales pentru felul în careºtia sã combatã uneledecizii intransingete aletatãlui în ce privesc libertãþile ºi atitudineaunei tinere fiice. Am insistat sã ne spunãpovestea unui erou...

D at dispãrut în rãzboi ºi

drumul cãtre casã de patru luni ºijumãtate

Dumitru Popa a fostrecrutat pentru front înmomente când eramare nevoie de ostaºi încel de al doilea rãzboimondial, încât nici nu s-a þinut cont cã aveaplatfus. A fost aruncatîn linia întâi, unde soldaþii români luptaucu vestitele puºti cubaionetã în timp ce

adversarul era dotat cuautomate. A prins douãcampanii de rãzboi,Ardeal-Ungaria ºi Ceho-Slovacia aºa cum esteconsemnat în Brevetulde decorare acordat ãnnumele Regelui Mihai.

”A ajuns în munþiiTatra, în 1944. Au fostbãtãlii mari... La unmoment dat, din bata-lionul tatãlui meu aurãmas doar 5 soldaþipentru cã fuseserã prinºiîntr-o zonã îngustã, gentrecãtoare. Cei cinci auluptat cu disperare ºi aurãmas doar trei.Comandatul de plutonle-a stat alãturi ºi l-a unmoment dat a fostacoperit de pãmânt dincauza unei explozii.Tata spunea cã atuncicând l-au scos aveapãrul alb, a albit pe locla cei 27 ani ai sãi. Ceitrei scãpaþi de masacru,printre care ºi tatãlmeu, au fost luaþi pri-zonieri ºi nu s-a maiºtiut nimic de ei timp de

6 luni. Au fost eliberaþidin lagãr ºi au venitacasã pe jos. Drumul lorcãtre casã a durat patruluni ºi jumãtate. Erauplini de pãduchi, bol-navi... Au povestit cumsãpau tranºee ºi eraunevoiþi sã stea în apaadunatã de la ploi, apãcare le ajungea mai susde brâu.

P entru astrãpunge

hotarul, ungurii i-au ademenit cufemei ºi bãuturã

Tata a avut ºipicioarele degerate. Afost dus la un spital decampanie. Singurasoluþie pentru a-l salvaera sã-i taie picioarele.Fiind subofiþer era dotatcu pistol... Din dispera-re, a ameninþat doctorulcu pistolul spunându-icã-l omoarã dacã îi taiepicioarele. Aºa a scãpatîntreg, pentru cã ºi-arevenit încet, atât cât se

putea.Ulterior a fost

grãnicer, la Arad, cândungurii erau în tabãraadversã. ªi pentru aputea strãpunge graniþa,ungurii i-au ademenit cufemei ºi bãuturã ºtiindu-se cã pe vreme derãzboi oamenii aflaþimultã vreme pe frontcedeazã. Aºa a fost.Vreo 3-4 nu erau aºaameþiþi de bãutura oferitã, ºi s-a încins oluptã disperatã corp lacorp, din care tata aieºit cu un braþ sfâºiat ºicu o ranã de baionetã în

spate, dar au reuºit ainoºtri sã-i respingã peunguri” – povesteºteVioleta Burlec, fiicaeroului.

Ca urmare a acestorfapte ºi multe aseme-nea, în cei patru ani derãzboi, Dumitru Popa afost decorat de RegeleMihai pentru fapte derãzboi cu VirtuteaMilitarã, apoi mai târziu,ca o recunoaºtere ameritelor sale, prinDecret prezidenþial, i s-aacordat 1996 ”CruceaComemorativã” a celuide al doilea rãzboi mon-dial, decret semnat depreºedintele RomânieiIon Iliescu. DumitruPopa a fost recunoscutºi de concetãþenii sãi cafiind un om de marevaloare ºi în 1995 i s-aconferit titlul deCetãþean de Onoare almunicipiului Petroºani.

M onitorizaþide securi-

tate ºi descinderiprin geamurilecasei

Viaþa bãrbatului erounu a fost una tocmailinã dincolo de rãzboi.Când a fost luat pri-zonier, în þarã a fostdeclarat dispãrut, probabil mort avându-seîn vedere masacrul dinmunþii Tatra, soþia sa l-a pãrãsit... A douasoþie a murit însãrci-natã. Durerea de atunci

i-a unit într-atât pe soþºi socrii încât au rãmas”în familie” toatã viaþa.A treia soþie a fost cunoroc. Au avut cincicopii.

Dupã rãzboi, DumitruPopa a ºef al DCA,apoi a fost topograf ºidesenator tehnic laInstitutul de Cercetare ºiProiectare Minierã, afost coleg cu Poniczky,Zamfirescu, Miclea,Fleþan ºi cu mulþi alþioameni de calitate. Aieºit la pensie pe caz deboalã. Rãzboiul a lãsat

amprente dureroase. Aavut parte de o pensiede mizerie.

”În 1977, când tata aieºit la pensie mama s-aangajat ca femeie deserviciu, erau cincicopii, iar veniturile insuficiente. Mama ºtiacojocãrie de la buniculdin Novaci. A învãþat ºitata de la ea. Toþimomârlanii din împre-jurimi veneau la noipentru a le facecojoace. Dar au existatprobleme mari cu secu-ritatea ºi miliþia pentrucã nu aveai voie sã faciaºa ceva. Aveam unvecinin, Ghiþulescu, carene pâra mereu. Au fost

zecide percheziþii ºi în miezde noapte... Când aufãcut casa, tata tencuiape dinãuntru, ºi acelaºivecin a spus autoritãþilorcã avem oameni lalucru. Miliþia nu a mai

intrat pe uºã, ci directprin geamul caseispãrgând ºi distrugând,cu gând cã ne prindasupra faptului. Am fostmereu sub supraveghe-rea securitãþii. Atuncimama s-a angajatfemeie de serviciu, deunde a ieºit la pensie cuvreo 350 lei plus venitulca soþie de veteran derãzboi” – spune fiicaeroului de rãzboi.

”L ãsaþi-mã sã mor”

Ca tatã ºi soþ era untip extrem de echilibrat,chiar prea liniºtit pentruun tatã cãruia i s-aunãscut la 47 de ani cele

douãgemene. ”Când s-a nãs-cut primul copil în fami-lia mea, tata avea 33 deani. Noi gemenele, amvenit pe lume, cum s-arspune, din greºealã.

În acea perioadã, seºtie, avorturile nu eraupermise, ºi tata ahotãrât cã nu va puneîn pericol pe ceilalþi fraþiai mei ºi pe mama. Nua vrut sã riºte mamadeloc. A fost genul detatã care ºi-a þinut copiiiaproape toatã viaþa. Înorice problemã a fraþilormei ºi a mea, tata neajuta sã luãm decizii, nesprijinea la greu, iar sãr-bãtorile erau momentelecele mai frumoase.Avea preteþia ca toti ceicinci copii, plus cei ºasenepoþi sã ne reunim...Iubea natura ºi drumeþi-ile. Îmi amintesc cã ne-adus o datã cu calul pânãsus, în Arsuri. Ce îmiamintesc este faptul cãpãrinþii mei nu s-au cer-tat niciodatã, în casanoastrã exista o contin-uã armonie. Poate aufãcut-o, dar niciodatã înfaþa noastrã. Tata erachemat ºi sã mediezeprobleme ale vecinilor,neînþelegeri între soþi ºifraþi. Era un omextrem de onest,care ura minciu-na ºi erarespectat” –spuneVioletaBurlec.

