City managerulPreda a intrat

în UNPR>>> PAGINAA6-A

Goblenul începutca ambiþie

ºi continuat catratament>>> PAGINAA4-A

Selectareagunoiului începe

ºi la Petroºani>>> PAGINAA5-A

Disconfortul carel-a amuþit>>> PAGINAA7-A

Peste 300 de mii de lei,dar de nuntã

Nunþile ºi botezurileparlamentarilor,

daruri fãrã numãr>>> PAGINAA7-A

Matematica, cea mai uºoarãprobã la Bac

>>> PAGINAA12-A

Rolul cãrbuneluiîn strategia

energeticã (I)>>> PAGINILE 10-11

DiscoveryChannel filmeazã

în Retezat>>> PAGINAA13-A

Cheile Buþii -sediul FestivaluluiNaþional Drumeþii

Montane 2014>>> PAGINAA16-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 645

Joi, 3 Iulie 2014

I nvestiþii ºi disponibilizãri la CEH. Bugetul de venituri ºi chletuieli pentru ComplexulEnergetic Hunedoara a fost aprobat luna trecutã. Este un buget structurat pe

pierderi ºi fãrã sume alocate eventualelor disponibilizãri. În tot acest timp, reprezentanþiiDepartamentului pentru Energie spun cã bugetul a fost aprobat în baza planului de eficientizare pentru care nu sunt necesare resurse financiare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Fãrã sume compensatorii în buget

Disponibilizãri la CEH cu încadrarea angajaþilor în

sectorul administraþiei publice

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

cronicavj@gmail.com

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

I nvestiþii ºidisponibilizãri la

CEH. Bugetul devenituri ºi chletuielipentru ComplexulEnergetic Hunedoa-ra a fost aprobatluna trecutã. Este unbuget structurat pepierderi ºi fãrã sumealocate eventualelordisponibilizãri. În totacest timp, reprezen-tanþii Departamen-tului pentru Energiespun cã bugetul afost aprobat în bazaplanului de eficienti-zare pentru care nu sunt necesareresurse financiare.

„La baza aprobãriibugetului de venituri ºicheltuieli a stat planulde eficientizare a socie-tãþii. Acesta cuprinde oserie de mãsuri concre-te, cu aplicare imediatã,cu efecte pe termenscurt sau pe termenmediu ºi lung în vede-rea redresãriisocietãþii ºicreãrii, în final, a uneisocietãþi competitive înpiaþa de energie elec-tricã. Mãsurile vizeazãobiective comercialã, denaturã tehnicã ºi tehno-logicã, de naturã finan-ciarã privind resurseleumane. În prezent soci-etatea parcurge etapaorganizãrii ºi demarãriiprocedurilor necesareimplementãrii mãsurilorcu aplicare pe termenmediu ºi lung. În princi-pal, mãsurile cu apli-care imediatã reprezintãmãsuri care þin deîmbunãtãþirea orga-nizãrii atât structuralãcât ºi procesualã asocietãþii, având caobiectiv îmbunãtãþireaactivitãþilor, reducereacosturilor de producþie,creºterea veniturilor ºireducerea pierderilor. O mãsurã comercialãprioritarã o reprezintãanaliza posibilitãþilor ºiiniþierea demersurilornecesare exportului deenergie electricã ºiextinderea pieþei con-sumatorilor de energietermicã. Aceste mãsurinu necesitã alocãri deresurse financiare”, searatã într-un rãspunsoferit de reprezentanþii

Departamentului pentruEnergie, deputatuluiMonica Iacob Ridzi.

Planurile pe termenmediu ºi lung vizeazãimplementarea unorinvestiþii de mediu latermocentralele Mintiaºi Paroºeni ºi retehno-logizarea unitãþilorminiere în vedereascãderii costurilor deproducþie.

“O altã categorie demãsuri o reprezintã ceaa mãsurilor cu aplicarepe termen mediu ºilung, principala carac-teristicã a acestormãsuri fiind necesitateaasigurãrii de resursefinanciare pentrupunerea în aplicare.Asigurarea acestorresurse este posibilãprin credit furnizor ºiprin atragerea deinvestitori pentru anumite obiective deinvestiþii. În acest sens,societatea este într-oetapã avansatã privindnegocierile în vederearealizãrii investiþiilornecesare în sectorulminier, modernizareagrupului energetic nr. 4de la termocentralaMintia ºi realizarea

instalaþiilor de desulfu-rare de la grupurileenergetice nr. 3 ºi 4 dela termoncetrala Mintia.Investiþiile de la termo-centrala Paroºeniprivind realizarea insta-laþiei de desulfurare ºievacuare zgurã ºicenuºã în ºlam denssunt în curs de realizareurmând ca în anul2015 acestea sã fiepuse în funcþiune. Deasemenea, în cazul ter-mocentralei Mintia suntîn curs de realizarelucrãrile privind insta-laþia de evacuare zgurãºi cenuºã în ºlam dens.Societatea are ca obiec-tive de investiþii priori-tare realizarea uneimicrohidrocentrale perâul Mureº, în zonabarajului termocentraleiMintia ºi realizarea adouã grupuri decoincinerarea deºeurilormunicipale de 50MW.Ambele obiective deinvestiþii sunt atractive ºiprofitabile. Societateaîºi propune în perspec-tivã ºi continuarea adouã noi grupuri pecãrbune pe tehnologiede ultimã generaþie, ungrup de 600 MW la ter-mocentrala Mintia ºi ungrup de 200MW la ter-mocentrala Paroºeni”,se mai aratã în rãspuns.

D isponibilizãri

Cei de laDepartamentul pentruEnergie susþin cã suntluate în calcul even-tualele disponbilizãri.Asta deºi în bugetul devenituri ºi cheltuieli

aprobat de Guvern nusunt cuprinse asemeneasume.

“Trebuie sã evi-denþiem faptul cã seimpune necondiþionatrestructurarea societãþii,urmând a fi aplicateprograme de reducerea activitãþii pentruperioadele în carepreþurile de vânzare aMWH-ului pe piaþa deenergie sunt foartemici, ceea ce duce lapierderi foarte mariprecum ºi programe dedisponibilizare a unorcategorii de personal.Aceste programe abso-lut necesare se vorrealiza în cel mai profe-sionist mod posibil,pornind în mod logic ºinormal de la criteriuleficienþei, dar þinândcont în acelaºi timp ºide aspectele de ordinsocial si, dupã con-sultarea sindicatelor, îndeplinã legalitate. În acest sens se vorface toate demersurilenecesare în vedereaincluderii SocietãþiiComplexului EnergeticHunedoara SA în listaunitãþilor reclasificate însectorul administraþieipublice în vedereabeneficerii de salariicompensatorii de cãtrepersonalul disponibilizatcondorm OUG36\30.04.2013”, semai aratã în document.

Dupã aprobareabugetului, chiar ºirprezentanþiiSindicatului Muntele auspus cã se tem dispo-nbilizãri în acest an laComplexul Energetic

Hunedoara. Problemelecu care se confruntãComplexul EnergeticHunedoara sunt mari,iar pânã la finele anuluipersonalul va lucra maipuþin decât este nor-mal. În acest context,cei de la sindicat se temde eventuale disponibi-lizãri pentru care nu aufost prevãzute sumecompensatorii în bugetul ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Sãptãmâna trecutãGuvernul a aprobatbugetul de venituri ºicheltuieli alComplexului EnergeticHunedoara. Potrivitsindicaliºtilor în acestbuget nu sunt prevãzutesume pentru concediericolective, care în opinialor este un lucru nu tocmai bun având învedere situaþia actualã.

“Nu conþine sumepentru disponibilizãri,administraþia nu a luatîn calcul eventualedisponibilizãri pentruacest an ºi reprezintãun motiv pentru carenoi ne punem marisemne de întrebarevizavi de modul obiectivîn care s-a fãcut gândi-

rea acestui buget. Dacãnu îþi propui sã faci orestructurare de perso-nal ºi nu prevezi sumelenecesare pentru acor-darea drepturilor celorcare urmeazã sau arurma sã fie disponibi-lizaþi ne întrebãm de cese recurge la o mãsurã,de plecare a 25% dinîntreg personalul, maipuþin cel direct produc-tiv pentru cã suntlucruri care oarecum sebat cap în cap. Încondiþiile în care 25%din acest personal îþilipseºte pânã la sfârºitulanului mã întreb ceeconomie serioasã aivrut sã faci ca adminis-trator care te poþi lipside 25% din personal înfiecare zi, de ce nu auavut o gândire obiectivãpe care ar fi trebuit sãne-o explice ºi sã nespunã negru pe alb cãurmeazã în cadrul CEHsã aibã loc restructurãride personal ºi cã vorpleca 10-15-20-100.lucrurile acestea nu s-aufãcut pentru cã dinpunctul de vedere alcelor care sunt numiþiîn funcþiile de conduce-re din pãcate, unii doarpe criterii politice,aceasta ar fi dat foarterãu pentru cã adversariiar fi ieºit la atac ºi sãspunã cã vor sã deaoamenii afarã”, adeclarat în urmã cu olunã, Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Bugetul CEH apro-bat de Guvern este unulstructurat pe pierderi.Cei de la CEH cautãsoluþii de redresare prinreducerea cheltuielilor.Prima mãsurã impusã aafectat în mod directpersonalul.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014 Actualitate 3Fãrã sume compensatorii în buget

Disponibilizãri la CEH cu încadrarea angajaþilor în sectorul administraþiei publice

Sunt persoane carene demonstreazã cãlucrul manual este oartã frumoasã, iarGheorghe Gabroveanueste una dintre acestepersoane. Existã olume a copilãriei ºi untimp al nemuririi încare o prezenþã umanãtransformã ºi se transformã menþinân-du-ºi, însã, starea decontinuã uimire, deredescoperire a lumii.Bãrbatul coase goble-nuri de mai bine de 20de ani ºi totul a pornitde la o ambiþie. Acestaa vrut sã le aratecolegelor cã ºi un bãrbat poate sã coasegoblenuri. Încet, încet,cusutul pânzei adevenit o pasiune, iaracum acesta coase ºipentru a-ºi ajuta ochiisã nu se îmbolnã-veascã mai mult.

