CVJ NR. 637, LUNI 23 IUNIE 2014

Primul termen dupã arestul la domiciliu

Simota dã ochiicu judecãtorii de

la Petroºani>>> PAGINAA3-A

Asigurarea obliga-torie a locuinþelor

este opþionalã>>> PAGINAA4-A

Ikebana din canal,pericol public

>>> PAGINAA11-A

La 10 ani, priveºtespre Marele Urs

ºi vrea în ”colivia de aur” –

Teatrul Balºoi>>> PAGINAA5-A

Tradiþia poate fi ucisã,

dar nu ºi uitatã>>> PAGINILE 8-9

Valea Jiului, inexistentã pe harta

turisticã a þãrii>>> PAGINILE 12-13

Cu ºtreangulinsolvenþei

în jurul gâtului>>> PAGINAA7-A

Vacanþa îi lasãsinguri pe copiii

din cãmin>>> PAGINAA7-A

Suntem izolaþide lucrãrile la drumuri

>>> PAGINAA6-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 637

Luni, 23 Iunie 2014

C hiar dacã legea prevede obligaþia depunerii sau actualizãrii declaraþiilor de avereºi de interese anual, cel mai târziu la data de 15 iunie, deputaþii hunedoreni par

sã fi uitat de acest aspect. Ori, poate, responsabilii IT din Camera Deputaþilor au fostatât de ocupaþi încât nu au reuºit sã le proceseze pe toate, aºa cã doar o parte au fostactualizate pânã acum. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 111-A1-A

Bogaþi sau sãraci

Deputaþii hunedoreni auuitat de declaraþiile de avere

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 2014 Actualitate 3

CarmenCOSMAN - PREDA

La termenul deluni, AgenþiaNaþionalã deAdministrare FiscalãBucureºti ar trebui sãcomunice cât din

suma cu care s-a con-stituit parte civilãreprezintã impozite ºicontribuþii cu reþinerela sursã.

De asemenea, vacomunica ºi dacã areobiecþiuni la raportulde expertizã efectuat

în cauzã la cerereainculpatului. La rândulsãu, apãrãtorul lui AlinSimota trebuie sã facãdivada achitãrii onorariului expertuluicontabil, în valoare de8.400 lei.

Alin Simota a fost

trimis în judecatã pen-tru evaziune fiscalã încalitate de reprezen-tant legal al SCSIMAR SRL, iar înapãrarea sa, Simota a

cerut aceastã expertizãfinanciar – cotabilã cetrebuie sã reliefezedacã a existat sau nuprejudiciu, precum ºisituaþia financiarã afirmei ºi plãþile fãcutede reprezentanþii legaliai acesteia.

Alin Simota a fosttrimis în judecatã îndata de 12 martie2013 pentru evaziunefiscalã în calitate dereprezentant legal alSC Simar SRLPetroºani, prejudiciulcalculat fiind de440.972 de lei.Simota se aflã în arestla domiciliu, mãsurãdispusã în cauza cevizeazã coordonareaunei grupãri special-izate în infracþiunicomise cu violenþã,care se judecã laTribunalul Hunedoara.

CarmenCOSMAN -

PREDA

Femeia se afla pemalul Râului Strei,în locul numit „lamoara veche”, când

bãrbatul de 31 deani s-a nãpustitasupra ei ºi a încer-cat, prin violenþã, sãîntreþinã un raportsexual cu ea.Victima s-a opusdin rãsputeri ºi în

cele din urmã a scã-pat de violator, însãacesta nu a vrut sãplece cu mânagoalã. „Dincercetãri a rezultatfaptul cã în cursulcomiterii tentativeide viol, suspectul i-asustras persoaneivãtãmate, dintr-uncoº de nuiele, untelefon mobil”, spunpoliþiºtii hunedoreni.

În cele din urmã,bãrbatul a fost gãsit.Are de 31 de ani ºieste din comunaSãsciori, judeþulAlba. Acum estecercetat pentru ten-tativã de viol ºi tâl-hãrie. Poliþiºtii con-tinuã cercetãrile cususpectul în stare dereþinere, în vedereadocumentãriiîntregii sale activitãþiinfracþionale.

Carmen COSMAN - PREDA

Bãrbatul conducea trac-tor cu remorcã pe DC21B, pe raza localitãþii

Hãrþãgani, când a pierdutcontrolul direcþiei, apãrãsit partea carosabilã ºis-a rãsturnat în ValeaCarpenului.

„În urma verificãrilor

efectuate, poliþiºtii au sta-bilit cã bãrbatul nu posedãpermis de conducere, iartractorul ºi remorca nusunt înmatriculate sauînregistrate”, au precizat

reprezentanþii IPJHunedoara. ªoferul deocazie a scãpat cu rãniuºoare, dar este cercetatpenal de poliþiºti.

Monika BACIU

În cazul copiilorcare au depãºitvârsta de 10 ani,cei de la Direcþie þincont ºi de pãrereaminorului.

“Efectuamanchetele socialeatunci cand infamilile respectiveexista copii minoricare trebuiescincredintati unuiadintre parinti. Codulcivil prevede ca

AutoritateaParinteasca sa fiecitata de catre ambiiparinti si domiciliulstabilitit la unul din-tre parinti.

Noi practicfacem acesteanchete sociale,mergem la domicili-ul diferitelor per-soane, audiemminorii care auimplinit zece ani,stam de vorba cu ei.Vedem care suntconditile de crestere

si de educare sila finalulanchetei prop-unem caexercitareaautoritatii par-intesti sa sefaca de catreambi parinti iar

domiciliul copiluluila unul dintre parin-ti”, a declaratCristina Mraz, direc-tor Direcþia Localãde Asistenþã Socialãºi ProtecþiaCopilului Petroºani.

De regulã,minorii rãmân îngrija mamei, însã auexistat de-a lungultimpului cazuri încare copiii au fostîncredinþaþi tatãlui.

“Au existat sicazuri in carecopilul sa ramana latata. Au existatcazuri in care mamaera plecata instrainatate sin u sestiau foarte multelucruri din ceea ceface si atunci copilula fost incredintat la

tata sau daca ambiparinti rau in tara,de comun acordcopilul a ramas latata”, a mai spussursa citatã.

ReprezentanþiiDirecþiei Locale deAsistenþã Socialãdin Petroºani seconfruntã lunar cuun numãr de aprox-imativ 15-20 decazuri de divorþunde existã ºi copiiminori

“Avem in generalpe luna undeva la10-15 cazuri, poatesunt luni in caresunt mai putine,acum vine si vacan-ta si atunci nu avemdecat daca merg lanotar si divorteaza”,a mai precizatCristina Mraz.

Chiar ºi cei caredivorþeazã la notarºi au copii minorisunt supuºi unoranchete socialepentru a stabilidomiciliul copilului.

Primul termen dupã arestul la domiciliu

Simota dã ochii cu judecãtorii de la Petroºani

A lin Simota va da ochii luni cu judecãtorii de laPetroºani, acolo unde este judecat pentru evaziune

fiscalã. Este primul termen al acestui dosar de cândomul de afaceri a fost eliberat din penitenciar ºi trimisîn arest la domiciliu.

Tentativã de viol pe malul Streiului

O femeie de 54 de ani, din Deva,a trecut prin momente

cumplite, dupã ce un tânãr ce puteasã-i fie fiu a încercat sã o violeze.

Tractorul i-a purtat ghinion

L a 57 de ani, un bãrbat din Bãiþa nu aþinut cont de nicio lege când s-a suit

la volanul unui tractor ºi a fost la un passã-ºi piardã viaþa.

Anchete sociale în caz de divorþ

Î n cazul familiilor care divorþeazã iar un copilminor face parte din componenþa acestora

atunci cei de la Direcþia Localã de AsistenþãSocialã demareazã achete sociale pentru a stabilicãruia dintre pãrinþi îi va fi încredinþat minorul.

Monika BACIU

“Pînã în present amavut 162 de persoanecare au beneficiat deajutoare de urgenþã însuma de 48 de mii delei în total. Este la felca ºi anul trecut.Suntem la jumãtateaanului ºi jumãtate dinfondurile allocate pen-tru ajutoarele deurgenþã s-au con-sumat. În general pen-

tru probleme de sãnã-tate, pentru problememedicale. Faþã de anultrecut criterile pentruacordarea ajutoarelorde urgenþã din bugetullocal au fost modifi-cate printr-o hotãrîrede consiliu local înluna februarie. Amridicat plafonul venitu-lui pe persoana la 700de lei lunar ºi cã omodificare a intervenitºi faptul cã se acordã

pe bazã de acte justi-ficative, chitanþe,bonuri fiscale, costuldeplasãrilor la cliniciîn þara sau în strãinã-tate. Pînã anul acestaîn baza adeverinþelormedicale ºi alereþetelor, însã am avutsurpriza san u vinã cudecontãrile, o parte

dintre ei”, adeclarat CristinaMraz, directorDLAS Petroºani.

Ajutoarele aufost acordate înspecial pension-arilor care auavut nevoie deîngrijiri medicale.

“Nu au fostajutoare foartemari pentru cãvin pensionari

care îºi cumpãrãmedicamente pereþete ºi vin odatã latrei luni cu bonurilefiscale ºi încercam sãacoperim sumarespective în funcþie ºide veniturile pe care leau. Ei au ºi reþetecompensate iar atuncinici suma nu estefoarte mare”, a maispus sursa citatã.

În mare parte, aju-

toarele acordate deprimãrie acoperã omare parte din cheltu-ielile persoanelor solic-itante.

Consiliul local almunicipiului Petroºania aprobat în acest ano hotãrîre prin caresunt stabilite situaþiiledeosebite pentru carese pot acorda ajutoarede urgenþã din bugetullocal.

MaximilianGÂNJU

Drept mãrturie stãprocentul depuþin peste 10 lasutã al celor cares-au asiguratpânã acumîmpotrivacutremurelor,inundaþiilor,incendiilor saualunecãrilor deteren. “De laînceputul anuluiam fãcut sub 100de asigurãri.Lumea nu se

înghesuie sã încheieaceste asigurãri caresunt obligatorii”, aprecizat reprezentanta

uneia dintre firmelecare fac astfel de asig-urãri. Pânã în prezent,dintre cele aproxima-tiv 20.000 de locuinþedin Petroºani, circa10 la sutã au fostasigurate. În schimb,sancþiunile contra-venþionale pe care arurma sã le achite cei

care nu/ºi fac asigurare suntcuprinse între 100 ºi500 de lei, acesteafiind stabilite defiecare primãrie înparte . Potrivit legii,toþi proprietarii delocuinþe au obligaþiade a încheia PAD –poliþa de asigurareobligatorie emisã dePAID, care oferãacoperire împotrivariscurilor catastrofice,respectivcutremurelor,alunecãrilor de terenºi inundaþiilor.

Limita sumei asigu-rate de 20.000 sau10.000 euro, înfuncþie de structuraconstructiva alocuinþei asigurate, iarvaloarea primei estede 10 ºi 20 de euro,în funcþie de sumaasiguratã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 20144 Actualitate

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI

„În vederea întocmirii decontului necesar plãþii drepturilor cuvenitepentru semestrul I 2014, rugãm toþi pensionarii din sistemul minier, beneficiari de gratuitãþi, ca în perioada 01.07.2014-31.07.2014, sãprezinte serviciilor financiar-contabile ale sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani), facturile ENEL ºi TERMOFICARE aferente consumurilor pânã la data de 30.06.2014.

