16
Rechizitoriu refãcut în dosarul ex-managerului Spitalului Lupeni >>> PAGINA A 3-A Vor bani în loc de bonuri de cãrbune >>> PAGINA A 7-A Mii de turiºti sunt aºteptaþi la munte cu pârtii excelente >>> PAGINILE 8-9 Liber la distracþie în Straja! >>> PAGINA A 16-A Douã dintr -o loviturã! Turismul ilegal scos la luminã de modernizarea drumului spre Parâng >>> PAGINILE 8-9 Hummel aniver- sare cu zâmbete pe simezã >>> PAGINA A 13-A Bani direcþionaþi greºit la Uricani >>> PAGINA A 11-A România nu existã în Uniunea Minierã Europeanã, doar câþiva români >>> PAGINA A 4-A Maieul ºi cãmaºa liberalului Costel Avram >>> PAGINA A 5-A Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 542 Vineri, 31 Ianuarie 2014 S ã fie minã - muzeu sau muzeu al mineritului? Dilema este tot mai des adusã în actualitate în Valea Jiului ºi dupã ce Aninoasa a ratat ocazia de a avea o minã-muzeu, a venit rândul oraºului Petrila. Toate, în timp ce la Petroºani avem de ani buni un muzeu unic în þarã. >>> >>> PAGINA AGINA A 7-A 7-A Muzeu minã sau minã muzeu?

CVJ Nr 542, vineri, 31 ianuarie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ Nr 542, vineri, 31 ianuarie

Citation preview

Page 1: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Rechizitoriu refãcut în dosarulex-manageruluiSpitalului Lupeni

>>> PAGINA A 3-A

Vor bani în loc debonuri de cãrbune

>>> PAGINA A 7-A

Mii de turiºti suntaºteptaþi la muntecu pârtii excelente

>>> PAGINILE 8-9

Liber la distracþieîn Straja!

>>> PAGINA A 16-A

Douã dintr-o loviturã!

Turismul ilegalscos la luminã

de modernizareadrumului

spre Parâng>>> PAGINILE 8-9

Hummel aniver-sare cu zâmbete

pe simezã>>> PAGINA A 13-A

Bani direcþionaþigreºit la Uricani

>>> PAGINA A 11-A

România nu existãîn Uniunea Minierã

Europeanã, doarcâþiva români>>> PAGINA A 4-A

Maieul ºi cãmaºaliberalului

Costel Avram>>> PAGINA A 5-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 542

Vineri, 31 Ianuarie 2014

S ã fie minã - muzeu sau muzeu al mineritului? Dilema este tot mai des adusã în actualitate în Valea Jiului ºi dupã ce Aninoasa

a ratat ocazia de a avea o minã-muzeu, a venit rândul oraºuluiPetrila. Toate, în timp ce la Petroºani avem de ani buni un muzeuunic în þarã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

Muzeu minã sau minã muzeu?

Page 2: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Cronica Vãii Jiului | Vienri, 31 Ianuarie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Page 3: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014 Actualitate 3

Procesul în care estejudecat ex-managerulSpitalului MunicipalLupeni, dr. MarianaMateescu, a fost amâ-nat pentru luna febru-arie.

„A fost depus ladosar rechizitoriul refã-cut ºi am solicitat unnou termen pentru aputea sã-l studiem ºinoi”, a declarat avocat-ul Daniel Tomescu,apãrãtorul MarianeiMateescu.

La termenul dejudecatã din lunadecembrie, instanþa adecis restituireadosarului la procurorulde caz pentru reface-rea rechizitoriului,dupã ce au constatatneregularitatea actuluide sesizare a instanþei.De asemenea, judecã-

torul de caz trebuie sãse pronunþe asupracererii formulate deapãrãtor de restituire acauzei pentru reface-rea urmãririi penale,solicitarea urmând sãfie luatã în discuþie îndata de 17 februarie,când a fost stabiliturmãtorul termen dejudecatã.

Mariana Mateescu a fost acþionatã înjudecatã de adminis-traþia publicã dinLupeni ºi Direcþia deSãnãtate Publicã ajudeþului Hunedoara,pentru fapte ce ar fifost comise în perioa-da în care aceastadeþinea funcþia demanager al SpitaluluiMunicipal Lupeni.Dosarul a ajuns perolul instanþei la

începutul lunii iunie2013, prejudiciul fiindcalculat la 70.000 delei, despre cele douãinstituþii susþin cã aufost cheltuiþi de fostuldirector al SpitaluluiMunicipal Lupeni.Dupã ce a descoperit

faptele, conducereaspitalului a formulat oplângere penalãîmpotriva fostului ma-nager, iar procurorii audecis trimiterea aces-teia în judecatã pentruabuz în serviciu.

Dupã ce a plecat dela Lupeni, MarianaMateescu a preluatfuncþia de manager alSpitalului MunicipalVulcan, de unde a fostdemisã în luna martiea anului trecut.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Zeci de copiiau fost

internaþi înspitale

S ute de hunedoreniau ajuns la spital

din cauza infecþiilor acuterespiratorii si a penu-moniei. Din pacate, ceimai mulþi sunt copii cuvârsta de pânã la 14 ani.

Zeci de copii au ajuns înultima perioadã la spital ºi astadin cauza infecþiilor respira-torii. Nu trece nici mãcar o zifãrã ca cel puþin patru copii sãajungã la secþiile de pediatriedin cadrul Spitalului Judeþeande Urgenþã Deva cu diferiteafecþiuni respiratorii.

La fel se întâmplã ºi laPetroºani, unde numãrul celorcare au suferit din cauza frigu-lui, este din ce în ce mai mare.

ªi, nici la nivelul întreguluijudeþ lucrurile nu sunt mai roz,mai ales cã numãrul hunedore-nilor cu viroze respiratorii sau

pneumonii s-a dublat compara-tiv cu perioada similarã a anu-lui trecut. Dintre cei peste1.000 de hunedoreni cuinfecþii acute respiratorii ºipneumonii, cei mai mulþi suntcopii cu vârsta cuprinsã între 0ºi 14 ani.

Medicii specialiºti reco-mandã ca în timpul pauzelorde la ºcoalã, obligatoriu, sãlilede clasã sã fie aerisite ºi,bineînþeles sã fie respectatenormele minime de igienã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

A proape 200 dereclamaþii au

fost depuse în cursulanului 2013 la Biroulde Protecþia consumatorului de laPetroºani. LocuitoriiVãii Jiului au devenitmai vigilenþi, iar pentru orice neregulãsesizeazã OPC-ul.

Fie cã e vorba de apara-turi electrocasnice stricate,calitatea serviciilor de telefonie sau de crediteleabuzive, toate aceste reclamaþii au ajuns pe masainspectorilor OPC care au

realizat ºi un top al celormai reclamate produse ºiservicii.

”În anul 2013 la biroulProtecþiei ConsumatorilorPetroºani s-au depus unnumãr de 166 de reclamaþiicare au fostsoluþionate înmod favorabil ºicorespunzãtorsolicitãrilor fãcutede consumatoriîntr-un procent de

72%. S-a stabilit ºi un top alproduselor ºi serviciilorreclamate mai frecvent deconsumatori, primul loc fiinddeþinut de produsele electro-casnice, electronice ºi tele-

foane mobile referitoare înprimul rând la modul deacordare al garanþiei pentruaceste produse, respectivîntârzierea în soluþionarearespectivã, repararea,înlocuirea sau restituireacontravalorii acestor produse care se aflau îngaranþie. Pe un loc doi ar fiserviciile de telefonie mobilã

ºi fizã, de internet, televi-ziune prin cablu ºi satelit. S-a reclamat calitatea serviciilor, solicitarea unordespãgubiri de cãtre opera-torii de servicii în cazul unorrezilieri înainte de termen acontractelor sau refuzul sautergiversarea rezilierii con-tractelor în urma cererilorfãcute de consumatori. Un loc trei este deþinut decreditele bancare, s-au reclamat anumite comisioaneintroduse în contractele decredit. În primul rând s-aureclamat contractele de credit întocmite în perioada2007-2008 fiind tratate însoluþionarea lor prinîntocmirea unor procese ver-bale ºi transmiterea acestoraîn instanþã pentru ca instanþasã stabileascã dacã anumiteclauze contractuale suntabuzive ºi sã dispunãscoaterea acestora dinconþinutul contractelor”, adeclarat Ion Roiu, comisarOPC Petroºani.

În ceea ce priveºte con-tractele abuzive un locuitoral Vãii Jiului a câºtigat laprima instanþã. Astfel, bancaeste obligatã sã îi returneze

acestuia sumele aferentecomisioanelor care au fostpercepute ilegal.Deocamdatã sentinþa nueste una definitivã.

”Au fost înaintate pe parcursul anului 2013 unnumãr de patru procese verbale de constatare caretratau fiecare un numãr dereclamaþii. Avem cunoºtinþecã doar unul dintre acestedosare a fost soluþionat deprima instanþã favorabil con-sumatorilor în sensul cã s-aacceptat ceea ce am stabilitnoi în urma controlului cã oparte din clauze suntabuzive. S-a dispus ca ele sãfie retrase din contractele decredit, iar consumatorilor sãle fie restituite sumele careau fost reþinute pentru comi-sioane considerate abuzive.Aceastã primã soluþionareîncã nu a rãmas definitivãurmând ca probabil bancasã facã recurs ºi nu avem odecizie definitivã”, a maiprecizat sursa citatã.

În cursul anului 2013 ascãzut numãrul celor care aureclamat calitatea produseloralimentare.

Monika BACIUMonika BACIU

Rechizitoriu refãcut în dosarul ex-managerului Spitalului LupeniR echizitoriul refãcut de procurorii de la Petroºani în cazul

ex-managerului Spitalului Municipal Lupeni, MarianaMateescu, a ajuns în instanþã, iar apãrãtorul acesteia a cerut unnou termen pentru studierea documentului. Tot la urmãtorultermen se va pronunþa instanþa cu privire la cererea de restituire a cauzei pentru refacerea urmãririi penale.

