CVJ, Nr 566, joi, 6 martie

Þapinarii, din noupun probleme>>> PAGINA A 3-A

Solidaritate cu ajutorul artei>>> PAGINA A 12-A

Efortul CEH pentrusporul de pericol,

aproximativ 4 milioane anual

>>> PAGINA A 4-A

Încãpãþânareaconsilierilor PSDPetrila ne arde la

buzunare>>> PAGINA A 5-A

Aron Poantã: ”Nu numai zidurile

fac o ºcoalã”>>> PAGINA A 7-A

Spectacol pentrufemei la Petroºani

>>> PAGINA A 13-A

Un nou termenpentru Straja

>>> PAGINA A 16-A

ªomerii ºi locurilede muncã online>>> PAGINA A 13-A

Alfabetizare prin joacã

>>> PAGINA A 11-A

Matematica i-adecimat

>>> PAGINA A 10-A

Crescuþi de buniciidin partea mamei

>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 566

Joi, 6 Martie 2014

N imic din ceea ce le-au promis guvernanþii minerilor disponibilizaþi, de-a lungul anilor, nu s-a înfãptuit. Prin urmare, nici construcþia

microhidrocentralelor de pe râul Jiu nu a prins viaþã, la fel ca ºi celelalte proiectedestinate ortacilor care au renunþat la minerit. În urmã cu 15 ani, GuvernulRomâniei era, cât pe ce, sã demareze un program de construcþii hidroenergetice pe râurile Jiu, Olt ºi Gilort. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

Minerii disponibilizaþiºi proiectele

SF ale guvernanþilor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 2014 Actualitate 3

C ei doi copii mi-nori din Lu-

peni, rãmaºi orfanidupã ce mama lor afost ucisã cu sãlbãti-cie de un puºcãriaº,sunt îngrijiþi depãrinþii tinerei.Aceºtia vor demaraprocedurile deadopþie.

Familia NicoleteiFarcaº, tânãra de 22de ani din Lupeni,cãreia Lucian Marcu,un recidivist de 34 deani, i-a curmat viaþa,avea doi copii minori,o fetiþã de 3 ani ºi unbãieþel de un an ºijumãtate. Cei doi copi-laºi rãmaºi orfani vor ficrescuþi de bunicii dinpartea mamei dupã ceaceºtia din urmã aucerut plasamentul lor.Pãrinþii NicoleteiFarcaº nu vor canepoþii lor sã ajungã înfamilia tânãrului carele-a ucis fata. Tatãl

criminalului a spusimediat dupã ce ful sãua comis oribila crimãcã se va îngriji decopii, însã asistenþiisociali au decis cãmicuþilor le este maibine la familia mamei.Cei doi minori au fost daþi în plasamentbunicilor din parteamamei, iar aceºtia vorsã deschidã procedurade adopþie. „Noi amfãcut actele pentruplasament pentru cãaºa e legea, au fost ceide la ProtecþiaCopilului imediat dupã ce s-a întâmplattragedia. Acum aºtep-tãm sã decidã instanþapentru cã vor fi daþiprin hotãrâre judecã-toreascã. Sperãm sãne fie încredinþaþi pentru cã altfel nu estelege. Cât a fost arestatîn Italia, pe pãrinþii lui(n.r. pãrinþii lui MarcuLucian, acuzat decrimã) nu i-a interesatsã vinã mãcar o

singurã datã sã vadãcopiii ºi sã le dea opâine”, spuneLeonela Farcaº, mamatinerei ucise.

R evoltaþi

Pãrinþii NicoleteiFarcaº sperã sã se facãdreptate iar cel care le-a luat fiica sã plãteascãpentru fapta comisã.Oamenii sunt foarterevoltaþi de tratamentulpe care-l primeºte bãrbatul acuzat deomor ºi cred cã legilesunt prea blânde înacest caz. „Eu nucunosc legea, noi nusuntem la curent culegea dar am vãzut cãare prea mare liberta-te. Un criminal cumeste el se bucurã deprea multe drepturi,legea e prea blândã.Fata nu era încã înmor-mântatã ºi el a avutvorbitor cu pãrinþii lui”,a mai spus mamaNicoletei Farcaº.

Tânãra a fost ucisã cumai multe lovituri decuþit la mijlocul luniifebruarie, iar procurorulde caz a arãtat cã indi-vidul ºi-a ucis concubi-na din cauza geloziei.Totodatã el ºi-a pre-meditat crima ºi apoi a

fugit de la locul fapteiîncercând sã seascundã la un martor.Criminalul riscã opedeapsã cuprinsãîntre 25 de ani ºiînchisoare pe viaþãpentru omor. Dupã ceprocurorii l-au prezen-tat instanþei cu propu-nere de arestare

preventivã, magistraþiiTribunalului Hunedoaraau dispus trimitereadupã gratii a recidivistu-lui Lucian Marcu pânãla data de 17 martie,când va apãrea din nouîn faþa judecãtorilor.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Hoþi de curent, prinºila Aninoasa

R esponsabilii de la Enel,ajutaþi de jandarmi au

fãcut o razie într-un cartierdin oraºul Aninoasa ºi aºa audescoperit instalaþii ilegale cucare douã familii din localitates-au branºat la sistemul de ali-mentare cu energie electricã.

Cazurile au fost preluate depoliþiºtii din oraº, care urmeazã sãfacã cercetarea, cei doi proprietariurmând sã fie acuzaþi de fapte ilegale. „Jandarmii hunedoreni, lasolicitarea ºi împreunã cureprezentanþii SC EnelDistribuþie Banat SA, au desfãºurat în cursulzilei de 4 martie a.c., oacþiune pentru pre-venirea ºi combatereafaptelor ilegale, constândîn branºare ilegalã lareþeaua de distribuþie aenergiei electrice, înoraºul Aninoasa.

În urma controalelorefectuate au fost depis-tate douã persoane,domiciliate în oraºul

Aninoasa, care se fac vinovate de branºare ilegalã la reþeaua dedistribuþie a energiei electrice.Jandarmii au întocmit acte de constatare cu privire la sãvârºireafaptelor ilegale mai sus enunþate,ce vor fi înaintate pentru continuarea cercetãrilor Poliþieioraºului Aninoasa, a declaratNicolae Rãducu, purtãtor decuvânt al IJJ Hunedoara.

Zeci de oameni care locuiesc în cartierele sãrace ale oraºuluiAninoasa reuºesc sã branºeze ilegal la reþeaua de alimentare cuenergie electricã, dupã ce suntdebranºaþi pentru cã nu-ºi achitãfacturile. Tocmai de aceea, în zonã, responsabilii societãþii dedistribuþie, ajutaþi de jandarmi,descind periodic.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Þapinarii, din nou pun

probleme S ezon nou, probleme

vechi. Societatea de apã din Valea Jiului nu seconfruntã cu dificultãþi dincauza secetei, ci se confruntãdin nou cu þapinarii.

Dacã o perioadã aceºtia ºi-auîntrerupt activitatea, vremea bunã afãcut ca aceºtia sã revinã la vechilemetehne.

”Fenomenul aces-ta (cel alexploatãrilorforestiere-n.r.) începesã ia amploare dinnou. Am avut discuþiicu cei de la OcolulSilvic de la Petrilapentru cã cele maimari probleme suntpe Taia, la Zãnoaga,sper cã vor înþelegelucrul acesta ºioamenii sã nu suferedin cauza lor pentru lipsa apei pentru cã tubiditatea foarte marene-ar costa ºi pe noi pe ApaServ,dar la tubiditate putem sã punemsoluþii pentru ca apa sã fie bunã,dar pânã la o anumitã turbiditate.În condiþiile în care turbiditateaajunge ºi la o mie, iar noi putemmerge cu cloruri pânã la maxim25-30 gradul de turbiditate atunciva putea influenþa. Sper ca oamenii

vor înþelege, deºi este foarte greuca oamenii sã înþeleagã”, a declaratCostel Avram, directorul general alSC ApaServ Valea Jiului.

La momentul de faþã, deºi aplouat, debitul Jieþului este extremde redus. Potrivit lui Avram nu vor exista probleme cu alimentareacu apã.

”Din datele pe care le am eu, nupoate influenþa debitul mic al Jieþulfaptul cã cetãþenii nu vor avea apã,suntem în limite normale ºi în continuare din toate punctele deunde luãm apã, de la Valea dePeºti, de la Zãnoaga ºi toatepuþurile pe care le avem putem sãfacem acele schimbãri prin care

cetãþenii sã nu sufere de lipsaapei”, a mai spus Avram.

Precipitaþiile care au cãzut zileleacestea în Valea Jiului au fostneînsemnate din punct de vederecantitativ. Dacã deocamdatã nu sepune problema întreruperiifurnizãrii cu apã potabilã, la varãnu se ºtie cum va fi.

Monika BACIU Monika BACIU

Crescuþi de bunicii din partea mamei

N imic din ceea cele-au promis

guvernanþii minerilordisponibilizaþi, de-alungul anilor, nu s-aînfãptuit. Prin urmare,nici construcþia micro-hidrocentralelor de perâul Jiu nu a prinsviaþã, la fel ca ºi celelalte proiecte destinate ortacilor careau renunþat la minerit.

În urmã cu 15 ani,Guvernul României era, cât pe ce, sã demareze unprogram de construcþiihidroenergetice pe râurileJiu, Olt ºi Gilort. Proiectulurma sã aibã un dubluimpact: economic, respec-tiv social. Acþiunea, iniþiatãde cãtre unul dintre foºtiipreºedinþi ai României,Emil Constantinescu, urmaa crea 7.500 de locuri demuncã în Valea Jiului ºiGorj – Vâlcea. Conformprogramului, acesta vizaconstruirea unor hidrocen-trale “în cascadã” pe cele 3râuri urmând ca, mai apoi,sã fie executate în zonãunele lucrãri de protecþiecontra inundaþiilor ºi deecologizare (cu posibilitatearealizãrii de spaþii turistice,

de amenajãri piscicole sau de alimentãri cu apãpotabilã a localitãþilor dinapropiere). Finanþareaproiectului urma sã fiefãcutã de la bugetul de stat,de la Fondul Naþional deDezvoltare Regionalã, precum ºi din crediteexterne sau interne. Baniiurmau sã fie derulaþi prinAgenþia Zonelor Miniere(ANDIPRZM), o structurãdispãrutã între timp.

Potrivit OrdonanþeiGuvernamentale referitoarela acest program, aplicareaacestuia urma sã fie fãcutãde cãtre societatea comer-cialã Eurofinancez Vulcancare elaborase ºi studiul defundamentare al acestuia.La timpul respectiv, IonuþPopescu, purtãtorul decuvânt al Guvernului de laacea vreme a evitat sã pre-cizeze care vor fi costurile

programului de investiþii ºiîn cât timp vor putea fiamortizate ele. Acesta pre-cizase, însã, cã programulprevede investiþii cu termenlung de realizare, facilitãþilepentru zonele defavorizateurmând a fi aplicate peîntreaga duratã a acestuia,respectiv 25 de ani.Conform Ordonanþei, întermen de douã luni de laintrarea în vigoare a actuluinormativ, urma a fi supusaprobãrii Guvernului unstudiu de fezabilitate pentruprima etapã a acestui pro-gram special. Numai dinValea Jiului urmau sã fieangajaþi la “hidrocentrale”circa 4.000 de ex-mineri.Câþi au fost angajaþi, câtehidrocentrale pe Jiu au fost ridicate, unde au ajunsbanii ce urmau a fi derulaþi,ce s-a întâmplat cu firmadin Vulcan desemnatã sã

aplice programul ºi ce s-aîntâmplat cu promisiunilefostului preºedinte EmilConstantinescu, numaibunul Dumnezeu mai ºtie.