DumitruPopa, eroulnostru de laPetroºani, apãrãsit acestãlume cu toatãvoinþa pentru cãnu suporta

umilinþa bolii, neputinþade a se ãngriji ºi de a sedeplasa singur. La 89de ani, a cãzut la pat.Nu se mai putea ridi-ca... ”Doar de douã oril-am schimbat eu ºi soramea. I-a fost o ruºinecumplitã... Atunci ne-aspus, aproape implorân-du-ne - Lãsaþi-mã sãmor”- spune cu lacrimiîn ochi fiica preferatã aeroului, Violeta.

În sufletul Violeteirãmâne un tatã care nuva pieri niciodatã. Nu vapieri nici pentru noi,ceilalþi, de aici ºi de ori-unde din þarã, pentru cãDumitru Popa a scris cusânge acea istorie fru-moasã cu onoare, dem-nitate ºi vitejie, istoriecare ne face mândri cãsuntem români. ªi suntmulþi cei care-i seamãnãeroului de la Petroºani,doar cã trebuie aduºi înprezent din când încând pentru a ne facesã ne reconsiderãm ati-tudinea faþã de viaþa ºipentru a ºti la ce valorine raportãm.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

D orul de pãrintele pierdut pare afi mai accentuat atunci când

tatãl mai este ºi un erou multiplu decorat de Regele Mihai ºi ulterior de preºedinþi ai þãrii, când fiecare cicatrice de pe trup este o povesteuluitoare, cu vieþi salvate, cu þarãapãratã cu orice preþ, cu drag ºidragoste de oameni, de familie ºicopii... Fiica preferatã a eroului de laPetroºani, Dumitru Popa, ni-l readuceîn prezent pentru a ne reconsidera atitudinea faþã de viaþa ºi pentru a ºti la ce valori ne raportãm.

”Cine are pãrinþi, pe pãmânt nu în gândMai aude ºi-n somn ochii lumii plângândCã am fost, cã n-am fost, ori cã suntem cuminþi,Astãzi îmbãtrânind ne e dor de pãrinþi”...

Eroul român de la Petroºani readus în prezent de fiica preferatã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 20138 Actualitate Actualitate 9

Un preot, tatãl uneiartiste, spunea desprecopiii sãi cã sunt dintreacei copii care fac cinste pãrinþilor ºi leîmbogãþeºte onoarea...Un asfel de copil pare afi Violeta Burlec - fiicavenitã pe lume ”dingreºealã” odatã cusoara sa geamãnã –,unul din cei 5 copii ai veteranului multipludecorat pentru fapte derãzboi, Dumitru Popa.

Violeta vorbea mereudespre tatãl ei, purta îngeantã documentelecare atestau eroismulunui om simplu, nãscutla Livezeni, într-o fami-lie cu cinci copii, într-ocasã ”exact unde se aflãacum porþile CubuluiJiul Petroºani”, dar carepentru ea este un omuriaº care poate fimodel pentru societate,pentru þarã...

A fost preferata

tatãlui, pentru feluldirect în care îºi expri-ma opiniile, dar maiales pentru felul în careºtia sã combatã uneledecizii intransingete aletatãlui în ce privesc libertãþile ºi atitudineaunei tinere fiice. Am insistat sã ne spunãpovestea unui erou...

D at dispãrut în rãzboi ºi

drumul cãtre casã de patru luni ºijumãtate

Dumitru Popa a fostrecrutat pentru front înmomente când eramare nevoie de ostaºi încel de al doilea rãzboimondial, încât nici nu s-a þinut cont cã aveaplatfus. A fost aruncatîn linia întâi, unde soldaþii români luptaucu vestitele puºti cubaionetã în timp ce

adversarul era dotat cuautomate. A prins douãcampanii de rãzboi,Ardeal-Ungaria ºi Ceho-Slovacia aºa cum esteconsemnat în Brevetulde decorare acordat ãnnumele Regelui Mihai.

”A ajuns în munþiiTatra, în 1944. Au fostbãtãlii mari... La unmoment dat, din bata-lionul tatãlui meu aurãmas doar 5 soldaþipentru cã fuseserã prinºiîntr-o zonã îngustã, gentrecãtoare. Cei cinci auluptat cu disperare ºi aurãmas doar trei.Comandatul de plutonle-a stat alãturi ºi l-a unmoment dat a fostacoperit de pãmânt dincauza unei explozii.Tata spunea cã atuncicând l-au scos aveapãrul alb, a albit pe locla cei 27 ani ai sãi. Ceitrei scãpaþi de masacru,printre care ºi tatãlmeu, au fost luaþi pri-zonieri ºi nu s-a maiºtiut nimic de ei timp de

6 luni. Au fost eliberaþidin lagãr ºi au venitacasã pe jos. Drumul lorcãtre casã a durat patruluni ºi jumãtate. Erauplini de pãduchi, bol-navi... Au povestit cumsãpau tranºee ºi eraunevoiþi sã stea în apaadunatã de la ploi, apãcare le ajungea mai susde brâu.

P entru astrãpunge

hotarul, ungurii i-au ademenit cufemei ºi bãuturã

Tata a avut ºipicioarele degerate. Afost dus la un spital decampanie. Singurasoluþie pentru a-l salvaera sã-i taie picioarele.Fiind subofiþer era dotatcu pistol... Din dispera-re, a ameninþat doctorulcu pistolul spunându-icã-l omoarã dacã îi taiepicioarele. Aºa a scãpatîntreg, pentru cã ºi-arevenit încet, atât cât se

putea.Ulterior a fost

grãnicer, la Arad, cândungurii erau în tabãraadversã. ªi pentru aputea strãpunge graniþa,ungurii i-au ademenit cufemei ºi bãuturã ºtiindu-se cã pe vreme derãzboi oamenii aflaþimultã vreme pe frontcedeazã. Aºa a fost.Vreo 3-4 nu erau aºaameþiþi de bãutura oferitã, ºi s-a încins oluptã disperatã corp lacorp, din care tata aieºit cu un braþ sfâºiat ºicu o ranã de baionetã în

spate, dar au reuºit ainoºtri sã-i respingã peunguri” – povesteºteVioleta Burlec, fiicaeroului.

Ca urmare a acestorfapte ºi multe aseme-nea, în cei patru ani derãzboi, Dumitru Popa afost decorat de RegeleMihai pentru fapte derãzboi cu VirtuteaMilitarã, apoi mai târziu,ca o recunoaºtere ameritelor sale, prinDecret prezidenþial, i s-aacordat 1996 ”CruceaComemorativã” a celuide al doilea rãzboi mon-dial, decret semnat depreºedintele RomânieiIon Iliescu. DumitruPopa a fost recunoscutºi de concetãþenii sãi cafiind un om de marevaloare ºi în 1995 i s-aconferit titlul deCetãþean de Onoare almunicipiului Petroºani.

M onitorizaþide securi-

tate ºi descinderiprin geamurilecasei

Viaþa bãrbatului erounu a fost una tocmailinã dincolo de rãzboi.Când a fost luat pri-zonier, în þarã a fostdeclarat dispãrut, probabil mort avându-seîn vedere masacrul dinmunþii Tatra, soþia sa l-a pãrãsit... A douasoþie a murit însãrci-natã. Durerea de atunci

i-a unit într-atât pe soþºi socrii încât au rãmas”în familie” toatã viaþa.A treia soþie a fost cunoroc. Au avut cincicopii.