Ne angajãm sã vã informãm în aceeaºi manierã despre intervalul detimp în care se vor efectua plãþile.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului SA

Asigurarea obligatorie alocuinþelor este opþionalã

L ocuitorii Vãii Jiului nu parprea interesaþi de asigurarea

locuinþelor, în ciuda faptului cã deani de zile se tot vorbeºte despreacest lucru.

Ajutoare pentru medicamente

D oar anul acesta, peste 100 depersoane din municipiul

Petroºani au beneficiat de ajutoarede urgenþã. Sumele plãtite deDirecþia Localã de Asistenþã SocialãPetroºani sunt de aproximativ 50 demii de lei.

Firea umanã estecea mai complexã ºineînþeleasã în reacþii înfaþa diverselor situaþiiapãrute în viaþã. Ne-am dorit cu tãrie sãstãm de vorbã, sãzãrim mintea ºi sufletulcopilului de excepþie,Fabiani GabrielPrcsina, micul-marepianist al Petroºaniuluiºi al unei pãrþi alumii... Mama abia amurit înainte de Paºte,tatãl - necunoscut, iarFabiani câºtigã premiidupã premii. Vorbaunui psiholog: ”poatefi o forþã nebãnuitã ºiale cãrei umbre vorapãrea cândva, darpoate fi ºi modul demanifestare a uneidureri uriaºe încãneconºtientizate”. Înaceste condiþii, cum sãte duci, ca jurnalist, sã-i rãscoleºti durereasau, mai rãu, sã-l tragiîn strãfundul tragedieisale doar în dorinþa dea-þi face meseria????

Tocmai de aceeanu l-am putut abordadirect pe micul pianist,deºi drumurile jurnalis-tice ne-au aruncat în

multe trãiri... Aceastãneputinþã ne-a dus cugândul la inginerul ºisalvatorul minier,ziarist al fostului coti-dian ”Steagul Roºu”,regretatul DorinGheþa, cel care a scosdin minele Vãii Jiuluimineri sfârtecaþi ºi arºide explozii, a scosrãmãºiþe ale oracilordin surupãri ºi focuri,dur ºi rece, fãrã nici oproblemã emiþionalã,decât aceea de a-ºiface datoria ºi de asalva vieþi. Aceluiaºiom, ”dur ºi rece” înmomente extreme, i sefãcea rãu pânã la leºinatunci când i se curãþao ranã sau când i serecolta sânge...

Vãzând toate mate-rialele media ºi punân-du-le cap la cap amconstatat cã FabianiGabriel Prcsina - celcare sãptãmâna tre-cutã a ieºit pentruprima datã din þarã, lacei 10 ani ai sãi, laConcursulInternaþional ”PianoTalents” de la Milano,unde a obþinut locul II,dintre 109 concurenþi

– trãieºte emoþii laintensitate maximã,ºtie ce vrea ºi vrea sãºtie...

”Am avut foartemari emoþii, simþeamcã leºin din cinci încinci secunde ºi întimp ce cântam, mãforþam sã reuºesc sãtermin partitura ºi sãnu dau cu bâta înbaltã” – a spusFabiani, mascând pre-siunea concursului prinhaz de necaz. ªi pen-tru Antena 1, miculartist a repetat acelaºilucru privitor la mersulsãu artistic din posturade orfan: ”Gândul lamama mi-a dat o forþãde numa.... Pianul mãface sã mã eliberez,

mã face sã uit deproblemele mele”.

Tot despre mama sapovesteºte, privind înzare cu ochii sãi deazur ca ºi când arrevedea momentul,amuzat, cum i-a inocu-

lat microbul muzicii derang înalt.

”Eram mic... maimic decât roata de lamaºinã, iar mama mãbãga cu capul întreperne ca sã nu surzescºi îmi punea foartetare Rapsodia Ungarãde Franz Liszt...” –povesteºte Fabiani.

Ce îºi doreºte sãfacã în viitor cu talentul ºi munca sa,pânã unde vrea sãajungã, Fabiani Gabriela surprins prin faptulcã a ales Marele Urs alestului. Vrea sã seformeze la vestitaºcoalã – conservatoruldin Moscova, ºi sãevolueze pe scenaTeatrului Balºoi,cunoscut ca fiind ”colivia de aur” ceamenitã sã protejeze ºisã punã în valoare cele

mai preþuite voci aleoperei, instrumentiºtide excepþie ºidansatorii cei mai valo-roºi ai lumii, antrenaþisã devinã din oamenipãsãri mãiestre.

”Am ceva cu ruºii...Nu ºtiu ce, dar suntatras de ei” – a spusFabiani privind directîn faþã interlocutorul,bãnuind cã puþini copiiºi tineri vor ºi o ºirecunosc.

Vãzându-l cum sare într-un picior pemozaicul piaþetei dinMolano, un copil catoþi copiii ºi totuºi nu,te copleºeºte un fel deduioºie care provoacão puternicã durere înpiept ºi un mare nodîn gât. Fabiani nu-ºicunoaºte tatãl, tatãcare nu este trecut încertificatul sãu denaºtere. Apropiaþi ºifoºti colegi ai mameisale spuneau cã ar fiun om important alVãii Jiului ºi sperau ca

Fabiani sã fie bucurialui pe care n-o vaputea împãrtãºi nicio-datã, iar acest lucru sãfie marea sa durere...

Copilul minunespune cã va munci din greu pentru cã vreasã-ºi câºtige banii prinmunca ºi talentul sãu.

”Orice premiu aºlua, îl dedic mamei, iartoate recitalurile pecare le voi da, totmamei le voi dedi-ca...”- a decretatFabiani GabrielPrcsina, mica ”pasãre mãiastrã” aPetroºaniului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


PRCSINAFABIANI GABRIEL ANDREI

PREMII OBÞINUTE:

ANUL ªCOLAR 2011-2012

- Concursul Internaþional „Craiova-

Piano”- Premiul I.- Concursul Internaþional

„Sigismund Toduþã” Deva – Premiul III.

- Concursul Internaþional „Orpheus”

Tg-Jiu – Premiul I.ANUL ªCOLAR 2012-2013

- Festivalul – Concurs „Klavier Art”

Petroºani: -Premiul I Absolut. - Concursul

Naþional de interpretare „Margareta

Sterian” Buzãu - Premiul I.

- Olimpiada Naþionalã de

Interpretare Instrumentalã – faza zonalã

– Reºita – - Premiu de excelenta ºi

Premiul I.

- Concursul Internaþional „Craiova

Piano” - Premiul I.- Olimpiada Naþionalã de

Interpretare Instrumentalã- faza naþion-

alã – Cluj-Napoca - Premiul I.

- Concursul Naþional de interpretare

„Clara Peia” Lugoj - Trofeul, Premiul

Radio Timiºoarã, Premiul pentru inter-

pretarea unei piese contemporane.

- Concurs-Festival Internaþional de

Interpretare Pianisticã ºi Compoziþie

„Carl Filtsch” Sibiu – Categoria A -

Premiul III.ANUL ªCOLAR 2013-2014

- Festivalul –Concurs „ Klavier Art”

Petroºani - Premiul I.- Olimpiada Naþionalã de inter-

pretare Instrumentalã - faza zonalã –

Timiºoara- Premiul I.- Olimpiada Naþionalã de

Interpretare instrumentalã – faza

naþional - Giurgiu - Premiul I.

- Concursul Internaþional de

Interpretare Pianisticã ”Clara Peia” –

locul I ºi premiul Uniunii

Compozitorilor.- Concursul Internaþional ”Piano

Talents” Milano – locul II.

La 10 ani, priveºte spre Marele Urs ºi vrea în ”colivia de aur” – Teatrul Balºoi ”A m ceva cu ruºii... Nu ºtiu ce, dar

sunt atras de ei”, spune instictivmicul geniu al pianiului, din Petroºani,care a vizionat destule concerteînregistrate în marile sãli ale lumii. Vreasã se perfecþioneze în vestita ºcoalã dinMoscova, ºi sã evolueze pe scenaTeatrului Balºoi, cunoscut ca fiind ”coliviade aur” cea menitã sã protejeze ºi sãpunã în valoare cele mai preþuite voci aleoperei, instrumentiºtii de excepþie ºidansatorii cei mai valoroºi ai lumii, antre-naþi sã devinã din oameni pãsãri mãiestre.


Lucrãri se executãîn acest moment pe:

* DN 66 (Tg.Jiu(GJ) -Petroºani(HD) )

93+500-126+00BUMBEªTI-JIU (GJ)-PETROSANI (HD)lucrãri modernizaredrum În perioada17.03.2014 -30.06.2014 circulaþiava fi închisã pentrutoate autovehiculelede luni pînã sîmbãtã ,în intervalele orare6:00 - 12:00 ºi14:30 - 20:30 .

În perioadamenþionatã traficulrutier se va desfãºuradeviat pe urmãtoarelevariante ocolitoare :

Pentru relaþia Tîrgu

Jiu - Petroºani ºi retur: 1. DN 67 km83+100 (Tg. Jiu -Rm. Vîlcea) - DN 7km 170+750 (Rm.Vîlcea - Sibiu - Sebeº- Simeria) - DN 66km 210+555(Simeria - Haþeg -Petroºani)

2. DN 67 km83+100 (Tg. Jiu - Dr.Tr. Severin) - DN 6km 337+825 (Dr. Tr.Severin - Orºova -Caransebeº) - DN 68km 5+300(Caransebeº - Haþeg)- DN 66 km 70+336(Haþeg - Petroºani)

3. DN 66 km83+100 (Tg. Jiu -Filiaºi) - DN 6 km264+995 (Filiaºi -

Strehaia - Dr. Tr.Severin - Orºova -Caransebeº) - DN 68km 0+000

(Caransebeº - Haþeg)- DN 66 km 70+336(Haþeg - Petroºani) .

* DN 66 (Tg.Jiu(GJ) -Petroºani(HD))

83+030-92+150IEZURENI (GJ)-BUMBESTI-JIU (GJ)lucrãri modernizaredrum În perioada17.03.2014 -30.09.2014 circulaþiava fi închisã pentruautovehiculele cumasa totalã maximã

autorizatã mai micãde 3,5 to de luni pînã

sîmbãtã , în intervalulorar 8:00 - 18:00 .În perioada menþion-atã traficul se vadesfãºura deviat peurmãtoarea variantaocolitoare : DN 66km 83+030 - DJ 665(Curtiºoara - Tetila) -DC 3 (Tetila -Bumbesti Jiu) - DN66 km 92+150 .

DN 7A(Voineasa(VL) -Petroºani(HD))

103+600-105+120JIET (HD)-

* PETROªANI(HD) Alunecareterasamente cuafectare corp drumCirculaþia sedesfãºoarã deviat , înambele sensuri , peurmãtorul traseu DN7A km 103+600 -DJ 709H - DN 66km 133+650 . Zonaeste semnalizata core-spunzãtor . Lucrãri derefacere . Se va reluacirculaþia în data de01.11.2014

* DN 66(Bumbesti Jiu -Petroºani ) 93+500-

126+000BUMBEªTI-JIU (GJ)-PETROSANI (HD)Circulaþia rutierã vafi închisã , în fiecarezi, de Luni pînãSîmbãtã, în inter-valele orare 06:00 -12:00 ºi 14:30 -20:30, ºi se vadesfãºura restricþionatpe urmãtoarele vari-ante de ocolire :

- DN 67, km83+100 (Tîrgu Jiu -Rîmnicu Vîlcea) - DN7,KM 170+752(Rîmnicu Vîlcea -Sibiu - Sebeº -Simeria) - DN 66,km210+555 (Simeria -Haþeg - Petroºani);

- DN 67 ,km83+100 (Tîrgu Jiu -Drobeta TurnuSeverin) - DN 6,km337+825 (DrobetaTurnu Severin -Orºova - Caransebeº)- DN 68,km 5+300(Caransebeº - Haþeg)- DN 66,km 70+336(Haþeg - Petroºani);

- DN 66,km83+100 (Tîrgu Jiu -Filiaºi) -DN 6,km264+995 (Filiaºi -Strehaia - DrobetaTurnu Severin -Orºova - Caransebeº)- DN 68,km 0+000(Caransebeº - Haþeg)- DN 66,km 70+336(Haþeg - Petroºani).