Un alt proiect, unul“faraonic”, fusese negociatcu Guvernul, tot în interesulminerilor disponibilizaþi, decãtre Marin Condescu,preºedintele (pe atunci) aCentralei NaþionaleConfederative aSindicatelor Miniere dinRomânia. Proiectul intitulat“Program de reabilitare ºirefacere a terenurilordegradate de activitatea deminerit” prevedea anga-jarea a 6.000 de foºtiortaci, din toate zonele þãrii.Potrivit celor susþinute, înurmã cu vreo 15 ani deCondescu, programul carefusese deja aprobat de cãtreMinisterul Industriei ºiMinisterul Apelor, Pãdurilorºi Protecþiei Mediului urmasã ducã la angajarea a

aproape 500 de foºtimineri, numai în ValeaJiului. Prin munca acestoraurmau a fi redate în circui-tul agricol ºi forestier câtevazeci de hectare de teren.Câþi oameni au fost anga-jaþi, câte hectare au fostecologizate, unde au ajunssumele alocate în acestscop ºi ce s-a întâmplat ºicu acest proiect, numaibunul Dumnezeu mai ºtie.Una peste alta, 2014 fiindun an cu alegeri europarla-mentare ºi prezidenþiale,oamenii care au mai rãmasprin Valea Jiului aºteaptã cuinteres sã vadã ce le maitrece prin cap (cu titlul depromisiuni electorale) actu-alilor guvernaþi. Nu de altadar, aceºtia au idei multipledar, pânã acum, niciunadintre acestea nu s-a dovedit a fi viabilã, cel puþinpentru Valea Jiului.

MirMircea cea NISTORNISTOR

A proape 4 milioanepe an pentru

sporul de pericol pentruangajaþii CEH.AdministraþiaComplexului EnergeticHunedoara ºi sindicatulreprezentativ au sem-nat protocolul pentrumajorarea sporului depericol al ortacilor de laDivizia Minierã.

Dacã iniþial, responsabiliiCEH spuneau cã efortulbugetar este de 6 milioane,dupã toate calculele efectuate s-a constatat cãacesta nu va depãºi patrumilioane de lei noi.

”Am semnat cu parteasindicalã ºi de la 1 martieintrã în vigoare. Am depusdocumentele de Inspectorat(ITM-n.r.). Efortul bugetar

este ceva mai mic, undevala 300 de mii de lei pelunã”, a declarat DanielAndronache, directorul general al CEH.

Tot la nivelul entitãþii auavut loc ºi negocieri pentrunoul contract colectiv demuncã. Acesta se doreºte afi unul unitar atât pentrumineri cât ºi pentru energeticieni.

”Din ianuarie o comisiedin partea sindicatelor ºi ocomisie din partea adminis-traþiei au început armo-nizarea celor douã contractepentru cã erau foarte multepuncte diferite, am încercatca formulãri sã ajungem laniºte formulãri comune, amreuºit acest lucru ºi acum sevor face comisiile care vorîncepe negocierile propriu-

zise ale contractului”, a maiprecizat sursa citatã.

În momentul de faþã,pânã la încheierea unui noucontract colectiv de muncãminerii de la CEH ºi energeticienii beneficiazã de drepturi diferite. Inclusiv ziua de salariu estediferitã acum.

”În mod normal nu (vor exista drepturi diferitepentru energeticieni ºimineri), în afarã de drepturi

specifice, încadrãri, grile, înmod normal nu trebuie sãfie diferenþe ºi toatã lumeasã aibã aceleaºi drepturi

Sporul de pericol sereferã la condiþiile pe carele au minerii, dar acesta afost rodul celor douã luni demuncã sã le armonizãm sãnu mai diferenþe întremineri ºi energeticieni.Inclusiv zilele de salar suntdiferite 11,26, respectiv 15, 30 ºi atunci vrem sã leaducem toate la acelaºimod”, a mai declaratAndronache.

Conform legii, cu 45 dezile înainte de ieºirea dinvigoare actualului contractcolectiv de muncã va începenegocierea propriu-zisã anoului act ce se doreºte a fiunul comun pentru angajaþiiCEH.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 20144 Actualitate

Efortul CEH pentru sporul de pericol, aproximativ 4 milioane anual

Minerii disponibilizaþi ºiproiectele SF ale guvernanþilor

Î n urma unei analizefãcutã de specialiºtii

Apa Serv Valea Jiului,conducerea operatoruluide apã ºi canal aanunþat cã poatefuncþiona cel puþin pânãîn varã cu aceleaºi tarifepracticate în prezent.Termenul angajat deconducerea societãþiipânã la care tarifeleerau menþinute la val-oarea din 2011, era 1ianuarie 2014

Preþul pentru un metrucub de apã potabilã ori deapã uzatã a fost în îngheþatîn anul 2011, iar conduce-rea SC Apa Serv ValeaJiului a decis sã nu operezenici o modificare, chiardacã i-au fost transmise,anul trecut, actele norma-tive prin care putea creºtepreþul la serviciile furnizate.Nici anul acesta tarifele la

apa potabilã ºi menajerã nuvor fi modificate cel puþinpânã în luna iulie, dã asigu-rãri conducerea societãþii.Potrivit directorului generalal societãþii s-a þinut cont demai mulþi factori, însã celmai important este cel alsãrãciei cu care se confrun-tã zona. „S-a fãcut o analizãºi nu va creºte preþul apeipotabile pânã la 1 iulie.Vrem ca prin reducereacheltuielilor sã funcþionãmcu acest tarif ºi sã oferimservicii de calitate oame-nilor. Din 1 iulie va fi fina-lizatã investiþia tehnicã laStaþia de Tratare Dãnuþoniºi atunci vom discuta preþulpentru canalizare. Costurilevor creºte atunci ºi o altãproblemã este cea anãmolului pe care nu-l maiputem duce la groapa de laVulcan. ªi atunci discutãm

de preþul la canalizare, nude cel la apa potabilã”, adeclarat directorul general alSC Apa Serv Valea Jiului,Costel Avram. Societateaeste printre operatorii cucele mai mici tarife laapã ºi canal din þarã,iar creºterea graduluide încasãri i-a permissã funcþioneze fãrãsubvenþii ºi ajutor dela acþionari, primã-riile ori ConsiliulJudeþean Hunedoara.„Gradul de încasareal facturilor a crescutºi am înfiinþat unbirou de credit în

cadrul societãþii. Aveampeste 1000 de consumatoricare nu ºi-au mai plãtit apade patru sau cinci ani dezile. Colegii din biroul decredit au mers la ei, au

discutat ºi le-au fãcuteºalonãri. Am recuperat de la aceºti consumatori 1 miliard de lei vechi. Tot eiau obligaþia de a discuta cuconsumatorul ºi au liber-tatea de a decide ce mãsurisã ia. Spre exemplu dacãeste unul sãrac, care nu-ºipermite, îi fac angajamentde platã ºi-l urmãresc sã-ºiachite lunar, dar dacã arevilã ºi din rea voinþã nuplãteºte, atunci îldebranºeazã. Interesul meu nu este sã le tai apaoamenilor dar nici nu potfuncþiona fãrã sã încasezceea ce furnizez consuma-torului”, a mai declaratAvram.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU


O ricât ºi-arpropune sã

pãtreze tarifele laapã ºi canalizarenemodificate,reprezentanþii SCApaServ ValeaJiului SA se lovesctotuºi de o problemã de nesur-montat: transportulnãmolului rezultatde la staþia de epurare, costuricare se reflectã întariful final.

Încãpãþânarea con-silierilor PSD de laPetrila, care s-au opusproiectului de amena-jare a unui deponeu

ecologic pe raza acestei localitãþi,începe sã-ºi arate con-secinþele. Aºa cum s-apreconizat încã de laînceput, toþi locuitoriiVãii Jiului vor simþirefuzul aleºilor PSD labuzunare ºi nu numaiîn ceea ce priveºtecosturile de depozitarea gunoiului menajer,,ci ºi în tariful apei.

Staþia de tratare aapei de la Dãnuþoniproduce zilnic, în activitatea curentã, oanumitã cantitatte denãmol care trebuiedepozitatã. Pânãacum, nãmolul eratransportat, contracost, la groapa de

gunoi de la Vulcan,singura care maifuncþinoneazã legal peraza Vãii Jiului. Numaicã ºi aceasta se vaînchide în 2016 ºi, în

plus, este aproapeplinã. Aºa cã edilii vulcãneni au transmisoperatorului de apã ºicanalizare din ValeaJiului cã maximum 2-3

luni le va mai puteaprelua nãmolul rezultat.

D istanþa influen-þeazã costurile

Consiliul JudeþeanHunedoara a gãsit unalt amplasament pen-tru deponeul ecologicce va deservi judeþulHunedoara, la Bârcea,dar costurile de trans-port se vor reflecta,vrând – nevrând, întarifele practicate deApaServ. „La oraactualã, din 44 deoperatori, suntem pelocul 40. În ultimii treiani, tarifele nu au crescut ºi pânã la 1iulie nu avem de gând-

sã face nicio modifi-care în acest sens.Dar, din 1 iulie vaexista o problemã, însensul cã se va finalizainvestiþia la Staþia de laDãnuþoni ºi invstiþiileîn mediu întodeaunaduc la creºetrea cheltu-ielilor. Vorbim desprecanalizare. În al doilearând este problemadepozitãrii nãmolului,iar aici va influenþafoarte mult faptul cãnu s-a construruit laPetrila acel deponeuecologic. ªi, cum niciVulcanul nu ne mailasã sã depozitãmnãmolul acolo, trebuiesã gãsim o altãsoluþie”, a explicatCostel Avram, directorul SC ApaServValea Jiului SA.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Încãpãþânarea consilierilor PSD Petrila ne arde la buzunare

Tarifele ApaServ influenþate de costurile pentrutransportul nãmolului de la staþia de epurare

Apa nu se scumpeºte pânã în varã

Î n anul 1990,atunci când a

luat fiinþã filialadin Valea Jiului aAsociaþiei FoºtilorDeþinuþi Politicidin România,numãrul celorcare s-au înscrisîn asociaþie erade aproape 900.

Printre aceºtia seaflau ºi strãmutaþii,deportaþii în URSSsau vãduvele foºtilor luptãtori anti-comuniºti. Dupã 24de ani, în Vale maitrãiesc doar aproxi-mativ 200 dintre ceicare au populatînchisorile regimuluiimpus de Moscova,cu toþii bãtrâni ºi bol-navi. „Încet – încetvom dispãrea cu toþiipentru cã este normalºi natural. Am fostprin anii 1950 câtevamii, dupã revoluþiemai trãiam vreo 900iar acum mai suntemdoar circa 200. Astaeste viaþa!”, a spusPavel Cordea, casierAFDPR Valea Jiului.