“Pasiunea a pornitdin perioada cândlucram la URUMP,colegele de birou mailucrau goblen ºi la unmoment dat am zis cãle arãt cã ºi eu pot sãfac goblen ºi dacã laînceput a fost o joacã,pe urmã a început sãîmi placã ºi am început

sã comand la diferitefirme de goblen ce mi-a plãcut ºi cu aniiam constatat cã mãlasã vederea ºimergând la doctor mis-a zis cã s-ar putea sãam glaucom. Atunciam mers la o clinicãdin Bucureºti ºi în urmaanalizelor s-a constatatcã am glaucom laochiul drept care mi-aatacat ºi ochiul stâng ºiatunci am zis cã eu cosgoblenuri ºi medicii mi-au zis cã e foartebine pentru cã cu câtforþez ochiul cu atât nuînainteazã glaucomul ºiatunci am început sãlucrez mai intens goblendupã picturile fiuluimeu. Fiul meu are unhobby, pictura ºi atunciam apelat la un pro-ducãtor de goblenuri lacare i-am trimisfotografii de la fiul meu

ºi le-a transpus pepânzã de goblen”, nespune GheorgheGabroveanu, bãrbatulcare coase goblenuri.

Realizarea unui goblen este o muncãmigãloasã ºi de duratã,însã cu antrenament ºipasiune totul devine

uºor ºi rapid.

“Dupã mine, adevenit o pasiune cucare o uimesc chiar pesoþie cu cât înaintezmai repede. Nici nupot sã abuzez de lucrul la goblen, dar întimpul liber ºi acumsunt la pensie ºi amtimp liber foarte mult.Este greu, dar e frumos ºi plãcut”, nemai spune bãrbatul.

G oblenuri cuchipul nepoþilor

Familia Gabroveanuare ºase nepoþei, iarchipurile acestoraprind viaþã ºilumineazã încãperea.Dacã mai nou pozelestau la loc de cinste, la soþii Gabroveanu,nepoþii au fost imortalizaþi pe goblen.

“Am cinci nepoþei,patru nepoate ºi unneepot ºi acum a venitºi a ºasea nepoþicã,dar peste douã sãp-tãmâni are botezul ºivreau sã îi fac o pozãsã o transpun ºi pe eape goblen. E oplãcere. Goblenurileam vrut sã le vând, daram constatat cã nu semeritã pentru baniicare se oferã ºi atunci

le-am fãcut celor patrucopii ai mei de ziua lorcâte un goblen ºi aºaare fiecare câte 15-20de goblenuri fãcute denoi, restul sunt înapartamentul nostru”,ne spune cu dragGheorghe Gabroveanu

N u se fac bani

Goblenurile nu suntfoarte ieftine. În formã

brutã aceasta poatecosta de la 50 de lei însus. Bãrbatul nu îºivinde operele pentrucã are cine sã lecumpere, acestapreferã sã le ofere prietenilor câte uncadou unic.

“Nu am vândutfiindcã nu se meritã.Cine ar vrea sãcumpere ar vrea sã iape mai nimic, iar ca sãcoºi un goblen e dificil.La prietenii maiapropiaþi de ziua lor lefac cadou câte un goblen ºi se bucurãmai mult decât le-aºface un cadou luat dincomerþ”, ne spunebãrbatul.

În cei peste 20 deani de cusut goblenuri,Gheorghe Gabroveanua realizat în jur de 250de astfel de opere careurmeazã sã fie incluseîntr-un album.

“Am peste 250 degoblenuri, ele vor fitranspuse într-un viitoralbum de goblenuricare apare cu sprijinulprimãriei ºi consiliuluilocal. Toate goble-nurile îmi sunt la

suflet, îmi sunt ca niºtecopii, nu poþi sã spuicã unul imi place maimult, altul îmi placemai puþin. Acum iauimaginea de pe inter-net, o schiþez pepânzã sau o trimit laTimiºoara ºi mi-o punetranspune pe pânzã,dar am ºi niºte pânzãîn alt pe care euschiþez diferite goblenuri care îmiplac”, ne mai spuneGheorgheGabroveanu.

Lucrãrile ceurmeazã a fi incluse înalbum reprezintã unpas între lumea picturii ºi cea a lucruluimanual. GheorgheGabroveanu a fixat cuacul într-o multitudinede goblene, firul realizãrilor artistice alefiului sãu, trãieºtedemersul artistic alacestuia, cu emoþie ºipreþuire, cu pasiune ºiîncântare, conºtientfiind cã „înapoialucrurilor nu se aflãdecât trecutul.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 20144 Actualitate

început ca ambiþieºi continuat ca tratament

G oblenul, început din ambiþie ºi continuat ca tratament medical.

Gheorghe Gabroveanu din Petroºani esteuna dintre puþinele persoane care maicoase goblenuri. Într-o lume în caretehnologia este din ce în ce mai prezentãîn viaþa noastrã, manufactura trece într-un con de umbrã.

Goblenul

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014 Actualitate 5

Clopotele albastre,verzi ºi galbene au fostmontate în mai multezone aglomerate dinPetroºani începând cudimineaþa zilei demiercuri. Potrivitadministraþiei locale,acestea sunt destinatecolectãrii selective adeºeurilor menajere,însã, cei mai mulþioameni de aici, le-aumai vãzut dar în alteoraºe ale þãrii, ori înexcursiile din Europa.„Sunt foarte bineveniteºi foarte practice pen-tru noi toþi, cã putemsã separãm gunoiul, sãnu mai vinã oameniisãraci sã adune. E oidee excelentã. ÎnTimiºoara am onepoatã la facultate ºiacolo nu se permite

dezastrul de aici. Amvãzut în campus cãsunt câte trei clopotedin astea ºi chiar mi s-a atras atenþia sãarunc unde trebuie: sti-clã, pet-uri ºi carton.În plus, scãpãm de ceicare cautã sticle îngunoi ºi de microbi”, aspus o femeie dinPetroºani, în timp ceobserva montareaclopotelor într-un carti-er central al oraºului.

Nu toatã lumea ºtiece e cu aceste clopote,iar unii chiar se între-abã la ce or fi elebune. „Ce sunt astea?WC-uri? Aici? Am opãrere bunã, dar pen-tru ce se folosesc? Eustau în depou ºi la noinu este aºa ceava”, ne-a spus un alt bãr-bat, care dupã ce afost lãmurit la ce nevor folosi aceste recipiente, s-a arãtatîncântat de idee.

O altã femeie a fostºi mai tranºantã, dupãce a sesizat cã avemastfel de recipiente

colorate: „Foarte,foarte bine cã s-a gân-dit aºa. Mã bucur,numai sã fie aºa cums-a gândit sã fie. Sãfim un pic mai civilizaþica oamenii”, a spusea.

Aceste recipientesunt achiziþionate deprimãrie pentru aîmbunãtãþi serviciul desalubritate ºi aucostat aproape100 000 000de lei. Gunoiulva fi în sfârºitsortat ºi laPetroºani,unde locuitoriivor fi obligaþi sãdepunã deºeurileîn recipiente trico-lore: galbene, albastreºi verzi. Asta dupã ces-a mai încercat o ideesimilarã acum câþivaani, dar programul adat greº, lucru ce seobservã cu ochiul liberla orice tomberon,unde de la paturi, lasaltele ºi crengi decopaci, gãsim orice.

Singurii care fac

selectarea materialelorplastice sunt oameniisãraci, care cât e ziuade lungã, umblã cucãrucioare improvizatepe care le umplu custicle de plastic goale.Aceºtia nu cvor maiavea, însã, acces latomberoane, iarautoritãþile locale sperãsã treacã odatã lasectarea deºeurilor,

pentru cã în scurt timpnu vom mai puteaduce gunoiul laVulcan, ci la undeponeu ecologic,unde deºeurile vorpleca doar dupã ce vorfi compactate.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cãutaþi pentru datoriiM ai mulþi oameni care

locuiesc sau au locuitîn blocul din ColoniaPetroºani sunt cãutaþi ca sã-ºiachite datoriile la furnizoriide servicii. Asta, dupã ce aubeneficiat de cãldurã, apãcaldã sau rece ºi societãþilecare le-au furnizat cautãsoluþii ca sã le recupereze.

Cei care locuiesc înblocurile sociale dinColonia Petroºanibat recordul laorice, iar ladatorii suntprimii în toatetopurile soci-etãþilor ce le facservicii.

Numai la termofi-care au restanþe de miide lei, fiecare, ºi acum respons-abilii din societatea care le-a

furnizat aceste servicii ºi le-a asigurat confortul termic pe timpde iarnã, i-a acþionat în instanþã.Unii dintre locatari, însã, au fostevacuaþi ºi acum sunt cãutaþi ca sãîºi achite banii pentru serviciile decare au beneficiat.

„Acolo datoriile sunt foartemari. I-am acþionat în judecatã pemulþi dintre cei care au locuit înacel bloc. Dupã cum ºtiþi, o parteau fost scoºi, iar alþii au venit înlocul lor. Acele persoane sunt dateîn judecatã pentru recuperareabanilor”, a spus directorul societãþiide Termoficare din Petroºani,Ovidiu Munteanu.

Nici apa rece nu au plãtit-o ºi ca sã scape de

situaþia în care audebranºat tot blocul, ceide la Apa Servle-au fãcut branºamenteseparate. Asta pentru aevita o eventualã epi-

demie în situaþia în carear debranºa tot blocul, dar

ºi pentru a-i lãsa fãrã apã pecei care nu plãtesc.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Selectarea gunoiului începe ºi la PetroºaniA u mai vãzut în alte oraºe, dar acum

vor fi nevoiþi sã þinã cont de ele.Vorbim despre locuitorii municipiuluiPetroºani, care, din aceastã sãptãmânã,s-au trezit în cartiere cu clopote tricolore, în care vor arunca selectivmaterialele reciclabile.

Mircea NISTOR

Din acest motiv ºivânzãrile de Butex aucrescut spectaculos.“Eu nu m-am maiîntâlnit cu o astfel desituaþie, proprietarii devaci, în special, fiinddisperaþi de aceastãadevãratã invazie decãpuºe. Pentru cã amavut foarte multecazuri, rezerva deButex, soluþia desti-

natã deparazitãriibovinelor, a fostaproape epuizatã.Aproape la fel stãm ºicu stocul deNeostomosan, fioleledestinate deparazitãriide cãpuºe a câinilor”,a precizat un medicveterinar. De suferinþeau avut parte nu doarvacile, oile sau câiniide la stâne ci ºi ani-malele de casã. “Înultima perioadã s-au

înmulþitcazurile încare stãpâniide animale decasã ne-ausolicitat aju-torul pentru ale scãpa ani-mãluþele decãpuºe. Avemsprayuri,medicamente ºi usten-sile care au fost foartesolicitate. În plus,foarte multe persoane

au venit la noi pentrua le deparazita ani-malele. Ceea ce artrebui sã ºtie lumea

este cã nu toatecãpuºele transmitboli, însã,prezenþa unuiastfel de parazittrebuie sã fietratatã cu ceamai mare seriozi-tate”, a spusunul dintremedicii veterinaridin Petroºani.