Dupã rãzboi, DumitruPopa a ºef al DCA,apoi a fost topograf ºidesenator tehnic laInstitutul de Cercetare ºiProiectare Minierã, afost coleg cu Poniczky,Zamfirescu, Miclea,Fleþan ºi cu mulþi alþioameni de calitate. Aieºit la pensie pe caz deboalã. Rãzboiul a lãsat

amprente dureroase. Aavut parte de o pensiede mizerie.

”În 1977, când tata aieºit la pensie mama s-aangajat ca femeie deserviciu, erau cincicopii, iar veniturile insuficiente. Mama ºtiacojocãrie de la buniculdin Novaci. A învãþat ºitata de la ea. Toþimomârlanii din împre-jurimi veneau la noipentru a le facecojoace. Dar au existatprobleme mari cu secu-ritatea ºi miliþia pentrucã nu aveai voie sã faciaºa ceva. Aveam unvecinin, Ghiþulescu, carene pâra mereu. Au fost

zecide percheziþii ºi în miezde noapte... Când aufãcut casa, tata tencuiape dinãuntru, ºi acelaºivecin a spus autoritãþilorcã avem oameni lalucru. Miliþia nu a mai

intrat pe uºã, ci directprin geamul caseispãrgând ºi distrugând,cu gând cã ne prindasupra faptului. Am fostmereu sub supraveghe-rea securitãþii. Atuncimama s-a angajatfemeie de serviciu, deunde a ieºit la pensie cuvreo 350 lei plus venitulca soþie de veteran derãzboi” – spune fiicaeroului de rãzboi.

”L ãsaþi-mã sã mor”

Ca tatã ºi soþ era untip extrem de echilibrat,chiar prea liniºtit pentruun tatã cãruia i s-aunãscut la 47 de ani cele

douãgemene. ”Când s-a nãs-cut primul copil în fami-lia mea, tata avea 33 deani. Noi gemenele, amvenit pe lume, cum s-arspune, din greºealã.

În acea perioadã, seºtie, avorturile nu eraupermise, ºi tata ahotãrât cã nu va puneîn pericol pe ceilalþi fraþiai mei ºi pe mama. Nua vrut sã riºte mamadeloc. A fost genul detatã care ºi-a þinut copiiiaproape toatã viaþa. Înorice problemã a fraþilormei ºi a mea, tata neajuta sã luãm decizii, nesprijinea la greu, iar sãr-bãtorile erau momentelecele mai frumoase.Avea preteþia ca toti ceicinci copii, plus cei ºasenepoþi sã ne reunim...Iubea natura ºi drumeþi-ile. Îmi amintesc cã ne-adus o datã cu calul pânãsus, în Arsuri. Ce îmiamintesc este faptul cãpãrinþii mei nu s-au cer-tat niciodatã, în casanoastrã exista o contin-uã armonie. Poate aufãcut-o, dar niciodatã înfaþa noastrã. Tata erachemat ºi sã mediezeprobleme ale vecinilor,neînþelegeri între soþi ºifraþi. Era un omextrem de onest,care ura minciu-na ºi erarespectat” –spuneVioletaBurlec.

DumitruPopa, eroulnostru de laPetroºani, apãrãsit acestãlume cu toatãvoinþa pentru cãnu suporta

umilinþa bolii, neputinþade a se ãngriji ºi de a sedeplasa singur. La 89de ani, a cãzut la pat.Nu se mai putea ridi-ca... ”Doar de douã oril-am schimbat eu ºi soramea. I-a fost o ruºinecumplitã... Atunci ne-aspus, aproape implorân-du-ne - Lãsaþi-mã sãmor”- spune cu lacrimiîn ochi fiica preferatã aeroului, Violeta.

În sufletul Violeteirãmâne un tatã care nuva pieri niciodatã. Nu vapieri nici pentru noi,ceilalþi, de aici ºi de ori-unde din þarã, pentru cãDumitru Popa a scris cusânge acea istorie fru-moasã cu onoare, dem-nitate ºi vitejie, istoriecare ne face mândri cãsuntem români. ªi suntmulþi cei care-i seamãnãeroului de la Petroºani,doar cã trebuie aduºi înprezent din când încând pentru a ne facesã ne reconsiderãm ati-tudinea faþã de viaþa ºipentru a ºti la ce valorine raportãm.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

D orul de pãrintele pierdut pare afi mai accentuat atunci când

tatãl mai este ºi un erou multiplu decorat de Regele Mihai ºi ulterior de preºedinþi ai þãrii, când fiecare cicatrice de pe trup este o povesteuluitoare, cu vieþi salvate, cu þarãapãratã cu orice preþ, cu drag ºidragoste de oameni, de familie ºicopii... Fiica preferatã a eroului de laPetroºani, Dumitru Popa, ni-l readuceîn prezent pentru a ne reconsidera atitudinea faþã de viaþa ºi pentru a ºti la ce valori ne raportãm.

”Cine are pãrinþi, pe pãmânt nu în gândMai aude ºi-n somn ochii lumii plângândCã am fost, cã n-am fost, ori cã suntem cuminþi,Astãzi îmbãtrânind ne e dor de pãrinþi”...

Eroul român de la Petroºani readus în prezent de fiica preferatã

Monika BACIU

Începem prin aanaliza activitatea sen-atorilor din judeþulHunedoara. Aceºtiasunt patru la numãr,doi dintre ei fiind aleºide locuitorii din ValeaJiului.

P rimul mandat,

multe întrebãriºi probleme

Senatorul PP-DDde Valea Jiului,Haralambie Vochiþoiueste nou-intrat pescena parlamentarilor.Acesta se aflã laprimul mandat de sen-ator, în urma redis-tribuirii voturilor.Senatorul de ValeaJiului a avut de-a lun-gul acestui an maimulte probleme pecare le-a prezentatminiºtrilor sau chiarprimului-ministruVictor Ponta. Astfel,în decursul unui an de

zile, pentru sutele demilioane care i-auintrat în cont,Vochiþoiu a adresat 14întrebãri.... În perioa-da decembrie 2012-noiembrie 2013,Vochiþoiu a mai luatcuvântul în plen de158 de ori, a depus odeclaraþie politicã ºieste semnatarul a 11iniþiative legislative.

S enator deValea

Jiului, problemenesemnalate

Cel de-al doileasenator de Valea Jiuluieste social-democratulCosmin Nicula. Acestase aflã la cel de-aldoilea mandat de sen-ator, mandat în carereprezintã, în principalteoretic, alegãtorii dinValea Jiului. De laînceputul acestui man-dat ºi pânã în prezentNicula nu a avut nicioîntrebare sau inter-pelare adresatã vre-

unul ministru. Înschimb, Nicula a luatcuvântul de 110 ori înplen ºi este sem-natarul a 12 iniþiativelegislative. De aseme-nea, Cosmin Nicula areuºit sã obþinã fon-duri importante pentrudemararea unorinvestiþii în teritoriu,printre care senumãrã ºi investiþia laDN66 Câmpu luiNeag-Herculane, careva începe în primã-vara anului viitor.

F ãrã probleme ºi

zona Orãºtie-Brad-ValeaMureºului

Dorin Pãran estecel de-al treilea sena-tor al judeþuluiHunedoara. Acesta afost ales în colegiulnumãrul 2, pe zonaOrãºtie-Simeria-Geoagiu-Brad-ValeaMureºului. În decursulacestui an, senatorul

nu a adresat nicioîntrebare ºi nicio intr-pelare niciunui min-istru sau premieruluiVictor Ponta. Pãran aluat cuvânt de 10 ori,a depus 9 declaraþiipolitice ºi 11 iniþia-tive legislative.