Creditele abuzive, pe rolul instanþelor

Page 4: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

IleanaFIRÞULESCU

La întâlnireainginerilor minieri, dela Petroºani, care aavut loc la începutullunii ianuarie, IoanVelica, inginer electro-mecanic, artist, scriitor, preºedinte alLigii Scriitorilor dinRomânia FilialaHunedoara, a întrebatspecialiºtii prezenþi, dece Valea Jiului,România nu fac partedin Uniunea MinierãEuropeanã.Majoritatea a tãcutoarecum vinovatã,doar o voce s-a auzit”Poate cã e mai bineaºa…”

Uniunea MinierãEuropeanã are camembri entitãþi dinminerit ºi energie, dela sindicate, asociaþii,exploatãri miniere

etc., pânã la persoanefizice. Primirea de noimembri se face dupão perioadã decunoaºtere, practicUME îºi alege mem-bri. În fiecare an auloc, prin rotaþie înþãrile membre, ediþiiale Uniunii, pe durataunei sãptãmâni, iarlimba oficialã este germana.

Ioan Velica estemembru al UME, dinpartea UniuniiMaghiare, din anul2009, dar activeazãdin anul 2001.

”Eu am fost primadatã acolo pentru avedea cum au reuºit sãpãstreze tradiþiile dinminerit în oraºe, sate,pentru cã la noi auînceput sã se piardã,ºi am avut tradiþiibogate de pe vremeaaustro-ungarã. Acolochiar dacã s-au închis

mine, fiecare localitatecare a avut o minã ºi-a amenajat pe contpropriu câte unmuzeu, care sedeschide când existãvizitatori. Da, existã ºiromâni în UME. Deexemplu, preºedinteleexecutiv al UME,Gogy Andraº, estenãscut la Timiºoara,iar tatãl sãu a fost

director la Abrud. Maieste unul din Cluj ºi dela noi, prof. Boyte. Eusunt în UME dinpartea UniuniiMaghiare Dorog.Acolo am vãzut ºi unalbum cu Vulcanul…Preºedintele executivchiar m-a întrebatunde este România,de ce nu face partedin UME.

Culorile internaþionale alemineritului sunt verdecu negru… Un lucruimpresionant, la eimanifestãrile nu seanunþã, lumea vinepentru cã ºtie cã acolosunt bunicii ºi pãrinþiilor, iar prezentatoriimanifestãrii sunt tineri

din clasa a 9-a, care,implicându-se, înþelegºi preiau tradiþiile” – adeclarat Ioan Velica,membru UME.

Uniunea MinierãEuropeanã editeazã ºi

o revistã care esteexpediatã tuturormembrilor sãi.

Anul acesta,întrunirea UME vaavea loc în Slovacia ºieste la a XVII-a ediþie.

Monika BACIU

”Se apropie examenul debacalaureat, la ColegiulNaþional de InformaticãCarmen Sylva se organizeazãaceste pregãtiri care suntsusþinute în mod gratuit, voluntar de cãtre profesorii dela ºcoala noastrã. Interesulexistã într-un procent de 50-60%, noi încercãm sã avem oîntâlnire cu toþi pãrinþii copi-ilor care sunt în clasa a XII-a ºi

sã îi informãm cu modul încare participã sau nu participãla aceste pregãtiri pe care pro-

fesorii le oferã”, a declaratLucian Resmeriþã, directorulColegiului Naþional deInformaticã Carmen Sylva dinPetroºani.

Promovabilitatea de anultrecut nu a fost una îmbucurã-toare nici pentru elevi, dar nici

pentrudascãli ºipentru imagineaunitãþilor deînvãþãmânt.Cei care nuau reuºit sãobþinã omedie pentrua promovaacest examen nu

sunt interesaþi de cursurile pecare dascãlii le oferã.

”La aceste pregãtiri poateveni oricine doreºte, dar nuvom avea astfel de cazurimomentan de elevi care nu aupromovat examenul debacalaureat în cursul anilortrecuþi. poate începând din aldoilea semestru”, a mai precizat sursa citatã.

Profesorii sunt pesimiºti ºiîn ceea ce priveºte promovabilitatea din acest an.Potrivit acestora elevii sunt dince în ce mai dezinteresaþi,lucru care nu va duce la altceva decât la un grad depromovare redus.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 20144 Actualitate

Examenul maturitãþii, tratat cu imaturitate

A u mai rãmas câteva luni pânã când absol-venþii claselor de liceu vor susþine exam-

enul de bacalaureat. La nivelul unitãþilor deînvãþãmânt se organizeazã cursuri de pregãtiregratuite pentru elevi. Mai exact, profesorii vinîn ajutorul elevilor în mod gratuit, însã se parecã aceºtia nu au feedback-ul aºteptat.

România nu existã în Uniunea MinierãEuropeanã, doar câþiva români

U niunea Minierã Europeanã are ca membri de laþãri, pânã la sindicate din minerit, exploatãri

miniere, asociaþii ale profesioniºtilor din minerit, pânãla persoane fizice. Din Petroºani, UME are doi membri– Ioan Velica din partea Uniunii Maghiare din Dorog ºiprof. univ. dr. ing. A. Boyte. Preºedintele executiv alUME este nãscut la Timiºoara, iar tatãl sãu a fostdirector la Abrud. România nu este membrã a UniuniiMiniere Europene.

Page 5: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014 Actualitate 5

IleanaFIRÞULESCU

Dan Marinescu ºiRaul Stoica sunt ceidoi tineri liberali careau ales sã fie incluºi înprogramul ”10 pen-tru Europa”, care esteun gen de sondaj online printre liberalipentru a testa notorietatea viitorilorcandidaþi la alegerileeuroparlamentare.Este vorba depreºedinteleTineretului Liberal dinVulcan ºi preºedinteleTineretului Liberal dinHunedoara.

La momentul documentãrii, DanMarinescu se afla întop 10 cei mai votaþitineri aflaþi în com-petiþie pentru a figuralistele candidaþilor liberali. Raul Stoica seafla în urma acestuiacu o diferenþã de vreo

200 de voturi.Votul pentru tinerii

liberali a început în 15ianuarie, iar în 25 ian-uarie mulþi au exclamat ”hopaaa”,precum Arºinel înreclama tv. În respecti-va datã, preºedintelePNL Petrila ºi coordo-natorul liberalilor peValea Jiului, CostelAvram, a distribuit pe

vestita reþea desocializare on lineprofilul/prezentarea luiDan Marinescu, de pesite-ul concursului.Postarea sa a atras caun magnet voturilecolegilor de partid,care l-au propulsat peDan Marinescu pestecâteva locuri bune spretop 10.

Dar sã susþii doar

un tânãr din cei doi aijudeþului, parcã nu secade. Este ca ºi cumun tatã se poartã difer-it cu cei doi fii ai sãi.

Liberalul ºef al VãiiJiului ne-a contrazisprecizând cã susþinetoþi tinerii din PNL,dar…

”Am sprijinit ºi voisprijini cât pot tineriiliberali pentru cã suntbuni. Doar cã în cazulãsta este precum înzicala cu maieul ºicãmaºa. ªi sigur cãmaieul îmi este maiaproape, adicã cel deaici, din Valea Jiului,Dan Marinescu.

Raul Stoica îmi esteºi el aproape, dar pre-cum cãmaºa.

Apoi sunt coordo-nator în Vale ºi estenormal sã-mi sprijin

liberalii în competiþiide acest fel pentru cãpregãtirea ºi reuºitalor de a se situa pelocuri onorabile suntconsiderate ºi rezultateale muncii mele, iaresecurile lor se rãs-frâng ºi asupra mea.Repet, amândoi suntbuni, doar cã unul este

maieul, celãlalt –cãmaºa mea” – adeclarat coordonatorullibelalilor din ValeaJiului, Costel Avram.

În concluzie, dacãeºti tânãr liberal ºi ainorocul sã dai pesteun preºedinte sau, încazul acesta, un coordonator care n-are astâmpãr ºi tepromoveazã masiv,eºti norocos. Vorbaînþelepþilor:”Comunicarea esteesenþa lucrurilor”, darmai precis ”procesulde comunicare are uncaracter dinamic, oricecomunicare are, dupãmomentul iniþierii, oanumitã evoluþie, seschimbã ºi schimbãpersoanele implicateîn proces”.

DianaMITRACHE

Au nevoie de200.000 de semnã-turi, ca sã ajungã sã îlpropunã pe CorneliuVadim Tudor ca ºicandidat de la PRM în

ParlamentulEuropean.

Reprezentanþii aces-tei formaþiuni dinjudeþul Hunedoara ºiimplicit din ValeaJiului sunt optimiºti ºispun cã misiunea va fifloare la ureche în

contextul actual. „Eu cred cã la

europarlamentare vomavea un rezultat bun,pentru cã filialajudeþeanã Hunedoara

este printre primelefiliale din þarã. S-adecis mobilizareatuturor organizaþiilorjudeþene din þarã, pen-tru a-l sprijini pe dom-

nul Corneliu VadimTudor sã intre din nouîn ParlamentulEuropean”, a declaratîn cadrul unei confer-inþe de presã laPetroºani, MihaiIrimie, preºedintelePRM Hunedoara,

primarul comuneiªoimuº, singurul primar PRM dinHunedoara.

Pentru asta,însã, au de strânssemnãturi. „Pelinie de partid, am începutdeja demersurileºi acþiunea destrângere de sem-nãturi, pentru cele200.000 de sem-nãturi la nivel

naþional pe care PRMtrebuie sã le depunãca sã depunã listapentru PE, iar noi cre-dem cã o sã fie cusucces. Nu vor fi, cusiguranþã, problemepentru realizarea aces-tui obiectiv”, a adãugat ºi EmanuelAndronache,preºedintele PRMPetrila. PRM-iºtii dinHunedoara cred cãvor putea sã adune celpuþin 10.000 de semnãturi în acestsens, deºi recunosc cãle-au mai plecat mem-brii, de când au pier-dut reprezentativitateaºi nu au trecut depragul minim laultimele alegeri.