Dacã animalele auavut nevoie de ajutorulmedicilor, nu acelaºi

lucru s-a întâmplat ºiîn cazul oamenilor.Astfel, la farmaciiledin zonã, chiar dacãexistã spray-uri contracãpuºelor, cei care s-au interesat de acesteapot fi numãraþi pedegetele unei singuremâini. “Avem doarsprayuri contracãpuºelor, nu ºi altemedicamente saubrãþãri, cum am maivãzut pe la televizor,dar trebuie precizatfaptul cã numãrulcelor care au venit sãse intereseze despreacestea sau sã lecumpere a fost unulextrem de redus”, auprecizat reprezentanþiimai multor farmaciidin Petroºani.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 20146 Actualitate

DianaMITRACHE

TermocentralaParoºeni a finalizatreviziile ºi reparaþiileperiodice ºi de joi, 3iulie, poate reluafurnizarea agentuluitermic, pentruprepararea apei caldemenajere. Abonaþii dinPetroºani vor puteabeneficia de asta chiarde joi dimineaþã, darmai sunt zone în caremiercuri se fãceaulucrãri de mentenanþãîn punctele termice,pe reþeaua principalã.

„Noi sperãm caîncepând de joilocatarii din Petroºanisã beneficieze de apãcaldã menajerã.

În momentul defaþã, sunt câteva prob-leme, din câte am fostinformat, referitor laalimentarea pereþeaua de agent pri-mar în zona de Nord aoraºului. Sã sperãm cãcei de la Paroºeni îºivor rezolva problemeleºi oamenii sã aibã apãcaldã”, a spus OvidiuMunteanu, director SCTermoficare SAPetroºani.

Administraþia localãde la Petroºani a sem-nat un contract pe olunã cu TermocentralaParoºeni, dupã cefirma de termoficarede aici a intrat îninsolvenþã, dar acestava putea fi periodicreînnoit. În plus, pen-tru recuperarea datori-ilor, angajaþii de la SCTermoficare au plecatdeja pe teren.„Datoriile, în princip-iu, încet-încet seachitã. Încercãm sãfacem toate demer-surile necesare pentrurecuperarea lor.

Avem ºi echipe înteren, care umblã sãîncercãm sã recu-perãm banii pe careanumiþi locatari ni-idatoreazã societãþiinoastre”, a conchisOvidiu Munteanu,directorul SCTermoficare SAPetroºani.

MaximilianGÂNJU

City managerullocalitãþii Petrila a alessã se înscrie în orga-nizaþia localã a UNPRdatoritã colaborãriiîndelungatã cu uniimembri din conduc-erea judeþeanã a par-tidului, iar funcþia sa ºiexperienþa în adminis-traþia publicã localã i-au convins repede peºefii partidului sã-iaccepte adeziunea.

Alãturi de Preda s-au mai înscris înUNPR alte zece per-soane, iar preºedin-

tele organizaþieijudeþene spune cã vormai fi surprize înperioada imediaturmãtoare.

Ciprian Preda adevenit administrator

public al Petrilei dupãalegerile locale din2012.

City managerul Preda a intrat în UNPR

C iprian Preda ºi-a depus adezi-unea de intrare în partid ºi

i-a fost acceptatã, iar experienþa saîn administraþie l-a propulsatdirect în structura de conducere aorganizaþiei judeþene.

Vine apa caldã

S e reia furnizarea apei calde laPetroºani. Toate lucrãrile de

remediere a defecþiunilor ºi reviziileºi reparaþiile periodice au fost finalizate, aºa încât beneficiarii vorprimi agent termic aºa cum era programat din data de 3 iulie.

Vaca, preferata cãpuºelor

D acã locuitorii Vãii Jiului au scãpat, pânã acum,ceva mai uºor de asaltul cãpuºelor, nu la fel de

norocoase s-au dovedit a fi animalele. Cele mai afectate,din acest punct de vedere, au fost vacile, medicii veteri-nari susþinând cã în ultimele luni s-au confruntat cu oadevãratã invazie de cãpuºe asupra vacilor.

Monika BACIU

Fãrã numãr, fãrãnumãr. Pentru a aflacât au câºtigat la nunþisau botezuri ar aveanevoie de maºini denumãrat banii. Sumecuprinse între 12 miide euro ºi 330 de miide lei au primit parla-mentarii din judeþulHunedoara la nuntã

sau la botezul copiilor.Trei dintre cei ºapteparlamentari au avutevenimente impor-tante în viaþã, iar baniiprimiþi în dar au fostfãrã numãr.

Nunþile ºibotezurile, afacerepentru politicieni.Sute de mii de lei ºizeci de mii de euro austrâns parlamentarii

judeþului Hunedoarade pe urma eveni-mentelor importantedin viaþa lor. Invitaþiide lux la aceste eveni-mente contribuie labunãstarea familiei.

O parte dintre par-

lamentarii hunedoreniau avut nunþi ºibotezuri în cursul aces-tui an sau a anului tre-cut, iar darurile dinpartea oaspeþilor aufost substanþiale.

C ristianResmeriþã,

în top

Deputatul CristianResmeriþã ºi+a puspirostriile în cursulanului trecut. Dintreparlamentarii hune-doreni acesta a strânscel mai mare dar.Potrivit ultimei saledeclaraþii de avere,alesul a primit, în2013, 30.000 deeuro ºi 330.000 delei drept cadou denuntã, la care s-auadãugat alþi 10.000de euro ºi 25.000 delei dar de botez.

Însumate deputatul

a primit undeva la120 de mii de euro.

P este 40 demii de euro

pentru Þâmpãu

ªi deputatulBogdan Þâmpãu aavut un eveniment.Este vorba de botezulcopilului. În cazul defaþã, darul a fost învaloare de 23.500de euro, 350 dedolari ºi 87 de mii delei.

ªi deputatulMonica Iacob Ridzi aavut botezul micuþeiSara Maria. În urmabotezului, familia aprimit daruri în valoare de 12.300de euro ºi 81.500 de lei.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014 Actualitate 7

IleanaFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiuluia arãtat jena care s-ainstalat de ceva vremeîn rândul liberalilorlocali, mai precis decând s-a anunþat ºi s-au fãcut demersuripentru fuzionareaPNL cu PDL.

Acest lucru i-afãcut pe liderii localisã nu mai facã declar-aþii publice pentru cã,se ºtie, la alegerilelocale, dar mai ales lacele generale au fãcutopoziþie asiduã PDL-ului - fost laguvernare ºi neuitatpentru ”acþiunile” sale

– astfel liberalii fiindîn asentimentulmajoritãþii votanþilor.

ªi cum mulþi liber-ali locali au fost sur-prinºi de schimbareade macaz imediatdupã alegerileeuroparlamentare, iarde atunci tãvãlugulschimbãrilor esteextrem de rapid ºiimprevizibil, singuraatitudine a celor cumunca propriu-zisãdin teritoriu este sãstea în espectativãpânã la potolireaapelor.

Cã este aºa, a con-firmat-o chiar coordo-natorul PNL pe ValeaJiului, Costel Avram,

cu care locuitorii din-tre Jiuri s-au obiºnuitsã-l vadã activ ºi carea avut o lungãtãcere… Noroc cã l-a”prins” IonuþDrãgotesc, la Mondo,tv ºi l-a întrebat directce pãrere are desprece se petrece pescena politicã.

”Am fost mai…mut, aºa, în ultimaperioadã, pentru cã s-a creat o situaþieneplãcutã pentru noicare am spus cevacetãþenilor ºi acumeste altceva…

Dar vom vedea,dupã ce se liniºtescapele” – a declarat,scurt ºi fãrã entuzias-

mul proverbial, CostelAvram.

Acesta a mai pre-cizat cu privire la aºa-zisa incompatibilitatea preºedinteluiConsiliului Judeþean,cã este ºi va fisusþinãtorul ºiprietenul luiMircea IoanMoloþ, pentrucã este absolutincorect ce seîntâmplã, cãANI aplicãlegea selectiv.Adicã, alãturide Moloþ, aufost membri aiCA ºi Avram ºiIoan Rus, încalitatea lor devicepreºedinþiai CJH, iar el ºiRus nu au fostdeclaraþiincompatibili întimp cepreºedintele –da. ”Ori trebuiasã fim toþi treiîn situaþia deacum a lui MirceaIoan Moloþ, ori niciunul” – a precizatCostel Avram.

Se pare cã schim-bãrile rapide de lavârful PNL continuã,iar Avram sã fi alesatitudinea corectã,pentru cã ieri nu semai discuta fuziuneaPNL-PDL, ci de o

eventualã alianþã,care alianþã, mâine, s-ar putea sã nu maifie… Nimeni nu

poate sã prevadãnimic.

La momentulintrãrii în PNL,Costel Avram a pre-cizat cã s-a gânditîndelung înainte de aface acest pas ºi l-a

fãcut hotãrâtspunând ” mergsã fac politicãcu PNL, partidcare prin muncaliderilor sãi, întrecut, a fãcutRomânia Mare”.

Apoi ”aadunat” toatefaptele liberalilordin Valea Jiuluiîn cartea luiMarian Boboc,”Liberalii luiMiocu”, faptecare au dez-voltat zona din-tre Jiuri de laEst la Vest -ºcoli, spitale,biserici etc. -lucruri care nuerau cunoscutede locuitorii mai

tineri ai Vãii Jiului ,dar ºtiute de pãrinþiibunicilor lor ºi deistorici.

Disconfortul care l-a amuþit

C oordonatorul liberalilor din Valea Jiului, CostelAvram, a declarat cã situaþia politicã de acum nu

este una confortabilã pentru liderii din teritoriu. ”Amfost mai… mut, aºa, în ultima perioadã, pentru cã s-acreat o situaþie neplãcutã pentru noi care am spus cevacetãþenilor ºi acum este altceva… Dar vom vedea, dupãce se liniºtesc apele” – a declarat, scurt ºi fãrã entuzias-mul proverbial, Costel Avram, pentru MondoTV.