În aceste zile , va fipermisã doar circu-laþia autovehiculelorcu regim de circulaþieprioritarã atunci cîndse deplaseazã în acþi-uni de intervenþie sauîn misiuni care aucaracter de urgenþã.

Suntem izolaþi de lucrãrile la drumuri

A proape jumãtate dintre drumurile pe care se exe-cutã acum lucrãri de reparaþii ºi care sunt închise

temporar sau permanent ºi în aceastã sãptãmînã, suntîn zona Petroºaniului. Valea Jiului este aproape izolatãºi, potrivit CNADR situaþia este valabilã încã multesãptãmîni de acum încolo.

Mai mult, cei de laPrimãrie au în vedereimplementarea unuiproiect împreunã cuApaServ Valea Jiuluiprin care în zonã sãfie introdusã ºi apapotabilã.

“În Cimpa maiavem proiectate câte-va strãzi pentru caredorim sã le asfaltãmîn perioada urmã-

toare, e vorba deColonia Cimpa, stra-da Birãoni ºi ValeaCimpii. În ColoniaCimpa avem aprobatîn Consiliul Local ºi odocumentaþie tehnico-

economicã pentruextiderea reþelei deapã cu ApaServ, deciapã potabilã pentrucã în zona respectivãexistã apã, dar e apãindustrialã de lacaptarea Voievodu”, adeclarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºuluiPetrila.

Strãzile amintite de

edilii de la Petrila suntîncã drumuri de þarãunde asfalt nu a exis-tat niciodatã.

“Nu este asfalt, toc-mai de aceea vrem sãle asfaltãm pentru cãsunt cetãþeni aioraºului Petrila,plãtesc impozite ºi eiau acest drept”, a maispus sursa citatã.

Aceste asfaltãri nusunt singulare înPetrila. Mai multestrãzi din localitatesunt în plin proces deasflatare.

Oraº cu drumuri de þarã

M ai multe strãzi din Cimpa vor fi asfaltate de

administraþia localã din Petrila.Abia acum aceºti cetãþeni din zonãvor beneficia de asflat ºi oficial vorintra în secolul XXI.

DianaMITRACHE

Vacanþa vine ca opovarã pentru pãrinþiicare îºi dau copiii lagrãdiniþele cu programprelungit ºi care acumnu vor mai avea undesã îi lase timp de maimulte luni. Nu suntîncã solicitãri, iar încei doi ani în careeducatoarele au fãcutmuncã voluntarã pen-tru grãdiniþa de varã,s-au constatat o seriede deficienþe. Niciacum nu sunt laPetroºani prea multe

cereri, iar dacã vor fisuficient de multe,educatoarele spun cãvor cãuta ºi soluþii.„Noi am avut învedere acest aspect alvieþii de familie dincomunitatea noastrã,drept pentru care amsolicitat pãrinþilor sãne spunã care sunt ceicare doresc peste varãsã îºi þinã copiii la grã-diniþã, având în vederecã nu poate fi acoper-itã toatã vacanþa devarã, ci doar aceaperioadã în care nu auloc igienizãrile. Pânãla aceastã orã (n.r

vineri, la ultima zi dinanul ºcolar 2013 -2014), sub 10 pãrinþiau solicitat programde varã. Astãzi fiindultima zi de ºcoalã,aºtept sã culeg infor-maþiile din toate struc-turile noastre, sãvedem câþi pãrinþi ar fi

dorit pentru varã sã-ºiaducã aici copiii ºi, înfuncþie de aceasta, înînþelegere cu primãriaºi consiliul local sãgãsim soluþia sã leoferim spijin”, a expli-

cat Lucia Muntean,director la Grãdiniþelecu Program Prelungitdin Petroºani.

Educatoarele auvenit doi ani ºi aufãcut voluntariat pen-tru copiii din cãmin aicãror pãrinþi nu aveau

unde sã îi lase vara, întimp ce, de la bugetullocal al primãriei, eraudecontate cheltuielilecurente. Din pãcate,însã, educatoarele nupot fi plãtite, pentruasta, iar concediul lorva fi diminuat cumunca de voluntariat.Cu toate acestea, dacãvor fi solicitãri dinpartea pãrinþilor, iarnumãrul cererilor vajustifica înfiinþareaunei clase de varã,atunci se va þine contde acest aspect ºi laPetroºani. În caz con-trar, fiecare pãrinte îivor lãsa pe micuþi pela rude sau vecini.


CarmenCOSMAN - PREDA

Entitatea energeticãeste înglodatã îndatorii, iar pierderilesunt colosale. Îbnaceste condiþii, despreinvestiþii nici nu semai poate pune prob-lema, iar speranþeleminerilor stau în cred-itul furnizor p careCEH vrea sã-l con-tracteze cu poloneziipentru retehnolo-gizarea unitãþilorextractive.

Indicatorii economi-co – financiari ai CEHnu sunt delocliniºtitori. Conformraportului administra-torilor companiei,CEH a avut pierderide peste 147 mil-ioane de lei în anul

2013, iar datoriiledepãºeau 752 mil-ioane de lei, dar tre-buie menþionat ºi cã,la înfiinþare, CEHunedoara a preluatºi o datorie de 70 mil-ioane lei ale CNH.Complexul EnergeticHunedoara ar fi tre-buit vândut încã dinanul 2013 unuiinvestitor strategic,conform înþelegerilorcu Fondul MonetarInternaþional, daracest lucru nu s-aîntâmplat.

Acum, angajaþiiCEH sunt speriaþi despectrul insolvenþei,mai ales cã Româniase angaja ca, dacã nuse gãseºte niciuninvestitor interesat,CE Hunedoara sãintre în insolvenþã.

O strategiede salvare

a mineritului. Înproiect…

Apãrut în anul2013, prin fuziuneatermocentralelorMintia-Deva ºiParoºeni, cu mineleviabile din CompaniaNaþionalã a Huilei(CNH) Petroºani(Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni),Complexul EnergeticHunedoara aprþine înproporþie de sutã lasutã statului român,acþionar unic fiindMinisterul Economiei.ªi tot de la ministerar trebui sã vinã sal-varea, mai ales cã înurmã cu o lunã min-istrul Economiei,Constantin Niþã,anunþa cã în scurttimp va prezenta pro-gramul naþionalprivind revigorareamineritului. Niþã eraextrem de tarnºant ºi

spunea chiar cã unelemine s-ar puteaedeschide, asta întimp ce în Valea Jiuluinici mãcar minele via-bile nu se ºtie cât mairezistã în condiþiiledare.

”Lucrez la un pro-gram naþional derevigorare a mineritu-lui, a industriei extrac-tive româneºti, unprogram care esteconceput pe fiecareprodus sau mineral pecare-l are þara aceas-ta. Pentru cã ne-ambãtut joc de aceastãindustrie. Avem

resurse sufi-ciente înaceastã þarãºi, dupãopinia mea,orice resursãtrebuie pusãîn slujbacetãþeanuluiromân.Adicã sãcâºtige þarapânã la urmã ºi noi sãavem un trai mai bun”, declara Niþã înurmã cu aproximativo lunã. Un program,însã, care încã nu aapãrut ºi în care anga-jaþii CEH îºi pun sper-

anþa. Iar dificultãþilefinanciare pe care leînregistreazã îiafecteazã ºi pepartenerii direcþi.Asfel, SocietateaNaþionalã de Închideride Mine Valea Jiului –care cuprinde mineleneviabile - are mariodificultãþi în a-ºiîncasa banii pe pro-ducþia vândutã chiartermocentralelorCEH. Iar dacã oficialiiCEH nu plãtesc sumace se cifreazã laaproape 45 de mil-ioane de lei ºi nici nuîncheie un grafic dereeºalonae a datoriei,nu este exclus sã fieacþionaþi în judecatã.

Cu ºtreangul insolvenþei în jurul gâtului

Industria extractivã aºteaptã cu nerãbdare programul de salvare a mineritului anunþat de Ministerul Economiei

C omplexul EnergeticHunedoara, care cuprinde

minele viabile din Valea Jiului, arenevoie de un balon de oxigen ca sãrevinã pe linia de plutire.

Vacanþa îi lasã singuri pe copiii din cãmin

A venit vacanþa cea mare, iar dacã micuþii de la grã-diniþã sunt foarte fericiþi pentru asta, nu la fel sunt

ºi o parte dintre pãrinþii lor, care nu vor avea unde sã îiducã. Grãdiniþele de varã sunt soluþia, dar nu sunt bani,iar pãrinþii copiilor nu sunt capabili sã susþinã cheltu-ielile. Totuºi, dacã vor fi solicitãri, educatorii ne dau asi-gurãri cã acestea vor fi luate în calcul la Petroºani.

“Constã în portulromânesc ºi tradiþiastrãbunicilor noºtri pecare i-am urmat.Consta la femei dinbatic, ie, ciupeag cumspunem noi, laibãr,poale, catrinþa, ciorapiºi pantofi negri. La bãrbaþi pãlãrie deSibiu momârlaneascã,cãmaºa, vesta din cati-fea neagrã, brîu, chimircum mai spuneau petimpuri bãtrînii, cioareciºi cizme negre”, nespune tanti MãrioaraHurez.

Odinioarã aceste cos-tume momârlãneºþi sepurtau ºi la nunþi, însãcu regret tanti Mãrioarane spune cã tinerii dinziua de astãzi se îmbracãîn pas cu moda.

“Aceste hainemomârlãneºti se îmbrã-cau la nunþi, la nedei ºide sãrbãtori, de Paºte,de Rusali, de Ispas sefãceau nedei, deCrãciun mergeauoamenii la petrecere.Nu se mai pãstreazãpentru ca tineretul dinziua de azi nu mai vrea

sã-l poarte. Poartatradiþia de acum ºibãtrîni sunt mai puþinicare mai pot sã seîmbrace sã meargã lanedei ºi la nunþi.Bãtrînii de acum suntmai pe de-o parte”, nemai spune tantiMãrioara.

D ouã luni demuncã

Costumul popular depe Jiu are cîteva noteproprii, printre careþesurã deosebitã apînzei albe învîrstatã dindistanþã în distanþã cudungi. În componenþaportului femeiesc intrãciupeagul, poalele,catrinþele, ºtrinfii ºibroboada.

Ciupeagul sãu mo-dern, camaºa, – estecroit din foi de pînzãcare se unesc în jurulgîtului, deschizãturafiind aºezatã lateral.Are, de aseme-nea cheutori,fiind lipsit deguler.Mînecilesînt uºorbufante,

strînse la încheieturi ºiapoi terminate cu cipte.Rîurile de cusãturimãiestre curg pe mîneciîn jos, brodate cu pan-glica de culoare neagrã.Piepþii cãmeºiifemeieºþi sîntîmpodobiþi cu mai multerînduri de pui deaceeaºi dimensiune cucei de pe mîneci. Pesteciupeag se îmbraca unpieptar din pielenevopsitã de miel saudin catifea neagrã.