PRM strânge semnãturi pentru Vadim

P RM-iºtii strâng semnãturi casã îl ducã pe Vadim în

Parlamentul European. Acesta esteplanul pentru acest an, iar celor dinHunedoara le revine un procentimpresionat. Cei de la RomâniaMare, însã, spun cã nu se tem cã nuvor trece pragul, datã fiind conjunctura politicã actualã.

Maieul ºi cãmaºa liberalului Costel Avram

”Am sprijinit ºi voi sprijini cât pot tinerii liberali pentru cã sunt de va-loare. Doar cã în cazul ãsta, selecþia pentru viitori candidaþi la alegerile

europarlamentare este precum în zicala cu maieul ºi cãmaºa. ªi sigur cãmaieul îmi este mai aproape, adicã cel de aici, din Valea Jiului, DanMarinescu. Raul Stoica, din Hunedoara, îmi este ºi el aproape, dar precumcãmaºa. Apoi sunt coordonator în Vale ºi este normal sã-mi sprijin liberalii încompetiþii de acest fel pentru cã pregãtirea ºi reuºita lor de a se situa pe locurionorabile sunt considerate ºi rezultate ale muncii mele, iar esecurile lor serãsfrâng ºi asupra mea. Repet, amândoi sunt buni, doar cã unul este maieul,celãlalt – cãmaºa mea” – Costel Avram, coordonator PNL Valea Jiului.

Page 6: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Î nþeleg nevoiacontinuã a

românului demanelizare excesivã prin intermediul a tot ceea ce e la-ndemânã (ziare,TV, radio etc.), de aaprecia manechine,dive ºi prinþese, dea spune un ipocritºi mincinos „numai pot cuDrãguºanca!”.

Dar fetele asteachiar fac o treabãmiºteaux ºi-ar meritamult mai multã atenþiedecât... tocãtoarele debani ale moºnegilor ºiproblemele lor exis-tenþiale, legate deþoale, maºini, cluburiºi... buze. Buze... mari.

Anul acesta, protag-onistele spectacolului„Despre sexul femeii -un câmp de luptã înrãzboiul din Bosnia”

(Irina Bodea-Radu ºiBianca Holobuþ) vortrece tulburãtoareapoveste dincolo dehotare.

Piesa scrisã deMatei Viºniec ºi regizatã de Muriel Manea se vajuca în deplasare, laViena (Austria) ºi laRoma (Italia).

Pe Irina Bodea-Radu(Dorra) ºi pe BiancaHolobuþ (Kate) le puteþi

urmãri sâmbãtã, 1 februarie de la ora18:00, în spectacolulce va trece graniþa,„Despre sexul femeii -un câmp de luptã înrãzboiul din Bosnia”.

Preþul unui bilet estede 15 lei, iar locurilesunt limitate.

Oana Tuþu,secretar literar laTeatrul Dramatic

„Ion D. Sîrbu”

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 20146 Actualitate

A sociaþie pentru aju-torarea ºcolii. Elevii

colegiului Tehnic DimitrieLeonida din Petroºani suntstimulaþi sã obþinã rezul-tate bune la învãþãturãprin acordarea unor premii.Unitatea de învãþãmânt arealizat un parteneriat cu oasociaþie în acest sens.

”E o asociaþie infiinþatã,Asociaþia Information Quality alcãrei preºedinte este doamnaLupu Dima Laura. Cu aceastãasociaþie ºcoala noastrã a avutnorocul sã realizeze un partene-riat în care de comun acord amstipulat câteva dintre obiective.Mi se pare un lucru deosebit cao asociaþie sã rãspundã cu atâta

promptitudine nevoilor ºcolii. A fost instituit premiul

Margareta Dima în onoareadoamnei inspector DimaMargareta, care a fost coleganoastrã ºi care a avut funcþia ºide inspector la disciplinetehnice ºi funcþia de director alacestui colegiu. Acestb premiuMargareta Dima va fiacordat ºefului depromovoþie ºi constãîntr-un laptop perfor-mant. Pot sã îl vadãabsolvenþii ºi e unstimulent pentru ei ºimaterial ºi implicit sãaibã rezultate cât maibune la învãþãturã”, adeclarat Zina Galeº,director ColegiulTehnic Dimitrie

Leonida Petroºani. Dacã elevii obþin rezultate

bune la învãþãturã, meritul esteºi al dascãlilor care îi îndrumã.Astfel ºi profesorii vor primi unpremiu la sfârºitul anului.

”De asemenea s-a insituit ºiun premiu în bani pentru celcare va avea cea mai maremedie la bacalaureat din absolvenþii seriei curente ºi cemi-a plãcut a fost cã nu au fost uitaþi nici dascãlii. A fostinstituit ºi un premiu în banipentru profesorul anului,urmând ca criteriile sã fie sta-bilite prin consiliu de adminis-traþie”, a mai precizat sursacitatã. Tot aceastã asociaþie adonat ºcolii calculatoare performante ºi alte echipamente necesare în ceeace priveºte tehnica de calcul.

Monika BACIUMonika BACIU

În Valea Jiului se cautã hornari

P ompierii din Valea Jiului au din ceîn ce mai multe incendii din cauza

izolaþiilor electrice necorespunzãtoare ºia surselor de cãldurã.

Dar, cele mai multe în aceastã perioadã,sunt la casele care au ºi coºuri de fum. „Unadin principalele cauze a incendiilor cu care neconfruntãm în fiecare an la începutul sezonuluirece, este a necurãþãrii coºurilor de fum. An dean avem de-a face cu aceastã situaþie”, adeclarat Adrian Avram, comandat Detaºamen-tul de Pompieri Petroºani.

De altfel, pompierii recomandã tuturor proprietarilor de case sã cureþe bine hornurileînainte de iarnã, atunci când ar trebui fãcutfocul. Dar, ºi aici, oamenii au o altã problemã.În Valea Jiului mai sunt puþini hornari, meseriaºi care ºtiu sã lucreze profesionist. Pe vremuri, în Colonia Petroºani, cel puþin, laînceput de iarnã veneau hornari de peste tot ºiîºi ofereau serviciile. Acum, nimeni nu mai esteinteresat de aceastã meserie ºi fiecare proprietar îºi curãþã singur coºul de fum. ªi nuo face bine întotdeauna.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Povestea merge mai departeIrina Bodea-Radu ºi Bianca Holobuþ joacã-n deplasare!

Motivaþi sã înveþe

Page 7: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

MaximilianGÂNJU

Reuniþi în ºedinþãortacii aflaþi în pensieau fãcut demersuri pelângã conducereaCasei Judeþene dePensii, astfel ca iniþia-tiva lor sã ajungã la

factorii de decizie dinGuvern, respectivministerul Muncii ºi celal Economiei.Pensionarii din ValeaJiului care primesc înbaza “decretului” com-pensãri la energia ter-micã ºi electricã suntîngrijoraþi de legea

emisã de guvernareaBoc, care stipuleazãcã bonurile de cãrbuneºi pentru electricitatese acordã pânã lafinalul lui 2014.Aceºtia au cerut“abolirea” legii ºiemiterea unei noi

prevederiprin carebonificaþiileacordate încãde pe timpulregimuluicomunist sãfie menþinuteºi de la 1 ianuarie2015.“Pensionariiminieridoresc

menþinerea ºi prelun-girea legalitãþii pentrua putea primi în con-tinuare aceste drepturipânã în anul 2018,când am înþeles cãanumite mine vor fiînchise. Eu am fostinvitat la ºedinþã pentru a informa

autoritãþile, iar eu daumai departe doleanþelelor, respectiv prefectu-lui ºi ministerului”, adeclarat dupã întâl-nirea cu pensionariidin Valea Jiului, IlieToma, director execu-tiv Casa de PensiiHunedoara. Timp deun an de zile acestegratuitãþi de care sebucurã pensionarii dinminerit au fost sistate,iar acest lucru a dus lamai multe proteste destradã organizate laPetroºani de cãtreortaci.

P uºi pe drumuri

Foºtii mineri maicer sã transformareaacestor facilitãþi în

bani, motivând cã înprezent sunt puºi demai multe ori pe dru-muri pentru a intra înposesia lor. “Toateaaceste facilitãþi, dânºiidoresc sã fie trecutede la MinisterulEconomiei la cel alMuncii. (...) Vor ºitranformarea benefi-cilor suplimentare înbani. Transportul,impozitul, ei trebuie sãmeargã sã le plãteascãºi sunt oamenibãtrâni, bolnavi, iarcheltuielile le revinlor”, a mai declaratdirectorul CaseiJudeþene de PensiiHunedoara. Circa10.400 de pensionaricare au lucrat înminele din Valea Jiuluibeneficieazã anual deaceste facilitãþi.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014 Actualitate 7

DianaMITRACHE

La Aninoasa,proiectul a rãmas înstadiul de proiect, iarla Petrila se totvorbeºte despre cumva renaºte oraºul cu oMinã - muzeu.Ultimele discuþii auavut loc miercuri laPetrila, dar despre efi-cienþa unei astfel deinvestiþii încã nu sepoate vorbi.Petroºaniul are un ast-fel de muzeu, unic înþarã, MuzeulMineritului, însã nicinu se pune problema

sã fie în profit. Pe anse vând câteva mii debilete, dar printre vizitatori nu se numãrãdoar turiºtii, ci ºi copiiisau studenþii dinPetroºani. Poate doar

dacã va fi promovat,odatã cu înfiinþareacentrului de informareturisticã.

„Eu zic cã este unpunct de atracþie turis-ticã specific zonei

noastre. MuzeulMineritului, deocam-datã, este singurul dinRomânia de acest pro-fil, mai este unul laBrad, Muzeul Aurului,dar este altceva, iarturiºtii care vin înPetroºani cred cã ºi-ardori sã treacã ºi pe lamuzeu”, spune TiberiuIacob Ridzi, primaruldin Petroºani, care,însã, se fereºte sã deasfaturi despre eficienþaunei mine-muzeu,dupã modelul Petrilasau Aninoasa.