Pavel Cordea aefectuat 7 ani dedetenþie, de-a lungulacestora „vizitând”închisorile de la

Petroºani, Deva,Gherla, Periprava,Salcia sau Luciu –Giurgeni. Vina lui –crimã de uneltire con-tra securitãþii statului.„Înfiinþare de organi-zaþie paramilitarã detip fascist cu caracterlegionar, cam asta afost definiþia articolu-lui din Codul Penal înbaza cãruia am fostarestat, respectiv articolul 209. Aveamarme, muniþie ºifãceam instrucþie prinmunþi, alãturi de alþicolegi. Am fost trã-daþi de unul dintrenoi. Am avut totuºinoroc cã tocmai seschimbase CodulPenal pentru cã altfelputeam sã primescminim 15 ani dedetenþie. Am fost arestat la 19 ani, înanul 1957 ºi am fosteliberat în 1964”, amai spus PavelCordea.

În ceea ce priveºteactualul numãr almembrilor cotizanþi aiasociaþiei care-ireprezintã pe foºtiianti-comuniºti dinValea Jiului, acestaeste de doar (aproxi-mativ) 100.

MirMirceaceaNISTORNISTOR


Municipalitatea apus în dezbatere

anunþul privind apro-barea planului urbanis-

tic zonal pentru ”parceolina în cadrul UATLupeni ºi UATUricani- staþii ºi liniielectrice, drumuri ºianemometre pentrumãsurare vitezã vânt”.Beneficiarul investiþieiar urma sã fie SCWind Power ExpertsDevelopment SRL.

P roiect iniþiatîn 2008

Proiectul a fost iniþiat de administraþiilelocale din Vulcan,Lupeni ºi Uricani înurmã cu cinci ani, maiexact în anul 2008.Proiectul este ambiþiosºi autoritãþile localesperã sã poatã sã asi-gure mãcar iluminatulpublic. Deocamdatã,totul este la nivel deintenþie ºi urmeazã sãfie fãcute mãsurãtori înzona munþilor dintrecele douã localitãþi,pentru a stabili dacãinvestiþia este sau nupretabilã în acest loc.

Potrivit unor docu-mente ce dateazã dinanul 2011, publicatepe site-ul administraþiei

locale de la Lupenirepartizarea benefici-ilor între cei doi asociaþi se va face pebaza de documentecontabile justificative.Pentru asociatul parti-cipant: anual, 3 % dinprofitul asociaþiei, darnu mai puþin de rezul-tatul înmultirii a 2.000Euro/ an cu numãrulde aerogeneratoareinstalate pânã la datadãrii în folosintã aso-

ciatul participant vaprimi o suma de10.000 Euro/ an;pentru primul anaceastã sumã se vaplãti în termen de 30de zile de la data semnãrii contractului;iar pentru asociatulprincipal: diferenþapânã la 100 % dinprofitul asociatiei.Repartizarea efectivã abeneficiilor cuveniteasociatului participantse va face în termen30 de zile de la datadepunerii la autoritãþilecompetente a documentelor privindînchiderea exercitiuluifinanciar al anului pentru care au fost cal-culate beneficiile. încazul de faþã asociatulparticipant este Primãriamunicipiului Lupeni.

Monika BACIU Monika BACIU

Trusa, la controlI nspectorii de

muncã au demarato campanie naþionalãde control în ceea cepriveºte trusa sanitarã.În principal, este veri-ficatã existenþa aces-teia dar, mai ales, dacãeste expiratã.

„Conform legislaþiei învigoare, respectiv Legea319 / 2006 privind sãnãtatea ºi securitatea înmuncã, în cazul în care lalocul de muncã aparevreun accident trebuieintervenit de urgenþã, deaceea se impune existenþaunei truse sanitare, în vederea acordãrii unuiprim ajutor. Aceasta tre-buie sã conþinã elementeleprincipale necesare uneiintervenþii imediate”, a

declarat Matilda Uzunovici,directorul ªcolii SanitarePostliceale „Carol Davila”din Petroºani.

Printre materialele pecare trebuie sã le conþinã otrusã sanitarã se aflã, înprincipal, vata, alcoolulsanitar, leucoplastul saupansamentul. „Este vorbadespre asigurarea unorpansamente sterile, comprese sterile, dezinfec-tant, o foarfecã, o pensetãsau mãnuºi sterile. Astea,în principal, dar trusa maipoate conþine ºi alteobiecte sau materiale”, amai spus MatildaUzunovici.

Legile actuale obligãtoate societãþile comercialesã aibã în dotare o trusãsanitarã. În cazul în careaceasta lipseºte sau materialele sunt expirate,amenzile pot ajunge pânãla valoarea de 6.000 de lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Energia verde se dezvoltã ºi la LupeniU n nou parc eolian va prinde contur

în Valea Jiului. Dupã modelul celorde la Petrila, municipalitatea de laLupeni consultã populaþia cu privire larealizarea unui parc eolian. Ideea esteuna mai veche care pânã acum nu s-amaterializat.

Deþinuþii politici, pe cale de dispariþie

Monika BACIU

”Deocamdatã nuam avut tentative deacest gen sã facemconsorþii. Vom anal-iza acest aspect ºi sãvedem partenerii cucare sã intrãm, înprealabil o sã dis-cutãm, sã vedem îndetaliu care sunt rig-orile ºi ce pre-supune acest lucrupentru cã nu poþi sãintri în ceva fãrã sãºti care sunt oblig-atile ºi care suntdrepturile ºi ca sã lefaci pentru unparteneriat care sãasigure aceleaºidrepturi pentru toþi.Noi deocamdatã nuam angajat încãniciun consorþiu, amdiscutat cu univer-sitãþile cu careputem intra. Amavut ºi avem legãturifoarte bune ºi cuClujul , Craiova,Alba Iulia ºi cuTimiºoara darurmeazã sã vedemºi sã discutãm peaceastã temã”, adeclarat rectorulUniversitãþiiPetroºani, AronPoanta.

Dacã realizareaconsorþilor ar ducela pierderea iden-titãþii unei univer-sitãþi, atunci în modcert cei de laPetroºani nu voradera la aºa ceva.UniversitateaPetroºani are otradiþie de 65 deani, iar potrivit rec-torului ”nu numaizidurile fac oºcoalã”.

”Consorþiul nupresupune pierdereaidentitãþii pentru ca

în acest context clarnici nu ne-am gîndisã facem aºa ceva.Aceastã universitateare numai înPetroºani 65 de anide existenta ºi nuam apãrut ca ”ciu-percile dupãploaie”,adicã post-decembristºi în con-secinþã nuputem sãfacem acestlucru.Aicieste otradiþie. Aicieste ocitadelã, oºcoalã, aicice s-a creat afost din startpentruînvãþãmînt deaceea vine foartemultã lume ºi dinþarã ºi din afarã ºisunt foarte încîntaþipentru cã aºa s-aconstruit. Nu numaizidurile fac o ºcoalã.Este ºi meritul cor-pului didactic care afost creat la vremearespectivã de niºteoameni cu oprestanþã deosebitã,niºte oameni cudoctorate deSorbona care aucreat o ºcoalã iardupã aceea cei careau fost creaþi aici audus mai departeacest steag”, a mai

precizat sursa citatã. Consorþiul univer-

sitar este o asocierevoluntarã, de interesgeneral, constituitãpe bazã de contractde parteneriat,încheiat în forma

autenticã între douãsau mai multe insti-tuþii de învãþãmîntsuperior, dintre carecel puþin una esteacreditatã. La con-stituirea consorþiuluiuniversitar pot par-ticipa ºi unitãþi decercetare-dezvoltare.O instituþie deînvãþãmînt superiorsau o unitate decercetare-dezvoltarese poate asocia laun singur consorþiuuniversitar. În cazulunor investiþiicomune realizate încadrul consorþiuluiuniversitar, con-

tractele de investiþiivor prevedea, pen-tru fiecare partener:contribuþia larealizarea investiþiei,drepturile de folos-inþa, împãrþirea tim-pului de acces, cota-parte din acoperireacheltuielilor pentruîntreþinerea ºifuncþionarea obiec-tivului, cota-partedin eventualele veni-turi care se obþindin utilizareainvestiþiei.

Bunurile comunerezultate din activ-itãþile desfãºurate încadrul consorþiului

universitar se afla înindiviziune peîntreaga perioadã aexistenþei consorþiu-lui universitar.

În situaþia în careconsorþiul universitarse desfiinþeazã sauun partener seretrage din consorþi-ul universitar,modalitãþile dereglementare a situ-aþiei bunurilor sau aaltor rezultate aleactivitãþilordesfãºurate încomun sunt cele sta-bilite prin contractulde parteneriat.


Frîngerea U.S.L nufoloseºte nimãnui, însãmulþi pot trage foloase înurma “divorþului” celorcare au trimis la“tomberonul de gunoi alpoliticii, PD-L ”. Cuarme, bagaje, oportuniºti,profesioniºti, lipitori deafiºe, fuste scurte ºiorgolii P.N.L intra înopoziþie. La masã, pentrua pune “aþa pemãmãligã”, rãmîn social-democraþii, cu cei pe carede curînd i-au bãgat subpãturã, lîngã ei în pat,U.D.M.R. Restul suntdoar anexe de traseiºti,fãrã pretenþii politice, fãrãidealuri, lipsiþi de coloanãvertebralã, însã cu ochiipe “jumãrile puterii”. ÎnHunedoara, P.S.D se aflaîn plin avînt electoral.Trãgînd nãdejde cãMircea Ioan Moloþ vapleca, social-democraþii sepregãtesc pentru C.J.H.Este pînã la urma rostulunei formaþiuni politice,sã speculeze, sã cîºtigealegerile. Va fi greu însã.ªi de pe marginea terenu-lui, Moloþ are potenþialpolitic sã decidã cîºtigã-torul. Faptul cã a cîºtigatde douã ori, uninominal,alegerile, ultima datã cusprijinul P.S.D, este ade-vãrat, spune multe. ªiacum, mulþi dintre pri-marii PD-L din judeþ îirãspund mai repede latelefon lui Moloþ decît luiGligor, cum sunt sigur cãºi printre primarii P.S.Dnu puþini sînt cei careneoficial vor balansavoturi spre omul pe care“profu’ de mate” îl vasusþine. Nu trebuie însãsubestimata experienþapoliticã a lui LaurenþiuNistor, om paºnic, apãadîncã, liniºtitã, însã fãrãscrupule în lupta corp lacorp. Dacã însã Moloþ nuva pleca de la ºefiaC.J.H, lucru posibil,socotelile se complicã ºimai mult pentru social-

democraþi. Rãmaºi cupovara guvernãrii, ºiobrazul scuipat de elec-toratul care nu va iertaaducerea U.D.M.R lamasa bucatelor, lideriiP.S.D nu prea vor maiavea ce sã spunã în cam-pania electoralã din mai.Haitã de oportuniºti, par-tide mici dar multe, strînºiîn jurul “ciolanului” vaplînge dupã “biberon”, învreme ce Nistor va finevoit sã nu bage înseamã nevoile socialdemocraþiilor, deoarecedin sertarul funcþiilor tre-buie sã ajungã ºi la noiiparteneri (U.D.M.R/U.N.P.R/ PP-DD) Ori,membrii P.S.D nu vor uitacã Hunor Kelemenmergea braþ la braþ cuEmil Boc, nu cu multtimp în urmã ºi îºi mîncagulaºul prin MiercureaCiuc cu Traian Bãsescu.Nu în ultimul rînd însã,frãmîntãriile din cadrulP.S.D Hunedoara îi vorda de furcã lui Nistor.Sunt oameni ºi nu puþiniîn P.S.D care precum încîntecul “pe la spate, pela spate “îi rod “turul”pantalonilor acestuia.Despre aceºtia însã,curînd… Nici în P.N.L nueste liniºte. Balint ºiAvram sînt corp la corp,umãr la umãr. Iovãnescula fel. Însã spre deosebirede P.S.D, aici nimeni nuridicã glasul la dirijor,Moloþ controleazã ºidecide, calculeazã ºiloveºte, asta þine, celpuþin acum P.N.L. DesprePD-L, nimic, chiar nimic,Gligor, un om altfel bun,nu are eligibilitate elec-toral. Niciodatã, împotrivanimãnui nu a cîºtigat obãtãlie în afarã partidului.Reconfirmînd DorinGligor, PD-L s-a înmormîntat din punct devedere politic pentruurmãtorii ani.