Piesele compo-nente

ale

portuluibãrbãtesc sînt camaºa,cãmeºuia, vesta,cioarecii, brîul ºi pãlãriasau clopul cum îi spunmomîrlanii.

Tanti Mãrioara care alucrat pentru sute demomîrlani costumepopulare ne spune cãrealizarea unui astfel deveºmint poate durachiar ºi douã luni.

“Foarte greu, estefrumos dar foarte greu.Trebuie bine sã fipregãtit ca sã poþi lucra

un astfel de costum. Unciopeag pentru femeidureazã în jur de douãluni ca sã stai sã îllucrezi. Trebuie lucratpe fir ºi crucile trebuiefãcute în toiag înaceeaºi parte, nu unaîntr-o parte ºi una înalta, ca sã iasã cuiulbine. La poale se facedanteluþa neagrã se mailucreazã acum pe pînzãcare se coase ºi se punela mijloc. La catrinþe sefoloseºte sîrmã cu dan-telã. Este foarte frumosun costum dar estefoarte greu de fãcut”,ne mai spune tantiMãrioara.

N ici industriatextilã

nu mai þine cutradiþiile

Momîrlanii ne spuncã dacã odinioarã încomerþ se gãseau mate-riale speciale pentruconfecþionarea cos-tumelor populare, acumaceste textile au dis-pãrut din magazine.Astfel, nici costumelecroite în ziua de astãzinu mai respecta tradiþiade acum cîþiva zeci deani. Camaºa lungã pînãdeasupra genunchilorera confecþionatã dinpînzã þesutã manualînvãrgatã cu dungi deculoare roºie învrîstatecu negru, nu avea gulerºi era prevãzutã în

partea anterioarã cu odespicãturã pentru cap.Camaºa avea o croialãspecialã cu clini inter-calaþi în fata ºi în spate,

iar în partea de jos eraplisatã, cu poalelecusute cu ajur. Modelelecusute pe camaºã eraugeometrice sau florale,aranjate sub formã derîuri (benzi) în formã decruce. Costumulfemeilor este completatde poale ºi catrinþe,poalele fiind Pestepoale, în fata ºi în spatese pun catrinþele negrecu dantelã pe margineade jos.

“S-ar mai face ºi înziua de astãzi dar nuprea mai exista materi-ale pentru aºa ceva.Mai încercãm pe undeputem ºi facem tot posi-bilul sã mai facem cîteceva. Aceastã tradiþiemi-a plãcut foarte mult,mi-a plãcut sã ºi lucrezmult, am lucrat mult ºi

la Sibiu, ºi la Novaci ºide la Cimpa pînã laLivezeni am lucrat pestetot. multã lume amîmbrãcat cu acestehaine momarlanesti”,ne mai istoriseºte tanti

Mãrioara Hurez.

Î ntre 1000 ºi15 mii de lei

Un costum popularmomârlãnesc poate

costa între 1000 ºi 15mii de lei. Strãinii carepoposesc prin ValeaJiului sînt interesaþi deaceste costume.

“Sînt interesaþi pen-tru cã sunt frumoasedar pînã acum nu amavut nicio ofertã dinpartea strãinilor. Un ciupeag de femei poatecosta între 1000 ºi

15000 de lei”, ne maispune femeia.

Mãrioara Hurez estecunoscutã ºi în rîndulartiºtilor de muzicã popularã. Aceasta arealizat mai multe ii pen-tru cunoscutul interpretde muzicã popularã,Robert Târnãveanu.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

I ntrãm în sãp-tãmâna dedi-

catã credinþei ºiculturii. La Devaau loc o serie demanifestãri, timpde 6 zile, mani-festãri care sãaducã în prim-plan viaþa spiritu-alã, credinþa ºiobiceiurile de pevremea dacilor.

În fiecare zi a acesteisãptãmâni vor fi eveni-mente la care vin sã iaparte oameni ai culturii,muzicieni ºi istorici dinîntrega þarã.

Deva va fi, timp deo sãptãmânã, capitalaistoriei, credinþei ºi aidentitãþii naþionale.

Marþi, 24 iunie2014, orele 17:00, laMuzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane –Sala ªemineului vaavea loc Conferinþa cutema: „Identitatearomâneascã întretradiþie ºi modernitate”susþinutã de domnulVintilã Mihãilescu,directorul MuzeuluiÞãranului Rãmân,urmatã de lansareavolumului propriu“Povestea maidanezului

Leuþu. Despre nouaordine domesticã ºicriza omului”.

Miercuri, 25 iunie2014, orele 17:00, laMuzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane –

Sala ªemineului vaavea loc Masa rotunda– dezbatere cu public -cu tema: Identitatearomânilor prin culturã ºiBisericã într-o lumeglobalizatã La dezbaterivor lua parte: prof.dr.Elena Claudia ANCA,dr. Alexandru GRUIAN,prof.dr. Liviu LAZÃR,dr. Dorin PETRESC,prof.dr. Vasile IONAª,pr.conf. dr. FlorinDOBREI, pr. Radu TRI-FON MODERATOR:pr.conf.dr. Vasile VLAD

Joi, 26 iunie 2014,ora 17:00, la MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane – Salaªemineului va avea locun Concert extraordinarde lieduri ºi pian,

susþinut de sopranaRamona EREMIA sipianist Renata Burcadin Cluj-Napoca, urmatde festivitatea de pre-miere a elevilor care auobþinut rezultatedeosebite la Olimpiadade Religie

În data de 26 iunie2014, între orele 17-20, sunt deschise sprevizitare expoziþiileMuzeului CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva: ExpoziþiaPermanentã de ªtiinþele

Naturii, “Obiecte detezaur”, “Arme albe ºide foc – secolele XVIII– XX”, “Din pãmânt învitrine”, “CetateaDevei, redatã oraºului”(imagini 3D), “Trepte

spre cer – între sacru ºiprofan” (expoziþie depicturã a artistuluiMircea Popiþiu),Lapidarium-ul

Vineri, 27 iunie2014, orele 17:00, lasala “Spiru Haret” aInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara,va avea locSimpozionul teologicinternaþional“Comunicare ºiCuminecare” cu partici-parea mai multor ierarhi ortodocºi ºi

profesori de teologie dinþarã ºi strãinãtateLucrãrile simpozionuluivor continua sâmbãtã,28 iunie orele 9:00, pedouã secþiuni:“Spovedanie ºi duhov-nicie” ºi “Euharistia –izvorul de vieþiiduhovnicesti”

Sâmbãtã, 28 iunie2014, ora 19:00, laSala Teatrului de ArtãDeva va avea locSpectacolul de teatru cupiesa “Plecare fãrãîntoarcere” dedicatSfântului Voievod Martir

ConstantinBrâncoveanu, susþinutde trupa de teatru CIVICART CvM din Bucureºti

Duminicã, 29 iunie2014, ora 9:30, laCatedrala Episcopalã“Sfântul Nicolae” dinDeva în ziua deprãznuire a SfinþilorApostoli Petru ºi Pavelmanifestãrile vor fi încununate prinsãvârºirea SfânteiLiturghii Arhiereºti, decãtre un ales sobor deierarhi ai BisericiiOrtodoxe Române.

Tradiþia poate fi ucisã, dar nu ºi uitatã

Zilele credinþei ºi culturii la Deva– ediþia I 24-29 iunie 2014

T radiþia poate fi uitatã, dar ucisã nu!Zicala îi aparþine lui Nicolae Iorga, unul

dintre scriitorii români. Valea Jiului estecunoscutã pentru tradiþiile momârlãneºti. În zilele noastre puþini mai sunt cei carepãstreazã tradiþiile, iar aceºtia sunt în specialbãtrânii. Spre exemplu tanti Mãrioara Hurezde pe Jieþ încã mai poartã cu mândrie portultradiþional momârlãnesc. Femeiea ne ºiexplicã din ce constau aceste veºminte.

“Constã în portulromânesc ºi tradiþiastrãbunicilor noºtri pecare i-am urmat.Consta la femei dinbatic, ie, ciupeag cumspunem noi, laibãr,poale, catrinþa, ciorapiºi pantofi negri. La bãrbaþi pãlãrie deSibiu momârlaneascã,cãmaºa, vesta din cati-fea neagrã, brîu, chimircum mai spuneau petimpuri bãtrînii, cioareciºi cizme negre”, nespune tanti MãrioaraHurez.

Odinioarã aceste cos-tume momârlãneºþi sepurtau ºi la nunþi, însãcu regret tanti Mãrioarane spune cã tinerii dinziua de astãzi se îmbracãîn pas cu moda.

“Aceste hainemomârlãneºti se îmbrã-cau la nunþi, la nedei ºide sãrbãtori, de Paºte,de Rusali, de Ispas sefãceau nedei, deCrãciun mergeauoamenii la petrecere.Nu se mai pãstreazãpentru ca tineretul dinziua de azi nu mai vrea

sã-l poarte. Poartatradiþia de acum ºibãtrîni sunt mai puþinicare mai pot sã seîmbrace sã meargã lanedei ºi la nunþi.Bãtrînii de acum suntmai pe de-o parte”, nemai spune tantiMãrioara.

D ouã luni demuncã

Costumul popular depe Jiu are cîteva noteproprii, printre careþesurã deosebitã apînzei albe învîrstatã dindistanþã în distanþã cudungi. În componenþaportului femeiesc intrãciupeagul, poalele,catrinþele, ºtrinfii ºibroboada.

Ciupeagul sãu mo-dern, camaºa, – estecroit din foi de pînzãcare se unesc în jurulgîtului, deschizãturafiind aºezatã lateral.Are, de aseme-nea cheutori,fiind lipsit deguler.Mînecilesînt uºorbufante,

strînse la încheieturi ºiapoi terminate cu cipte.Rîurile de cusãturimãiestre curg pe mîneciîn jos, brodate cu pan-glica de culoare neagrã.Piepþii cãmeºiifemeieºþi sîntîmpodobiþi cu mai multerînduri de pui deaceeaºi dimensiune cucei de pe mîneci. Pesteciupeag se îmbraca unpieptar din pielenevopsitã de miel saudin catifea neagrã.

Piesele compo-nente

ale

portuluibãrbãtesc sînt camaºa,cãmeºuia, vesta,cioarecii, brîul ºi pãlãriasau clopul cum îi spunmomîrlanii.

Tanti Mãrioara care alucrat pentru sute demomîrlani costumepopulare ne spune cãrealizarea unui astfel deveºmint poate durachiar ºi douã luni.

“Foarte greu, estefrumos dar foarte greu.Trebuie bine sã fipregãtit ca sã poþi lucra

un astfel de costum. Unciopeag pentru femeidureazã în jur de douãluni ca sã stai sã îllucrezi. Trebuie lucratpe fir ºi crucile trebuiefãcute în toiag înaceeaºi parte, nu unaîntr-o parte ºi una înalta, ca sã iasã cuiulbine. La poale se facedanteluþa neagrã se mailucreazã acum pe pînzãcare se coase ºi se punela mijloc. La catrinþe sefoloseºte sîrmã cu dan-telã. Este foarte frumosun costum dar estefoarte greu de fãcut”,ne mai spune tantiMãrioara.