Peste 300 de mii de lei, dar de nuntã

Nunþile ºi botezurile parlamentarilor, daruri fãrã numãr

D cã o nuntã este pentru mareamajoritate a persoanelor un

eveniment unic în viaþã, prin careîncep o nouã etapã a vieþii lor, pentru altele este o sursã de venit.

P utem crede cãne cunoaºtem

bine pe noi înºinesau pe cei pe care îiiubim, însã organis-mul uman ascundemulte secrete sexua-le nebãnuite ºi, înacelaºi timp, ciudate.

Acelaºi ADNPartenerii de viaþã

pot avea chiar ºi unADN asemãnãtor înmulte privinþe, spunspecialiºtii în domeniu.Oamenii au tendinþa dea-ºi alege parteneri cuacelaºi statut social,religie, venit ºi vîrsta, iarun studiu apãrut înrevista "Proceedings ofthe Naþional Academyof Science" arata capersoanele cãsãtorite auºi ADN-ul similar, scrieFox News.

Experþii au analizatADN-ul a 825 decupluri americane ºi augãsit mai puþine difer-

enþe între trãsãturilegenetice ale oamenilorcãsãtoriþi faþã de per-soanele neimplicateîntr-o relaþie.

Cum se întãreºteo cãsnicie

Cei care vor sã îºiîntãreascã cãsnicia tre-buie sã se uite la filmeîn care sunt prezentate

relaþii de dragoste.Acest lucru e afirmat despecialistul MatthewJohnson, de la universi-tatea americanãBinghamton (NewYork). Acesta susþine cãimportant e capartenerii sã vorbeascãdespre relaþia lor întimp ce privesc aseme-nea filme.

Vocea atrãgãtoarea femeilor

Femeile au capaci-tatea de a-ºi modificavocea pentru a o facemai atrãgãtoare.Bãrbaþii nu împãrtãºescaceastã caracteristicã.Atunci cînd reprezen-tanþele sexului frumosvorbesc pe o voce maijoasã, ele arãta cã suntinteresate de un posibilpartener, semnal pecare bãrbaþii îl pot inter-preta aºa cum trebuie,afirma specialistã în psi-hologie, Susan Hughes.

Rãspunsul în faþasexului

Sexul e activitatea încare sunt implicatenumeroase simþuri alecorpului nostru. Puþiniºtiu însã ca organismuluman manifesta, înmod normal, o reacþiede respingere faþã deunele mirosuri ºi lichide,ceea ce nu se maiîntîmplã în momentele

intime.Excitarea de naturã

sexualã depãºeºte acestmecanism, susþincercetãtorii olandezi dela Universitatea dinGroningen.

Dragostea ºi oaseleMariajul pare sã fie

bun pentru sãnãtate,afirma experþii ameri-cani de la universitateadin California. Efectuleste mai bun asuprapersoanelor care secãsãtoresc dupã 25 deani, adaugã ei.

Alte studii au arãtat ºifaptul cã o cãsnicie arecapacitatea de a prelun-gi viaþa oamenilor ºichiar de a-i ajuta sãînvingã o maladie pre-cum cancerul. În plus,cei cãsãtoriþi au ºi unrisc mai mic de a faceboli cardiovasculare.

Ziare.com

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 20148 Life&Style Life&Style 9

C el mai bun mod depãstrare a unei cãs-

nicii fericite este ca soþii sãdoarmã goi, sugereazã unsondaj de opinie, preluat deDaily Mail.

Potrivit acestuia, cei carepreferã sã doarmã goi sunt mai

mulþumiþi de relaþiile lor decîtcei care dorm îmbrãcaþi.

În cadrul sondajului realizatpe un total de 1.004 de brita-nici, 57% dintre cei care dormgoi au declarat cã sunt fericiþi derelaþiile lor, prin comparaþie cu48% dintre cei care dorm înpijamale, 43% dintre cei caredorm în cãmãºi de noapte ºi

38% dintre cei care prefera pijamalele-combinezon.

Potrivit Daily Mail, rezultatelesondajului, realizat pentruCotton USA, vor constitui o veste bunã pentru mulþi britanici, în condiþiile în care 4din 10 dorm goi, ºi la fel facaproape jumãtate (45%) dintrecei de peste 55 de ani.

De asemenea, studiul a relevat cã manierele partenerilornoºtri în dormitor pot afectafericirea într-o relaþie.

Astfel, jumãtate din cei intervievaþi au declarat cã i-arderanja dacã partenerul lor armînca în pat, 59% au spus cãdetesta lucrurile murdare lãsatepe podea, iar 23% urãsc cãpartenerul sã poarte ºosete înpat.

AGERPRESAGERPRES

Zoosk, un site matrimoniale, a analizatprofilurile a 1.200 defemei ºi a constatat cãcele care purtau unmachiaj ce includeafard de pleoape, ruj ºifard de obraz prezentaude trei ori mai multinteres pentru bãrbaþi,informeazãdailymail.co.uk.

Utilizatorii de sexmasculin ai site-ului aufost atraºi în special demachiajul ochilor, astfelca femeile care aveaufotografii de profil încare pleoapele lor eraufardate au primit cu139% mai multe invi-taþii în oraº comparativcu cele care nu eraumachiate.

De asemenea,femeile care purtau rujau primit cu 119% maimulte mesaje pe site-ulmatrimonial faþã decele care aveau buzelenefardate.

Pe de altã parte,obrajii au fost cei carenu au prezentat uninteres atît de marepentru bãrbaþi, avînd învedere cã femeile carefoloseau fard de obrazau primit cu doar 24%

mai multe mesaje faþãde cele care nu auinclus acest produs înmachiajul lor.

În studiu, la care auparticipat 1.800 depersoane de sex mas-culin, Zoosk a constatatcã 66% dintre bãrbaþinu s-ar întîlni cu femeicare poartã un machiajce implicã mult negru.

Totodatã, 57% dintrerespondenþi consideraca rujul roºu ales pen-tru prima întîlnire nueste deloc atractiv.

În ceea ce priveºteculoarea pãrului, 84%dintre bãrbaþi au prefe-rat femeile care nu suntvopsite ºi doar 9% din-tre bãrbaþi au fost atraºide femeile care aveaupãrut întins cu placa.

O metamorfozã carereflectã igiena vieþii,stresul ºi alimentaþia,potrivit unui impresio-nant studiu realizat deThe College of Podiatrydin Londra.

Studiul în cauza realizeazã portretulfemeii anilor de lamijlocul secolului trecut,pe care îl comparã cucel de astãzi.Diferenþele se observaîn semnele lãsate de cei60 de ani trecuþi ºi audrept cauzã impactulemancipãrii, conformJournal des Femmes

C are sunt diferenþele

Prin anii '50, femeiaavea în medie 1,53metri, cântãrea aproximativ 61 de kilograme, iar mãsurala îmbrãcãminte era 40.

Astãzi, fetele poartã44, cîntãresc 65 kg ºiau o înãlþime de 1,63metri. La încãlþãmintepurtau 36, faþã de 39în zilele noastre.

Picioarele s-au adaptat la aceste schimbãri morfologice.Au devenit mai robustepentru a suporta o

masã corporalã sporitã.

O biceiurilealimentare

Istoria poate explicaaceste transformãri. Al Doilea RãzboiMondial a perturbatcomportamentul alimentar. În anii '50,doar 15% dintre gospo-darii aveau un frigider.

Femeile cumpãraumateriile prime ºi înaceeaºi zi le preparau.Erau cumva depen-dente de mîncãrurilepregãtite acasã. Astfel,hrana însemnaprospeþime, spre deose-bire de ce se întîmplãacum. Zilnic, nu con-sumau mai mult de1.800 de calorii, învreme ce în prezentmedia se ridicã la2.200.

A ctivitãþilefizice

"În deceniul ºase,femeile fãceau shop-ping ºi îndeplineau anumite sarcini casnice.Nu stãteau în faþa unuicalculator timp de 8ore", explica Wendy

Powell, antrenor fizicpersonal din MareaBritanie.

Mersul pe jos era singurul lor "mijloc detransport". 85% dinpopulaþie nu avea peatunci o maºinã. Acum,pentru cã au mai multelucruri de fãcut, femeiledorm mai puþin, iarcortizolul- un hormonprodus în stare de stres- determina luarea îngreutate.

Femeile sînt supuseîn prezent unor mainumeroase exigenþe: sã fie mame bune,gospodine excelente,femei de afaceri, dar, înacelaºi timp, sã fie celemai frumoase ºi cu uncorp bine întreþinut.

A lcoolul

Femeia de altãdatã

consuma alcool doar laocazii speciale. În2014, ea se foloseºtede cel mai mic pretextpentru a sorbi dintr-obãuturã. Paharele cuvin au devenit un obiceide cele mai multe orinociv.

"Alcoolul creºte poftade mîncare, rafineazãglucidele cunoscute caavînd efect asuprametabolismului, fãcîndloc grãsimilor abdominale care duc la boli de inimã saudiabet", explica dr.Amîna Aitsi-Selmi.

Cu o alimentaþie maipuþin echilibratã, nerespectînd o anumitãigiena a vieþii, trãindîntr-un stres continuu ºiconsumînd prea multalcool, se poate spunecã în 2014, femeia arede suferit.

Ziare.com

Impresionanta metamorfozã afemeii din 1950 ºi pânã aziT otul este într-o continuã transformare. Specia umanã

nu face excepþie. Particularizînd, femeile evolueazã odatãcu trecerea timpului. Genul pin-up definea în anii '50 femeiamai scundã, cu mai puþine kilograme ºi cu trãsãturi mai delicate decît în prezent.

Femeile care folosesc fard de pleoape ºi rujsînt considerate mai atractive de bãrbaþi

F emeile care poartã fard de pleoape ºi ruj în fotografiile de profil de pe site-urile matrimoniale sunt mai atractive

pentru bãrbaþi, acestea avînd de trei ori mai multe ºanse sã fieinvitate la o întîlnire, potrivit unui sondaj publicat recent.

Secretul unei cãsnicii fericite? Dormiþi dezbrãcaþi!

Aspecte ciudate ale vieþii sexuale

P utem crede cãne cunoaºtem

bine pe noi înºinesau pe cei pe care îiiubim, însã organis-mul uman ascundemulte secrete sexua-le nebãnuite ºi, înacelaºi timp, ciudate.

Acelaºi ADNPartenerii de viaþã

pot avea chiar ºi unADN asemãnãtor înmulte privinþe, spunspecialiºtii în domeniu.Oamenii au tendinþa dea-ºi alege parteneri cuacelaºi statut social,religie, venit ºi vîrsta, iarun studiu apãrut înrevista "Proceedings ofthe Naþional Academyof Science" arata capersoanele cãsãtorite auºi ADN-ul similar, scrieFox News.