Ionuþ DRAGOTESC

Socotealã de acasã, ºi realitatea din tîrg…

Aron Poanta: ”Nu numaizidurile fac o ºcoalã”

”Nu numai zidurile fac o ºcoalã”. Guvernul aaprobat înfiinþarea unor consorþii univer-

sitare. La nivelul instituþiei de învãþãmînt superi-or din Petroºani încã nu s-a discutat de acestaspect, asta deºi Universitatea are relaþii foartebune cu mai multe centre din þarã.

Ce femeie nu îºi doreºtesâni fermi ºi cât mai binetonifiaþi? Kinga Sebestyen,instructor de aerobic, oferãcâteva sfaturi pentru cãoricine sã aibã bustul multdorit.

"Staþi în picioare cuambele tãlpi depãrtateaproximativ la distanþãumerilor. Luaþi ganterele înbraþe ºi ridicaþi-le la nivelulumerilor, þinînd pumnii câtmai aproape de aceºtia.Ridicaþi apoi vertical braþeledeasupra capului ºi reveniþicontrolînd miºcarea. Faceþi20 de repetãri", a spusKinga Sebestyen pentruZiare.com.

Antrenoarea de fitnessrecomanda un alt exerciþiucare poate fi fãcut tot dinaceeaºi poziþie ca cea demai sus.

"În poziþia de la exerciþiulanterior pentrumãrirea

sînilor veþi utiliza ganterelepentru a face cercuri câtmai ample cu braþele,pornind dinspre faþã,trecând pe sus cubraþele, coborîndu-leprin spate cât maiaproape de coloanã(va trebui sã vã strãduiþi cât puteþi demult), apoi reluaþi cercurile", a adãugataceasta.

Kinga recomandã capersoanele cu sîni preamari sã foloseascã bustierãsport împreunã cu sutienul.În acest caz ºi ele pot facetoate exerciþiile, inclusivsãriturile.

A peleazã la ajutorul ghetelor

Kangoo JumpsDe asemenea, mai spune

antrenoarea, de un real ajutor pot fi

exerciþiilefãcute peghetele Kango Jumps. Laacestea pot apela chiar ºifemeile cu dureri de spate.

"Ghetele Kangoo Jumpspot fi folosite ºi de cãtrepersoanele care au dureride spate. Datoritã tãlpiloreliptice ºi arcurilor elasticeimpactul cu solul în filmulsãriturii se reduce cu 80 %,

protejând astfel articulaþiile ºi coloana

vertebralã. Deaceea, persoanelerespective pot faceexerciþiile în

picioare",a continuat ea.

Kinga Sebestyen este de18 ani instructor de aero-bic, step, fitball, pilates ºilector la Federaþia Românã"Sportul pentru Toþi".

Ea este trainer coordona-tor ºi specialist al AcademieiInternaþionale a Trainerilorde Kangoo Jumps, coor-donând programe ºi oferinddiplome de merit. În plus,este autoarea unuia din celemai eficiente programe deslãbit, Fat Burning, pentrucare a fost premiatã la nivelinternaþional.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 20148 Life&Style Life&Style 9

Ajutã sau nucafeaua la slãbit?

C ofeina prezentã încafea este cea

mai consumatã substanþapsihoactiva din lume.Acesta substanþa poateajuta ºi la pierderea kilogramelor în plus,crescând metabolismul.

Cafeaua conþine mai multesubstanþe care pot influenþametabolismul, scrie Care2.Cofeinã este una dintre ele,aceasta stimulînd sistemul nervos. Teobromina ºi teofilinaau ºi ele legãturã cu cofeinã,avînd un efect stimulator.

Acidul clorogenic este o altãsubstanþa pe care o conþinecafeaua, ea putînd ajuta la înce-tinirea absorbþiei carbohidraþilor.

Totuºi, cea mai importantã

dintre acestea este cofeinã, efectul ei asupra corpului umanfiind studiat în amãnunþime deoamenii de ºtiinþã.

N umeroase beneficiiale cofeinei

Aceasta blocheazã în creier un neurotransmiþãtor inhibitordenumit adenozinã. Prin blo-carea sa, cofeinã creºte secreþianeurotransmiþãtorilor dopaminãºi norepinefrina. Trimite semnalela celulele grase pentru cã acestea sã descompunã grãsimea.

Aceeaºi substanþã creºte ºinivelul de adrenalinã din sînge,aceasta ajungînd la þesutul gras ºitrimiþînd semnale de descom-punere a grãsimilor, urmatã de

elibe-rarea

lor în sînge. Mai creºte ºi ratametabolica cu aproximativ 3-11%, consumarea unei dozemai mari avînd un efect mai pronunþat asupra metabolismu-lui. Urmarea este ardereagrãsimii din corp.

S -a dovedit ºtiinþific:cofeina stimuleazã

memoriaDin pãcate, efectul nu este

atît de pronunþat în cazul persoanelor obeze ºi al celor învîrstã.

Cofeinã poate îmbunãtãþi performanþele sportive aleoamenilor prin mobilizarea cres-cutã a acizilor graºi din þesuturilegrase. Studiile aratã cã perfor-manþa sportivã poate creºte ºi ea

cu 11-12% datoritã cofeinei.Totuºi, în timp,

corpul uman nu maireacþioneazã la fel laefectul cofeinei, însã

aceastã substanþã arecapacitatea de a reduce

pofta de mîncare ºi de a neajuta sã mîncãm mai puþin.

Cum sã fii în formã, cu Kinga Sebestyen:Exerciþii pentru sâni

Oricât de mult s-a scrisdespre dragoste, earãmâne cel mai misteriossentiment uman.Cercetãtorii recunosc adesea cã, prin munca lorasiduã asupra acesteiprobleme, descoperãincomparabil mai puþindecât descoperiserã celebri oameni de artã,din simpla lor inspiraþie:Shakespeare, Tolstoi,Flaubert, Lamartine ºimulþi, foarte mulþi alþii.

Totuºi, s-au formulatunele teorii ºtiinþifice caremeritã atenþie, chiar dacãele nu pot diminua cunimic farmecul poeziei ºial romantismului,comenteazã portalulmixstuff.

P atru minute

Se pare cã dragostea laprima vedere este o reali-tate, iar cercetãtorii austabilit cã douã persoanepot ajunge sã-ºi simtãataºamentul reciproc înpatru minute. S-a ajuns laconcluzia cã, în acest timpscurt, bunã impresieasupra partenerului o produc - în mod ciudat -miºcarea corpului, timbrulglasului ºi ritmul vorbirii.Toate acestea sunt incom-parabil mai bine perce-

pute decât ceea ce îºicomunicã cei doi între ei.

R itmul inimii

Studii elaborate de specialiºti au arãtat cã,atunci când sedeclanºeazã un puternicsentiment între douã persoane de sex opus,privirea lor faþã în fataproduce o sincronizare abãtãilor inimilor, dupã untimp de trei minute.

D ragostea ºicocaina

Cercetãtorii au stabilitcã dragostea afecteazãcreierul asemãnãtor dozeide cocainã, producând osenzaþie similiara cu euforia, fãrã ca aceasta sãdevinã însã nocivã ca lacocainã. Efectele euforicesunt produse prin sensibi-lizarea a 12 regiuni alecreierului, care în altecondiþii stau inactive.

A nalgezic

Este cunoscut din vechitimpuri faptul caîmbrãþiºarea pasionalã

îndepãrteazã senzaþia de durere, de unde s-aacreditat ideea cã însãºidragostea joacã rol deanalgezic.

Cercetãtorii au stabilitastãzi cã, urmare aîmbrãþiºãrii, corpulelibereazã un hormonnumit oxitocina, careamplificã efecteleîmbrãþiºãrii, acþionânduneori asupra durerilor,îndeosebi ale celor de cap.Dacã îmbrãþiºarea este

pasionalã, oxitocinaacþioneazã ca un adevãratmedicament.

C aractere asemãnãtoare

Contrar aºteptãrilor,cuplurile care prezintã caractere asemanantoarenu se dovedesc a fi dura-bile în timp. Se reconfir-ma ºi în acest caz un principiu existent în multemedii naturale, conformcãruia elementele contrarii

se atrag, iar cele identicese resping. Natura ne-aconstruit astfel, încât sã ne atragem atunci cândsuntem caractere diferite,poate pentru a învãþa unii de la alþii.

S indromul deinimã distrusã

Divorþul, înºelarea,pierderea unei persoanedragi, experienþa emoþio-nalã profundã pot acþionaasupra creierului, care larândul sãu afecteazãliniºtea inimii, producânddureri de piept ºi dificultãþiîn respiraþie. Fenomenuleste mai frecvent la femei,care pot ajunge la un atacde cord.

O formulãmatematicã

Pihologul americanProf. Robert Sternberg dela Universitatea Cornell aclasificat trei tipuri dedragoste, formulate înfuncþie de componentelede bazã: dragostea roman-ticã = pasiune + intimi-date, prietenia = intimi-date + devotament ºiataºamentul autoimpus =pasiune + devotament.

De ce nu ebine sã fumezi

lângã copiiF umatul pasiv

dãuneazã arterelorcopiilor, îmbãtrânindu-leprematur vasele desânge cu trei ani, avertizeazã cercetãtorii.

Prin îngroºarea pereþilorvaselor de sânge creºte riscul deapariþie a infarctului ºi ataculuicerebral, informeazã BBC citândun studiu apãrut în "JurnalulEuropean al Inimii".

În cadrul cercetãrii desfãºurateîn Finlanda ºi Australia,specialiºtii au monitorizat peste2.000 de copii cu vârsta cuprin-sã între 3 ºi 18 ani. Oamenii deºtiinþã avertizeazã cã nu existã olimitã "sigurã" în ceea ce priveºteexpunerea copiilor la fumul deþigarã.