Turismul local estepromovat ºi turiºtii ºtiucã dacã vin laPetroºani, pot ajungeºi la Muzeu ºi laPeºtera Bolii, obiectivce a atras constantturiºtii chiar ºi depeste hotare, pentrucã a fost promovat.„Peºtera Bolii, de

când a intrat în acestcircuit ºi a fost amena-jatã, am discutat cu ceide la Petro Aqua, careau în custodie peºtera,este vizitatã.

Sunt turiºti intere-saþi ºi au venit anultrecut foarte mulþi.Am prevãzut sume debani pentru pro-movarea tuturor obiectivelor de la noi,ºi mai mult decât atât,vom semna ºi contrac-tul de finanþare cuMinisterul Dezvoltãriipentru Punctul deInformare Turisticã”, a

mai adãugat TiberiuIacob Ridzi, convinsfiind cã acest centru îºiva dovedi eficienþa înpromovarea obiectivelor de la noidin oraº ºi a turismului montan.

Proiectul pentrupunctul de informareva fi semnat lunaviitoare, iar construcþia obiectivuluiva începe imediat ceva veni ºi finanþarea,aºa încât sã existe unloc în care turiºtii sãpoatã fi informaþi.

Vor bani în loc de bonuri de cãrbuneF oºtii mineri solicitã

menþinerea gratuitãþilor laenergia termicã ºi electricã mãcarpânã în 2018, când se încheie programul de închidere a minelorneviabile. În plus, pensionarii cer ºiacordarea acestor gratuitãþi în bani ºi nu în “naturã” cum seîntâmplã acum.

Muzeu minã sau minã muzeu?S ã fie minã - muzeu sau muzeu al mineritului?

Dilema este tot mai des adusã în actualitate înValea Jiului ºi dupã ce Aninoasa a ratat ocazia de aavea o minã-muzeu, a venit rândul oraºului Petrila.Toate, în timp ce la Petroºani avem de ani buni unmuzeu unic în þarã.

Page 8: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

M ii de turiºti suntaºteptaþi în acest

week-end la munte, acolounde stratul de zãpadãbãtãtoritã depãºeºte 25de centimetri, mai ales cãîncepe ºi vacanþa elevilor.Pârtiile sunt excelente,iar vremea este numaibunã pentru iubitoriisporturilor de iarnã.

Ninsorile din ultimele zilear putea sã salveze sezonulde iarnã pe care mulþi investi-tori din turismul montan îlvedeau deja ca ºi compromis.Vremea este numai bunãpentru practicarea sporturilor

de iarnã, iar pârtiile suntpregãtite pentru turiºti.

În Staþiunea Straja stratulde zãpadã bãtãtoritã este, înmedie, de 25 de centimetri ºi

cel puþin patru pârtii sunt înstare excelentã. În plus, insta-laþiile de transport pe cabluau fost verificate ºi suntfuncþionale. „Pe o scarã de 1la 10, starea pârtiilor este denota 9. Întreaga zonã schia-bilã sau, altfel spus, toþi cei18 kilometri ai domeniuluischiabil, este în stare foartebunã. Instalaþiile de transportpe cablu sunt funcþionale”, adeclarat ºeful formaþiuniiSalvamont Lupeni, GeorgeResiga. Joi, în Straja eraudeja circa 800 de turiºti, darse aºteaptã ca numãrul aces-tora sã creascã considerabilîn week - end.

Z ãpadã din belºugîn Parâng

ªi în Parâng sezonul poatefi salvat de ninsorile care autransformat staþiune aîntr-unpunct de atracþie turisticã.„Stratul de zãpadã este de 30– 40 de centimetri ºis e schi-azã în condiþii foarte buneatât pe pârtia de subtelescaun, cât ºi pe pârtia B.Din pãcate, pârtia A, careeste cea mai popularã pentrucã aici pot schia ºi începã-torii, degeaba a fost bãtutãpentru cã teleschiul, care esteproprietate particularã, esteoprit”, a declarat DumitruBârlida, ºeful Formaþiunii

Salvamont Petroºani.Salvamontiºtii sunt la datorieºi sunt pregãtiþi sã intervinãîn cazul în care va fi nevoie,dar îi îndeamnã pe turiºti sãrespecte regulile, aºa încâtnumãrul accidentelor sã fielimitat pe cât posibil.

T eleschi de decor

Teleschiul care deserveºtepârtia A aparþine de Gerom,societatea controlatã de fostulprefect AurelianSerafinceanu. În ultimii ani,însã, turiºtii s-au plâns cã estedoar de decor ºi cã nufuncþioneazã. Din acest

motiv, în ultimele douãsezoane, administraþia publicãdin Petroºani a decis sãplãteascã chirie cãtre firmacare îl deþine în proprietate,pentru ca acesta sã fiefuncþional. Anul acesta, însã,nu s-a ajuns la un consens.„Teleschiul a fost închiriatdouã sezoane în anii anteri-ori, însã în acest an, cel puþinpânã în acest moment, nu s-aajuns la nici un acord cu pro-prietarul instalaþiei”, adeclarat Nicolae Taºcã, purtã-tor de cuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 20148 Turism Turism 9

Vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, TiberiuBalint, vine cu veºti bune pentruturiºti: atât în Straja, cât ºi înParâng se va putea ajunge cumaºina.

„De anul acetsa vom începelucrãrile pentru finalizarea drumu-lui de la Straja ºi pentru contin-uarea drumului din Parâng, de lakm 6+ 600, la km 11+ 600,pânã la releul din Parâng. Aceastaeste bucata de drum judeþean careva fi modernizatã.

Proiectul este ceva mai vechi,însã actualizarea lui dureazã douãsãptãmâni”, a declarat laPetroºani Tiberiu Balint. Potrivitproiectului tehnic, pentru drumulspre Parâng sunt prevãzute ºi treisupratraversãri ale drumuluijudeþean, aºa încât sã nu fie afec-tate pârtiile ce se intersecteazã cuaceastã cale de acces.

P arcãrile arputea

scoate la luminãºi turismul lanegru

Pe de altã parte,oficialul spune cã înParâng, la fel ca ºiîn Straja, trebuieelaborat un regula-ment, împreunã cuasociaþia cabanie-rilor, accesul cu

maºinileîn staþiune sã nu ducã al blocareacirculaþiei. Iar Balint este depãrere cã în acest fel s-ar putearezolva, mãcar parþial, ºi problematurismului la negru.

„La cabane sã aibã acces ceiacre sunt cazaþi, în funcþie denumãrul de locuri de parcare pecare fiecare le are. Noi credem cãlucrul acesta va contribui ºi laieºirea la suprafaþã a celor carefac cazare ilegal.

Unii spun cã e vilã personalã ºiau 10 camere, numai cã în acestcaz vor primi un singur loc de par-care. Dacã ºi-o declarã ca ºi pensi-une primeºte mai multe locuri deparcare, în funcþie de câte locuriare”, a explicat Tiberiu Balint.

Potrivita cestuia, lucrãrile demodernizare a celor douã drumurivor demara în acest an.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A sociaþia „Mândra”,a cabanierilor din

Parâng îºi unesc efor-turile cu reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara, aºa încâtîmpreunã sã poatã dezvolta turismulindiferent de anotimp.

Dupã modelul cabanierilordin Straja, reuniþi înAsociaþia Pro Straja, investi-torii în turism din Parâng ausolicitat oficialilor ConsiliuluiJudeþean sã se asocieze pentru a dezvolta ºi promovaturismul. „Avem din parteacelor de la Asociaþia„Mândra” o cerere de

asociere cu ConsiliulJudeþean, în aºa fel încâtceea ce am demarat în Strajasã revinã realitate ºi înParâng. Intenþionãm, la fel,sã facem o asociere întreConsiliul Judeþean ºi asocia-þia cabanierilor pentrufinanþarea unor proiectepentru Staþiunea Parâng”, adeclarat Adrian Zvâncã, con-silier judeþean din parteaPNL. Astfel, în urma discuþi-ilor purtate cu cabanierii, înParâng este nevoie de

realizarea infrastructurii înzona Parâng, alimentarea cuapã potabilã ºi realizareaunui sistem de canalizare,realizarea de activitãþi dedivertisment ºi agrementpentru turiºti pe toatãperioada anului ºi pro-movarea staþiunii Parâng învederea atragerii turiºtilor.„Mã bucur cã avem sprijinulexecutivului ConsiliuluiJudeþean Hunedoara în aºafel încât turismul în ValeaJiului sã înceapã sã miºte, înzonele în care ConsiliulJudeþean are autoritate,bineînþeles”, a mai spusZvâncã.

Pe de altã parte,vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, TiberiuBalint, spune cã acolo unde CJ Hunedoara nu areautoritate se poate colaboracu autoritãþile locale, absolutnecesarã pentru aducereastaþiunilor la standardelenecesare pentru a fi acreditate ca staþiuni turisticeºi sã aducã ºi venituri celorcare investesc în aceastãactivitate.

CarCarmen men COSMA-PREDACOSMA-PREDA

Mii de turiºti sunt aºteptaþi la munte cu pârtii excelente

Asociere pentru dezvoltareaturismului în Parâng

Douã dintr-o loviturã!

Turismul ilegal scos laluminã de modernizarea

drumului spre ParângD rumurile judeþene care fac legãtura între

Staþiunile Parâng ºi Straja vor fi reabilitate de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi numai pentrustudiile de fezabilitate sunt prevãzute câte 20.000 de lei pentru fiecare.

Page 9: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

M ii de turiºti suntaºteptaþi în acest

week-end la munte, acolounde stratul de zãpadãbãtãtoritã depãºeºte 25de centimetri, mai ales cãîncepe ºi vacanþa elevilor.Pârtiile sunt excelente,iar vremea este numaibunã pentru iubitoriisporturilor de iarnã.