D e la ministru

la ministru

Senatorul ºiministrul MarianaCâmpeanu nu arenevoie sã trimitãinterpelãri sauîntrebãri miniºtrilor.Asta deoareceMarianaCâmpeanuvorbeºte de la egalla egal cu ceilalþicolegi în ºedinþelede Guvern. Aºa seface cã aceasta nuare nicio întrebare,interpelare iniþia-tive legislative,declaraþii politicesau moþiuni depuse

în acest an care s-ascurs din mandatul desenator. Primul an dinmandatul de parla-mentari aproape s-ascurs. Mai rãmân încãtrei ani în care sena-

torii din judeþulHunedoara pot ridicaproblemele alegãto-rilor acolo unde îireprezintã ºi anume înParlamentulRomâniei.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 13 Noiembrie 201310 Actualitate

CASA DE CULTURÃ “ION DULÃMIÞÃ” PETROªANIOFERÃ SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

LuizaANDRONACHE

Primarul de laLupeni, CornelResmeriþã, nu este deaccord cu modul delucru ºi împãrþire abanilor din partea

Guvernului Ponta, deºiel este unul din vârfulde lance al PartiduluiSocial Democrat dinjudeþul Hunedoara.Suma alocatãprimãriei pe care oconduce este infimãfaþã de nevoile care

trebuiesc acoperite.Banii pe care adminis-traþia de aici i-a primitla rectificare nu ajungnici mãcar pentruplata câtorva indem-nizaþi restante pentruînsoþitorii persoanelorcu handicap.

“Cererea noastrã afost una pertinentã,nu a fost una mare. Osumã cerutã pentruindemnizaþii, salarii ºi,bineînþeles, pentruproiectele pe care leavem în derulare cufinanþare externã,pentru acoperirea

acelor corecþi financia-re care ne-au fostnouã bãgate, care nusunt din vina primaru-lui, nici a angajaþilorprimãriei, ci aº puteaspune cã sunt pur ºisimplu din cauzarãutãþii Guvernului”, adeclarat CornelResmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni

Totuºi, edilul devestul Vãii Jiului nu selasã, ci a trimis o nouãcerere de finanþareGuvernului.

“Am trimis o altãadreesã în legãturã cu

rectificarea bugetuluifiindcã cererea noastrãeste clarã pentru sumade ºase milioane optsute de mii de lei, darnoi am primit doar osutã zece mii. Vã daþiseamna, cu banii ãºtianu pot da nici mãcardouã indemnizaþii ”, amai spus edilul de laLupeni.

Dacã GuvernulPonta nu va alocaaceste fonduri, zeci defamilii nu vor aveabani nici mãcar de sãr-bãtori, iar proiecteledin oraº iniþiate cufonduri europene,riscã sã fie sistate dincauza neplãþi con-tribuþiei primãriei.

Primarul Cornel Resmeriþã nu se lasã ºi luptãchiar ºi contra propriului Guvern

C ornel Resmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni a fãcut o

altã cerere de alocare a banilor dela Guvern. Dacã nici de aceastãdatã nu va primi fondurile solicitate, zeci de familii rãmân fãrãbani în prag de sãrbãtori.

Primul an din mandatul de patru (I)

Ce au fãcut aleºii hunedorenilor în primul an în Parlament

C e au fãcut pentru alegãtori? La întrebarea aceastaar trebui sã rãspundã fiecare alegãtor în parte.

S-a scurs aproape un an de la alegerile parlamentare,iar activitatea parlamentarilor din judeþul Hunedoarapare una de învãþãcel, asta deºi mulþi dintre aceºtia seaflã la al doilea sau chiar al treilea mandat.

MaximilianGÂNJU

PrimãriaMunicipiului Vulcan acerut efectuarea maimultor analize precumºi expertize la staþia deîmbarcare a telegon-dolei care duce turiþºtiiîn staþiune, iar rezul-tatul i-a liniºtit pe ediliilocalitãþii. Telegondolanu este în pericol ºi vafuncþiona la capacitatemaximã ºi în acest

sezon turistic. Îngrijo-rarea a apãrut dupã ceîn zona staþiei deîmbarcare au fostobservate alunecãri deteren amplificate deploile abundente dinluna octombrie a aces-tui an. “Alunecareaeste aici jos în vale, nueste deasupra telegon-dolei, nu are nicio tre-abã. Umplutura care afost bãgatã s-a aºezatacum, n-a fost tasatãbine. Telegondola,

staþia de îmbarcare,este fãcutã pe stâncã,pe piatrã ºi nu estenicio problemã. Nuare nici o legãturã,telegondola merge,funcþioneazã perma-nent. Am ºi primitacum rezultatele fora-jelor ºi începem sãumplem acolo, înzona unde a fostalunecare, sã nu mailãsãm sã plece lavale”, a declarat ieri,primarul municipiuluiVulcan. Edilul maispune cã alunecareanu a avut mai mult de60 de centimetri ºipractic a fost stopatã.Telegondola din PasulVâlcan a fost datã înfolosinþã în anul 2011ºi s-a realizat din bani

alocaþi de MinisterulTurismului ºiDezvoltãrii Regionale.Telegondola circulã peo distanþã de 3.500de metri ºi are 73 degondole.

Instalaþia spre Pasul

Vâlcan este doarprimul pas al proiectu-lui de modernizare astaþiunii ºi de dez-voltare a domeniuluischiabil de aici.Proiectul prevedeamenajarea a douã

telescaune, mai multeinstalaþii de teleschi,cinci pârtii de schi,dintre care cea maimare va avea olungime de 5 kilo-metri.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

MaximilianGÂNJU

Pe o porþiune decirca jumãtate de kilo-metru, circulaþiaautovechiculelor peDN 66, în PiaþaVictoria din Petroºani,

este restricþionatã pecâte un singur fir dincele douã pe sens.Firma care executãlucrãrile de reabilitarea reþelelor de apã ºicanal în “capitala” VãiiJiului împreunã cubeneficiarul, Apa Serv,

au cerut admin-istratorului dru-mului naþional ºiServiciuluiPoliþiei RutierePetroºani sãpermitãrestricþionareatraficului rutier.

“Aceastãoprire tempo-rarã a circulaþiei

era necesarã, ea s-adat pentru o perioadãscurtã de timp ºilucrarea trebuie final-izatã de contructor înacest interval. Din ceam vãzut ºi am discu-tat cu conducereafirmei care a cãºtigatlicitaþia la Petroºani, eilucreazã intens cu maimulte echipe ºi cred cãnu vor fi probleme.Firma are obligaþia ºisã aducã drumul laforma iniþialã”, adeclarat directorul gen-eral al SC Apa ServValea Jiului, CostelAvram. Lucrãrile depe DN 66 fac partedin primul proiect deextindere a infractruc-turii de apã ºi canal,proiect finanºat dinfonduri europene ner-ambursabile ºi care areo valoare de 40 demilioane de euro.

Monika BACIU

Acum ceva timpacolo erau mai multespaþii comerciale dinmaterial uºor, însãastãzi nu au mai rãmasdecât

câþi-va stâlpide susþinere.Reprezentanþii admin-istraþiei locale spun cãîncã nu ºtiu cu exacti-tate ce vor face acolo.