Cu ajutorul analizei cu ultra-sunete s-au observat modificãripe pereþii carotidei copiilor,artera gâtului ºi a capului.

"Studiul nostru aratã cãexpunerea la fumatul pasiv încopilãrie cauzeazã vãtãmãridirecte ºi ireversibile la nivelulstructurii arterelor. Pãrinþii ºi ceicare vor sã aibã moºtenitori ar

trebui sã renunþe la fumat. Acestlucru nu numai cã este în benefi-ciul sãnãtãþii lor, dar protejeazãºi sãnãtatea copiilor în viitor", adeclarat dr. Seana Gall, de laUniversitatea din Tasmania,coordonatoarea cercetãrii.

Cele mai mari efecte au fostobservate în cazul copiilor cuambii pãrinþi fumãtori.

Lucruri mai puþin cunoscute despre dragoste:cele 4 minute sau formula matematicã

Sursa Ziare.com

Ce femeie nu îºi doreºtesâni fermi ºi cât mai binetonifiaþi? Kinga Sebestyen,instructor de aerobic, oferãcâteva sfaturi pentru cãoricine sã aibã bustul multdorit.

"Staþi în picioare cuambele tãlpi depãrtateaproximativ la distanþãumerilor. Luaþi ganterele înbraþe ºi ridicaþi-le la nivelulumerilor, þinînd pumnii câtmai aproape de aceºtia.Ridicaþi apoi vertical braþeledeasupra capului ºi reveniþicontrolînd miºcarea. Faceþi20 de repetãri", a spusKinga Sebestyen pentruZiare.com.

Antrenoarea de fitnessrecomanda un alt exerciþiucare poate fi fãcut tot dinaceeaºi poziþie ca cea demai sus.

"În poziþia de la exerciþiulanterior pentrumãrirea

sînilor veþi utiliza ganterelepentru a face cercuri câtmai ample cu braþele,pornind dinspre faþã,trecând pe sus cubraþele, coborîndu-leprin spate cât maiaproape de coloanã(va trebui sã vã strãduiþi cât puteþi demult), apoi reluaþi cercurile", a adãugataceasta.

Kinga recomandã capersoanele cu sîni preamari sã foloseascã bustierãsport împreunã cu sutienul.În acest caz ºi ele pot facetoate exerciþiile, inclusivsãriturile.

A peleazã la ajutorul ghetelor

Kangoo JumpsDe asemenea, mai spune

antrenoarea, de un real ajutor pot fi

exerciþiilefãcute peghetele Kango Jumps. Laacestea pot apela chiar ºifemeile cu dureri de spate.

"Ghetele Kangoo Jumpspot fi folosite ºi de cãtrepersoanele care au dureride spate. Datoritã tãlpiloreliptice ºi arcurilor elasticeimpactul cu solul în filmulsãriturii se reduce cu 80 %,

protejând astfel articulaþiile ºi coloana

vertebralã. Deaceea, persoanelerespective pot faceexerciþiile în

picioare",a continuat ea.

Kinga Sebestyen este de18 ani instructor de aero-bic, step, fitball, pilates ºilector la Federaþia Românã"Sportul pentru Toþi".

Ea este trainer coordona-tor ºi specialist al AcademieiInternaþionale a Trainerilorde Kangoo Jumps, coor-donând programe ºi oferinddiplome de merit. În plus,este autoarea unuia din celemai eficiente programe deslãbit, Fat Burning, pentrucare a fost premiatã la nivelinternaþional.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 20148 Life&Style Life&Style 9

Ajutã sau nucafeaua la slãbit?

C ofeina prezentã încafea este cea

mai consumatã substanþapsihoactiva din lume.Acesta substanþa poateajuta ºi la pierderea kilogramelor în plus,crescând metabolismul.

Cafeaua conþine mai multesubstanþe care pot influenþametabolismul, scrie Care2.Cofeinã este una dintre ele,aceasta stimulînd sistemul nervos. Teobromina ºi teofilinaau ºi ele legãturã cu cofeinã,avînd un efect stimulator.

Acidul clorogenic este o altãsubstanþa pe care o conþinecafeaua, ea putînd ajuta la înce-tinirea absorbþiei carbohidraþilor.

Totuºi, cea mai importantã

dintre acestea este cofeinã, efectul ei asupra corpului umanfiind studiat în amãnunþime deoamenii de ºtiinþã.

N umeroase beneficiiale cofeinei

Aceasta blocheazã în creier un neurotransmiþãtor inhibitordenumit adenozinã. Prin blo-carea sa, cofeinã creºte secreþianeurotransmiþãtorilor dopaminãºi norepinefrina. Trimite semnalela celulele grase pentru cã acestea sã descompunã grãsimea.

Aceeaºi substanþã creºte ºinivelul de adrenalinã din sînge,aceasta ajungînd la þesutul gras ºitrimiþînd semnale de descom-punere a grãsimilor, urmatã de

elibe-rarea

lor în sînge. Mai creºte ºi ratametabolica cu aproximativ 3-11%, consumarea unei dozemai mari avînd un efect mai pronunþat asupra metabolismu-lui. Urmarea este ardereagrãsimii din corp.

S -a dovedit ºtiinþific:cofeina stimuleazã

memoriaDin pãcate, efectul nu este

atît de pronunþat în cazul persoanelor obeze ºi al celor învîrstã.

Cofeinã poate îmbunãtãþi performanþele sportive aleoamenilor prin mobilizarea cres-cutã a acizilor graºi din þesuturilegrase. Studiile aratã cã perfor-manþa sportivã poate creºte ºi ea

cu 11-12% datoritã cofeinei.Totuºi, în timp,

corpul uman nu maireacþioneazã la fel laefectul cofeinei, însã

aceastã substanþã arecapacitatea de a reduce

pofta de mîncare ºi de a neajuta sã mîncãm mai puþin.

Cum sã fii în formã, cu Kinga Sebestyen:Exerciþii pentru sâni

Oricât de mult s-a scrisdespre dragoste, earãmâne cel mai misteriossentiment uman.Cercetãtorii recunosc adesea cã, prin munca lorasiduã asupra acesteiprobleme, descoperãincomparabil mai puþindecât descoperiserã celebri oameni de artã,din simpla lor inspiraþie:Shakespeare, Tolstoi,Flaubert, Lamartine ºimulþi, foarte mulþi alþii.

Totuºi, s-au formulatunele teorii ºtiinþifice caremeritã atenþie, chiar dacãele nu pot diminua cunimic farmecul poeziei ºial romantismului,comenteazã portalulmixstuff.

P atru minute

Se pare cã dragostea laprima vedere este o reali-tate, iar cercetãtorii austabilit cã douã persoanepot ajunge sã-ºi simtãataºamentul reciproc înpatru minute. S-a ajuns laconcluzia cã, în acest timpscurt, bunã impresieasupra partenerului o produc - în mod ciudat -miºcarea corpului, timbrulglasului ºi ritmul vorbirii.Toate acestea sunt incom-parabil mai bine perce-

pute decât ceea ce îºicomunicã cei doi între ei.

R itmul inimii

Studii elaborate de specialiºti au arãtat cã,atunci când sedeclanºeazã un puternicsentiment între douã persoane de sex opus,privirea lor faþã în fataproduce o sincronizare abãtãilor inimilor, dupã untimp de trei minute.

D ragostea ºicocaina

Cercetãtorii au stabilitcã dragostea afecteazãcreierul asemãnãtor dozeide cocainã, producând osenzaþie similiara cu euforia, fãrã ca aceasta sãdevinã însã nocivã ca lacocainã. Efectele euforicesunt produse prin sensibi-lizarea a 12 regiuni alecreierului, care în altecondiþii stau inactive.

A nalgezic

Este cunoscut din vechitimpuri faptul caîmbrãþiºarea pasionalã

îndepãrteazã senzaþia de durere, de unde s-aacreditat ideea cã însãºidragostea joacã rol deanalgezic.

Cercetãtorii au stabilitastãzi cã, urmare aîmbrãþiºãrii, corpulelibereazã un hormonnumit oxitocina, careamplificã efecteleîmbrãþiºãrii, acþionânduneori asupra durerilor,îndeosebi ale celor de cap.Dacã îmbrãþiºarea este

pasionalã, oxitocinaacþioneazã ca un adevãratmedicament.

C aractere asemãnãtoare

Contrar aºteptãrilor,cuplurile care prezintã caractere asemanantoarenu se dovedesc a fi dura-bile în timp. Se reconfir-ma ºi în acest caz un principiu existent în multemedii naturale, conformcãruia elementele contrarii

se atrag, iar cele identicese resping. Natura ne-aconstruit astfel, încât sã ne atragem atunci cândsuntem caractere diferite,poate pentru a învãþa unii de la alþii.

S indromul deinimã distrusã

Divorþul, înºelarea,pierderea unei persoanedragi, experienþa emoþio-nalã profundã pot acþionaasupra creierului, care larândul sãu afecteazãliniºtea inimii, producânddureri de piept ºi dificultãþiîn respiraþie. Fenomenuleste mai frecvent la femei,care pot ajunge la un atacde cord.

O formulãmatematicã

Pihologul americanProf. Robert Sternberg dela Universitatea Cornell aclasificat trei tipuri dedragoste, formulate înfuncþie de componentelede bazã: dragostea roman-ticã = pasiune + intimi-date, prietenia = intimi-date + devotament ºiataºamentul autoimpus =pasiune + devotament.

De ce nu ebine sã fumezi

lângã copiiF umatul pasiv

dãuneazã arterelorcopiilor, îmbãtrânindu-leprematur vasele desânge cu trei ani, avertizeazã cercetãtorii.

Prin îngroºarea pereþilorvaselor de sânge creºte riscul deapariþie a infarctului ºi ataculuicerebral, informeazã BBC citândun studiu apãrut în "JurnalulEuropean al Inimii".

În cadrul cercetãrii desfãºurateîn Finlanda ºi Australia,specialiºtii au monitorizat peste2.000 de copii cu vârsta cuprin-sã între 3 ºi 18 ani. Oamenii deºtiinþã avertizeazã cã nu existã olimitã "sigurã" în ceea ce priveºteexpunerea copiilor la fumul deþigarã.

Cu ajutorul analizei cu ultra-sunete s-au observat modificãripe pereþii carotidei copiilor,artera gâtului ºi a capului.

"Studiul nostru aratã cãexpunerea la fumatul pasiv încopilãrie cauzeazã vãtãmãridirecte ºi ireversibile la nivelulstructurii arterelor. Pãrinþii ºi ceicare vor sã aibã moºtenitori ar

trebui sã renunþe la fumat. Acestlucru nu numai cã este în benefi-ciul sãnãtãþii lor, dar protejeazãºi sãnãtatea copiilor în viitor", adeclarat dr. Seana Gall, de laUniversitatea din Tasmania,coordonatoarea cercetãrii.

Cele mai mari efecte au fostobservate în cazul copiilor cuambii pãrinþi fumãtori.