Ninsorile din ultimele zilear putea sã salveze sezonulde iarnã pe care mulþi investi-tori din turismul montan îlvedeau deja ca ºi compromis.Vremea este numai bunãpentru practicarea sporturilor

de iarnã, iar pârtiile suntpregãtite pentru turiºti.

În Staþiunea Straja stratulde zãpadã bãtãtoritã este, înmedie, de 25 de centimetri ºi

cel puþin patru pârtii sunt înstare excelentã. În plus, insta-laþiile de transport pe cabluau fost verificate ºi suntfuncþionale. „Pe o scarã de 1la 10, starea pârtiilor este denota 9. Întreaga zonã schia-bilã sau, altfel spus, toþi cei18 kilometri ai domeniuluischiabil, este în stare foartebunã. Instalaþiile de transportpe cablu sunt funcþionale”, adeclarat ºeful formaþiuniiSalvamont Lupeni, GeorgeResiga. Joi, în Straja eraudeja circa 800 de turiºti, darse aºteaptã ca numãrul aces-tora sã creascã considerabilîn week - end.

Z ãpadã din belºugîn Parâng

ªi în Parâng sezonul poatefi salvat de ninsorile care autransformat staþiune aîntr-unpunct de atracþie turisticã.„Stratul de zãpadã este de 30– 40 de centimetri ºis e schi-azã în condiþii foarte buneatât pe pârtia de subtelescaun, cât ºi pe pârtia B.Din pãcate, pârtia A, careeste cea mai popularã pentrucã aici pot schia ºi începã-torii, degeaba a fost bãtutãpentru cã teleschiul, care esteproprietate particularã, esteoprit”, a declarat DumitruBârlida, ºeful Formaþiunii

Salvamont Petroºani.Salvamontiºtii sunt la datorieºi sunt pregãtiþi sã intervinãîn cazul în care va fi nevoie,dar îi îndeamnã pe turiºti sãrespecte regulile, aºa încâtnumãrul accidentelor sã fielimitat pe cât posibil.

T eleschi de decor

Teleschiul care deserveºtepârtia A aparþine de Gerom,societatea controlatã de fostulprefect AurelianSerafinceanu. În ultimii ani,însã, turiºtii s-au plâns cã estedoar de decor ºi cã nufuncþioneazã. Din acest

motiv, în ultimele douãsezoane, administraþia publicãdin Petroºani a decis sãplãteascã chirie cãtre firmacare îl deþine în proprietate,pentru ca acesta sã fiefuncþional. Anul acesta, însã,nu s-a ajuns la un consens.„Teleschiul a fost închiriatdouã sezoane în anii anteri-ori, însã în acest an, cel puþinpânã în acest moment, nu s-aajuns la nici un acord cu pro-prietarul instalaþiei”, adeclarat Nicolae Taºcã, purtã-tor de cuvânt al PrimãrieiMunicipiului Petroºani.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 20148 Turism Turism 9

Vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, TiberiuBalint, vine cu veºti bune pentruturiºti: atât în Straja, cât ºi înParâng se va putea ajunge cumaºina.

„De anul acetsa vom începelucrãrile pentru finalizarea drumu-lui de la Straja ºi pentru contin-uarea drumului din Parâng, de lakm 6+ 600, la km 11+ 600,pânã la releul din Parâng. Aceastaeste bucata de drum judeþean careva fi modernizatã.

Proiectul este ceva mai vechi,însã actualizarea lui dureazã douãsãptãmâni”, a declarat laPetroºani Tiberiu Balint. Potrivitproiectului tehnic, pentru drumulspre Parâng sunt prevãzute ºi treisupratraversãri ale drumuluijudeþean, aºa încât sã nu fie afec-tate pârtiile ce se intersecteazã cuaceastã cale de acces.

P arcãrile arputea

scoate la luminãºi turismul lanegru

Pe de altã parte,oficialul spune cã înParâng, la fel ca ºiîn Straja, trebuieelaborat un regula-ment, împreunã cuasociaþia cabanie-rilor, accesul cu

maºinileîn staþiune sã nu ducã al blocareacirculaþiei. Iar Balint este depãrere cã în acest fel s-ar putearezolva, mãcar parþial, ºi problematurismului la negru.

„La cabane sã aibã acces ceiacre sunt cazaþi, în funcþie denumãrul de locuri de parcare pecare fiecare le are. Noi credem cãlucrul acesta va contribui ºi laieºirea la suprafaþã a celor carefac cazare ilegal.

Unii spun cã e vilã personalã ºiau 10 camere, numai cã în acestcaz vor primi un singur loc de par-care. Dacã ºi-o declarã ca ºi pensi-une primeºte mai multe locuri deparcare, în funcþie de câte locuriare”, a explicat Tiberiu Balint.

Potrivita cestuia, lucrãrile demodernizare a celor douã drumurivor demara în acest an.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A sociaþia „Mândra”,a cabanierilor din

Parâng îºi unesc efor-turile cu reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara, aºa încâtîmpreunã sã poatã dezvolta turismulindiferent de anotimp.

Dupã modelul cabanierilordin Straja, reuniþi înAsociaþia Pro Straja, investi-torii în turism din Parâng ausolicitat oficialilor ConsiliuluiJudeþean sã se asocieze pentru a dezvolta ºi promovaturismul. „Avem din parteacelor de la Asociaþia„Mândra” o cerere de

asociere cu ConsiliulJudeþean, în aºa fel încâtceea ce am demarat în Strajasã revinã realitate ºi înParâng. Intenþionãm, la fel,sã facem o asociere întreConsiliul Judeþean ºi asocia-þia cabanierilor pentrufinanþarea unor proiectepentru Staþiunea Parâng”, adeclarat Adrian Zvâncã, con-silier judeþean din parteaPNL. Astfel, în urma discuþi-ilor purtate cu cabanierii, înParâng este nevoie de

realizarea infrastructurii înzona Parâng, alimentarea cuapã potabilã ºi realizareaunui sistem de canalizare,realizarea de activitãþi dedivertisment ºi agrementpentru turiºti pe toatãperioada anului ºi pro-movarea staþiunii Parâng învederea atragerii turiºtilor.„Mã bucur cã avem sprijinulexecutivului ConsiliuluiJudeþean Hunedoara în aºafel încât turismul în ValeaJiului sã înceapã sã miºte, înzonele în care ConsiliulJudeþean are autoritate,bineînþeles”, a mai spusZvâncã.

Pe de altã parte,vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, TiberiuBalint, spune cã acolo unde CJ Hunedoara nu areautoritate se poate colaboracu autoritãþile locale, absolutnecesarã pentru aducereastaþiunilor la standardelenecesare pentru a fi acreditate ca staþiuni turisticeºi sã aducã ºi venituri celorcare investesc în aceastãactivitate.

CarCarmen men COSMA-PREDACOSMA-PREDA

Mii de turiºti sunt aºteptaþi la munte cu pârtii excelente

Asociere pentru dezvoltareaturismului în Parâng

Douã dintr-o loviturã!

Turismul ilegal scos laluminã de modernizarea

drumului spre ParângD rumurile judeþene care fac legãtura între

Staþiunile Parâng ºi Straja vor fi reabilitate de Consiliul Judeþean Hunedoara ºi numai pentrustudiile de fezabilitate sunt prevãzute câte 20.000 de lei pentru fiecare.

Page 10: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

S impozionInternaþional.

Astãzi (vineri-n.r.)Colegiul Naþionalde InformaticãCarmen Sylva dinPetroºani estegazda unui simpozion inter-naþional care îi areîn prim-plan petineri. Evenimentulse aflã la a cinceaediþie.

”În data de 31 ianuarie laColegiul Naþional deInformaticã CarmenSylva din Petroºaniorganizãm sim-pozionul internaþionaldenumit Tinerii ºiprovocãrile contempo-rane. Acest simpozionam reuºit sã îl orga-nizãm în decursul acinci ani de zile, lacare vor participa înjur de 250-300 de

profesori de la noi din Petroºani ºi din întrega þarã, iar ca ºinumãr de elevi avemîn jur de 300 de elevicare s-au înscris sãparticipe cu lucrãri laacest simpozion pecare noi îl organizãmîmpreunã cu o comisiecare a pus lucrurilefoarte bine la punct.Suntem convinºi cã vaieºi foarte bine”, a

declarat LucianResmeriþã directorulColegiului Naþional deInformaticã CarmenSylva Petroºani.

La Petroºani vorveni cadre didacticedin þarã, dar ºi depeste hotare.

”Invitaþi avem atâtde la Inspectoratulªcolar JudeþeanHunedoara, pe dom-nul Sile Pop ºi poate

va mai veni ºi un altinspector, avem ºi dela primãria municipiu-lui Petroºani ºi foartemulþi profesori de lanoi de la colegiu ºi dinîntreaga Vale a Jiului.Avem câteva partene-riate ºi cu câteva ºcoli din Bucureºti, dar ºi þãri strãine.Simpozionul îi are petineri ca temã princi-palã ºi temele dinacest an sunt puþindifersificate ºi echipade coordonare s-aocupat de acestlucru”, a mai precizatsursa citatã.

Structurat sub fomãde concurs acest sim-pozion va cuprinde

mai multe secþiuni:Secþiunea eseisticã,Secþiunea Voluntariatºi Educaþie civicã,Secþiunea Educaþieantreprenorialã,Secþiunea Educaþiepentru sãnãtate,Secþiunea Educaþieecologicã, ºi secþiuneaSchimburi intercultur-ale.

La lucrãrile sim-pozionului vor partici-pa reprezentanþi de laAssociation din Taize,Sou Gjorche Petrov –Prilep – Macedonia,Privat High SchoolTourism – Bulgaria,Cagdas Yasam OkoluIstambul, GeneralSecondary SchoolBurrel, Region Diber,Albania.

Monika BACIUMonika BACIU

A fost un prilej sãafle ºi ei cine a fostCaragiale ºi cât de fru-moasã este opera sa.