Experþii au analizatADN-ul a 825 decupluri americane ºi augãsit mai puþine difer-

enþe între trãsãturilegenetice ale oamenilorcãsãtoriþi faþã de per-soanele neimplicateîntr-o relaþie.

Cum se întãreºteo cãsnicie

Cei care vor sã îºiîntãreascã cãsnicia tre-buie sã se uite la filmeîn care sunt prezentate

relaþii de dragoste.Acest lucru e afirmat despecialistul MatthewJohnson, de la universi-tatea americanãBinghamton (NewYork). Acesta susþine cãimportant e capartenerii sã vorbeascãdespre relaþia lor întimp ce privesc aseme-nea filme.

Vocea atrãgãtoarea femeilor

Femeile au capaci-tatea de a-ºi modificavocea pentru a o facemai atrãgãtoare.Bãrbaþii nu împãrtãºescaceastã caracteristicã.Atunci cînd reprezen-tanþele sexului frumosvorbesc pe o voce maijoasã, ele arãta cã suntinteresate de un posibilpartener, semnal pecare bãrbaþii îl pot inter-preta aºa cum trebuie,afirma specialistã în psi-hologie, Susan Hughes.

Rãspunsul în faþasexului

Sexul e activitatea încare sunt implicatenumeroase simþuri alecorpului nostru. Puþiniºtiu însã ca organismuluman manifesta, înmod normal, o reacþiede respingere faþã deunele mirosuri ºi lichide,ceea ce nu se maiîntîmplã în momentele

intime.Excitarea de naturã

sexualã depãºeºte acestmecanism, susþincercetãtorii olandezi dela Universitatea dinGroningen.

Dragostea ºi oaseleMariajul pare sã fie

bun pentru sãnãtate,afirma experþii ameri-cani de la universitateadin California. Efectuleste mai bun asuprapersoanelor care secãsãtoresc dupã 25 deani, adaugã ei.

Alte studii au arãtat ºifaptul cã o cãsnicie arecapacitatea de a prelun-gi viaþa oamenilor ºichiar de a-i ajuta sãînvingã o maladie pre-cum cancerul. În plus,cei cãsãtoriþi au ºi unrisc mai mic de a faceboli cardiovasculare.

Ziare.com

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 20148 Life&Style Life&Style 9

C el mai bun mod depãstrare a unei cãs-

nicii fericite este ca soþii sãdoarmã goi, sugereazã unsondaj de opinie, preluat deDaily Mail.

Potrivit acestuia, cei carepreferã sã doarmã goi sunt mai

mulþumiþi de relaþiile lor decîtcei care dorm îmbrãcaþi.

În cadrul sondajului realizatpe un total de 1.004 de brita-nici, 57% dintre cei care dormgoi au declarat cã sunt fericiþi derelaþiile lor, prin comparaþie cu48% dintre cei care dorm înpijamale, 43% dintre cei caredorm în cãmãºi de noapte ºi

38% dintre cei care prefera pijamalele-combinezon.

Potrivit Daily Mail, rezultatelesondajului, realizat pentruCotton USA, vor constitui o veste bunã pentru mulþi britanici, în condiþiile în care 4din 10 dorm goi, ºi la fel facaproape jumãtate (45%) dintrecei de peste 55 de ani.

De asemenea, studiul a relevat cã manierele partenerilornoºtri în dormitor pot afectafericirea într-o relaþie.

Astfel, jumãtate din cei intervievaþi au declarat cã i-arderanja dacã partenerul lor armînca în pat, 59% au spus cãdetesta lucrurile murdare lãsatepe podea, iar 23% urãsc cãpartenerul sã poarte ºosete înpat.

AGERPRESAGERPRES

Zoosk, un site matrimoniale, a analizatprofilurile a 1.200 defemei ºi a constatat cãcele care purtau unmachiaj ce includeafard de pleoape, ruj ºifard de obraz prezentaude trei ori mai multinteres pentru bãrbaþi,informeazãdailymail.co.uk.

Utilizatorii de sexmasculin ai site-ului aufost atraºi în special demachiajul ochilor, astfelca femeile care aveaufotografii de profil încare pleoapele lor eraufardate au primit cu139% mai multe invi-taþii în oraº comparativcu cele care nu eraumachiate.

De asemenea,femeile care purtau rujau primit cu 119% maimulte mesaje pe site-ulmatrimonial faþã decele care aveau buzelenefardate.

Pe de altã parte,obrajii au fost cei carenu au prezentat uninteres atît de marepentru bãrbaþi, avînd învedere cã femeile carefoloseau fard de obrazau primit cu doar 24%

mai multe mesaje faþãde cele care nu auinclus acest produs înmachiajul lor.

În studiu, la care auparticipat 1.800 depersoane de sex mas-culin, Zoosk a constatatcã 66% dintre bãrbaþinu s-ar întîlni cu femeicare poartã un machiajce implicã mult negru.

Totodatã, 57% dintrerespondenþi consideraca rujul roºu ales pen-tru prima întîlnire nueste deloc atractiv.

În ceea ce priveºteculoarea pãrului, 84%dintre bãrbaþi au prefe-rat femeile care nu suntvopsite ºi doar 9% din-tre bãrbaþi au fost atraºide femeile care aveaupãrut întins cu placa.

O metamorfozã carereflectã igiena vieþii,stresul ºi alimentaþia,potrivit unui impresio-nant studiu realizat deThe College of Podiatrydin Londra.

Studiul în cauza realizeazã portretulfemeii anilor de lamijlocul secolului trecut,pe care îl comparã cucel de astãzi.Diferenþele se observaîn semnele lãsate de cei60 de ani trecuþi ºi audrept cauzã impactulemancipãrii, conformJournal des Femmes

C are sunt diferenþele

Prin anii '50, femeiaavea în medie 1,53metri, cântãrea aproximativ 61 de kilograme, iar mãsurala îmbrãcãminte era 40.

Astãzi, fetele poartã44, cîntãresc 65 kg ºiau o înãlþime de 1,63metri. La încãlþãmintepurtau 36, faþã de 39în zilele noastre.

Picioarele s-au adaptat la aceste schimbãri morfologice.Au devenit mai robustepentru a suporta o

masã corporalã sporitã.

O biceiurilealimentare

Istoria poate explicaaceste transformãri. Al Doilea RãzboiMondial a perturbatcomportamentul alimentar. În anii '50,doar 15% dintre gospo-darii aveau un frigider.

Femeile cumpãraumateriile prime ºi înaceeaºi zi le preparau.Erau cumva depen-dente de mîncãrurilepregãtite acasã. Astfel,hrana însemnaprospeþime, spre deose-bire de ce se întîmplãacum. Zilnic, nu con-sumau mai mult de1.800 de calorii, învreme ce în prezentmedia se ridicã la2.200.

A ctivitãþilefizice

"În deceniul ºase,femeile fãceau shop-ping ºi îndeplineau anumite sarcini casnice.Nu stãteau în faþa unuicalculator timp de 8ore", explica Wendy

Powell, antrenor fizicpersonal din MareaBritanie.

Mersul pe jos era singurul lor "mijloc detransport". 85% dinpopulaþie nu avea peatunci o maºinã. Acum,pentru cã au mai multelucruri de fãcut, femeiledorm mai puþin, iarcortizolul- un hormonprodus în stare de stres- determina luarea îngreutate.

Femeile sînt supuseîn prezent unor mainumeroase exigenþe: sã fie mame bune,gospodine excelente,femei de afaceri, dar, înacelaºi timp, sã fie celemai frumoase ºi cu uncorp bine întreþinut.

A lcoolul

Femeia de altãdatã

consuma alcool doar laocazii speciale. În2014, ea se foloseºtede cel mai mic pretextpentru a sorbi dintr-obãuturã. Paharele cuvin au devenit un obiceide cele mai multe orinociv.

"Alcoolul creºte poftade mîncare, rafineazãglucidele cunoscute caavînd efect asuprametabolismului, fãcîndloc grãsimilor abdominale care duc la boli de inimã saudiabet", explica dr.Amîna Aitsi-Selmi.

Cu o alimentaþie maipuþin echilibratã, nerespectînd o anumitãigiena a vieþii, trãindîntr-un stres continuu ºiconsumînd prea multalcool, se poate spunecã în 2014, femeia arede suferit.

Ziare.com

Impresionanta metamorfozã afemeii din 1950 ºi pânã aziT otul este într-o continuã transformare. Specia umanã

nu face excepþie. Particularizînd, femeile evolueazã odatãcu trecerea timpului. Genul pin-up definea în anii '50 femeiamai scundã, cu mai puþine kilograme ºi cu trãsãturi mai delicate decît în prezent.

Femeile care folosesc fard de pleoape ºi rujsînt considerate mai atractive de bãrbaþi

F emeile care poartã fard de pleoape ºi ruj în fotografiile de profil de pe site-urile matrimoniale sunt mai atractive

pentru bãrbaþi, acestea avînd de trei ori mai multe ºanse sã fieinvitate la o întîlnire, potrivit unui sondaj publicat recent.

Secretul unei cãsnicii fericite? Dormiþi dezbrãcaþi!

Aspecte ciudate ale vieþii sexuale

S trategia energeticã,pãreri ale cetãþe-

nilor. Departamentulpentru Energie a lansatîn dezbatere publicãnouã strategie energe-ticã. Cei de la ministerau centralizat sugestiilecetãþenilor. Care va firolul cãrbunelui în nouãstrategie energeticã aRomâniei încã nu a foststabilit, dar cetãþeniisimplii au pãreri diferitedespre aceastã materieprimã.

“România este sãracã dinpunct de vedere alresurselor energetice. Dacãne referim la cãrbune acestaeste de calitate inferioarãlignit 1600-1800 kcal/kg;huila 2800-3000 kcal/kg.Retehnologizãrile în mineritnu au fost realizate deºi fon-duri financiare s-au cheltuit,dar ineficient ºi cu alte

scopuri. Dacã dorim în anul2020 sã nu devenim impor-tatori de energie trebuie sãne gîndim serios la utilizareacãrbunelui ºi în consecinþãrealizarea mixului energetic.Nu este o noutate, sã nuuitãm cã inaite de anul1998 se utiliza eficient acetmix energetic în beneficiulstatului. ªi dupã 2000 sãrealizat dar în beneficiulfirmelor care ºi-au direcþio-

nat cãtre alte þãri bene-ficiile. În concluzie tre-buie analizatã cu mareseriozitate aceastã pro-punere de mix energeticºi luatã o hotãrîre rapid,inclusiv din punct devedere organizatoric”,se aratã în rãspunul cunumãrul 1.