Lucruri mai puþin cunoscute despre dragoste:cele 4 minute sau formula matematicã

Sursa Ziare.com

Diana MITRACHE

A fost greu ºi foartegreu. Au fost subiecteimposibile, dupã cumrecunosc absolvenþii, ºidupã prima orã de la prim-irea subiectelor, zeci deelevi au pãrãsit sãlile, deza-mãgiþi. Integralele, matriceaºi radicalii le-au jucat festeºi cei mai mulþi spun acum

cã trebuie sã se punã seriospe carte. „A fost foartegreu. Toate subiectele aufost inabordabile. Suntclasa a XII-a. Nu ºtiu ce osã fac la Bac. Trebuieînvãþat mult”, recunoaºteunul dintre liceenii care,dupã o orã ºi jumãtate apãrãsit spãºit sala de exam-en. „A fost destul de greu,nu ne aºteptam. Nu a fost

exager-at de greu, dar poatenu am fost destul depregãtit, deºi credeamcã ºtiu. Sper sã iaupeste 4, sau un 5, cã

am scris ceva cât decât”, sus’ine un altabsolvent.

Fiecare s-a con-vins cã se poate ºimai bine. „Pãi …mai

învãþ, cã nu am ceface.

Integrala care ne-adat-o, am încercat sã o

rezolv, dar toate formulelecare le ºtiam nu dãdeaubine, dupã mintea mea,mai trebuie sã învãþ”, aobservat un licean de a XII-a la ieºirea din sala de exa-

men, în timp ce colegii sãistrigau peste umãr cã sperãmãcar la nota 4, cu tot cupunctul din oficiu.

Miercuri a fost proba lamatematicã, dar se pare cãa fost mai mult decât olimbã strãinã. Pentru primadatã, la examen au partici-pat ºi elevii de clasa a XI-a.Vineri va fi ultima probã,iar la simulare nu vor maiparticipa decât absolvenþiicare în câteva luni dau exa-menul propriu-zis.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

LuizaANDRONACHE

Holurile Universitãþiide la Petroºani suntfoarte animate în ultimelezile, asta mai mult decâtîntr-o perioada obiºnuitãde scoalã. Pe lângã stu-denþii care merg zilnic lacursuri, în aceastã sãp-tãmânã are loc ºi osesiune specialã derestanþe.

“Noi avem sesiuni sta-bilite prin structura anu-lui.

Este sesiunea normalã

la sfârºitul fiecãrui semes-tru ºi avem douã sesiuniîn toamnã, care sunt sta-bilite prin structurã. Semai întâmplã, însã, cãstudenþii prin lideriilor, mai solicitã princonsiliul de adminis-traþie niºte sesiuni spe-ciale pentru a facilitaposibilitatea unora dea-ºi mai recupera dindisciplinele la care nuau promovat.

ªi, sigur, noi nicio-datã nu am îngrãditacest drept”, adeclarat prof Aron

Poantã, rectorulUniversitãþii Petroºani.

ªi în alte centre uni-versitare din þarã suntsesiuni speciale derestanþe în afara celorstabilite în calendarulºcolar, pentru ca toþi stu-denþii sã poatã recuperaexamenele pierdute saupicate.

Sesiune specialã de restanþe laUniversitatea Petroºani

S tudenþii care au picat examenele întimpul anului, pot în aceastã

sãptãmânã sã recupereze. ConducereaUniversitãþii a aprobat o sesiune specialãde restanþe.

Matematica i-a decimat

D acã ar fi dat examenul pe bune, mier-curi aproape toþi liceenii din Petroºani

ar fi ratat examenul. Majoritatea a ieºitdupã prima orã din sala de examen, iarsperanþele liceenilor sunt sã ia mãcar nota5. Mai au timp, însã, iar simularea a fostun bun prilej sã se convingã cã încã nu sunttocmai pregãtiþi.


Monika BACIU

”Întrucât în cadrulBibliotecii Judeþene „OvidDensuºianu” existã posturivacante, iar în subordineaConsiliului JudeþeanHunedoara se înfiinþeazãServiciul Public deAdministrare aMonumentelor Istorice,conducerea consiliului asolicitat instituþiei reducereaa douã douã posturi dinorganigramã ºi statul defuncþii, urmând ca acesteasã fie redistribuite la servici-ul public menþionat, întemeiul art.19 alin.2 din

Ordonanþa de Urgenþãnr.103/2013 privindsalarizarea personaluluiplãtit din fonduri publice înanul 2014, precum ºi altemãsuri în domeniul cheltu-ielilor publice. Astfel prinadresa nr.360/2014, man-agerul bibliotecii a cerutaprobarea organigramei,statului de funcþii ºiRegulamentului deOrganizare ºi Funcþionare,reducând douã posturivacante de bibliotecar, unulde la Serviciul relaþii cupublicul ºi unul de laServiciul completare, cata-logare, evidenþã, infor-

mare”, se aratã îndocumentele CJH.

Cum în ultimiiani se vorbeºte deo ”invazie” achinezilor în judeþ,dar ºi la nivelulîntregii þãri,responsabilii bib-liotecii au solicitatînfiinþarea uneisecþii chinezeºti.

”De asemenea,managerul bib-liotecii a solicitatînfiinþarea unei fil-iale în limbachinezã a bib-liotecii judeþene, cu

materiale din toate domeni-ile de interes, atât în limbachinezã, cât ºi cãrþi în limbaromânã, englezã, francezãdespre China ºi civilizaþiachinezã. Ca atare, pentrubuna desfãºurare a activ-itãþii în noua filialã, o bib-liotecarã de la Secþia deArtã ºi Carte Francezã va

fi mutatã la sediul filialeimenþionate”, se mai aratãîn document.

Biblioteca Judeþeanã„Ovid Densusianu”Hunedoara – Deva estefinanþatã din bugetul localal judeþului Hunedoara, iarfondurile de finanþare senominalizeazã distinct decãtre ordonatorul principalde credite. ConsiliulJudeþean Hunedoara con-troleazã ºi asigurã condiþiioptime de pãstrare acolecþiilor ºi de acces laacestea.

Monika BACIU

”Avem unproiect împreunãcu doamna Ciureaîn care am strânsun grup de copii cuCES, adicã CerinþeEducaþionaleScãzute, cu eilucrãm cam de 2-3ori pe lunã, dupã-amiaza. Am avutcopii care chiar nuau ºtiut literele, pecare noi le-am datsã le înveþe, le-amdat termen o sãp-tãmânã-douã, pen-tru cã vroiau sãvinã la calculator sãîºi facã paginã deFacebook, vroiau sãse joace, dar ei nuºtiau literele. Atuncile-am dat un

Abecedar, un ter-men ºi au reuºit sãînveþe. Nu le-amdat drumul la calcu-lator pânã nu auºtiut toate literele”,a declarat DeliaGrosu, reprezentan-

tul BiblioteciimunicipalePetroºani

Copiii cu astfelde probleme sunt înclasele primare.Vina nu aparþinenici pãrinþilor, dar

nici dascãlilor.Copiii s-au nãscutcu astfel de prob-leme.

”Cred cã aºa s-au nãscut. Au uncoeficient deinteligenþã scãzut.Nu e vina nimãnui,dar trebuie încercatºi lucrat cu ei maimult. Noi nu pre-luãm rolul ºcolii,noi suntem un aju-tor. Încercãm sã îifacem sã înþeleagãcã ºi ei au un rolimportant în comu-nitatea noastrã ºivor avea. De aceeanoi facem acesteacþiuni, spectacole,prin jocuri. Nu i-ampus sã înveþe”, amai precizat sursacitatã

Toþi aceºti copiicu probleme ar tre-bui integraþi în ºcolispeciale pentru a lise acorda atenþiacuvenitã.

Nu este vorba demarginalizare, estevorba de integrareîntr-un mediu adecvat lor.

Alfabetizare prin joacã

L a bibliotecã nu doar se citeºte sau, în ultimiiani se acceseazã internetul, ci se fac cursuri

de alfabetizare pentru copiii cu diferite deficienþe.La Biblioteca Municipalã din Petroºani, respon-sabilii spun cã au întâlnit copii care nu ºtiau sã îºiscrie numele, dar doreau sã acceseze internetul.

Datoritã prezenþei asiaticilor în þarã,

Biblioteca Judeþeanã are girul Consiliului JudeþeanHunedoara pentru înfiinþarea unei secþii de chinezã

S ecþie de limbã chinezã la Biblioteca Judeþeanã OvidDensuºianu. Responsabilii instituþiei au solicitat consilierilor

judeþeni aprobarea înfiinþãrii unei secþii de limba chinezã.Biblioteca Judeþeanã „Ovid Densuºianu” Hunedoara-Deva este oinstituþie de culturã aflatã în subordinea Consiliului JudeþeanHunedoara. Mai mult decât atât, în cadrul bibliotecii se va înfiinþaun serviciu pentru administrarea monumentelor istorice.

LuizaANDRONACHE

F rumos dinartã ºi arta

fãrã kitch

Au invatat sa creezefrumosul si sa seinspire din orice lucru,ideie sau eveniment.Copiii de la cercul demetalo-plastie de laClubul Elevilor dinPetrosani au confec-tionat martisoareinedite, iar incepandcu data de 1 martie aufost expuse intr-ocafenea din centrulorasului si vandute inscurt timp. “ Defiecare datã, la fiecareexpoziþie ne-amobiºnuit sã lucrãm

ceva nou. Cred cãimpulsul dat de doam-na profesoarã ne facesã mergem maideparte ºi sã creãm cumult mai mult spor ºinumai lucruri de artã”,ne-a declarat SergiuBerindea, un elevexpozant. “Am lucrataceste mãrþiºoare pen-

tru a arãta oamenilorce este frumos ºi aînvãþa cã arta nuînseamnã kitch-urilepe care le-am vãzut pepiaþã”, a afirmat ºiRaluca Ardelean,elevã expozantã.

D e la uncopil la

altul…

Dar, invatand arta sifrumosul, micii artististiu ce inseamna ºisolidaritatea si umani-tatea, asa ca si baniipe care i-au obtinutdin vanzarea marti-soarelor pe care le-aufacut cu mana lor, ii

vor dona AndreeiMatei, fata bolnava deleucemie. “ Copiii s-au bucurat foarte tarecând au auzit cã s-auvândut mãrþiºoarele ºicã au fost apreciate.Iar, în urma evenimen-tului caritabil de sâm-bãtã, unde am partici-pat ºi noi cu câtevalucrãri de metalo-plas-tie ºi pe care le-amdonat, ei au venit laClub ºi mi-au spus cãs-au hotãrât ca ºiaceºti bani, din vân-zarea mãrþiºoarelor, sãmeargã tot la familiafetiþei bolnave”, adeclarat Mihaelaªtefania Cioc, profe-sor la Cercul de meta-lo-plastie - ClubulElevilor Petroºani.

Andreea, fata bol-nava, este aproapede-o varsta cu miciiartisti de la cercul demetalo-plastie. Asaca, orice banut care arputea contribui la sal-varea ei, conteaza.Asta cred si copiii careau ales sa-si donezebruma de castig pen-tru aceasta cauza

nobila. “ Noi, copii,ne-am gândit sãdonãm aceºti bani.Mai întâi ne gândeamca suma sã o investimîn scopuri culturale, sãmergem la teatru pen-tru cã obiºnuim sã fimacolo la fiecare pre-mierã, dar am fostimpresionaþi de cazulAndreei, fata bolnavãde leucemie. Amhotãrât atunci sã dãmaceºti bani familiei,din puþinul nostru sãse strângã mãcarpuþin ºi sã o salvãmpe Andreea”, a maiafirmat elevul SergiuBerindea.