Au discutat chiar

liber între ei cum aufost impresionaþi decâte un personaj, darau ºi recitat poezii. „LaBiblioteca Municipalã

Petroºani s-adesfãºurat activitateacu tema “LunaCulturii Naþionale “lacare au participat 10elevi cu cerinþe edu-caþionale speciale ºi10 elevi capabili deperformanþã, coordon-aþi de doamna prof.Frãguþa Ciurea.Activitatea este inclusãîn proiectul: “ Lumeaîn care trãim“, proiectiniþiat de Biblioteca înparteneriat cu ªcoalagimnazialã nr.7Petroºani.

Copiii au citit poeziiale autorilor romani,au schimbat pãreridespre opera luiCaragiale, de lanaºterea cãruia s-au

împlinit joi 162 ani”, adeclarat Delia Grosu,bibliotecara ce a iniþiatsãptãmâna culturalã labibliotecã.

În plus, copiii au

venit cu desene princare au ilustrat perso-najele lui Caragiale.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Tinerii dezbat provocãrile contemporane

Caragiale, „gustat” de copii specialiZ ece copii cu cerinþe speciale ºi alþi 10 cu

perormanþe remarcabile la învãþãturã auajuns la Biblioteca municipalã din Petroºani.

Page 11: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

MaximilianGÂNJU

Aflaþi în „crizã eco-nomicã” foarte mulþidintre locuitorii celorºase localitãþi ale VãiiJiului, cu credite la

bãnci, au ajuns însituaþia de a nu-ºi maiputea achita ratelescadente. Din acestmotiv, în unele cazuri,s-a ajuns chiar la„executarea”restanþierilor. Astfel,

numai în cursul luniitrecute, bãncile dinValea Jiului audemarat procedurilede executare a circa20 degaranþii imobi-liare.Mãsura afost luatãîn cazulcelor carenu ºi-aupututachita latimp

ratele la credit, timpde mai multe luni ºinu s-au interesat dereeºalonarea datoriei.Totodatã, executareasilitã se aplicã ºi încazul în care dator-nicul nu a ajuns lanicio înþelegere cubanca.

Diana MITRACHE

Sute de oameni beneficiazãde ajutoare de la primãrie, iarca sã îºi susþinã activitatea devoluntariat, organizaþiile dinlocalitate primesc la începutde an un buget cu care suntnevoite sã se descurce.Sumele au fost defalcate ºi

propuse spre a fi analizate, iarcei mai nãpãstuiþi locuitori aimunicipiului Petroºani, vorprimi ºi în acest sprijin dinbanii bugetului.

„Ca ºi în anii trecuþi se vorlua mãsuri pentru protecþiasocialã a familiei, în special,pentru cei defavorizaþi, prinacordarea de beneficii sociale.

Ca ºi pânã acum, continuãmo sã dãm ajutoarele sociale,alocaþiile pentrususþinerea familiei, aju-toare de urgenþã, acelesubvenþii din bugetullocal la apã, la energiaelecticã. Se vor acordaca ºi pânã acum, dePaºti, acele tichete valorice, pentru alimente”, a declaratCristina Mraz, ºefaServiciului Public Localde Asistenþã Socialã dinPetroºani.

Toate aceste facilitãþi,plus multe alte ajutoarecare vor ajunge în acestan la centrele sociale dinPetroºani, au fost evaluate ºi sumele debani au fost aprobate înºedinþa de consiliu.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014 Actualitate 11

CASA DE CULTURà “ION DULÃMIÞÔ PETROªANIOFERà SPAÞII DE ÎNCHIRIAT LA PREÞURI EXTREM DE ATRACTIVE

Relaþii la nr. 0722.448.428

DianaMITRACHE

Asta spune con-silierul local DanielMoraru, care þine cuorice preþ sãredeschidã unitateamedico-socialã dinVestul Vãii Jiului.

Moraru susþine cã afãcut mai multe cal-cule ºi i-au dat sumelenecesare, fãrã preamari eforturi. „optdintre bãtrânii de laUricani sunt internaþiîntr-un centru dinLupeni, pentru carenoi trebuie sã plãtim

anual 83.520 de lei.Punem la socotealãcã, de câþiva ani buni,noi nu reuºim sãpornim unitatea deasistenþã medico–socialã, unitate încare ar putea sã fieinternate ºi acestepersoane, iar debãtrânii noºtri seocupã alþii. Dacãadãugãm la aceastãsumã cu cei aproape100.000 de lei carese duc anual pe salari-ile celor de la unitateamedicalã ºi peîntreþinerea centrului,deºi nu funcþioneazã,

ar putea sã ne deaexact acea sumã caresã fie contribuþiaConsiliului Local lafuncþionarea spitalu-lui”, a precizat DanielMoraru, consilier PRMla Uricani.

Mai mult, Moraru

vine ºi cu un alt exemplu ºi aratã cumcu 400.000 de lei, laHunedoarafuncþioneazã o unitatemedio-socialã similarã,cu 60 de paturi. LaUricani, unitatea are

30 de paturi ºi de anibuni stã închisã, iarbolnavii parcurg zecide kilometri pânã laLupeni, ca sã nu vor-bim de situaþia în caretrebuie sã ajungã laPetroºani.

Bani aprobaþi pentruasistaþii social

E dilii din Petroºani au votat un proiect dehotãrâre prin care alocã bani pentru toate

activitãþile sociale din oraº. De la centrele deasistenþã, pânã la ajutoarele de încãlzire, oritichetele valorice de sãrbãtori, toate au fostinventariate, evaluate ºi apoi supuse votuluiconsilierilor.

Bani direcþionaþi greºit la Uricani

D au aproape un miliard de leivechi pentru a þine câþiva

bãtrâni într-un centru de la Lupeni.Dacã mai pun ºi banii alocaþi pentru cei care sunt acum laUnitatea medicalã de la Uricani,atunci ar fi chiar suma necesarãfuncþionãrii spitalului.

Proprietãþi pierdute pentruimposibilitate de platã

N umãrul datornicilor cãtresucursalele bancare din

Valea Jiului creºte de la o lunã laalta, iar în aceeaºi mãsurã ºinumãrul bunurilor scoase de bãncila mezat.

Page 12: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

LuizaANDRONACHE

Cei care au picat,însã, au un nivel alresponsabilitãþii ºirealitãþii subdezvoltat,astfel cã cei mai mulþidintre ei nu par aavea remuºcãri saumanifestãri aleconºtiinþei, pentru cãsunt totuºi realiºti ºirecunosc faptul cã nuprea au învãþat.

Eºecul este însã

perceput altfel detineri, dependent sauindependent de voinþalor. “Eºecul la un exa-men este un lucrucomplex, care îºi arerãdãcinile în relaþiapãrinte-copil ºi profe-sor-elev. Tinerii careau promovat sunt bineancoraþi în realitate ºiau deja interesele pri-oritizate”, susþin psi-hologii ºcolari dinValea Jiului. Dar, chiarºi eºecul trebuie privit

pozitiv, mai sunt depãrere psihologii.Totul depinde însã detipologie fiecãrui elevîn parte ºi mai ales devoinþa pe care acestao are de a se ridica ºiperforma.

“Orice eºec poateînsemna ºi o repriori-tizare a nevoilor ºirelaþiilor inter-umane.Poate cã acesta îi facemai conºtienþi ºiresponsabili vizavi deviitorul lor, iar mulþidintre elevii care aupicat Bacul, cu sigu-ranþã anul acesta vorfi mai maturi dinpunct de vedereemoþional, cel puþin”,a precizat un alt psi-holog din MunicipiulPetroºani. Odatã cuvenirea primãverii,

emoþiile se vor acutizapentru elevii din aniiterminali, careurmeazã sã susþinãexamenul maturitãþii.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 201412 Actualitate

Monika BACIU

”La noi la liceu amhotãrât ca limba adoua italiana ºi spaniola. Atât la liceucât ºi la gimnaziu.Observ cã elevii auatracþie pentru acestelimbi. Zic eu cã le ºifoloseºte pentru cãfoarte mulþi dintreabsolvenþi se îndreaptãsã gãseascã locuri demuncã fie în Italia, fieîn Spania ºi aceasta afost ºi ideea noastrãde am introdus faþã detradiþionala limbãfrancezã care eralimba a doua ºi studii,am introdus ºi italianaºi spaniola. În generalacesta este unul dinmotivele pentru careei pleacã acolo (Italiasau Spania) pentru cãºi pãrinþii lor suntacolo. Fie cei de laSeral care au o anu-

mitã vârstã ºi pot sãîºi gãseascã cuuºurinþã un loc demuncã în aceste þãri ºio mare parte din eleviinoºtri au deja pãrinþiiplecaþi ºi atunci studi-azã ºi reuºesc sã seadapteze mult maiuºor când fac reîntre-girea familiei în acestedouã þãri”, a declaratZina Galeº, directorColegiul TehnicDimitrie LeonidaPetroºani.

Limba francezã nu

va dispãrea din programa ºcolarã aelevilor. Cel puþin astaeste concluzia cadrelordidactice.

”Eu cred cã nu vadispãrea limbafrancezã ºi ar fi ºipãcat sã disparã. Cucât mai multe limbicunoscute mi se parecã e foarte bine pentru tinerii noºtri,pentru noi ºi pentruþãrile din comunitateaeuropeanã. Sub nicioformã nu va dispãrea

limba francezã, dar efoarte bine cã e completatã de maimulte limbi ºi cu câttinerii cunosc maimulte limbi cred eu cãe foarte bine”, a maiprecizat sursa citatã.

Dacã profesorii delimba englezã saufrancezã sunt mult mainumeroºi, în ceea ce-ipriveºte pe cei carepredau italina sauspaniola situaþia stã cutotul ºi cu totul altfel.Cu greu se gãsesccadre didactice care sãcunoascã aceste limbi.Ba mai mult suntcazuri în care cadreledidactice ale cãrorposturi s-au restrânsau urmat cursuri post-universitare delimbã italianã sauspaniolã.