C ãrbunele, unrol important

Alþi cetãþeni sunt depãrere cã huila ºi nunumai ar trebui sãreprezinte o resursãimportanta în cadrulnoii strategii energetice.

“Decizia unor mariconsumatori vest-europeni de a renunþala energia nuclearã areca efect indirect pe ter-men mediu necesitateaapelãrii la alternative degenerare termicã, unadintre cele mai laîndemîna opþiuni fiindcentralele moderne pebazã de cãrbune. Cred

cã din acest punct devedere România are unmare potenþial de export decãrbune. În cazul acesta unas promova însã generareaîn þarã ºi exportul subformã de energie electricã.Strict din punctul de vedereal emisiilor ridicate, pe carefiecare þara trebuie sã ºi leasume în momentuldeciderii unei politici ener-getice. Cred cã Româniaeste în poziþia privilegiatãde a putea tinde cãtre unmix energetic intern în carecãrbunele sã piardã dinsemnificaþie. (Energianuclearã este un bun exem-plu de alternativa imple-mentata cu success înþarã.)”, se aratã în rãspunsulcu numãrul 2.

“Cãrbunele în viitoareapolitica energeticã cît ºi în

viitorul mix energetic aplicatindustriei romaneºti nu vamai juca un rol atît deimportant ca ºi pînã acum.Depinde de ce tehnologii seva dori a se aplica în pro-ducþia de energie, ce tip deenergie se doreºte, metodãcare se va dezvolta pentruîncãlzirea populaþiei etc.Locul cãrbunelui poate fi stabilit ºi în funcþie deevaluarea corectã a cantitãþii ºi calitãþiiresurselor carbonifere ce semai gãsesc în România.

Dacã problemaaprovizionãrii cantitative ºila preþul corect a energieielectrice ºi a gazelor se varezolva, locul cãrbunelui vafi în dezvoltarea industrieigrele ºi anume cea metalur-gicã. În lipsa acestor resurseîn condiþii rentabile, cãr-

bunele va mai rãmîne pînãla schimbarea tehnologiei,un surogat care va fi beneficpentru a ajuta industriaromanescã”, se aratã înrãspunsul cu numãrul 3.

Rãspunsul cu numãrul 4zice cã “cãrbunele asigura ºiva trebui sã asigure ºi înperioada urmãtoare stabili-tate sistemului energetic. Nudepinde de ploi, de vînt, desoare, de temperaturileextreme care sã influenþezedebitele de gaze naturale.Poate asigura reglajul sis-temului energetic,ceea ceenergia nuclearã nu poate.Cãrbunele are un rol majorîn energia din România ºiva trebui sã investim în cen-trale electrice noi de puteremare (ex. 660 MW în regimultrasupercritic)ºi înretehnologizarea grupurilorenergetice mari(peste300MW). Grupurile ener-getice pe cãrbune cu puterimici 50 - 100 MW trebuieînlocuite cu alte tehnologii”.

În discuþie a fost luatã ºihuila din Valea Jiului careinclusã în mixul energetic artrebui sã contribuie la sigu-ranþã energeticã naþionalã.

“Fãrã a mã considera culipsa de obiectivitate, înopinia mea, dar ºi amajoritãþii specialiºtilor îndomeniu, siguranþã energe-ticã a României, ca ºi com-ponentã a trilemei energe-tice, pe lîngã celelalte douãcomponente ale sale privindrãspunsul la condiþiile demediu ºi la excluziuneasocialã, poate fi asiguratã,indubitabil, pe folosireacombustibililor fosili, respec-tiv a cãrbunelui, sursã ener-geticã care stã la dispoziþiaconsumatorului pentru pro-ducerea ºi asigurarea deenergie (electricã ºi termicã)în orice anotimp, stare avremii, fenomen geologo-tectonic sau stare de rãzboi.Ideea cã prin arderea sã seproduc emisii de gaze cuefect de serã ºi dioxid decarbon peste limitele admisede normele ecologice ºi demediu e total falsã!!!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie201410 Minerit

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Rolul cãrbunelui în strategia energeticã (I)

China, America ºi India deexemplu, dintre cele mai mariþãri din lume care producenergie bazatã pe arderea cãrbunelui, nici mãcar nu suntracordate la acordurile de mediuale organismelor internaþionaledin domeniu, chiar dacã statisti-cile aratã în acest caz cã, la unloc, cele 3 þãri produc la un loc,emisii de gaze cu efect de serã,în proporþie de 70-80% din cei12% la nivel global cît se cifrea-zã a participa aceste emisii lapoluarea atmosfericã. Pe de altãparte, au fost alocate investiþiiimportante ºi s-au aplicat mãsuride retehnologizare ºi eficienti-zare a termocentralelor prinprevederea de instalaþii pentrudesulfurare ºi diminuare a apor-tului de asemenea gaze (expl.termocentrala Paroseni dincadrul Complexului EnergeticHunedoara ºi termocentraleleComplexului Energetic Oltenia.În etapa de alocare fonduri ºiaplicare de asemenea mãsuri seafla termocentrala Mintia dincadrul CEH). Prin capacitãþilede producþie existente, energiaprodusã de CEO poate fi livratãatît pe piaþa româneascã deenergie, cît ºi la export, iarprintr-o infuzie suplimentarã decapital ºi creºterii valorice a acþi-unilor, pãrþi ale acestei companiivor putea fi listate la bursa sprefinalul anului în curs. Referitorla producerea de energie prinarderea huilei de Valea Jiului,chiar dacã în cadrul mix-uluiexistent, cu participarea inde-pendentã a jucãtorilor/producã-torilor de energie, CEH se con-sidera vulnerabil privind alinie-rea la preþurile actuale deenergie practicate pe piaþã.

Prin calitatea cãrbunelui însã,ca ºi prin amplasarea termocen-tralei Mintia ca unica sursã deenergie pentru zona de Vest, N – V a þãrii, ca ºi prin rolulcomplexului în a asigura sigu-ranþa sistemului energetic cuparticiparea sa la furnizarea deenergie în momentele atmos-ferice ºi de cerere cele mai

neprielnice, prin statutul sãustrategic de rezervare energeti-cã, prin a distribui ºi niveladesincronizãrile de energie ceexistã pe plan naþional la unmoment dat intre cerere ºi oferta, se considera un jucãtorimportant pe mai departe înecuaþia unui eventual viitor mixde energie românesc.

Legat de acest aspect, al unui

viitor mix de energie, cu dependenþa intre producãtori,consider o asemenea companieintegratã care s-ar forma, cã arfavoriza creºterea preþului mediula energie, prin „alinierea” dezavantajoasã a energiei cupreþ redus, produsã de producãtorii eficienþi, la energiacu preþ reglementat, posibilmaximal reglementat, produsãde companii aflate în plin proces de retehnologizare.

În consecinþã, susþinmenþinerea mix-ului energeticactual, bazat pe statutul inde-pendent al producãtorilor, încondiþiile sprijinirii jucãtorilorvulnerabil, precum CEH în a-ºiasuma ºi aplicã mãsurile deretehnologizare a activitãþii deextracþie a huilei ºi eficientizarea procesului tehnologic al ter-mocentralei Mintia”, se aratã înrãspunsul cu numãrul 5.

Termocentralele nu seîncadreazã în normele europenede funcþionare, iar în acest cazse afla ºi termocentrala Mintia.

“Viitorul cãrbunelui depindede reglementãrile europene demediu. La ora actualã majori-tatea termocentralelor nu seîncadreazã în normeleeuropene. Trebuie investiþi bani

în instalaþiile de desulfurare.Cãci asta este organismul european, Germania creeazã otehnologie sã zicem de desulfurare dupã care dintr-o datã apare o directivãeuropeanã la care trebuie sã nealiniem.

În cazul în care normele demediu vor permite funcþionareacentralelor pe cãrbune chiar

dacã vom puneîn practicã construcþia dehidrocentrale ºicentrale încogenerare pebiomasa centralele termoelectricepe cãrbune vorcontinua sãfuncþioneze pen-

tru cã pot sã vîndã energia la40 euro/MWh ºi vor putea sãexporte”, se aratã într-un altrãspuns.

La întrebarea care ar trebuisã fie rolul statului în sectorulenergetic românesc o persoanãa rãspuns cã “conform principi-ului „formaþiei de jazz”, la carelipseºte dirijorul, instrumentiºtiiasigurînd partiturã ºi intonaþiamuzicii dupã propriul lor talentºi experienþã, prezent dinpãcate, în cazul „orchestrei”,unde el conduce în totalitate ºida intonaþie muzicii, rolul statu-lui ar fi, asimilat cu dirijorul, înexclusivitate, de a organiza ºimonitoriza competiþia jucãtorilorde energie existenþi pe piaþaliberã, ar fi de arbitru. În plus, însituaþia existenþei „mix”-uluiactual, dar cu participarea inde-pendentã a producãtorilor/ jucã-torilor de energie, cu scopulasigurãrii siguranþei energetice(continuitate în alimentarea cuenergie a SEN, chiar ºi atuncicînd vîntul nu bate, soarele nustrãluceºte sau cînd e secetã ºiapele nu înregistreazã debitelenecesare), rolul statului, prinANRM, este de a asigura existenþaîn piaþã ºi a jucãtorilor vulnerabili,(prin facilitarea acestora la can-titãþile ºi preþurile la energie regle-mentate), cu (expl. termo-centralele/ complexurileenergetice, în speþãCEH), în condiþiile spriji-nului lor ºi aplicãrii decãtre aceºtia a mãsurilorde eficientizare a activi-tãþilor, corelate la condiþi-ile de mediu, atît la nivelde exploatare a cãrbu-nelui, cît ºi de ardere aacestuia în termocentrale,cu nominalizare termo-centrala Mintia”.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014 Minerit 11

GFR vrea un contract de 60 demilioane de la CEHG FR se judecã cu CEH. Grup

Feroviar Român vrea contractulpentru transportul cãrbunelui de laComplexul Energetic Hunedoara.Este vorba de un contract de 60 demilioane de lei.

Complexul Energetic Hunedoaraderuleazã o licitaþie pentru atribuirea unuicontract de transportare a cãrbunelui.Valoarea contractului este de 60 de milioanede lei, iar durata acestuia este de un an dezile.