N ici industriatextilã

nu mai þine cutradiþiile

Momîrlanii ne spuncã dacã odinioarã încomerþ se gãseau mate-riale speciale pentruconfecþionarea cos-tumelor populare, acumaceste textile au dis-pãrut din magazine.Astfel, nici costumelecroite în ziua de astãzinu mai respecta tradiþiade acum cîþiva zeci deani. Camaºa lungã pînãdeasupra genunchilorera confecþionatã dinpînzã þesutã manualînvãrgatã cu dungi deculoare roºie învrîstatecu negru, nu avea gulerºi era prevãzutã în

partea anterioarã cu odespicãturã pentru cap.Camaºa avea o croialãspecialã cu clini inter-calaþi în fata ºi în spate,

iar în partea de jos eraplisatã, cu poalelecusute cu ajur. Modelelecusute pe camaºã eraugeometrice sau florale,aranjate sub formã derîuri (benzi) în formã decruce. Costumulfemeilor este completatde poale ºi catrinþe,poalele fiind Pestepoale, în fata ºi în spatese pun catrinþele negrecu dantelã pe margineade jos.

“S-ar mai face ºi înziua de astãzi dar nuprea mai exista materi-ale pentru aºa ceva.Mai încercãm pe undeputem ºi facem tot posi-bilul sã mai facem cîteceva. Aceastã tradiþiemi-a plãcut foarte mult,mi-a plãcut sã ºi lucrezmult, am lucrat mult ºi

la Sibiu, ºi la Novaci ºide la Cimpa pînã laLivezeni am lucrat pestetot. multã lume amîmbrãcat cu acestehaine momarlanesti”,ne mai istoriseºte tanti

Mãrioara Hurez.

Î ntre 1000 ºi15 mii de lei

Un costum popularmomârlãnesc poate

costa între 1000 ºi 15mii de lei. Strãinii carepoposesc prin ValeaJiului sînt interesaþi deaceste costume.

“Sînt interesaþi pen-tru cã sunt frumoasedar pînã acum nu amavut nicio ofertã dinpartea strãinilor. Un ciupeag de femei poatecosta între 1000 ºi

15000 de lei”, ne maispune femeia.

Mãrioara Hurez estecunoscutã ºi în rîndulartiºtilor de muzicã popularã. Aceasta arealizat mai multe ii pen-tru cunoscutul interpretde muzicã popularã,Robert Târnãveanu.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 20148 Actualitate Actualitate 9

I ntrãm în sãp-tãmâna dedi-

catã credinþei ºiculturii. La Devaau loc o serie demanifestãri, timpde 6 zile, mani-festãri care sãaducã în prim-plan viaþa spiritu-alã, credinþa ºiobiceiurile de pevremea dacilor.

În fiecare zi a acesteisãptãmâni vor fi eveni-mente la care vin sã iaparte oameni ai culturii,muzicieni ºi istorici dinîntrega þarã.

Deva va fi, timp deo sãptãmânã, capitalaistoriei, credinþei ºi aidentitãþii naþionale.

Marþi, 24 iunie2014, orele 17:00, laMuzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane –Sala ªemineului vaavea loc Conferinþa cutema: „Identitatearomâneascã întretradiþie ºi modernitate”susþinutã de domnulVintilã Mihãilescu,directorul MuzeuluiÞãranului Rãmân,urmatã de lansareavolumului propriu“Povestea maidanezului

Leuþu. Despre nouaordine domesticã ºicriza omului”.

Miercuri, 25 iunie2014, orele 17:00, laMuzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane –

Sala ªemineului vaavea loc Masa rotunda– dezbatere cu public -cu tema: Identitatearomânilor prin culturã ºiBisericã într-o lumeglobalizatã La dezbaterivor lua parte: prof.dr.Elena Claudia ANCA,dr. Alexandru GRUIAN,prof.dr. Liviu LAZÃR,dr. Dorin PETRESC,prof.dr. Vasile IONAª,pr.conf. dr. FlorinDOBREI, pr. Radu TRI-FON MODERATOR:pr.conf.dr. Vasile VLAD

Joi, 26 iunie 2014,ora 17:00, la MuzeulCivilizaþiei Dacice ºiRomane – Salaªemineului va avea locun Concert extraordinarde lieduri ºi pian,

susþinut de sopranaRamona EREMIA sipianist Renata Burcadin Cluj-Napoca, urmatde festivitatea de pre-miere a elevilor care auobþinut rezultatedeosebite la Olimpiadade Religie

În data de 26 iunie2014, între orele 17-20, sunt deschise sprevizitare expoziþiileMuzeului CivilizaþieiDacice ºi RomaneDeva: ExpoziþiaPermanentã de ªtiinþele

Naturii, “Obiecte detezaur”, “Arme albe ºide foc – secolele XVIII– XX”, “Din pãmânt învitrine”, “CetateaDevei, redatã oraºului”(imagini 3D), “Trepte

spre cer – între sacru ºiprofan” (expoziþie depicturã a artistuluiMircea Popiþiu),Lapidarium-ul

Vineri, 27 iunie2014, orele 17:00, lasala “Spiru Haret” aInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara,va avea locSimpozionul teologicinternaþional“Comunicare ºiCuminecare” cu partici-parea mai multor ierarhi ortodocºi ºi

profesori de teologie dinþarã ºi strãinãtateLucrãrile simpozionuluivor continua sâmbãtã,28 iunie orele 9:00, pedouã secþiuni:“Spovedanie ºi duhov-nicie” ºi “Euharistia –izvorul de vieþiiduhovnicesti”

Sâmbãtã, 28 iunie2014, ora 19:00, laSala Teatrului de ArtãDeva va avea locSpectacolul de teatru cupiesa “Plecare fãrãîntoarcere” dedicatSfântului Voievod Martir

ConstantinBrâncoveanu, susþinutde trupa de teatru CIVICART CvM din Bucureºti

Duminicã, 29 iunie2014, ora 9:30, laCatedrala Episcopalã“Sfântul Nicolae” dinDeva în ziua deprãznuire a SfinþilorApostoli Petru ºi Pavelmanifestãrile vor fi încununate prinsãvârºirea SfânteiLiturghii Arhiereºti, decãtre un ales sobor deierarhi ai BisericiiOrtodoxe Române.

Tradiþia poate fi ucisã, dar nu ºi uitatã

Zilele credinþei ºi culturii la Deva– ediþia I 24-29 iunie 2014

T radiþia poate fi uitatã, dar ucisã nu!Zicala îi aparþine lui Nicolae Iorga, unul

dintre scriitorii români. Valea Jiului estecunoscutã pentru tradiþiile momârlãneºti. În zilele noastre puþini mai sunt cei carepãstreazã tradiþiile, iar aceºtia sunt în specialbãtrânii. Spre exemplu tanti Mãrioara Hurezde pe Jieþ încã mai poartã cu mândrie portultradiþional momârlãnesc. Femeiea ne ºiexplicã din ce constau aceste veºminte.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Maximilian GÂNJU

Iuliu Winkler s-a arãtatnemulþumit de procentulobþinut în judeþulHunedoara la alegerile deluna trecutã ºi crede cã par-tidul trebuie sã-ºi modificemesajul cãtre alegãtori.”Din punct de vedere aljudeþelor în care comuni-tatea maghiarã este sub10% ca ponderedemograficã, e foarteimportant sã gãsim posibil-

itãþile de a diferenþiamesajul politic pe care

UDMR îl formuleazã încampania electoralã, estevorba de aceleaºi obiectivepe care comunitateamaghiarã le are în întreagaTransilvanie ºi în întreagaRomânie, însã e nevoie deaccente specifice, în funcþiede prioritãþile pe carecomunitatea le are în plan

local. Este una din concluziile

campaniei electorale. Încondiþiile în care în cele 10judeþe în care suntemprezenþi cu populaþie sub10%, douã dintre acestejudeþe au obþinut rezultatemai bune decât medianaþionalã a UDMR —Bistriþa-Nãsãud ºiHunedoara — opt au obþin-ut rezultate mai slabe, dinBanat ºi Maramureº ºi

Sudul Transilvaniei. Acestea trebuie analizate

ºi gãsite toate cãile pentrua ne pregãti, nu atât pentrualegerile prezidenþiale, câtpentru alegerile locale ºiparlamentare din 2016”, aafirmat Iuliu Winkler.

Europarlamentarul credecã UDMR trebuie sã deaacelaºi mesaj ºi aceleaºisoluþii, însã va trebui sãnuanþeze, în funcþie deponderea demograficã apopulaþiei maghiare dintr-un judeþ sau altul, un exem-plu fiind prevederilecuprinse în proiectul LegiiMinoritãþilor Naþionale.

Analizã dupã alegerile europarlamentare

E uroparlamentarul hunedorean IuliuWinkler, care a fost primul pe lista de

candidaþi ai UDMR pentru ParlamentulEuropean susþine cã UDMR trebuie sã-ºidiferenþieze mesajul politic, în funcþie de pon-derea populaþiei maghiare din diferite zone.

Diana MITRACHE

De azi toþi copiii suntoficial în vacanþa de varã,care se va termina pe 14septembrie. Noul anºcolar va începe pe 15

septembrie. Excepþie facdoar elevii de laînvãþãmântul liceal tehno-

logic. Aceºtia intrã, dinaceastã sãptãmânã, înactivitãþile practice, care,în funcþie de programafiecãrei specializãri, se vordesfãºura pânã pe 12iulie.

Pentru absolvenþii degimnaziu ºi liceu, lunileiunie ºi iulie vor fi deci-

sive. Bacalaureatul aînceput în urmã cu douãsãptãmâni ºi se va termi-na pe 11 iulie.

De sãptãmâna aceasta,începe ºi evaluareanaþionalã, care va fiurmatã de depunereadosarelor ºi repartizareacomputerizatã a candi-daþilor la liceele pentrucare opteazã.

Petse 3.000 de copiiide clasa a VIII-a dau luni(23 iunie) primul examendin viaþa lor, testul naþion-al la Limba ºi LiteraturaRomânã, în timp ce marþiintrã în examen cei cesusþin acest examen la

limba maternã. Miercuriva fi proba la matematicã.Bacalaureatul începe în30 iunie.

Nici pentru cadreledidactice nu se anunþã operioadã prea liniºtitã.

Pe 14 iulie, va avea locexamenul naþional dedefinitivare în învãþãmântpentru suplinitorii care auminimum un an vechimela catedrã. Pe 21 iulie, vaavea loc ºi examenul detitularizare în învãþãmântulpreuniversitar, la care seanunþã o concurenþã ºi de100 de candidaþi pe loc launele discipline.

A venit vacanþa, dar ºi perioada examenelor

V ineri a fost ultima zi din acest anºcolar. Mii de elevi ºi preºcolari din

întreg judeþul Hunedoara au intrat învacanþa de varã, iar timp de 3 luni voruita de teme, extemporale ºi teze. ªcoalaîncepe abia în 15 septembrie.

H oþii de fier vechi punîn pericol siguranþa

traficului, iar cei care locu-iesc în apropierea unui canalde pe care se furã capaculcreazã adevãrate opere deartã. Asta pentru cã vor sãsemnalizeze cumva lipsacapacului ºi fac adevãratecreaþii tip ikebana dinlemne, pungi ºi crengi.

O bucatã de lemn, o creangãºi ceva cârpe murdare aruncateîntr-o gurã de canal fãrã capacsemnalizeazã ºoferii cã acoloeste un pericol. Locul este prostamplasat ºi vine imediat dupã ocurbã cu vizibilitate redusã ºi, nuo datã, aici au fost maºini careau intrat în capcana deschisã înstradã. Imediat înainte deintrarea în oraºul Petrila, puþindupã podul de la Dãrãneºti, stãîntinsã aceastã capcanã de maibine de o lunã, iar autoritãþilelocale de la Petroºani, care auîn administrare drumul, abiamai fac faþã, pentru cã nu estesingurul loc de acest fel.