”E într-adevãr oproblemã în cãutareaacestor profesori pentru cã profesoaranoastrã de spaniolã edin Orãºtie. Ealocuieºte aici la noi.Am reuºit sã îi oferimcondiþii minime decazare în cãminul nostru. ªi la Italianaavem o profesoarã dinDeva care vine, înafarã de asta colegiinoºtri care au predatenglezã sau alte

discipline au fãcut unpost-universitar, oreconversie profesionalã pentru cãau vãzut cã anumitediscipline dispar ºi s-au introdus acestediscipline noi unde arfi fost o niºã pentru agãsi un loc de muncã.În ceea ce priveºtedascãlii este o pro-blemã, dar în scurttimp se va rezolva”, amai spus Zina Galeº.

Elevii par sã fieatraºi de noile cursuride limbã strãinã. Eichiar sperã ca o datãce au deprinscunoºtineþele minimede conversaþie îºi vorgãsi rostul mult maiuºor în þãrile strãine.

”Mi se pare fru-moasã spaniola. Mãva ajuta pe viitor.Vreau sã plec înSpania, sã lucrezacolo”, spune un elev.

”Mã va ajuta peviitor pentru cã înSpania dacã ºtii limbapoþi sã îþi gãseºti unloc de muncã, pot sãcomunici mai repedecu persoanele ºi mãva ajuta pe viitor”,spune un alt elev.

În ultimii ani pro-grama elevilor a fostcorelatã cu nevoile dezi cu zi. Dupãfinalizarea studiilormulþi aleg sã plecepeste hotare pentru a-ºi gãsi un loc demuncã, iarcunoaºterea limbilorstrãine este esenþialãîn vederea reuºitei.

Programa ºcolarã, modificatã nevoilor existenþiale

S paniola sau italiana înlocuiesc încet-încet limbafrancezã. Dacã pânã acum câþiva ani elevii aveau

în programa ºcolarã limba francezã ca a doua limbã destudiu, în ultimii ani limba lui Voltaire este înlocuitã cucea a lui Cervantes sau a lui Dante Aligheri. ColegiulTehnic Dimitrie Leonida din Petroºani este unul dintrelocaþiile unde elevii învaþã italiana sau spaniola.Conducerea a luat aceastã mãsurã dupã ce s-a observato creºtere a numãrului celor care aleg sã plece în celedouã þãri în cãutarea unui trai mai bun.

Tinerii ºi examenele

A dolescenþii care au reuºit sãpromoveze examenele de

Bacalaureat din ultimii doi ani,sunt inteligenþi din punct de vedereafectiv ºi emoþional.

Page 13: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Robert Hummel s-asãrbãtorit ºi ne-a fãcutsã-l sãrbãtorim aºacum ºtie el mai bine,prin muncã.

Pe de o parte, acreat 14 portrete caricaturizate, iar pede altã parte, ne-aadus pe noi la muncã

ºi l-am felicitat alãturide toþi prietenii lui.

Galeria din cafeneanu este o premierã,pentru cã Hummelmai are antecedente înacest domeniu, elfiind primul care aadus arta întreoameni ºi nu

oamenii la galeria deartã. „Nu este primadatã când participãm ºi organizãm aºaceva. Este un cadruinedit, întradevãr,pentru cã în afaracelor pe care i-aexpus autorullucrãrilor expuse pepereþi, poate sãintre oricine. Iaracesta este un lucrufoarte important,

pentru cã aducem, nuomul în sala de expo-ziþii, ci exponatele maiaproape de oameni”, a declarat LaviniaHulea, directorul

Casei de Culturã aStudenþilor

Artistul RobertHummel a fost mereuun luptãtor pentru promovarea frumosului, iar laaniversare a fostbucuros sã fie înconju-rat de atât de mulþiprieteni. „Expoziþiaeste un pretext pentrufaptul cã e bine sã neîntâlnim mãcar atuncicând un om face 45de ani. E o cumpãnãîn viaþã Expoziþia deastãzi este un pretextºi, cu atât mai mult,mã bucur cã suntemîmpreunã cu toþii.

Astãzi am expus 14lucrãri, cã am zis cã14 cu 45 merge maibine ºi spun cã aº fipreferat sã am 14 aniºi sã fac 45 de lucrãri.Din pãcate nu se maipoate întoarce timpul,dar satisfacþia mea estecu atât mai mare cucât punctãm eveni-mentul acesta împre-unã”, aºa ºi-a întâmpi-nat Robert Hummelprietenii.

La 45 de ani, toþicei prezenþi au þinut sã

se laude cu anii în carel-au avut alãturi pe prietenul lor RobertHummel ºi fiecare afãcut-o în felul sãu.

„Eu îl cunosc peRobi de 21 de ani. Ne-am întâlnit petreptele redacþieiMatinal, de pe vre-muri, l-am cunoscutîntre timp, ºtiam cã elîncerca sã publice cari-caturi în presã ºi întretimp, drumurile s-audespãrþit, dar prieteniaa rãmas”, a spus IonelZmãu, cel carecocheteazã cu jurnalis-mul ºi este preºedin-tele Asociaþiei LesAmis de la France, întimp ce poetul IoanDan Bãlan a recunos-cut cã participã la opremierã. „Cred cãeste printre rareleposibilitãþi rpin carecele douã se potîmperechea. Adicãdesenul caricatural ºi ozi onomasticã. Mi separe cã este ieºit dincomun. Aceastã parteieºitã din comun estecu atât mai atractivã,mai spectaculoasãpentru ºi noi ºi,bineînþeles cã am venitaici sã ne bucurãm deun asemena eveni-ment”, a adãugat ºiIoan Dan Bãlan, poet,prieten cu Hummel.

Cei expuºi pesimeze s-au amuzat ºiau vorbit, la rândul lor,fiecare despre cum afost surpins sã seregãseascã în calitatede personaj la vernisajîn cafenea.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014 Actualitate 13

Î n judeþulHunedoara poþi

numãra pe degetele dela o mânã persoanelecalificate sã stea cucopiii în timp ce pãrinþiisunt la serviciu sau îºivãd de treburile zilnice.

Activitatea de baby-sittereste extrem de rãspânditã, nudoar în þãrile occidentale, ci ºiîn oraºele mai mari ale þãrii,însã în judeþul nostru nu are

cãutare. Cele câteva per-soanele calificate, din parteade nord ºi nu din Valea Jiului,oferã pãrinþilor posibilitatea dea lãsa copilul acasã la ele ca laorice grãdiniþã, timp de optore pe zi. Cei micibeneficiazã de activi-tãþi didactice, hranãsi activitãþi în aerliber în spaþiu dejoacã amenajat încurtea casei. Totulîn schimbul uneisume de circa 500de lei. Cei mai

mulþi pãrinþii din zona noastrã,însã, nu au curajul sã îºi lasecopiii cu bonele, oricât de calificate ar fi acestea ºi maiales, nu au bani. “Nu pot sã-mi permit sã-mi las copilulcu altcineva decât cu vreun alt

membru alfamiliei mele. Nu îmi permit.Cu banii ãia pot sã cumpãrcopilului ºi altceva”, a declarato mãmicã din Petrosani. Dar,de cealaltã parte, la polulopus, mai sunt ºi câþiva, puþinice-i drept, care sunt foarteocupaþi cu job-ul, ºi care spuncã ar apela oricând la serviciileunei bone autorizate dacã arexista vreuna aici.

Luiza ANDRONACHELuiza ANDRONACHE

Hummel aniversare cu zâmbete pe simezãA rtistul plastic Robert Hummel

a descreþit chipurile tuturorcelor care au vrut sã îi fie alãturi înziua în care a aniversat 45 de ani. La cafenea, între artiºti, prieteni ºioameni simpli, Hummel a expus 14caricaturi ºi toþi protagoniºtii au râspe sãturate.

În Valea Jiului nu sunt bone

Page 14: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Nu ezitaþi sã încheiaþi contractesau sã semnaþi acte oficiale!Relaþiile cu cei din jur sunt foartebune ºi aveþi succes în afaceri.Aveþi ocazia sã luaþi hotãrâribune pentru cãmin. Partenerul deviaþã vã susþine iniþiativele.Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia.

Aveþi succes în afaceri ºi spor latot ce faceþi în gospodãrie.Prietenii ºi familia vã susþin, deºis-ar putea sã aibã pãreri diferite.Nu începeþi mai multe treburideodatã. Riscaþi sã nu terminaþinici una. Dupã-amiazã vãviziteazã o persoanã.

Nu cãlãtoriþi ºi evitaþi întâlnirilecu prietenii, pentru cã s-ar puteasã nu fiþi în cea mai bunã formã.Cei din jur nu sunt dispuºi sã vãaccepte ideile ºi nu este exclus sãsuferiþi o dezamãgire din parteaunor persoane apropiate.

Acordaþi mai multã atenþie prob-lemelor ce þin de familie ºi decãmin. S-ar putea ca planurilede îmbunãtãþire a situaþiei finan-ciare sã nu fie realiste. Dacãinsistaþi sã le puneþi în practicã,existã riscul sã suferiþi un eºec.

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi osumã considerabilã de la ofemeie mai în vârstã din familie.Puteþi sã începeþi o curãþeniegeneralã, lucrãri de reparaþii etc.Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã certaþicu partenerul de viaþã din cauzacheltuielilor inevitabile.

Sunteþi preocupat sã rezolvaþiproblemele casei. S-ar putea sãfaceþi rost de bani pentru acumpãra aparaturã electrocasnicãnouã. Nu vã grãbiþi, pentru cã unprieten vã poate spune de undesã cumpãraþi mai ieftin.

Deºi se pare cã aveþi multe derezolvat, odihniþi-vã ºi menajaþi-vã sãnãtatea. Împreunã cupartenerul de viaþã, doriþi sãfaceþi schimbãri în cãmin. Nu ezi-taþi! Vor avea o influenþãbeneficã asupra relaþiei de cuplu.

Dimineaþa aflaþi cã vi seanuleazã o delegaþie. Nu vãenervaþi. Oricum, nu este o zifavorabilã cãlãtoriilor. Estemomentul sã preluaþi iniþiativa înproblemele casei ºi în relaþiilesentimentale.