”Acolo au fostamenjate niºte spaþii

comerciale din con-strucþii uºoare, au fostdemolate pentru cã aurãmas nefolosite ºiurmeazã sã ne gândimce utilitate îi dãm. Osã extindem piaþaindustrialã, târgul care

este vinerea ºi sãamenajãm

spaþii core-spunzãtoareîn zonarespectivã

sau mãcar acoperiºsau dacã nu facemparcare pentru maºinicã încã mai avemprobleme în ceea cepriveºte locurile deparcare din oraº”, adeclarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Una din variante arfi ca administraþia sãcreeze loc pentru com-ercianþii care îºi desfacprodusele în fiecare zide vineri pe trotuaruldin faþa fostului com-plex. Însã pânã laindentificarea soluþiilorºi a fondurilor atâtcomercianþii cât ºifosta piaþã vor rãmâneîn acelaºi stadiu.

Telegondola din Pasul Vâlcan va funcþiona ºi în acest sezon

O alunecare de teren provocatãde ploile abundente de luna

trecutã, la telegondola care duceturiºti în Staþiunea Pasul Vâlcan,ameninþa funcþionarea instalaþiei.Rezultatele expertizei aratã cã nueste niciun pericol.

Circulaþie îngreunatã din cauzalucrãrilor la canalizare

C irculaþia rutierã la intrarea încentrul municipiului Petroºani

a fost deviatã pe un singur sens,pentru ca firma care executã extin-derea reþelei de canalizare sã poatãefectua lucrarea.

Ruine în loc de piaþã

A fost cândva piaþã, acum aurãmas doar ruine. Piaþa indus-

trialã din cartierul 8 Martie dinPetrila a rãmas doar o amintire.


Dupã datina, sãrbã-toarea de LãsatulSecului este un prilejde petreceri în familie,iar în jurul mesei fes-tive se aduna rudele ºiprieteniifamiliei.Lãsatul Seculuieste ultima zi cînd seconsuma alimente „dedulce" carne, ouã, lac-tate ºi bãuturi alcoo-lice, înaintea PostuluiNaºterii Domului, caredureazã 40 de zile.La aceastã sãrbãtoarecreºtinii respectatradiþii din bãtrîni, rîn-duite de secole, pen-tru a pãstra sporul ºisãnãtatea în fiecarefamilie. Potrivittradiþiei, în popor,masa sãrbãtoreascaeste aºezatã la rãsãrit,lîngã o icoanã, iaraceasta orînduialãaminteºte de aspectulsãu sacru. Din vremuriîndepãrtate, la aceas-ta, masa festivã esteacoperitã cu o fatã demasa albã, iar înmijlocul acesteia seaºeazã o pîine ºi sare.Totodatã, o datinã dinstrãbuni este respec-tatã în fiecare familieºi aceasta ajuta laprezicerea vremii:dacã pieptul gãiniipregãtite pentru masade Lãsatul Secului estegras, atunci va urma oiarnã grea; în cazul încare gãina are pieptulfãrã grãsime, iarna vafi uºoarã ºi vara vaavea roade bogate. Lamasa festivã se con-suma anumite ali-mente care atragsporul: la aperitiv seconsuma ouã depuica, pentru a evitacheltuielile nepre-vãzute, ºtiut fiind fap-tul cã, adesea, gãinarîcîie ºi împrãºtie chiarºi boabele. Ciorba de

peºte este binevenitãpentru ca în timpulpostului sã fim sprint-eni precum peºtii ºi sãînotãm tot timpul,fãrã sã „alunecãm" înnecazuri. La desert, seservesc plãcinte cufructe ºi cu legume,dar mai ales custruguri sau cu stafide,care simbolizeazãsporul ºi vigoarea spir-itualã. Firimiturile depîine ºi de prãjituri dela masa festivã nu searuncã la gunoi, ci sedau pãsãrilor sãlbat-ice, pentru ca toatesuratele lor sã nuciuguleascã recoltelefamiliei în anul viitor.Alte resturi de la masade Lãsatul secului searuncã spre rãsãrit,tot pentru a protejagospodãria respectivãde pagubã. Printradiþie, fetele bãtrînecare practica postulnegru în aceastã zi sevor cãsãtori în anulurmãtor, dupã Paste.În multe zone ale þãrii,fetele necãsãtoriteparticipa la ritualul„Batutul pernelor".Respectarea acestuiritual aduce mairepede ursitul în viaþatinerei. Tot acum seoficiazã ultimele nunþidin acest an, pentruca, dupã data de 15noiembrie, pînã dupãBoboteazã, nu se maifac nunþi.

Postul Crãciunuluidureazã 40 de zile,pînã pe data de 24decembrie, la fel cumMoise a þinut post peMuntele Sinai, în timpce aºtepta sãprimeascã de laDumnezeu tabelele depiatrã cu cele zeceporunci. Postul a fostrînduit de bisericãpentru a-i pregãti pe

credincioºi pentrumarea sãrbãtoare aNaºterii DomnuluiIisus Christos.

Din punct devedere al alimentaþiei,Postul Crãciunului

este considerat multmai uºor ºi mai permi-siv decît alte posturidin calendarul orto-dox. Pe perioada pos-tului nu se mãnîncãalimente de origineanimalã precum ouãcarne ºi lapte ºi pro-duse lactate.

În PostulCrãciunului sunt maimulte dezlegãri lapeste, ulei ºi vin.Astfel, pot fi mîncatepreparate din peste întoate zilele de sîmbãtãºi duminicã în perioa-da 21 noiembrie ºi 20decembrie inclusiv, pe

21 noiembrie, de sãr-bãtoarea Intrãrii în bis-ericã a MaiciiDomnului, în zilele deprãznuire a unor sfinþicu cinstire mai largãprecum SfîntulNicolae, pe 6 decem-brie.

În afarã de dezle-gare la peste, în zilelemenþionate se poateconsuma vin ºi ulei.Abia dupã aceste 40de zile de post ºi rugã-ciune, creºtinii se potbucura pe deplin deSãrbãtoarea NaºteriiDomnului, de pe 25decembrie.

Odatã cu postul,care nu este altcevadecît abþinerea de lamîncare "de dulce",creºtinul trebuie sãfacã ºi fapte bune, sãse roage ºi sã fiesmerit. Postul nu estenumai un mijloc dedobîndire a unor vir-tuþi ci ºi un mijloc dedetoxifiere a organis-mului.

Specialiºtii susþin cãrenunþarea, pe o anu-mitã perioadã, la pro-dusele de origine ani-malã ajuta la curãþareaorganismului de tox-ine. Postul este foartebun pentru organism,dar nu poate fi þinutde oricine.

Femeile însãrcinate,copiii de pînã la 16ani, dar ºi alte per-soane care suferã dediferite afecþiuni, nueste indicat sã þinãpost. Pe perioadapostului, se recoman-da mîncare gãtitãsãnãtos, multe fructeºi legume, crude, subformã de salata sausucuri.

Monika BACIU

De la zacuscã, latocanã de legume sauproduse din soia toatese gãsesc deja înraioanele magazinelorde profil. Oameniispun cã vor încerca sãþinã postul aºa cum secuvine. Spre exemplutanti Mãriuca dinCimpa spune cã nucumpãrã nimic de lamagazin pentru cã petimpul verii a pus încãmarã zacuscã ºi altebunãtãþi care se potmânca în aceastãperioadã.

”Vedem, încercãm,suntem în vârstã, sun-tem bolnavi cumedicamente ºi nu se

poate întotdeauna.Miercurea ºi vinereaam þinut post tot anul,dintotdeauna, tot tim-pul mâncãm de post.Facem fasole, cartofi,varzã, compoturi,halva. Toate le facemacasã, doar dulci-urile le cumpãrãm.Zacusca ºi toate lefacem noi acasã”,spune tantiMãriuca.