„Noi avem cunoºtinþã despreexistenþa acelei guri de canalcare a rãmas descoperitã, dar,

din pãcate, nu este singura pecare o avem la nivelul dru-murilor publice de pe razamunicipiului Petroºani. Amfãcut adrese cãtre poliþie ºiagenþi economici care ges-tioneazã aceste guri de canal,pentru cã noi, deocamdatã, nudispunem pe stoc de capace casã le înlocuim. Sperãm caprintr-o colaborare cu agentuleconomic (n.r Apa Serv), sãreuºim sã înlocuim capacullipsã, nu doar acolo, ci peste totunde am fost sesizaþi cã elelipsesc din cauza furturilor”, aspus Dorina Niþã, viceprimarPetroºani.

Gurile de canal intrã în

administrarea celor de la ApaServ, dar ºi responsabilii de aicise plâng cã abia fac faþã dincauza numãrului mare de fur-turi. O parte din capace au fostînlocuite cu unele din fibrã desticlã, care sã nu mai poatã fiduse la centrele de fier vechi.Asta pentru cã singura ºansã sãnu mai fie furate este înlocuirealor cu unele din materiale nereciclabile. Acestea, însã,sunt mai scumpe ºi pânã le vinerândul tuturor gurilor de canalrãmase cãscate, localnicii gãsescsoluþii chinezeºti ºi fac din astaadevãrate creaþii de tip ikebana.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE


C hiar dacã legeaprevede obli-

gaþia depunerii sauactualizãrii declara-þiilor de avere ºi deinterese anual, celmai târziu la data de15 iunie, deputaþiihunedoreni par sã fiuitat de acest aspect. Ori, poate,responsabilii IT dinCamera Deputaþilorau fost atât de ocupaþi încât nu aureuºit sã le procesezepe toate, aºa cã doaro parte au fost actua-lizate pânã acum.

Doar trei deputaþihunedoreni ºi-au actualizat pânã acumdeclaraþiile de averepostate pe site-ul oficial al CamereiDeputaþilor. Ceilalþicinci aleºi suntrestanþieri, chiar dacãtermenul prevãzut delege a expirat.Laurenþiu Nistor(PSD), CristianResmeriþã (PSD) ºiMonica Iacob – Ridzi

(PPDD) ºi-au înnoitdocumentele oficialeprivind averea strânsãîn ultimul an de mandat.

În schimb, NataliaIntotero (PSD),Bogdan Þîmpãu(PNL), Sorin Marica(PSD) – proaspãt validat în funcþie,Mircia Muntean (PSD)ºi Carmen Hãrãu(PNL) au încã pepaginile lor oficiale totvechile declaraþii de

avere, completate ºisemnate anul trecut.

Dar, dacã tot vorbim despre averi,sã vedem cu ce bunurise laudã aleºii noºtri.

S ute de mii delei în conturi

Laurenþiu Nistor –deputat PSD ales înColegiul 1, nu sepoate plânge de sãrã-cie. Deþine împreunãcu familia nu mai puþinde 7 terenuri agricole

ºi forestiere, are ocasã cu anexegospodãreºti, trei autoturisme, dar ºi 8conturi ºi depozite ban-care de peste 350.000de lei, dar ºi câteva miide euro ºi dolari.

C ristianResmeriþã,

tânãr ºi bogat Nici Cristian

Resmeriþã, deputatPSD în Colegiul uni-nominal nr. 4, nu are

motive sã se plângã,chiar dacã este maitânãr ºi mai nou intratîn politica hunedore-anã decât colegul sãude partid. Deþine înproprietate un terenintravilan de 300 mp,douã apartamente –dintre care unul primitca donaþie - ºi o casã.Cristian Resmeriþã

mai deþine douã auto-turisme, dar ºi patruconturi sau depozitebancare, în care astrâns peste 430.000de lei. Pare sã-i ficãzut foarte bine nuntaºi botezul, la care astrâns în total355.000 de lei ºi40.000 de euro.

M onica Iacob –Ridzi,

aproape fãrã bunuri Cel mai sãrac ales

hunedorean, cel puþinîn privinþa declaraþieide avere este MonicaIacob – Ridzi. Are unteren ºi o casã înScãriºoara - judeþul Oltºi un apartament înPetroºani. Nu are conturi bancare, însã a menþionat cã labotezul fiicei sale aprimit 12.300 de euroºi 81.500 de lei.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Bogaþi sau sãraci

Deputaþii hunedoreni au uitatde declaraþiile de avere

Ikebana din canal, pericol public

S înzieneleprin þarã

AutoritateaNaþionalã pentruTurism promoveazã încalendarul eveni-mentelor din aceastãlunã mai multe acþiunidedicate sãrbãtoriiSînzienelor.

“Se organizeazã cuprilejul sãrbãtorii reli-gioase "Naºterea Sf.Ioan Botezãtorul"(Sînziene), cînd laTupilaþi este ºi hramulsatului. Manifestare cucaracter folcloric, cuparticiparea grupurilorfolclorice din zonã. Totatunci au loc Tîrgul ºiBîlciul”, se aratã înpromovarea evenimen-tului de la Tupilaþi,judeþul Neamþ.

Un alt evenimentdedicat Sînzienelor vaavea loc într-un altjudeþ. Este vorba denedeia Sînzienelor dela Maramureº care areloc în douã zone.

“Serbare cîmpe-neascã desfãºurîtã înlocul numit HutaBãiþei, care pro-moveazã portul popu-lar ºi tradiþii specificezonei. Datã la carecreºtinii sãrbãtorescNaºterea Sfîntului IoanBotezãtorul este ºi ziuaunei sãrbãtori pãgîne,bogatã în obiceiuri,care încã se maipãstreazã în sateleMaramureºului-Sînzienele. Ediþia aXX-a”, se aratã îndescrierea de laMaramureº.

“De peste 20 de aniîn ziua de 24 iunie înoraºul Borºa dinjudeþul Maramureº sedesfãºoarã FestivalulInterjudeþean "NOPÞIDE SÂNZÂIENE".Festivalul debuteazã cuun alai, o prezentare aportului popular, dupã

care pe o scenãdeschisã formaþii folclorice dinMaramureº ºi judeþele

învecinate prezintãspectacole. În searazilei de

24 iunie a fiecãruian, feciorii ºi copiii darºi fetele învîrt deasupracapului fãclii. Fãcliaeste fãcutã cu cîtevazile înainte, dintr-unpar uscat care secrãpa în 4 ºi înmijlocul pãrului sepune rãºina culeasã depe molizi ºi brazi într-un coº fãcut totdin coajã de

molid. ªi tot acumfetele strîng flori desânzâiene. Seara,flãcãi cãlare purtîndtorþe aprinse ºi tinerecu buchete de sînzienese îndreaptã în alaispre un lac de laieºirea din oraº, undevor avea loc ritualuriinteresante dedicateSînzienelor”, spunorganizatorii.

Tradiþiile deSînziene sînt pãstrateºi la Braºov, iar aici auloc adevãrate ritualuricu aceastã ocazie.Nedeia Sânzinelor estecelebrata odatã cumãsuratul oilor înaceastã zonã.

“Acest obiceistrãvechi în satele deoieri din zona Branuluiaduna toatã suflarea,

cu mic, cu mare,îmbrãcatã în straie desãrbãtoare. Nu e puþinlucru sã participi la

"mãsuriºul laptelui".Bãrbaþii merg la stîna,unde pãcurarul, unbãtrîn care a tras toatãviaþa de ugerele vacilorºi oilor, mulge fiecareanimal în parte.Laptele este mãsurat ºitrecut cu mare atenþiepe rãboj, dupã caretrece la urmãtoareavaca. La sfîrºit, pãcu-rarul ºi ajutoarele luiau "împreunat" lapteleºi i-au dat cheag. Cu"mãsuriºul" nu este de

glumã: în funcþie decît a trecut pãcurarulpe rãboj, atît vor primisãtenii brînza fãcutã deciobani peste vara.Înaintea Mãsuriºului, laªirnea, în noaptea de23/24 iunie, are loc ºi

SãrbãtoareaSînzienelor, tradiþiereînviatã în acest sat.Sãrbãtoarea cu cînteceºi dansuri tradiþionaleîncepe dupã VecerniaNaºþerii Sfîntului IoanBotezãtorul, ºi dureazãpînã tîrziu în noapte.Petrecerea este reluatãa doua zi, dupã SfîntaLiturghie a NaºþeriiSfîntului IoanBotezãtorul, hramulbisericii din ªirnea.Sunt culese tãmã-duitoarele flori desînziene ºi se împletesccununi care sunt arun-cate peste case”, spun

organizatorii.

N edeiaSînzienelor

din StrajaNedeia Sînzienelor

a avut loc duminica laStrajã, în ziua naºteriiSfîntului IoanBotezãtorul. Acest obi-cei este unul ce se

pãstreazã în ValeaJiului de sute de ani.

Feciori cãlare urcamuntele Straja îngoana calului, pentru a

veºti nedeia. Totul este un amestec decreºtinism, pãgînism,tradiþie ºi voie bunã.

Se serbeazã astfelcultul recoltelorbogate, pentru catradiþia locului spunecã Sînzienele suntniºte fete foarte fru-moase, care trãiescprin pãduri sau pecîmpii, se prind înhorã ºi dau puterideosebite florilor ºiburuienilor, acesteadevenind plante deleac, bune la toatebolile.

Floarea numitã ca ºisãrbãtoarea – Sînzianasau Drãgaica – estegalbenã sau albã ºi sespune cã înfloreºtechiar în noaptea deSînziene, noapte încare toate plantele auputeri miraculoase. Iardacã mai sunt ºidescîntate, puterileplantelor sporesc.

Toatã lumeacreºtinã urca înmuntele Strajã cucununi de sînzieneîmpletite, pentru a sãrbãtori aºa cum secuvine ziua. Cu ani înurmã, cei din ValeaJiului îºi dãdeau întîlnire cu cei dinGorj, fix de ziuaSînzienelor, pe creastamuntelui Straja.

Acolo ajungeau cucaii, aºa cum fac ºiacum, iar în mîini auflori galbene. Bãrbaþii,care se îmbraca înstraie populare, ºicãlãresc armãsari puternici, se iau laîntrecere pe drumul ceurca în staþiune. Celcare ajunge primul,dupã un traseu greoi ºilung, e rãsplãtit lanedeie. Practic aici seîncinge o petreceremomarlaneasca deunde nu lipseºte tarafulcu muzica popularã.


Luni: Ciorbã de burtã/Supa crema

de þelinã Pui Shanghai în crusta de

susan/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii Salatã & Desert

Marþi: Ciorbã de vãcuþa/Supa crema

de legume Mozzarella pane în crusta de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Cotlet de porc cupiure de cartofi Salatã & Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa

gulaº de viþel (picant) Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Penne cu ciuperci ºi ºuncã

Salatã & Desert

Joi: Ciorbã de pui/Supã chilli con

carne (picant) Rulada de cotlet cu spanac ºi

brînzã cu garniturã de orezsîrbesc/ªniþel pane de pui cucartofi prãjiþi Salatã & Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de broccoli Mazãre galbenã bãtutã cu cîr-

naþi afumaþi/Ficãþei de pui cucartofi piure Salatã & Desert

Preþ meniul zilei: 15.00 lei (includefelul 1+ felul 2 + salata + desert, laalegere din variantele din meniul pen-tru ziua respectivã).