Puteþi avea succes în activitãþicasnice. Dimineaþa câºtigaþi osumã importantã de pe urmaunei afaceri ºi începeþi sã vãfaceþi planuri de viitor, împreunãcu partenerul de viaþã.

Dacã doriþi sã faceþi schimbãri încasã, acum este momentul. Esteo zi bunã pentru reamenajãri,mutat sau schimbat mobilã,zugrãvit etc. Vã puteþi baza peajutorul prietenilor.

Sunteþi original ºi vã hotãrâþibrusc sã schimbaþi ceva princasã. Pentru aceasta, sunteþinevoit sã faceþi câteva drumuriscurte. Organizaþi-vã eficient ºiprofitaþi de acest moment favorabil.

S-ar putea sã nu fiþi prea comu-nicativ. Amânaþi întâlnirile deafaceri ºi pe cele de naturã senti-mentalã. Ar fi bine sã nu vã ocu-paþi de probleme importante,care necesitã putere de concen-trare.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

12:15 Oameni care au schim-bat Lumea12:30 Descoperã Europa ta! 13:00 România deºteaptã 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Pe urmele lui Avraam16:50 Superconsumatorul (r)17:25 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:05 Legendele palatului:Pictorul de la curte 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Calea Europeanã 19:45 Sport20:00 Telejurnal

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Nea Mãrin Miliardar (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 MasterChef - Sezonul 1 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Rãzboiul minþii22:30 Virgina americanã0:00 Rãzboiul minþii (r)

9:30 NCIS: Anchetã militarã 10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Sport, dietã ºi o vedetã 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Vacanþã ºi terapie (r)15:00 Focus 15:30 Focus Monden (r)16:00 Regina cumpãrãturilor 17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Mãrul discordiei

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Cuceritorul13:15 Pastila Vouã (r)13:45 Mica mireasã (r)14:45 Baronii (r)15:30 Copii contra pãrinþi (r)17:00 Specialiºti în sãnãtate 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche21:15 Cavalerul nopþii

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Pe banii pãrinþilor21:30 Cizme deocheate23:30 Faci faþã, faci bani

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 ªtirile B1 21:00 Talk B1

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Santa Diabla (r)14:30 Triumful dragostei (r)15:30 Suflet de gheaþã16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Diamantul nopþii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30Furtunadin adân-curi22:30 Îþiordon sãmã iubeºti!0:30Poveºtiriadevãrate(r)

9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Steaua - IFKGoteborg12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Steaua - IFKGoteborg13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Campionii Digi Sport15:30 Avanpremierã Ligue 116:00 ªtirile Digi Sport16:30 Avanpremierã La Liga17:00 Avanpremierã Serie A17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal Feminin: HCDunãrea Brãila - ASC CoronaBraºov 19:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Ultimul rãzboinic alaerului

Page 15: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Monika BACIU

Este cazul unor turiºticare au reclamat laOficiul pentru ProtecþiaConsumatorului faptul cãproprietarul unei cabanedintr-una din staþiunilemontane din Valea Jiuluia afiºat pe site un preþcare nu a coincis cu realitatea de la faþa locu-lui. În urma verificãriisesizãrii de cãtre inspec-

torii OPC, proprietarul afost nevoit sã restituiediferenþa de bani.

”În anul 2013 s-auînregistrat la OPCPetroºani un numãr de 7reclamaþii. Sunt soluþionate toate înfavoarea consumatorilor.Probabil datoritã faptuluicã nu a nins în aceastãperioadã de sãrbãtori, peactivitatea de turismîncepând cu anul 2014

s-au înregistrat doar douãreclamaþii care au fostsoluþion-ate favor-abil con-sumato-rilor. Unase referãla o infor-mareincorectã,la o difer-enþãdetarif decazare între cel practicatîn momentul în care aajuns consumatorul sã fiecazat ºi cel pe care l-avãzut iniþiat pe pagina deinternet a pensiuniirespective.Administratorul a fostobligat sã returneze diferenþa de tarif încasatîn plus faþã decea prezentatã

pe site-ul de internet”, adeclarat Ion Roiu, comis-ar OPC Petroºani.

Potrivit reprezen-tanþilor OPC numãrul

sesizãrilor care facreferire la serviciile turis-tice din Valea Jiului ascãzut în ultimii ani.Acest lucru înseamnã fiecã proprietarii de pensiu-ni oferã servicii de cali-tate, fie cã turiºtii nuraporteazã toate neregulile.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 2014 Actualitate 15

VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþ㔺i s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesioanalã

Program nou la Tribunalul HunedoaraÎncepând cu data de 30.01.2014 programul de relaþii de publicul la

compartimentele REGISTRATURÃ, ARHIVÃ, ARHIVà FALIMENTE,APOSTILE din cadrul Tribunalului Hunedoara se va desfãºura dupãurmãtorul orar:

REGISTRATURÃ: - luni - vineri: orele: 08:30 - 13:00;ARHIVÃ: - luni-vineri: orele: 08:30 - 13:00;ARHIVÃ FALIMENTE: - luni-vineri: orele: 08:30 - 13:00;APOSTILARE ACTE: - luni - joi: orele: 09:00 - 12:00;

Informaþii eronate, turiºti pãcãliþi

T uriºti cu orice preþ. Sunt cabanieriîn Valea Jiului care apeleazã la

orice metode pentru a-ºi atrage turiºtii.Mulþi dintre cei care deþin cabane înstaþiunile montane din Valea Jiului lepromoveazã pe site-urile de specialitate.Doar cã nu mereu informaþiile publicatepe site sunt veridice. Odatã ajunºi lafaþa locului turiºtii nu prea au opþiuni.

Page 16: CVJ Nr 542, vineri, 31  ianuarie

Maximilian GÂNJU

Snow tubing, sau colacultras pe pârtie, este nouadistracþie pregãtitã turiºtilor,iar de astãzi - vineri se inaugureazã a doua pârtiedin România pe care sepoate practica acest

“sport”. Investiþia realizatãde adminsitratorii StaþiuniiStraja ar fi trebuit inaguratãîncã de la începutul acestuisezon, însã zãpada puþinã aamânat momentul.

Pârtia de snow tubingeste amenajatã pe PlatoulSoarelui din Straja, are olungime de 200 de metri,

iar o instalaþie care trageun colac – în care seaºeazã turistul - de la bazapârtiei pânã în vârf,unde colacul estedesprins ºi coboarãcu vitezã la vale petraseul de tubing.

Noua pârtie esteprevãzutã sãdeserveascã pânã la500 de turiºti pe orã,iar deocamdatã preþulpentru o singurãurcare este de 3 lei.Administratorii pârtieise gândesc însã sãimplementeze ºi un

sistem pe cartelã, pentrumai multe urcãri, aºa cumse întâmplã la instalaþiile deteleski, iar dacã un turist vadori sã intre de mai multeori pe pârtie, preþul ar

urma sã fie mai mic.Turiºtii care vor urca înacest weekend la Straja,începând de sâmbãtã, maiau parte de o suprizã.Preþul unui bilet la telegondola din staþiune afost micºorat printr-odecizie a Consiliului localLupeni. Astfel, de la 1 februarie, preþul pentru unabonament de 1-4 zile pentru adulþi va fi de 70 delei/zi, iar pentru copii de42 lei/zi.

Ieftinirea tarifelor are cascop atragerea unui numãrcât mai mare de turiºti înstaþiunea Straja.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 31 Ianuarie 201416 Turism

Mircea NISTOR

“Ceea ce ne dorim, înprincipal, este sãscoatem lumea lamiºcare. Apoi, peaceastã cale, dorim sãpromovãm zona turisticãValea Jiului”, a declaratAvram Iancu, preºedin-tele Asociaþiei “Bike &Run” Petroºani, organi-zatoarea întrecerilor.

Competiþia la care,pânã în prezent, s-auînscris 27 de competitorise va derula pe timp denoapte. “Este o pre-mierã pentru Valea Jiuluiºi pot sã spun cã astfelde întreceri nocturne

sunt foarte interesante.Toþi concurenþii vor aveaca ºi echipament obliga-toriu o lanternã frontalãcare le va ilumina drumul”, a mai spusAvram Iancu.

Întrecerile nocturnevor fi supervizate decãtre salvamontiºtii dinParâng.

“Chiar dacã întrecerilese vor derula pet imp denoapte noi, ca organiza-tori, sunt sigur cã nuvom avea competitorirãtãciþi prin munþi. Spunacest lucru þinând contde faptul cã vom asiguratoate condiþiile necesarepentru ca nimeni sã nu

se piardã. Nu de altadar, salvamontiºtii dinPetroºani vor fi alãturide noi ºi vor asigurabuna desfãºurare a între-cerilor la care, deocam-datã, avem nun maipuþin de de 27 deînscriºi”, a precizat orga-nizatorul întrecerilor

Asociaþia sportivã“Bike & Run”, cea careva organiza întrecerilecompetiþiei intitulate“Parângul NightChallenge” ºi care se vorderula pe o distanþã de4,5 kilometri, cu o diferenþã de nivel de1.000 de metri, a fostînfiinþatã anul trecut.

O nouã competiþie montanã în Parâng

Î n luna februarie, în Masivul Parâng, se va derula o competiþie dedicatã sportivilor “de iarnã”. Întrecerea se va

derula pe douã secþiuni ºi anume alergare montanã, respectivschi de turã. Manifestarea este organizatã de cãtre AsociaþiaSpotivã Bike & Run Petroºani, startul întrecerilor urmând afi dat în data de 22 februarie, cu începere de la ora 18:30, dela intrarea pe pârtia B, de jos.

Liber la distracþie în Straja!

Z ãpada aºternutã în staþiunea dinmunicipiul Lupeni dã posibilitatea

administratorilor staþiunii sã inaugurezeinvestiþia care ar urma sã atragã la muntenu doar iubitorii schiului ci ºi pe cei ai altorsporturi mai puþin serioase.