Cei care au cãl-cat pragul maga-zinelor spun cãpreþurile la ali-mentele de postsunt destul de acce-sibile.

”Voi încerca sãþin postul. Chiaracum am ieºit din

magazin ºi am vãzutcã au tot felul de pro-duse, la preþuri foartebune. Un borcan cuzacuscã este 2 lei,dacã mã gândesc emai ieftin sã îl cumpãrde la magazin decât

dacã aº fi pus pestean”, spune opetroºãneancã.

Conform tradiþieistabilite cu timpul înBisericã, PostuluiCrãciunului este deasprime mijlocie, fiindun post al bucuriei.De aceea, pe lângãabþinerea de lamâncãrurile „dedulce” ºi alterenunþãri, Bisericapropune un programliturgic în care un locspecial îl ocupã colin-dele tradiþionale.

Începe Postul Crãciunului

C redincioºii se pregãtesc de Postul Crãciunului,unul dintre cele patru posturi de mai multe zile,

fiind primul post din anul bisericesc, început la 1 septembrie, ºi ultimul din anul civil, care începe în 15noiembrie. Astfel, în seara zilei de joi, 14 noiembrie,credincioºii ortodocºi sãrbãtoresc Lãsatul Secului pentru Postul Crãciunului.

Curãþenie pentru trup ºi suflet

V ineri, 15 noiembrie, se va lãsa postulCrãciunului. Credincioºii se pregãtesc pentru

aceastã perioadã în care îºi vor curãþi trupul ºi sufletul. Reprezentanþii magazinelor alimentare le vinîn ajutor ºi deja rafturile au fost aprovizionate cu alimentele de post.

Luiza ANDRONACHE

“Dupã ziua de joi, 14noiembrie, Defileul nu se vamai închide în intervalul 9:00-18:00. Nu ºtiu dacã trebuie sãne bucurãm, pentru cã aici maieste mult de lucru.

Dar, asta este, ne gândim ºila ºoferii care în aceastã iarnãvor sã meargã poate la munteºi trebuie sã aibã drumuldeschis”, ne-a declarat IonTudor, ºef DrumurileNaþionale, secþia Tg. Jiu.

Dar, asta nu înseamnã cã

muncitorii se vor opride tot, ci proiectulmerge înainte, maiales cã lucrãrile suntoarecum întârziate.

„ Atenþie! Asta nuînseamnã cã oprimlucrãrile de tot. Nu seva mai lucra în drum,dar se vor executalucrãri pe margineadrumului, la consoli-darea versanþilor saula podeþe.

Totuºi, vor fi ºi zilecând pentru o jumãtate

de orã, o orã, în anumite zone,nu se va circula”, a mai spusIon Tudor.

Din data de 2 iulie, anulcurent, Defileul Jiului a fostînchis în zilele de marþi, mier-curi ºi joi pentru lucrãri dereabilitare în totalitate. Laprimãvara, restricþia se va institui din nou.


Diana MITRACHE

În aceste zile, a fost turnatun strat de asfalt ºi primarulTiberiu Iacob Ridzi spune cãastfel toatã artera principalã aoraºului aratã impecabil.

„Era o arterã pecare nu apucasem sãintrãm cu reparaþiile.Acum am ajuns ºi laaceastã etapã ºi am

considerat cã e foarte impor-tantã zona, pentru cã toatecelelalte strãzi ºi trotuare dinzona primãriei au fost dejaasfaltate”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarul dinPetroºani.

Lucrãrile sunt aproape definal ºi vin sã completezerestul asfaltãrilor care au avutloc în oraº. Asta pentru cãvremea rece nu va mai per-mite astfel de amenajãri ºi, celmai probabil, pânã în primã-varã ele vor fi stopate.

Monika BACIU

La Lupeni valoareataxelor ºi a impozitelora crescut ºi în acestan, iar în ceea cepriveºte previziunile peanul viitor, edilulCornel Resmeriþã estemâhnit.

“La începutul anuluis-au crescut taxele la

noi. Am observat cãguvernanþii încearcã sãse arunce totul înspatele primarilor”, adeclarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Edilul mai spune cãGuvernul încearcã sã

forþeze mâna adminis-traþiilor locale în ceeace priveºte majorareataxelor ºi a impozitelorfolosindu-se de anu-mite tertipuri.

”Dacã primarii nufac ce spun cei de lacentru nu mai primesccote defalcate, deechilibrare, adicã numai primesc sume de

la GuvernulRomâniei”, a spussursa citatã.

Mari probleme vacrea si impozitul peconstructii speciale, de1,5% din valoare lordeclarata.

Monika BACIU

AdministrareaFondului de Mediu afinalizat analizadosarelor de finanþaredepuse de persoanelejuridice ºi instituþiilepublice în sesiunea 10iunie – 31 octombrie2013. La nivelul

judeþului vor maibeneficia de ticheteprimãriile Brad,Certeju de Sus ºiOrãºtioara de Sus lacare se adaugãAgenþia pentruProtecþia Mediului,Spitalul Judeþean deUrgenþã Deva,Spitalul General CF

Simeria ºi Casa deAsigurãri de SãnãtateHunedoara, care areaprobate douã autoturisme.

„Am ridicat acelvoucher, dar încã nuºtim care autoturismva fi schimbat. Toatesunt învechite, darurmeazã sã vedem

care va fi înlocuit”, adeclarat primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi.

Instituþiile pot utilizaun singur tichet valoricpentru achiziþionareaunui autovehicul nou,iar valoarea acestuiaeste de 6.500 de lei.

Aproape 1500 decereri de finanþare aufost depuse cãtre persoane juridice ºiinstituþii în aceastãsesiune. Au fostacceptate aproape650 de dosare, cu osumã aprobatã de10,8 milioane de lei.

Nemulþumit din cauza taxelor

G uvernul a eliminat oprevedere legala prin care pri-

marii nu aveau voie sã majorezetaxele locale cu mai mult de 20%peste rata inflatiei. Asa ca, de la 1ianuarie, primãriile au unda verdesa creasca impozitele pentru case simasini cat de mult isi doresc.

”Rabla” la Primãria Petroºani

P rimãria Petroºani va beneficia de tichete ”rabla”. Maimulte instituþii publice din judeþul Hunedoara îºi vor

reînnoi parcul auto prin programul ”Rabla”. Printre instituþi-ile care vor beneficia de tichete valorice pentru cumpãrareaunui autoturism se numãrã ºi Primãria Petroºani.

Liber pe Defileul Jiului

A stãzi joi, 14 noiembrie, este ultima zi dinacest an în care Defileul Jiului se va închide

aproape toatã ziua pentru executarea proiectuluide reabilitare a drumului. Dupã aceastã zi,muncitorii vor face doar lucrãri care nu necesitãsistarea traficului pe perioade atât de lungi.

Asfalt ºi pe ultima redutã din centruU ltima parcelã de teren din centrul

municipiului Petroºani, care mai aveagropi, a fost asfaltatã. Lucrãrile sunt pe final ºiasta dupã mai multã vreme în care scurtaarterã din faþa Casei de Culturã a SindicatelorIon Dulãmiþã a fost plinã de gropi.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 14 Noiembrie 201314 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

S-ar putea sã plecaþi într-o dele-gaþie. Nu sunteþi prea bine dispusºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Nuvã susþineþi pãrerile cuîncãpãþânare ºi, în general, evi-taþi discuþiile în contradictoriu.Lipsa banilor vã indispune.