S peranþa numoare nicio-

datã!

Reaminim faptul cãla sfârºitul sãptãmâniitrecute, la Petroºani,pentru prima datã austat alãturi pentru ocauzã comunã, politi-cieni, oameni de afac-eri, personalitãþi aleVãii Jiului ºi judeþului,directori, dar sioameni din alte sfere

de activitate. Toateacestea în cadrul unuieveniment caritabil destrângere de fonduripentru Andreea Matei,o fatã în vârstã de 14ani, bolnavã deleucemie. La acesteveniment s-a plâns,indiferent de culoareapolitica sau locul insocietate. Spech-urileau fost gâtuite deemoþie ºi pentru unii,chiar dacã nu a fostuºor, amintirea unorlupte proprii cu boalaa venit firesc,împãrtãºitã cu audi-enþa. Ideea acesteiacþiuni a încolþit înurmã cu câteva sãp-tãmâni in mintea uneimame, actual vicep-resedinte al PSDPetrosani, MarianaPopa, a carui copil amurit de cancer inurma cu multi ani.Totul a venit dindurere, compasiune simai ales din senzatiade deja vu’. Aºa a alesea sã-ºi exprime com-pasiunea ºi solidari-tatea, care împreunãnasc speranþa.


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orezsîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa cremade þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema delegume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supacrema de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/Ciorba de fasole• Piept de pui cu susan/ Orezsîrbesc cu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlãde 0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi deserteste de 15 lei ºi se poate comandaîntre orele 11.00 – 18.00, de lunipânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

LuizaANDRONACHE

Astfel, timp de unan, copiii suprapon-derali vor putea par-ticipa la ore de sportºi vor primi asistentaatît din partea psi-hologilor cît ºi a nutri-tionistiulor, pentru aînvãþa cum sã aibã unstil de viaþa sãnãtos.Avantajul este cã totulva fi gratis. Potrivitstatisticilor, Româniaocupa locul trei înEuropa în ceea ce

priveºte numãrul per-soanelor obeze, dupãGrecia ºi Iugoslavia.Mai grav este faptulcã tot mai mulþi copiidin ziua de astãzi au ogreutate peste ceanormalã ºi asta dincauza lipsei demiºcare ºi a unei ali-mentaþii nesãnãtoase.„Un copil care de miceste gras, slãbeºtefoarte, foarte greu. Lacopii, þesutul adiposeste diferit de cel laadulþi. La adulþii, cîndse îngraºã, celulele

adipoase se mãresc îndimensiune, la copiiele se divizeazã ”, aafirmat Paul Tomotaº,reprezentant al fun-daþiei „Wings”.

Pentru a veni înajutorul acestora, fun-daþia Wings ºiColegiul NaþionalSportiv Cetate Devaau pornit o campanieîmpotriva obezitãþiiinfantile. Timp de unan, peste 100 decopii hunedoreni,supraponderali, vorputea beneficia de orede sport ºi de asisten-ta din partea psi-hologilor ºi anutriþioniºtilor pentrua învãþa cum sã aibãun stil de viaþa sãnã-tos. Vestea bunã estecã totul va fi gratuit ºiconceput în aºa felîncît sã fie atractivpentru cei mici.

Solidaritate cu ajutorul artei

D in suflet pentru suflet si dindorinta de a ajuta un copil, ca

si ei, elevii de la cercul de metalo-plastie din Petrosani fac ce pot pen-tru a ajuta parintii unei fetei bol-nave de leucemie. Micuþii artisti auconfectionat manual martisoare pecare le-au vandut, iar banii castigati-au donat.

Apel la o viaþã sãnãtoasã pentru copii

T ot mai mulþi copii au o greu-tate peste cea normalã, lucru

care le afecteazã atît sananatea cîtºi încrederea în sine. Pentru avenit în ajutorul acestora, fundaþiaWings ºi Colegiul Naþional SportivCetate Deva au pornit o campanieîmpotriva obezitãþii infantile.


Luiza ANDRONACHE

Ca o alternativa la cla-sicele servicii de ocupare,AJOFM Hunedoara aimplementat in premiera inRomania o platforma onlinepentru gasirea unui loc de

munca. Aplicatia electronicaADSPO, Acces direct inserviciile publice de ocu-pare, poate fi accesata decatre orice persoana care seafla in cautarea unui loc demunca, cu conditia ca aces-ta sa fie inregistrat in evi-dentele Agentiei Judetenede Ocupare a Fortei deMunca Hunedoara.“Sistemul chiar este onlineºi este unul în care chiar ampornit o ofensivã majorã deinformare efectivã a angaja-torilor, pentru cã ºomerii îiavem într-o minimã medie,oarecum, de cel puþin 3000de persoane care suntînscrise în baza noastrã de

date ºi care acceseazã plat-forma prin ajutorul uneiadrese de e-mail. Ei suntinformaþi zilnic pe bazacodului de ocupaþie pe carel-au declarat ”, a declaratVasile Iorgovan, directorAJOFM Hunedoara.

Iar daca este primul servi-

ciu de acest gen din tara,ADSPO nu este insa unic siin Europa. Alte tari folosescde ani de zile, cu succes,astfel de servicii online.ADSPO – Acces direct inserviciile publice de ocupare– este un proiect al AJOFMHunedoara care a fostimplementat atat la noi injudet, cat si in Alba, acum24 de luni. Pentru rezul-tatele obtinute in aceastaperioada, proiectul a fostselectat ca exemplu de bunapractica de catre AgentiaNationala de Ocupare aLocurilor de Munca, care isipropune sa il promoveze lanivel national.

LuizaANDRONACHE

Nu are posibili-tate ºi nici cadrulegal sã acordeprime pentrufuncþionarele dinprimãriei, dar edilulºef de la Petroºanile invitã pe femei laun spectacol spe-cial. “ Ca înfiecare an, facemun spectacol cucopii în sala demarmurã aprimãriei, astavineri, 7 martie,pentru cã sâmbãtãnu se lucreazã.Evenimentul va

avea loc la ora 12ºi cu siguranþã ceimici vor fi deosebiþi”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarulMunicipiuluiPetroºani.

„Femeia artrebui

preþuitã ºirespectatã maimult”

Poate cã femeiaeste prea puþinapreciatã ºi nu laadevãrata valoare.Cã femeia este ceacãruia se datoreazã

viaþa ºi cã ea tre-buie preþuitã, orecunoaºte ºi pri-marul Tiberiu IacobRidzi.

“Vorbim înprimul rând derespectul faþã decel de lângã tine ºiasta în special încazul doamnelorcare sunt niºtefiinþe mult maigingaºe ºi sensibiledecât suntem noi,bãrbaþii.

8 Martie este o

zi simbolicã, ziualor, dar eu vã spuncã doamnele, îngeneral, ar trebui sãfie tratate cu multmai mult respectdecât le tratãm zide zi pentru simplulfapt cã ele sunt celecare dau naºterevieþii pe pãmânt.

O femeie care anãscut un copil,este ceva extraordi-nar”, a mai afirmatprimarul Petroºaniului.

O femeie care a purtatîn pântece ºi a nãscut 15prunci. Viaþa doamneiCarlota Lakatoº a fost unatumultuoasã. Mamãeroinã, mamã care ºi-acrescut copiii aºa cumnumai o mamã poateînþelege. Destinul a fãcutsã mai aibã în viaþã doaropt dintre toþi fii ºi fiicelecãrora le-a dat vieþi.

Acum îºi petrece zilelealãturi de bunicii de laCãminul pentru persoanevârstnice de la Hunedoara.Chipul ei blajin, brãzdat deriduri, trãdeazã, la cei 79de ani, o viaþã grea, darun suflet frumos.

Singura ei avere este untablou în care apare alãturide familia ei, despre carevorbeºte cu drag.

Vã propunem sã ocunoaºteþi ºi sã o preþuiþipentru efortul de a fi de15 ori mamã, pentru put-erea de a privi frumos înjur ºi pentru faptul cãreprezintã un model decurãþenie sufleteascã.

Dacã apreciaþi cã meritãsã-i mulþumiþi pentru ceeace este ea ca om, vãaºteptãm sâmbãtã, 08martie 2014, sã ocunoaºteþi, sã-i spuneþi ovorbã caldã ºi sã fiþi partedintre cei care-i vor mulþu-mi printr-o diplomã ºi unbuchet de flori, la ora11.00, în faþa statuii luiDecebal din centrul Devei.

(Iniþiatorii proiectului„Premianþii

fãrã premii”)

ªomerii ºi locurile de muncã online

C irca 3000 de someri si peste 250 deangajatori intra zilnic pe platforma

ADESPO – portalul hunedorenilor care isicauta un loc de munca. La 24 de luni de laimplementarea proiectului in judetulHunedoara, rezultatele sunt multumitoare.

Spectacol pentru femei la Petroºani

D oamnele ºi domniºoareledin Petroºani sunt

invitate la spectacol vineri, îndata de 7 martie, la sala demarmurã a primãriei.Evenimentul este organizatpentru a celebra Ziua Femeii.

Un exemplu de nobleþe sufleteascã

S âmbãtã va fi din nou soare. ªi nu nereferim aici la condiþiile meteo. De 8

martie vã invitãm sã cunoaºteþi un exemplu de nobleþe sufleteascã. În condiþiile în care discutãm tot mai multdespre renunþarea la responsabilitãþilepãrinteºti, o sã ne întâlnim cu o doamnãcare a adus pe lume 15 vieþi.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 6 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Trebuie sã luaþi o decizie impor-tantã în privinþa relaþiilor cu per-soana iubitã. În prima parte azilei sunteþi tentat sã vã implicaþiîn mai multe activitãþi în acelaºitimp. Noroc cã vã ajutã prietenii!Puteþi obþine câºtiguri financiare,dar nu din speculaþii.

S-ar putea sã plecaþi într-o cãlã-torie neprevãzutã în interesfamilial. Este o zi favorabilãcomunicãrii ºi negocierilor. Aveþiºanse sã finalizaþi o lucrare încare aþi investit mulþi bani.Evitaþi discuþiile în contradictoriucu un bãrbat mai în vârstã!

Zi favorabilã comunicãrii ºi cãlã-toriilor în interes de afaceri. Peplan sentimental, luaþi o deciziecare determinã schimbãribenefice pentru viitor. Searasunteþi invitat la prieteni. Nuneglijaþi odihna!

Primiþi un cadou de la persoanaiubitã, iar prietenii vã invitã într-o excursie. În partea a doua azilei, sunteþi nevoit sã luaþi odecizie importantã pe plan senti-mental. O veste neplãcutã dincursul serii vã schimbã progra-mul pentru mâine.

Aveþi succes în afaceri, dar sun-teþi nevoit sã faceþi mai multedrumuri scurte. Sprijinul cel maiimportant îl primiþi din parteaunei persoane mai în vârstã, carevã apreciazã corectitudinea.Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþiprobleme sentimentale.