Luna Iunie

Oferte: 5 Meniuri +1 gratis!/ Pentru fiecare meniu primiþi o sticlã deapã mineralã/platã 0.5L. Ofertele nu se cumuleazã!

Telefon comenzi: 0726 669 060

Valea Jiului, inexistentã pe harta turisticã a þãriiN edeia Sînzienelor din Strajã, necunoscutã la nivel naþio-

nal. În fiecare an, în data de 24 iunie, în Straja are locnedeia Sînzienelor, un eveniment de marca pentru Valea Jiului.Pentru Autoritatea Naþionalã pentru Turism Valea Jiului nicinu exista pe harta turisticã, asta dacã e sã ne ghidãm dupãevenimentele pe care le promoveazã lunar instituþia.


D eficienþielegislative

Existã o companiede turism care este însubordinea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,însã lacunele legislativeîi pun probleme defuncþionare. Din acestmotiv, niciun eveni-ment al judeþului nueste promovat.

“Mai existã, dar numai funcþioneazã dinmotive care sunt inde-pendente de voinþaConsiliului Judeþean,dar sunt dependentede legile din Româniacare pun frâneentitãþilor economicecreate de entitãþilepublice. Compania deturism era o societatepe acþiuni a cãreiacþionar unic ºi inte-gral era ConsiliulJudeþean. Din pãcatenoi nu putem acordafinanþare acestei com-panii de turism pentrucã e consideratã agenteconomic ºi ea trebuiasã se prezinte la licitaþiipentru a promova turismul din judeþulHunedoara împreunãcu operatori economicide turism din Suceava

sau Bacãu. Dacã eiveneau cu preþuri dedumpping puteau sãcâºtige licitaþiile dupãcare serviciile pe carele ofereau poate cãerau unele care nuerau cele mai bune ºidin aceastã cauzã amrestrâns activitateacompaniei de turism,limitând-o doar la osprijini la Târgul de

Turism de laBucureºti”, a declaratîn urmã cu câteva luni,Tiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

S emnificaþiaSânzienelor

În ziua de 24 iunie,la câteva zile dupã sol-stiþiul de varã, momentce marcheazã apogeuldrumului solar, cândastrul se aflã la zenit,punctul cel mai înalt alboltei cereºti, vinSânzienele, cu noapteacea mai albã adragostei ºi ziua ceamai cãlduroasã a anu-lui. Sãrbãtoare solarãºi lunarã totodatã,Sânzienele sunt tributare focului, prinfãcliile aprinse defeciori ºi rotite dupã

cum merge soarele pecer, dar ºi a apei, prinritualul scãldãrii înrouã, practicat detinerele fete. Aceastãsãrbãtoare îºi are ori-ginea într-un strãvechicult solar. ,,Sãrbãtorilesolare” care suntpraguri peste an, pre-cum pragurile din viaþaomului, ºi presupun ritualuri asemãnãtoare.Solstiþiile ºi echinocþiilenasc scenarii ºi fãpturimitice, acte de divini-tate, taine ºi poveºtiancestrale, deschizândporþile cerului.Denumirea este pre-luata probabil, de laSancta Diana, zeiþa sil-vestrã (zeiþa romanã avânãtorii ºi a pãdurilor)sau dupã micile floride câmp galben-auriicu miros dulce(sânziene). În credinþapopularã, Sânzieneleerau considerate a finiºte femei frumoase,adevãrate preotese alesoarelui, divinitãþi noc-turne ascunse prinpãdurile întunecate,neumblate de om carese prind în horã ºi dauputeri magiceplantelor. Aceste zânebune, dacã sunt sãrbã-torite cum se cuvine,fac culturile sãrodeascã, dau pruncisãnãtoºi femeilor mãri-tate, cresc bobul grâu-lui, intensificã mirosulflorilor, sporesc puterea tãmãduitoarea plantelor de leac,alungã grindina ºivijelia înmulþescpãsãrile ºi animalelepãmântului ºi tãmãdui-esc bolnavii. Înschimb, dacã oameniinu le sãrbãtoresc cum

se cuvine, ele sesupãrã ºi devin asemenea zânelor relecunoscute în popordrept iele sau rusalii.În noaptea deSânziene, oameniiaºteaptã, sperã,iubesc, iar cerul sedeschide pentru ceicare ºtiu sã-l priveascã.La fel ºi cei care seiubesc cu adevãrat.Este noaptea în careplantele magice au celmai mare leac ºi faceo floare albã, strãluci-toare ca o stea, iarcine o va gãsi va aveanoroc toatã viaþa, le vaputea citi gândurileoamenilor ºi va aflacomori, de mii deani ascunse.

Existã mai multetradiþii în aceastã zide aprindere afocurilor de-a lungulanului, dar nici una canoaptea de Sânzienecum se practicã înMaramureº. In sateledin Maramures cuprecãdere, se aprindcele mai spectacu-loase, focuri la miezulnopþii. Se pãstreazã ºiastãzi obiceiul cafiecare membru al uneigospodarii sã aruncepeste casã propria

cununã. In funcþie delocul în care acestecununi rãmân, suntdesluºite diferite sim-boluri. "Astfel, dacãcununa rãmane peacoperiº este semnbun, de belºug în casarespecttivã. Dacã,însã, cununa cadeînapoi este semn rãu,chiar de moarte, careprevestºte cã persoanarespectivã va muri, celmai probabil în acelan. Dacã cununa cadepeste casã este unsemn bun pentru fete,înseamnã cã acestea

urmeazã sã se cãsã-torescã. Dacã cununacãzutã dupã casã esteal unui fecior, estesemn rãu. Fie are sãpãrãseascã gospodariaîn care a crescut pen-tru a merge ca ginerefie are sã seînstrãineze. Un alt

ritual dedicatsânzienelor este cel al fãcliilor, la careparticipã doar bãrbaþii.

Acestea sunt confecþionate defeciorii sau bãrbaþiiînsuraþi cu o zi înaintede sânziene. Fãcliaeste fãcutã dintr-unpar uscat care secrapã în 4 ºi înmijlocul parului sepune rãºinã culeasã de pe molizi ºi brazi într-un coº fãcut totdin coajã de molid.Pentru a se aprinderepede se pun surceleuscate ºi câlþi.

Obiceiul de a culegesânziene este respectatcu sfinþenie. Florile seprind în buchetele pecare le pun la grindacasei, la usa sau chiarla icoane. Dupã ce se

usucã, florile desânziene sunt folositefie pentru ceaiuri, ca ºileac, pentru oamenisau pentru animale. ªitot acum fetele strângflori de sânzâiene iarnoaptea în locurineºtiute de nimeni seîmbãiazã în apaViºeului, goale precums-au nãscut.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi nemulþumit de tot ce sepetrece ºi aveþi tendinþa sã-i criti-caþi pe toþi. Temperaþi-vã spiritulcritic, pentru cã riscaþi sã fiþi con-siderat arogant. Nu este exclussã aveþi probleme ºi în relaþiilesentimentale.

Dimineaþa s-ar putea sã vãsimþiþi fãrã vlagã la serviciu ºi sãnu puteþi termina o lucrareînceputã mai demult. Riscaþi sãprimiþi reproºuri din parteacolegilor ºi chiar sã aparã tensiu-ni. Nu provocaþi discuþii în con-tradictoriu.

Problemele sentimentale vã indis-pun. ªi relaþiile cu prietenii potavea de suferit, dacã îi evitaþi. Înschimb, aveþi un spor deosebit înactivitãþi casnice, precumreparaþii, mutat mobila, zugrãvitetc. Puteþi sã vã bazaþi pe intu-iþie.

Se pare cã nu sunteþi mulþumitde nimic ºi vã enervaþi din orice.Nu suportaþi glumele ºi vãaprindeþi uºor, fie pentru cãpartenerul de viaþã a cheltuitprea mult, fie pentru cã nu gãsiþiceva etc. Încercaþi sã nu exager-aþi ºi sã vã pãstraþi calmul!

S-ar putea ca dimineaþa ºeful sãvã dea o veste care sã vãschimbe complet planurile pentruazi. Starea de confuzie pe care oresimþiþi este trecãtoare, aºa cãnu are rost sã vã faceþi griji.Dacã nu aveþi încotro, fiþi atent labagaje ºi la acte.

S-ar putea sã aveþi divergenþe cupartenerul de viaþã, pentru cã nusunteþi de acord cu schimbãrilepe care doreºte sã le facã încasã. Pentru a evita o ceartã,este suficient sã þineþi seama ºi dedorinþele celorlalþi. Nu vã supra-solicitaþi ºi odihniþi-vã mai mult.

Întâmpinaþi dificultãþi pe plansentimental ºi financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu rãb-dare! Ar fi bine sã þineþi cont desfaturile prietenilor apropiaþi ºiale rudelor.

Dimineaþa sunteþi agitat dincauza amânãrii unei întâlniri deafaceri în care v-atþ pus marisperanþe. Temperaþi-vã nervozi-tatea, altfel puteþi ajunge în situ-aþii neplãcute. Ar fi bine sã dis-cutaþi calm cu persoana iubitã.

Dimineaþa sunteþi dezamãgit pro-fund, pentru cã un coleg pe careîl consideraþi prieten încearcã sãvã discrediteze. Concentraþi-vãasupra problemelor importantepe le aveþi de rezolvat astãzi.

Vã afecteazã mult lipsa de corec-titudine a unui partener de afac-eri ºi vã pierdeþi încrederea în el.Fiþi prudent în tot ce faceþi. Ar fibine sã evitaþi investiþiile.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi indis-pus dupã ce aflaþi cã o rudã estefoarte bolnavã. Nu vã puteþiconcentra prea bine, aºa cã nueste recomandabil sã luaþi deciziiimportante. Evitaþi discuþiile încontradictoriu.

Ar fi bine sã amânaþi afacerile ºiîntâlnirile cu persoane impor-tante. Dimineaþa s-ar putea ca orudã mai tânãrã sã vã cearã unîmprumut. Se pare cã are nevoiede bani pentru cursuri, cãrþi saualtceva legat de studii.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:30 Maghiara de pe unu 16:45 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:20 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:00 Clubul celor caremuncesc în România 18:10 Studio FIFA WorldCup 2014 18:53 Campionatul MondialBrazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:00 Biziday 22:35 Studio FIFA WorldCup 2014

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Maeºtrii iluzionismului 11:00 Hawthorne12:00 Hawthorne13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Scandal în cartierulchinezesc17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV

10:30 Levintza prezintã 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Mondenii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Tatãl absent17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Mondenii20:30 Epic Show 22:00 Californication

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Ultima victimã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Butonul de panicã 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Retrospectiva11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Retrospectiva12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Retrospectiva13:00 ªtirile Digi Sport 13:30 Tenis ziua 1 15:30 Tenis ziua 1 17:30 Tenis ziua 1 19:30 Tenis ziua 1 20:45 Digi Sport Mondial 22:00 Digi Sport Special 23:00 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Puicuþa cu cocoºel22:30 Un show pãcãtos

Astfel, firmele vor fiscutite de "drumurinesfârºite" pentru aobþine aceste certificate de datoriide la bugetul de statsau de la cel local,necesare atât în relaþiacu ANAF, cât ºi înrelaþia cu finanþatoriiºi partenerii de

afaceri.“La cererea minis-

terului pentru IMM,certificatele de datoriila bugetul de stat saubugetul local, precumºi alte înscrisuri pentruIMM-uri, vor fi eliber-ate online în foartescurt timp.