Dimineaþa sunteþi nervos dincauza neînþelegerilor cu o femeiemai în vârstã din familie. Evitaþiîntâlnirile cu prietenii ºi curudele, pentru cã riscaþi sã lestricaþi buna dispoziþie cu stareadumneavoastrã de nervozitate.Nu încercaþi nici o speculaþie!

Nu sunteþi mulþumit de nimic ºiþineþi neapãrat sã schimbaþi cevaîn viaþa dumneavoastrã. S-arputea sã nu reuºiþi sã obþineþi unîmprumut dupã care aþi alergat înultimele zile. Pãstraþi-vã calmul!Altfel riscaþi sã declanºaþi oceartã de proporþii.

Se pare cã sunteþi nervos pentrucã nu vã ajung banii. Nu vãpierdeþi rãbdarea! Un prieteneste dispus sã vã împrumute cucât aveþi nevoie. Nu estemomentul sã vã ocupaþi de afac-eri. Astãzi nu prea aveþi ºanse sãieºiþi în câºtig.

Dacã doriþi sã faceþi o investiþie,nu vã grãbiþi. Astãzi ºansa nu vãsurâde. Ar fi bine sã nu riscaþidacã vreþi sã nu ieºiþi în pagubã.Nervozitatea vã poate afectarelaþiile parteneriale. Ar fi binesã þineþi cont de sfaturile celorapropiaþi.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus din cauza unor încurcãturipe plan financiar. Pãstraþi-vã cal-mul ºi fiþi prudent, mai ales înactivitãþile comerciale, pentru cãriscaþi sã comiteþi o ilegalitatefãrã sã vã daþi seama. Ar fi binesã nu luaþi decizii importante.

Fiþi atent la cheltuieli, ca sã nuajungeþi la discuþii cu partenerulde viaþã. Pentru a evita o ceartã,ar fi bine sã mergeþi împreunã lacumpãrãturi. Aveþi un simþ criticmai pronunþat ca de obicei, carevã poate afecta relaþiile.

Se pare cã sunteþi nervos dincauza unor mici probleme finan-ciare. Pãstraþi-vã cumpãtul întot ce faceþi. Ar fi bine sã þineþicont de sfaturile unei rude mai învârstã. Evitaþi speculaþiile. În cazcontrar, riscaþi.

Dimineaþa, o rudã din altã locali-tate vã dã o veste cu care vãindispune. S-ar putea sã fiþinevoit sã plecaþi într-o cãlãtorielungã. Dacã vã urcaþi la volan,respectaþi cu stricþete regulile.

Dimineaþa primiþi veºti bune dela o rudã, care s-ar putea chiarsã vã vinã în vizitã. Temperaþi-vã nervozitatea ºi evitaþi discuþiileîn contradictoriu cu partenerulde viaþã.

Aveþi de rezolvat o mulþime deprobleme ºi s-ar putea sã nu fiþiprea bine dispus. Nu vã asumaþiriscuri! ªansele de reuºitã suntminime. Evitaþi discuþiile în con-tradictoriu cu persoana iubitã.

Dimineaþa s-ar putea sã vã schim-baþi programul din cauza unorprobleme personale neprevãzute.Un prieten de familie vã propunesã vã asociaþi cu el într-o afacerepromiþãtoare.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:30 Dosar România (r)11:30 Din Þara de Foc laTijuana 12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare 17:45 Din Þara de Foc laTijuana (r) 18:10 Maºini, teste ºi verdicte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Ora de business 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 O lunã de miere decoºmar (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Daltry Calhoun: tatãfãrã voie17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi21:30 Las fierbinþi22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Poveºti din jurul lumii 12:30 Teleshopping 13:00 Dragostea trece prinstomac 13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Fii pe fazã! 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Victime colaterale

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Profetul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Sã v-amintiþiDuminica... (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Conspiraþia iataganelor

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Roata norocului22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

7:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:15 Teleshopping 10:45 Maricruz (r)11:45 Teleshopping 12:00 Iubiri vinovate (r)13:00 Teleshopping 13:30 Îngeri pierduþi (r)14:30 Triumful dragostei15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Maricruz19:30 Iubiri vinovate20:30 Îngeripierduþi21:30 Furtunadin adâncuri22:30Poveºtiri denoapte23:00Cancan.ro

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport0:00 Rezumat Franþa

8:00 Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

Compania respingeferm acuzaþiile defãimã-toare, care au adus atin-gere dreptului la reputaþieºi dreptului la propriaimagine, referitoare la fal-sificarea hãrþilor bazinuluiVãii Corna. Aceste afir-maþii sunt complet nefon-date ºi calomnioase.

Despãgubirile civilesolicitate în instanþã suntabsolut simbolice – 100Ron.

“RMGC are cel maimare respect pentru toateinstituþiile statului ºi pen-tru experþii acestora.Când se fac însã afirmaþiide naturã sã prejudicieze

grav reputaþia companiei,avem obligaþia sã con-tracarãm aceste afirmaþiipe toate cãile legaledisponibile. Suntem ocompanie corectã ºitransparentã ºi sperãm sãfim trataþi corect”, afirmãreprezentanþii companiei.

RMGC a folosit hartageologicã achiziþionatã dela IGR, fãcând dovada înacest sens cu exemplaruloriginal. Harta a fostîntocmitã de IGR în anul1979, la scara 1:50.000.RMGC a folosit deasemenea harta geologicãîntocmitã de Facultatea

de Geologie aUniversitãþiiBucureºti.Respingem cate-goric acuzaþia fal-

sificãrii vreuneia dintrehãrþi, acuzaþie formulatãde cãtre fostul directorgeneral al IGR.

RMGC acþioneazã ºi aacþionat întotdeauna cubunã credinþã ºi deplinarespectare a cadruluilegal. Practicile noastre deafaceri exclud orice tenta-tivã de a eluda sau încãlcadispoziþiile legale. RMGCîºi reafirmã respectul pen-tru toate instituþiile statu-lui român ºi pentru spe-cialiºtii români, inclusivpentru Institutul GeologicRomân (IGR) ºi experþiisãi. De asemenea, RMGCtrateazã cu toatã seriozi-tatea opiniile la adresaproiectului minier, fie eleîmpotriva sau în favoareaacestuia.

D espreProiectul

Roºia Montanã

Ca urmare a rene-gocierilor din 2013 ºipornind de la un preþ alaurului de 1.200 de dolari/ uncie, proiectul minierde la Roºia Montanãaduce peste 5 miliarde dedolari în economiaRomâniei. De asemenea,proiectul în noua formãprevede o garanþie demediu de 146 milioaneUSD ºi investiþii majoratepentru patrimoniul dinRoºia Montanã, de 70 demilioane USD. Mina de laRoºia Montanã va generamii de locuri de muncã,respectând legislaþia demediu din România ºiUniunea Europeanã ºiaplicând cea mai modernã tehnologiedisponibilã.

Cãtãlin HosuRegional

CommunicationsManager


NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma aci-dentului, un diagnostic complicat: politraumatismcranio-cerebral, dar ºi un traumatismtoraco-abdominal. Abia luase premi-ul I la un concurs denumit “Centuramea de siguranþã” ºi s-a trezit imobi-lizatã la pat. Tragicul sãu destin arputea fi remodelat, dacã o ajutãm.Natalia are nevoie de o protezã cese fabricã doar în Elveþia ºi în acestezile e la un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp,negociabil. Contact0722448428.