Un vecin vã invitã la o petrecere.Cu acest prilej, sunteþi remarcatde o persoanã sensibilã. Nu esteexclus sã legaþi o prietenie dura-bilã. Vã puteþi baza pe intuiþie,dar ar fi bine sã ascultaþi ºi sfa-turile prietenilor.

Chiar dacã sunteþi preocupat deprobleme personale presante, arfi bine sã acordaþi mai multãatenþie relaþiilor cu persoanaiubitã. O ieºire împreunã cupartenerul de viaþã v-ar ajuta sãvã deconectaþi de la problemele.

Sunteþi în formã ºi aveþi ocaziasã rezolvaþi o problemã financia-rã a familiei. Puteþi sã vã ocupaþide probleme serioase din dome-niul afacerilor ºi sã finalizaþilucrãri începute cu mai multtimp în urmã.

Primiþi un cadou din partea uneipersoane dragi din familie, decare vã bucuraþi în mod deosebit.Capacitatea de comunicare esteexcelentã ºi vã ajutã sã rezolvaþio problemã financiarã.

În cursul dimineþii, luaþi o decizieîn urma cãreia sunteþi nevoit sãvã schimbaþi programul. S-arputea sã fiþi contactat de câþivaprieteni, cu care faceþi pregãtiripentru o petrecere.

Uºurinþa în comunicarefavorizeazã relaþiile cu cu cei dinjur. Se întrevede o cãlãtorie îninteresul familiei. Puteþi aveacâºtiguri mari din activitãþi com-erciale.

Aveþi succes într-o cãlãtorie îninteres de afaceri. Aveþi rãbdareºi evitaþi discuþiile în contradicto-riu cu partenerii. În partea adoua a zilei, reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã sentimentalã maiveche.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Kile te omoarã cu zile!10:30 Mihail Gorbaciov11:30 Descoperã Europa ta! 12:00 Europa mea (r)12:30 Tribuna partidelor par-lamentare 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:55 Oameni care au schim-bat lumea (r)17:05 Dispãruþi fãrã urmã 17:40 Maºini, teste ºi verdicte 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 Atunci ºi acum 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Un soþ perfect:Povestea lui Laci Peterson (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Romanticii17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Las fierbinþi

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prinstomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina14:30 Iubirea, bat-o vina15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Teleshopping 15:00 Taxi Driver (r)16:00 Grupul Vouã (r)16:15 Visul Regelui (r)17:30 Dragoste dulce-amarã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Declaraþie de dragoste22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Engaged

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special11:45 Digisport Show12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal Club13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal Club14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Spania - Italia15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal: Spania - Italia16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Digi Sport Special17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal: Franþa - Olanda23:45 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Next Star 23:00 Un show pãcãtos

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C. Apa Serv Valea JiuluiS.A. Petroºani anunþã restricþii înfurnizarea apei potabile, pentru Joi 06.03.2014 înoraºul:

Aninoasa, între orele 9:00-17:00. Zona afectatã: OraºAninoasa inclusiv cartier Iscroniºi toþi utilizatorii din zonaLivezeni ºi Dãnuþoni. Motivulrestricþiei: Remediere pierdere pe

aducþiunea Valea de Peºti. Petroºani, în zona str.

Centru I.

Azi se ia apa! Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Carmen COSMAN-PREDA

Ieºirea din iarnã ºitopirea zãpezilor au adusdupã sine calvarul oame-nilor care locuiesc pestrãzile unde s-a lucrat.Zeci de localnici dinVulcan ºi Petroºani aureclamat faptul cã strãzilelor s-au transformat în

adevãrate mlaºtini peunde cu greu se maiputea circula, ºi doar cucizme de cauciuc. Acum,însã, problema s-a rezol-vat în mare parte, iarstrãzile distruse în urmalucrãrilor de introducerea reþelelor de canalizareau fost pietruite. „Dupãtopirea zãpezilor, înPetroºani ºi Vulcan au

apãrut unele probleme. Constructorul are

datoria ºi obligaþia de aaduce terenul la stareainiþialã, dar ploile, topirea zãpezilor, aduscreat aceastã problemãreclamatã de oameni înultimul timp. Am fost ºieu pe teren ºi, recunosc,dacã eu ocuiam în acelezone, nu mi-ar fi conve-nit situaþia. Importanteste cã, împreunã cu

primãria ºi constructorii,am gãsit soluþia. Vreausã vã spun, însã, cã vinanu este a constructorilor,care au lucrat conformproiectului”, a declaratCostel Avram, directorulgeneral al SC ApaServValea Jiului SA. Acum,însã, strãzile pe care s-alucrat sunt pietruite, chiarºi cele care erau depãmânt anteriordemarãrii lucrãrilor.

Strãzile pe care a fost introdusã canalizarea au fostreaduse la starea iniþialã

N ecazurile oamenilor care locuiescpe strãzile afectate de proiectul de

extindere a canalizãrii din Petroºani ºiVulcan s-au încheiat. Aproximativ 90%dintre aceste strãzi au fost deja aduse lastadiul iniþial.

Monika BACIU

Administraþia localãde la Lupeni a acþion-at în instanþãMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publice,Ministerul Economiei,Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism,Autoritatea Naþionalãpentru Turism ºiConsiliul JudeþeanHunedoara pentrufaptul cã nu au fostalocaþi bani pentrudezvoltarea domeniu-lui schiabil din Straja.Administraþia localã dela Lupeni a dat înjudecatã instituþiilestatului pentru cã nuar fi primit banii pen-tru dezvoltarea dome-niului schiabil dinStraja. De doi ani nus-au mai primit banipentru a continuainvestiþiile din staþiunea montanã.

”Acolo mai este oproblemã, trebuia sãmai primim aproape

80 de milioane de lei,nu am primit niciunleu, noroc cã a apãrutOrdonanþa 17 ºi ammai scãpat din datoriipentru cã au avutfirmele datorii la statºi s-au mai fãcut niºtecompensãri. Suntemla jumãtatea proiectu-lui ca executare.Unele sunt terminatespre deosebire de altelocalitãþi. Mai aveamîncã de construit încãdouã telescaune ºi osalã de sport, un com-plex sportiv.Prioritatea cea maimare este aceea de ada drumul ºi la cea dea doua pasarelã pen-tru ca sã se poatãschia pe cea mailungã pârtie din þarãde 8,3 kilometri”, adeclarat CornelLungan, viceprimarulmunicipiului Lupeni.

Municipalitatea acuprins în proiectul dedezvoltare a staþiunii ºiamenajarea unorspaþii de petrecere atimpului liber înperioada verii, astfel

încât potenþialul staþiu-nii sã fie valorificatepe tot parcursul anu-lui.

” Vom încerca sãface ºi activitãþi devarã, tocmai de aceeaacest complex sportivar fi fost aur pentrunoi pentru cã am aveavara tabere depregãtire sportivã.Acum avem taberedar doar pentrupregãtirea fizicã,coboarã la sala desport din oraº dar ar fimai bine pentru eiacolo”, a mai precizatsursa citatã.

Anul trecut, CristianResmeriþã, deputat înColegiul de Vest ValeaJiului, i-a solicitatprimului ministruVictor Ponta spri-jin pentru caadministraþia localãde la Lupeni sã îºipoatã achita fac-turile restante cãtrefirmele care auexecutat lucrãri înStraja. În ceea cepriveºte lucrãriledin Straja, minis-terele de resort audecontat doar aproape37 de milioane de lei.În ceea ce priveºtelucrãrile nedecontateacestea sunt în sumãde peste 52 de mil-ioane de lei. Lucrãrilede dezvoltare a dome-niului schiabil dinStraja costã peste 200de milioane de lei, iarcontinuarea investiþieieste pusã sub semnulîntrebãrii.

”AutoritateaNaþionalã pentruTurism (MinisterulDezvoltãrii Regionaleºi Turismului) aînceput sã sprijinefinanciar ConsiliulLocal Lupeni în imple-mentarea proiectului”Schi în România,staþiunea Straja” înanul 2011. Valoareatotalã a contractuluide lucrãri în conformi-tate cu documentaþiatehnico-economicãrealizatã încheiat întreConsiliul Local Lupeniºi prestator (construc-tor) este de

200.503.780 lei.Pânã în prezent insti-tuþia noastrã a plãtitcãtre Consiliul LocalLupeni, în conformi-tate cu actele norma-

tive în vigoare lamomentele respectiveºi al contractelor din-tre fostul MDRT ºi CLLupeni, suma de36.997.000 lei.Contribuþia ConsiliuluiLocal Lupeni la con-tractul de lucrãriîncheiat între CLLLupeni ºi prestator(constructor) este încuantum de5.907.514 lei.Consiliul local Lupeniare facturi depuse laANT ºi nedecontate învaloare de52.221.344 lei”, semai aratã în documente.

Reprezentanþii mi-nisterului de resortspun cã lucrãrile înStraja vor continua,însã nu ºtiu când, totuldepinde de alocaþiilebugetare.

”Þinând cont degradul avansat derealizare al proiectului,de potenþialul turisticpentru sporturi deiarnã al zonei, de

rezultatele pozitiveînregistrate pânã înprezent, AutoritateaNaþionalã pentruTurism intenþioneazãsã continue sprijinirea

financiarã aproiectului, daracest lucru estecondiþionat dealocãrile financia-re de la bugetulde stat”, se maiaratã în document.

Pentru lucrãrilede dezvoltare adomeniului schia-bil din Straja a

fost alocatã pânã înprezent suma de36.997.000 de lei,dintre care35.500.000 au fostalocaþi în anul 2011,iar 1.497.000 în2012.

Aproape 50 demilioane are de achi-tat administraþia localãde la Lupeni pentruconstructorii care auexecutat lucrãri înstaþiunea montanãStraja. Mai exact,47.277.091,37 de leiare de achitat munici-palitatea cãtreAcomin, Termogaz ºi

Aviaþia Utilitarã.Pentru a reduce

impactul negativ alrestrângerii activitãþiidin minerit, începândcu anul 2011, administraþia localã amunicipiului Lupeni aînceput derularea unuiproiect de investiþii înstraþiunea montanãtraja. Proiectul a fostaprobat de ministerulexistent la vremearespectivã, adicã deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiTurismului ºi are o valoare de189.607.421,00 leicu TVA inclus. Potrivitdatelor oficiale, înurma unei centralizãce dateazã de la fineleanului trecut, laLupeni, acolo undefuncþioneazã StaþiuneaStraja, Executivul aalocat 1,5 milioane delei. Aici lucrãrile audemarat mai târziudecât în Parâng, darconstructorul s-amiºcat mai repede ºifãrã prea multe piedi-ci, aºa cã acum putemvorbi despre o modernã telegondolãdeja funcþionalã.


Un nou termen pentru Straja

S ãptãmâna viitoare la Curteade Apel Bucureºti se judecã

procesul în care Primãria municipi-ului Lupeni a acþionat în judecatãmai multe instituþii ale statului. Îndata de 14 martie la Curtea de ApelBucureºti va avea loc un nou termen în dosarul în care adminis-traþia localã de la Lupeni a dat înjudecatã cinci instituþii publice.

Documents

CVJ, Nr 566, joi, 6 martie