"Referitor la suspiciunile cu privire la fap-tul cã cei doi ofertanþi au prezentat aceleaºivagoane care au fost prezentate ºi la licitaþiaorganizatã de Complexul Energetic Oltenia,comisia a solicitat lista materialului rulantofertat de la SC Oltenia. S-a primit rãspunsla clarificãri de la ambii ofertanþi, autoritateacontractantã fiind în aºteptarea rãspunsuluide la CE Oltenia. Procedura de atribuire seaflã încã în faza de calificare a ofertanþilor",au declarat pentruHotNews.ro reprezentanþiiCE Hunedoara.

P roces cu GFR

Pe rolul Tribunalului Hunedoara a mai fostînregistrat un dosar în care GFR a acþionatîn instanþã Complexul Energetic Hunedoara.În calitate de creditor, GFR a primit o soluþiefavorabilã din partea magistraþilor de laTribunalul Hunedoara.

Monika BACIU Monika BACIU

Monika BACIU

“La matematica amdat, mi s-a pãrut unexamen chiar uºor. M-am gîndit cã vor fisubiecte mai grele,dar a fost chiar foarteuºor. A fost uºor spremediu, nu mi s-apãrut nimic greu,dacã ºtiai formulele ºice trebuie sã faci cuele era imposibil sã nule faci. Sper sã iaupeste 9”, spune uncandidat.

„Am avut probã la

matematica mi s-aupãrut subiecte destulde simple, nu mi-au

trebuit trei ore sãrezolv subiectele, într-o orã ºi jumãtatem-am descurcat. Amfãcut meditaþii înb jurde 8-9 luni, sper sãiau peste 8. vreau sãmerg la Tîrgu Mureº

la stomatologie„,spune un alt elev.

În Valea Jiului nu

au fost semnalatenereguli în cadrulacestei probe.

“În aceastã sesiunede bacalaureat nu amînregistrat niciun incident, nicio dis-fucþionalitate, cuexcepþia faptului cãluni, în prima zi a probelor scrise am avutpatru elevi eliminaþicare nu au respectatprevederile dinmetodologie. Aceºtielevi au primit dreptsancþiune eliminare,

fãrã drept de înscriereîn urmãtoarele douãsesiuni ºi fãrãrecunoaºterea probelorsusþinute deja”, adeclarat Maria ªtefãnie,inspector ºcolar generalal ISJ Hunedoara.

Examenul debacalaureat 2014 seva încheia vineri, 4iulie, cu probã laalegere a profilului ºispecializãrii, iar apoielevii vor aºteptarezultatele.

“Rezultatele se vorafiºa luni, 7 iulie, înaceeaºi zi se vor

depune ºi eventualelecontestaþii de cãtre ceicare sunt nemulþumiþide nota primitã,urmeazã reevaluarealucrãrilor contestate,iar în data de 11 iuliese vor afiºa rezultatelefinale”, a mai precizatinspectorul ºcolar.

Timpul destinatelaborãrii unei lucrãriscrise a fost de treiore, socotit dinmomentul în care s-a încheiat dis-tribuirea subiectelorfotocopiate pentrufiecare candidat.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã cremã

de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau o

ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Monika BACIU

330 de elevi dinjudeþul Hunedoara audepus contestaþii înurma afiºãrii primelorrezultate, însã doarunui numãr de 114elevi le-a fost modifi-catã nota. Potrivitreprezentanþilor IªJHunedoara, din cele330 de contestaþiidepuse, doar 114 aufost acceptate.

„La limba românãau fost depuse 257de contestaþii, dincare doar 99 au fostacceptate ºi recorec-

tate. La matematicã,73 de elevi au fostnemulþumiþi de note,dar profesorii corec-

tori au acceptat doar15 contestaþii.Cadrele didactice au

recorectat toate aces-te lucrãri, iar în urmaacestui lucru procen-tul de promovabilitatea scãzut cu 0,03 pro-cente. Din pãcate, separe cã au fost maimulþi elevi care nu aupromovat EvaluareaNaþionalã”, a precizatinspector ºcolar gen-eral, Maria ªtefãnie.

În urma lor, rata de

promovabilitate lanivelul judeþului ascãzut de la 65,84, lasutã la 65,81 la sutã.

A scãzut promovabilitatea dupã contestaþii

A u contestat ºi au picat. Estevorba de absolvenþii claselor

a VIII-a care au contestat noteleobþinute la evaluarea naþionalã.Astfel, dupã recorectarea lucrã-rilor, procentul de promovabilitatela nivelul judeþului a scãzut.

Matematica, cea mai uºoarã probã la Bac

M aratonul probelor scrise din cadrul examenului de

bacalaureat a continuat miercuri cuprobã la matematicã. Elevii petro-ºãneni spun cã subiectele la mate-matica au fost mult mai uºoaredecît se aºteptau ºi spera note mari.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie2014 Actualitate 13

MaximilianGÂNJU

Dupã docu-mentarele „WildCarpathia” realizatede Travel Channel încare sunt promovatesatele autenticeromâneºti iar actorulprincipal este prinþul

Charles, a venit rândulunui alt post consacratîn realizarea unor doc-umentare sã explorezezonele sãlbatice aleRomâniei, încã foartebine conservate ºi pro-tejate. Astfel, în acestezile, cei mai sãlbaticimunþi ai þãrii noastre,respectiv Retezat, o

echipã de la DiscoveryChannel filmeazã,inclusiv în zona prote-jatã, un material careva fi un bun prilej depromovare a masivuluicare atrage zeci de miide turiºti în judeþulnostru.

Mai multe surse l-audat ca autor al acestorreportaje video pecelebrul Bear Grylls,expert în tehnici desupravieþuire, însãreprezentanþii ParculuiNaþional Retezat auinfirmat informaþia.Bear Grylls a dorit sãfilmeze un episod însãlbãticia Retezatului,însã solicitãrile salecãtre PNR intrau încontradicþie cu multereguli importanteimpuse în aria prote-jatã, iar din acestvedeta a ales o altãregiune a Carpaþilorcare sã se preteze lascenariul sãu fãrã a

încãlca regulile impusede legislaþie. Echipaaflatã acum în Retezata primit câteva per-misii de la conducereaPNR.

„Este vorba tot de oemisiune desupravieþuire dar nueste Bear Grylls, iardin ceea ce am vãzuteu are un alt tipar. Auacceptat condiþiilenoastre, noi amanunþat ºi la Bucureºtiºi au primit acceptulde a filma. Au primitºi aprobareaConsiliului ºtiinþific alPNR. Le-am dat apro-bare cu anumite

condiþii încât sã nu seîntâmple ceva, iar eile-au acceptat ºi amajuns la un consenscare, dupã pãrereanoastrã, nu ne pro-duce nici un prejudi-ciu. Din contrã, va fi oieºire, încã o ieºire înlume a Retezatului, vafi o promovare pentru

cã zona este menþion-atã în acest reportaj”,a declarat ZoranAcimov, directorulParcului NaþionalRetezat. Echipa tele-viziunii britaniceurmeazã ca astãzi/joisã-ºi încheie filmãrile în masivulhunedorean.

MaximilianGÂNJU

Medicii dinPetroºani spun cãrãnile la cap ar puteapune probleme iarvictima va rãmâneinternatã câteva zileîn spital pentru inves-tigaþii suplimentare.

Incidentul în urmacãruia tânãrul puteasã-ºi piardã viaþa aavut loc în gara dinPui, iar tânãrul veneade la Simeria. Chiardacã mai avea câtevastaþii pânã acasã, s-arãzgândit brusc ºi avrut sã coboare la Pui,însã trenul deja ple-case din staþie.

”În data de01.07.2014, în jurul

orei 12:55, la ple-carea trenului Regionr. 2704 din staþia CFPui, care circula pedirecþia Simeria sprePetroºani, un tânãr în

vârstã de 21 de ani,din comuna Baru, acoborât din trenulaflat în miºcare, acci-dentându-se.

Tânãrul le-adeclarat poliþiºtilorPostului de PoliþieTransporturi FeroviarePetroºani, care s-audeplasat la faþa locu-lui, cã în momentul încare trenul Regio nr.2704 s-a pus înmiºcare din staþia CFPui, ºi-a dat seama cãar fi trebuit sãcoboare în staþiarespectivã, luând ast-

fel decizia de a coborîdin mers”, a declaratLaura Bradu, purtãtorde cuvânt IPJHunedoara.

Discovery Channel filmeazã în Retezat

O echipã extinsã a celebruluicanal de televiziune,

Discovery, se aflã în masivulRetezat unde filmeazã un episodpentru o emisiune ce ar avea catemã: supravieþuirea în sãlbãticie.

La un pas de moarte dupã ce a sãrit din tren

U n tânãr de 21 de ani dinBaru Mare a ajuns la

Unitatea Primire Urgenþe dinPetroºani cu mai multe rãni pecorp ºi la cap dupã ce a sãrit dintr-un tren aflat în miºcare.

Monika BACIU

Dupã o perioadã încare lucrãrile derealizare a grãdiniþeide pe StradaPArângului dinLupeni au stagnat,acestea au fost reluateîn forþã. Noua insti-tuþie de învãþãmântîncepe deja sã prindãcontur. Constructoriiau lucrat ºi la parteade amenajãri inte-rioare, astfel s-a lucratla introducereareþelelor de canalizareºi apã, urmeazã insta-laþiile electrice ºi înfuncþie de alocãrilebugetare se va treceîn curând la lucrãrilede modernizare, ame-najãri interioare ºi

realizarea reþelelorfuncþionale necesaredesfãºurãrii activ-itãþilor didactice încondiþii optime.

“Gradiniþa suntemcu ea în plan ºisperãm sã o ter-minãm ºi sperãm cala începutul anuluiºcolar 2014+2015 sãînceapã în grãdiniþanou ºi sperãm ºi cabalul bobocilor de

anul acesta sã îl þinemîn Palatul CulturalMuncitoresc.

Înainte de septem-brie sper sã inau-gurãm palatul”, adeclarat primarulmunicipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

Structuratã peparter ºi un nivel, grã-diniþa va deservi peste100 de copii. Aceastaare în structurã patruclase de studiu cugrupuri sanitare pro-prii, salã pentru servitmasa, salã de festiv-itãþi ce poate adãpostipânã la 200 de per-soane, cancelarie, alteanexe. Grãdiniþa vabeneficia de centralãtermicã proprie ºi va

oferi toate condiþiilede siguranþã ce pot fioferite celor mici, aºacum cer actualele cer-inþe de avizare ºifuncþionare, ca insti-tuþie de învãþãmânt.