Vând teren intravilan însuprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact0727150264. Preþ negociabil.

Vând/închiriez garaj zonaPoarta 2 Gerom la stradã.Relaþii la 0734.543.820 Vînd teren ºi casa P+1 în

Târgu-Jiu, str. George CoºbucNr. 2A, realizatã ºi finisatã în2000 cu toate utilitãþile: apã,gaze, canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30mp, garaj dublu pentru 2 auto-turisme. Preþ negociabil.Telefon: 0727/874 449

ÎNCHIRIERIOfer spre închiriere

apartament cu douã cameremobilat complet, modern, izolattermic, cu încãlzire centralã,aragaz, frigider, situat înPetroºani la 100 metri de piaþã.Chiria la faþa locului.

Telefon: 0722.156.113

Evenimentul, orga-nizat în parteneriat cuUniversitatea Babeº-Bolyai din Cluj-Napoca, MuzeulNaþional de Istorie aTransilvaniei ºiUniversitatea Tehnicãdin Cluj-Napoca, areloc în contextul încare, începând dinacest an, s-a stabilitprin lege ca în þaranoastrã ziua de 16noiembrie sã fiedeclaratã ZiuaPatrimoniului MondialUNESCO dinRomânia. Pe parcur-sul manifestãrii, ceiinteresaþi vor puteaurmãri expunerisusþinute de cãtre dr.Gelu Florea, de la

UniversitateaBabeº-BolyaiCluj-Napoca,responsabilºtiinþific alºantieruluiarheologicCetãþileDacice dinMunþiiOrãºtiei(„Sarmizegetusa Regia.Cercetãri recente –bilanþ ºi perspective”),Vladimir Brilinsky, dela CompartimentulAdministraþiaMonumentului IstoricSarmizegetusa Regia –Grãdiºtea de Muntedin cadrul ConsiliuluiJudeþean Hunedoara(„Sarmizegetusa – rea-lizãri ºi perspective”) ºi

vor putea viziona„Reconstituiri tridi-mensionale ale vestigi-ilor dacice din MunþiiOrãºtiei”.

De asemenea, înzilele de vineri ºi sâm-bãtã, 15 ºi 16 noiem-brie 2013, doritoriivor putea vizita gratuitexpoziþia „Zona capi-talei Regatului Dac. Oistorie spusã de arhe-ologie”.

RMGC îl dã în judecatã pe fostul director general al InstitutuluiGeologic al României, pentru afirmaþii false ºi defãimãtoare

C a urmare a acuzaþiilor nefondate ale fostului director ge-neral al Institutului Geologic al României (IGR), dl. ªtefan

Marincea, în faþa comisiei parlamentare speciale precum ºi cualte ocazii, Roºia Montanã Gold Corporation (RMGC) solicitã îninstanþã repararea prejudiciului moral adus companiei.

„Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei -parte a Patrimoniului Mondial UNESCO”

M uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, cu spri-jinul Consiliului Judeþean Hunedoara, orga-

nizeazã vineri, 15 noiembrie 2013, începând cu ora 11.00,la sediul situat în Palatul Magna Curia, o serie de acþiu-ni reunite sub titlul „Cetãþile Dacice din Munþii Orãºtiei– parte a Patrimoniului Mondial UNESCO”.

Monika BACIU

”Din pãcate vã potspune cã nu mai for-mãm persoane înmeserii precumgeamgiu, tocilar, cea-sornicar, din pãcatepentru cã în primulrând nu sunt doritoripe piaþa forþei de

muncã care sã facãaceste cursuri”, adeclarat DorinaUifãlean, ºef Centrude CalificarePetroºani.

Nici specialiºti în

acest domeniu nu maisunt, iar pentru orga-nizarea a astfel de cursuri este nevoie delectori cu studii univer-sitare în domeniulrespectiv.

”În al doilea rândeste o problemã destulde mare în sensul de agãsi specialiºti în acest

domeniu pentru aputea sã predea lanoile grupe de cursanþi, pentru aputea sã ne autorizãmîn asemenea meseriilucrative care pânã în

2000 au mers foartebine. ªi centrul de for-mare profesionalã din

Petroºani a organizatcursuri ed acest gen,ne trebuie sã avemspecialiºti în domeniulrespectiv, orispecialiºti în acestdomeniu, din pãcate

în Valea Jiului nuavem”, a mai spussursa citatã.

În Petroºani suntdoar doi ceasornicari.Unul dintre aceºtiaeste o persoanã desex feminin. Aceastaeste Ana Hidan ºipracticã meseria deceasornicar din anul1969, de 44 de ani ºispune ea cã pãstreazãaceastã pasiune însuflet.

”Este o meseriefoarte frumoasã. Amiubit-o de când m-amangajat la CooperativaUnirea, mi-a plãcut ºio pãstrez cu cea maimare bucurie. Amfãcut cursuri trei lunila Arad de profesio-nalã, nu este greameseria. Dacã îþi placepoþi sã o înveþi”,spune Ana Hidan, sin-gura femeie ceasor-nicar din Petroºani.

Aceste meserii nu

sînt cãutate pe piaþamuncii. Nimeni nuvrea sã devinãgeamgiu, ceasornicarsau pantofar. AnaHidan spune cã

pãstreazã tainele cea-surilor pentru nepoþi.

”Se uitã meseria deceasornicar pentru cãtineretul din ziua deazi nu mai vrea sãaibã o meserie, nicio-datã nu a venit sã mãîntrebe. Am nepoþi ºipot sã las meseria astaîn urmã, dar nimeninu a venit sã mãîntrebe nimic. Era la

Arad ºcoala profesio-nalã”, a mai spus ceasornicarul.

”Din pãcate acestemeserii nu se mai cerpe piaþa muncii. Dacãmergem sã încercãmsã gãsim un pantofarputem sã spunem cãsunt doar doi panto-fari în Valea Jiului ºiacei pantofari suntpersoane foarte învârstã, persoane careau fãcut cursurile înmeseria respectivã pevremea când se fãceameseria în ºcolile pro-fesionale. Noi dinpunctul nostru devedere ca agenþiejudeþeanã am putea sãorganizãm, ne-amputea sã ne autorizãmîn asemenea meserii,cu condiþia sã fie dori-tori ºi într-adevãr

dânºii trebuie sã îºidoreascã sã facã aces-te cursuri. Din pãcatenici nu s-a pus proble-ma niciodatã la agenþi-ile locale din ValeaJiului sã vinã unºomer sã spunã euvreau sã mã fac ciz-mar sau ceasornicar.Deocamdatã nu suntinteresaþi. Probabil vaveni ziua ºi momentulcând ne vom întoarcedin nou la acestemeserii”, a mai spusDorina Uifãlean.

Meseriile de altã-datã vor rãmâne doarîn cãrþile de istorie

Croitori, ceasorni-cari, pãlãrieri sau ciz-mari, pânã mai iericãutaþi de toatã lumea,în special de „domni”,astãzi privesc cu jindprin geamuri dupã unclient care sã vinã sãmai repare mãcar câteceva.


Meserii pe cale de dispariþie

Ana Hidan, singura femeie ceasornicar din Valea JiuluiC easornicar, pantofar, geamgiu,

tocilar. Sunt câteva dinmeseriile care au fost uitate undevaîn trecut. Doar câteva persoane dinValea Jiului mai practicã acestemeserii ce erau cãutate odatã demult. Nici mãcar cursuri de calificare în aceste domenii nu semai organizeazã.

Documents

CVJ Nr 494, joi 14 noiembrie