Acest proces de

digitalizare îl considerextrem de importantpentru cã debirocrati-zarea ºi eficienþamãsurilor sunt foarteimportante. Prin digi-talizare se poate faceacest lucru", a adeclarat, ministrul del-egat pentru Între-prinderile Mici ºi

Mijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism,Florin Jianu.

Pe de altã pare,ministrul delegat pen-tru IMM-uri ºi Mediulde Afaceri s-a arãtatîngrijorat de numãrulridicat de firme carecontinuã sã se desfi-inþeze.

"În primele douãtrimestre, numãrul deagenþi economici acrescut cu 12.152,adicã numãrul firmelorcare s-au înfiinþat afost mai mare decât

numãrul radierilor. S-au înscris un numãrde 48.200 de firme ºis-au radiat 36.000 defirme. Este bine cãavem un spor pozitivîn rândul IMM-urilor.Mã îngrijoreazã însã ºinumãrul mare deradieri ºi de închideride firme, care a rãmasconstant în ultimaperioadã.

Am cerut colegilormei sã facem o cerc-etare în rândul celorcare au închis firmele,sã vedem care sunt

problemele, sã încer-cãm sã rãspundemprin politici acestorprobleme", a precizatJianu.

Existã programeguvernamentale caresprijinã înfiinþarea denoi firme, cel mai desucces fiind programulSRL-D, prin care, înultimii trei ani, au fostînfiinþate 14.000 denoi firme ºi 26.000de noi locuri demuncã. Programul aavut un buget de 15milioane de euro, pecare ministrul deresort sperã sã îl suplimenteze cu fonduri europene.

În prezent, cotastandard de TVA de24% se aplicã tutur-or operaþiunilor impozabile care nusunt scutite de taxãsau care nu suntsupuse cotelorreduse. În domeniul alimentelor, excepþiase aplicã pentru

livrarea sortimentelorde pâine ºi a altorspecialitãþi de panifi-caþie, a anumitortipuri de fãinã degrâu, cota de impozitare fiind de9%.

Potrivit proiectu-lui, în cazul acestor produse, cota redusã

de 9% se vaaplica decãtre agenþiieconomiciproducãtori, importatori ºide cãtre ceicare le comerercial-izeazã.

Semnatarii proiec-

tului menþioneazã, înexpunerea demotive, cã o astfelde mãsurã va deter-

mina“ascensi-

uni calitative ºi canti-tative în ceea cepriveºte consumul alimentelor auto-htone incluse înaceste categorii”.

Aceºtia susþin cãscãderea veniturilorbugetare determinatede diminuarea coteistandard de TVA ar

putea fi compen-satã de

creºtereacon-

sumului de produsealimentare pentrucare a fost operatãmodificarea.

Iniþiatorii maiaratã, citând unraport INS, cã înanul 2012 consumulmediu annual pe capde locuitor a fost de66,9 kg. pentrufructe proaspete,142,5 kg. pentrulegume proaspete ºi226,9. pentru lapteºi produse din lapte.

Acest proiecturmeazã sã fiedezbãtut de Senat încalitate de primãCamerã sesizatã.


RELUARE ACORDARE SUBVENÞII PERSOANELOR PARTICIPANTE ELIGIBILE LA PROIECTELE IMPLEMENTATE DE FIRMELE:

SMART TRAINING SOLUTIONS proiect ID 75784EUROPEAN PROFESSIONAL SYSTEM proiect ID 75742ASOCIAÞIA SPRIJIN ªI EGALITATE proiecte ID 78998 ºi ID 75781

În baza Instrucþiunii nr. 97 (emisã de AMPOSDRU) privind aplicarea prevederilor OUG29/2014, VIRAREA SUBVENÞIILOR SE VA FACE DIRECT ÎN CONTUL TITULARILORBENEFICIARI DE SUMÃ.

În acest sens beneficiarii de subvenþii trebuie sã transmitã urmãtoarele documente: extrasde cont cu IBAN valabil ºi copie act identitate pe adresa: DEVA, OFICIUL POªTAL DEVA 1,CÃSUÞA POªTALÃ NR. 66,

TERMEN LIMITÃ DE TRANSMITERE: 4 IULIE 2014

- Petroºani - între orele9.00 - 15.00. Zona afectatã:Str. Constructorul, 1 Mai, Uzinei,Voievodului, Cerbilor, Mãgurii,Cireºilor, Eroilor. Motivulrestricþiei: Cuplare reþea nouã dedistribuþie la sistemul de alimentarecu apã, zona str. Constructorulintersecþie cu str. Eroilor.

Restricþ i i apã - VÂNZÃRI -Vând teren

intravilan însuprafaþã de 800mp în zona parcBrãdet.

Contact0727.150.264.

Preþ negociabil.

Proiect pentru reducerea TVA la 9% pentru lapte, fructe ºi legume proaspete

U n numeros grup de parlamentari PSD, PC, UNPRºi PPDD propun reducerea TVA pentru lapte de

consum, legume ºi fructe proaspete la 9%, potrivit uneiiniþiative legislative aflate în consultare publicã.

Firmele din România vor putea în scurt timp sã obþinãonline certificatele privind datoriile la stat

F irmele din România vor putea obþine online certifi-catele care atestã eventualele datorii la bugetul de

stat sau la bugetul local, necesare în relaþia cu ANAF,cu finanþatorii ºi cu alþi parteneri de afaceri, în bazaunei ordonanþe de urgenþã adoptatã, joi, de Guvern.

Numãrul de "turiºti"nerezidenþi cazaþi înhoteluri ºi pensiunituristice a fost de309.000 în primultrimestru, iar totalulcheltuielilor acesto-ra au depãºit 876de milioane de lei.

De câte ori auocazia, cei careconduc turismul înRomânia anunþãaceste cifre ca peniºte realizãri, deºicea mai mare partea "turiºtilor" suntoameni de afaceri,care nu au niciolegãturã cu turismul.

Datele transmiseluni de INS aratã cãprincipalul motiv alsejurului petrecut deturiºtii nerezidenþi înRomânia l-aureprezentat afacerile,participarea la con-grese, conferinþe, cur-suri, târguri ºi expoziþii(69,5% din numãrultotal de turiºti nerezi-denþi), cheltuielileacestora reprezentând

77,1% din total.Cel de al doilea

motiv pentru care auvenit strãinii înRomânia au fost cãlã-toriile în scop particu-

lar (30,5% dinnumãrul total de turiºtinerezidenþi), cheltu-ielile acestorareprezentând 22,9%din total.

Dar nici mãcaracestea nu înseamnãturism 100%, pentrucã, potrivit INS,includ, alãturi de cãla-toriile pentru vacanþe,ºi deplasãri pentru

cumpãrãturi, eveni-mente culturale ºisportive, vizitarea pri-etenilor ºi rudelor,tratament medical,religie, tranzit ºi alte

activitãþi.Din totalul cheltu-

ielilor pentru afaceri,ponderea cea maimare o reprezintãcheltuielile pentrucazare (48,9%), fiindpreferatã în specialcazarea cu mic dejuninclus (91,3%).

Cheltuielile turiºtilornerezidenþi în restau-rante ºi baruri au fost

de 15,9%, iar celepentru cumpãrãturi aureprezentat 11,4%.Din totalul cheltuielilorpentru cumpãrãturi,39,2% au reprezentatcheltuielile pentrucumpãrarea decadouri ºi suveniruri,urmate de cheltuielilede cumpãrarea ali-mentelor ºi bãuturilor(34,4%).

Cheltuielile pentruînchirierea de autotur-isme au avut o pon-dere de 62,6% dintotalul cheltuielilorpentru transport, iarcheltuielile pentruaccesul în parcuri dedistracþii, târguri, cazi-nouri, sãli de jocuri

mecanice au reprezen-tat 43,8% din totalulcheltuielilor pentrurecreere.

Ca ºi în cazul cãlã-toriilor pentru afaceri,cea mai mare pondereîn totalul cheltuielilorefectuate de turiºtiinerezidenþi sosiþi înRomânia în scop par-ticular o reprezintãcheltuielile pentrucazare (45,8%), dincare cazarea cu micdejun inclus deþineponderea principalã(85%). Cheltuielilefãcute în baruri ºirestaurante au avut opondere de 14,2%,iar cheltuielile pentrucumpãrãturi au

reprezentat 14,5% dintotalul cheltuielilorturiºtilor nerezidenþisosiþi în România îninteres personal.

Cheltuielile pentruînchirierea de autotur-isme au avut o pon-dere de 62,9% dintotalul cheltuielilorpentru transport, iarcheltuielile pentruaccesul în parcuri dedistracþii, târguri, cazi-nouri, sãli de jocurimecanice au reprezen-tat 73,4 % din totalulcheltuielilor pentrurecreere.

Turiºtii strãini aupetrecut anul trecut înRomânia 3,5 milioanede nopþi, printre celemai scãzute niveluridin UE, de peste patruori sub rezultateleUngariei sau Bulgariei.

Monika BACIU

“In cadrul programuluilitoralul pentru toti turistiipot alege intre sase si zecenopti de cazare.Pretulpentru acestea pleacade la 230 de lei de per-soana pe sejur cu miculdejun inclus si cadrul sudu-lui litoralului romanesc pre-tul este mai micut, acestapleaca de la 179 de lei pepersoana pe sejur. In prin-

cipiu deja un numar de 30de turisti deja s-au inscrispentru Litoralul pentru toti.Acesta se desfasoara panala sfarsitul luni iunie. Inca iimai asteptam sa seinscrie”, a declaratGabriela ªipos, reprezen-tant Agenþie de Turism.

Zeci de petreoºãneni auoptat pentru acest pro-gram, însã au fost cazuri încare mulþi au ales sã plecepeste hotare.

“Pentru ofertele externe,toata lumea in aceastaperioada se axeaza peBulgaria.

Inca mai sunt oferte deinscriere timpurie de 12%sau 17% pentru unele din-tre hotelurile din Albena siNisipurile de Aur. Si laSunny Beachmai gasimoferte de 22%reducere”, maispune sursacitatã.

Zeci depetreoºãneniau optat pen-tru acest pro-gram, însã aufost cazuri încare mulþi auales sã plecepeste hotare.

“Oamenii

aleg Bulgaria in detrimentullitoralului romanesc.

In Bulgaria pentru saptenopti, opt zile cu all inclu-sive pretul pentru douapersoane pleaca de la 480de euro la un hotel de IVstele. Pentru all inclusive-ul oferit de bulgari care

este mult mai complexfata de cel oferit deromani”, a mai spusGabriela ªipoº.

Sunt ºi cazuri în carecâþiva petroºãneni au alessã îºi petreacã concediileîn Emiratele Arabe Unite,adicã în Dubai.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 Iunie 201416 Turism

Peste 69% din strãinii cazaþi în România nu au venit pentru turism, ci pentru afaceri ºi conferinþe

A proape 70% dintre strãinii care s-au cazat înprimul trimestru în hotelurile ºi pensiunile din

România au venit pentru afaceri, congrese, conferinþe,cursuri, târguri ºi expoziþii, ºi doar 30% au ajuns pentru vacanþe, cumpãrãturi, evenimente, vizite la prieteni sau tratament medical, potrivit INS.

Concedii în Dubai

P e litoral cu bani puþini. Au mai rãmascâteva zile în care persoanele care nu

au un buget ridicat pentru un concediu lamalul mãrii, pot opta pentru programullitoralul pentru toþi. În cadrul acestui program preþurile sunt accesibile, însãcondiþiile sunt decente, nu de lux.

Documents

CVJ NR. 637, LUNI 23 IUNIE 2014