Investiþii aproape de finalizare

M ai multe investiþii de pe razamunicipiului Lupeni vor fi

finalizate pânã în toamna acestuian. Cel puþin asta declarã ediliilocali care au în vedere sã inau-gureze pânã la începutul noului anºcolar douã obiective de investiþii.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Este posibil sã aveþi o zi tension-atã din cauza neînþelegerilor cuun coleg sau un partener de afac-eri. Nu prea reuºiþi sã vã con-centraþi. Ar fi bine sã amânaþideciziile importante.

Sunteþi destul de stresat de olucrare pe care trebuie sã o ter-minaþi urgent. S-ar putea carelaþiile sentimentale sã aibã desuferit dacã amânaþi o cãlãtorieplanificatã mai demult.Partenerul de viaþã nu vã credecã sunteþi cu adevãrat ocupat.

Aveþi succes într-o cãlãtorie deafaceri, dar nu vã contraziceþi cucei care vã însoþesc. Dupã-ami-azã reuºiþi sã rezolvaþi o prob-lemã sentimentalã mai veche.Pe plan financiar, nu este cazulsã vã faceþi griji. Banii vor apãreaîn curând.

Dimineaþa sunteþi uºor irascibil ºiriscaþi sã îi scãpaþi parteneruluide viaþã o replicã nepotrivitã.Cereþi-vã scuze imediat ºi evitaþicu orice preþ o ceartã! Nu esteo zi bunã pentru afaceri, dar nicipentru întâlnirile cu prietenii.

Se pare cã sunteþi indispus dincauza unui eºec în afaceri. S-arputea sã aveþi o discuþie maiaprinsã cu persoana iubitã, dacãvã schimbaþi planurile în ultimaclipã. Ar fi bine sã vã limitaþi laactivitãþi simple ºi odihniþi-vã maimult.

Nu sunteþi într-o formã fizicãprea bunã ºi vã enervaþi foarteuºor. Nu este o zi favorabilãdeciziilor importante sau pla-nurilor de viitor. Nu semnaþi doc-umente oficiale. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu!

Nu este exclus sã aveþi discuþii înfamilie din cauza unor problemefinanciare. Puteþi evita o situaþieneplãcutã dacã þineþi cont ºi dedorinþele celorlalþi. Nu începeþimai multe treburi deodatã, pentrucã riscaþi sã nu terminaþi.

Astãzi nu sunteþi prea comunica-tiv ºi ar fi bine sã amânaþi toateîntâlnirile. Nu vã ocupaþi deprobleme importante, care nece-sitã o bunã capacitate de comu-nicare. Puteþi sã rezolvaþi cuuºurinþã probleme de familie.

Entuziasmul de care daþi dovadãar putea sã vã atragã invidia unorpersoane din anturaj. Este posi-bil sã aveþi discuþii cu persoanaiubitã, pentru cã petreceþi preamult timp cu prietenii.

S-ar putea sã întâmpinaþi difi-cultãþi în relaþiile sociale ºi sã fiþiatras într-un conflict. Evitaþi cer-turile. Ar fi bine sã acceptaþiajutorul prietenilor ºi al familiei,dacã vreþi sã terminaþi cu bine.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi con-fuz din cauza unor probleme denaturã sentimentalã ºi sã vã con-centraþi mai greu. Puteþi câºtigasume mici din colaborãri, dar fiþiprudent. Þineþi cont de sugesti-ile unei persoane cu experienþã!

Vã treziþi cu o stare de nervozi-tate nejustificatã ºi este posibil sãaveþi reacþii necontrolate faþã decei apropiaþi. Riscaþi sã jigniþi ofemeie ºi sã vã parã rãu mai târz-iu. Nu încheiaþi afaceri ºi nusemnaþi documente oficiale.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

9:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 11:00 Campionatul MondialBrazilia 2014 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 17:30 Legendele palatului:Copacul cu rãdãcini adânci 18:10 Lozul cel mare 18:40 Studio FIFA WorldCup 2014 18:53 Campionatul MondialBrazilia 2014 21:00 Telejurnal 22:10 Regii ringului23:55 Maºini, teste ºi verdicte

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Serviþi, vã rog! 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Patrioþi de vânzare17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Lunetistul 322:30 ªtirile Pro TV

10:30 Click! Pofta bunã 11:00 Râzi ºi câºtigi 11:30 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Nimeni nu-i perfect13:00 Nimeni nu-i perfect13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 14:30 Trãsniþii din Queens 15:00 Visul Annei17:00 Regina cumpãrãturilor 18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Hoþ de diamante

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Teleshopping 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Abisul pasiunii16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Retrospectiva13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Retrospectiva14:00 ªtirile Digi Sport 14:30 Digi Sport Special16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Campionii Digi Sport 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Campionatele

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

În cazul unui trata-ment de lungã duratã,medicul poate prescriemedicaþia pentru treiluni. Reþeta se poateelibera ºi fracþionat,de exemplu doar pen-tru o lunã, lucru pe

care îl va preciza peformularul pe care îldã pacientului. Existãºi cazuri în care nu segãsesc toate medica-mentele prescrise la osingurã farmacie, aºacã bolnavul poate cere

eliberarea parþialã atratamentului.Formularul vacuprinde numaipastilele eliberate în

acel moment. Restul tratamentului

se poate lua din altãfarmacie din acelaºijudeþ, pe baza formu-larului printat de far-

macie. Noul sistemelectronic are ºi posi-bilitatea de a lua toatemedicamentele odatã.

Pacientul sauîmputernicitul acestuiatrebuie sã fie atent lace medicamente sunt

înscrise ca eliberatepe formularul tipãritde farmacie ºi apoi sã semneze cã le-aprimit.

Nicolae Bãnicioiu,ministrul sãnãtãþii asemnat Ordinulprivind modificarea ºicompletarea anexeinr.1la Ordinul min-istrului sãnãtãþii pub-lice ºi al preºedinteluiCasei Naþionale deAsigurãri de Sãnãtatenr. 1.301/500/2008pentru aprobarea pro-tocoalelor terapeuticeprivind prescriereamedicamenteloraferente denumirilorcomune inter-naþionale prevãzuteîn Lista cuprinzânddenumirile comuneinternaþionale core-spunzãtoare medica-mentelor de care ben-eficiazã asiguraþii, cusau fãrã contribuþiepersonalã, pe bazã deprescripþie medicalã,în sistemul de asig-urãri sociale de sãnã-tate, aprobatã prinHotãrârea Guvernuluinr. 720/2008. Actulnormativ a fost publi-

cat în MO 0489 dindata de 1 iulie 2014.

Documentul aprobãprotocoalele terapeu-tice de prescriere acelor 17 molecule fãrãechivalent terapeuticcare au fost introdusepe lista de medica-mente compensate ºigratuite în luna mai a

acestuian. Este vorba despredenumirile comuneinternationale:Ambrisentanum,Stiripentol,Pasireotidum,Clofarabinum,Nelarabinum,Decitabinum,Trabectedinum,

Ofatumabum,Dasatinibum,Nilotinibum,Everolimus,Ruxolitinibum,Bosentanum,Tafamidis,Romiplostimum,Sapropterinum,Plerixafor.

"Pacienþii vor puteabeneficia de tratamentinovativ cu 17 mole-

cule noiorfane, din

care 9 suntpentru tratamen-

tul afecþiunilor onco-logice”, a declaratministrul sãnãtãþii.

Cele 17 protocoaleterapeutice au fostrealizate de cãtrecomisiile de speciali-tate ale MinisteruluiSãnãtãþii ºi prevãdmetodologiile ºi criteri-ile de includere siexcludere din trata-

mente, indicatiile pen-tru cele 17 moleculenoi, precum si mediciicare pot prescrie aces-te medicamente(exemplu: medicpneumolog).

Protocoalele maiprevãd modificareadozelor cauzate dereacþiile alergice ºimonitorizarea terapeu-ticã a medicamentelorºi cea privind raspun-sul la tratament.

Totodatã, mai suntprecizate si criteriilede întrerupere a trata-mentului, dar ºicondiþiile de reluareale acestuia. Suntincluse ºi investigaþiilecare trebuie recoman-date pentru iniþiereaterapiei. Dozele caretrebuie sã fie adminis-trate pentru fiecareafecþiune sunt, deasemenea, prevãzuteîn actul normativ.

Sursa: Gds.ro

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 2014 Actualitate 15

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în suprafaþã de 800

mp în zona parc Brãdet. Contact0727.150.264 Preþ negociabil.

S.C Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþã restricþii în furnizareaapei potabile pentru JOI 3 iulie 2014 înoraºele:

- Lupeni - între orele 10,00 - 15,00.Zona afectatã: Cartier Braia, Vîscozã, CentruVechi. Motivul restricþiei: remedieri pierderistr. T. Vladimirescu bl. 37 ºi bl. 1, sc. 1.

- Aninoasa - între orele 9,00 - 12,00.Zona afectatã: Str. Bujorului, banciloni,Costeni. Motivul restricþiei: montare distribuitor pe str. Bujorului, bl. A 1,sc. 2.

Restricþii apãTratamente noi pentru bolnavi

P acienþii care suferã de formerare ale unor boli precum

cancerul, epilepsia, bolile endocrine,leucemia ºi boli neurologice degenerative vor beneficia de tratament cu molecule noi.

Schimbãri majore la cumpãrareamedicamentelor compensate

M edicamentele compensate saugratuite de pe reþeta elec-

tronicã se pot elibera de-a lungul atrei luni, începând cu luna iunie aanului în curs, ceea ce înseamnã cãpacientul are la dispoziþie douã posi-bilitãþi: poate lua din farmacie tottratamentul o datã sau fracþionat.

IleanaFIRÞULESCU

Complexul TuristicCheile Buþii va figazda celei de a treiaediþii a FestivaluluiDrumeþii Montane, înorganizarea AsociaþieiDrumeþiiMontane&Jnepeniicãreia i s-au alãturatalte asociaþii dinjudeþele montane, iarpartenerii sunt deordinal zecilor, inclusivdin Valea Jiului ºichiar din judeþulHunedoara precumPro Parâng Petroºani,Salvamontul judeþeanHunedoara, complexulCheile Buþii, ParculNaþional Retezat,

JandarmeriaJudeþeanã etc.

Festivalul sedesfãºoarã sub semnullegendelor nãscute petraseele stabilite,deviza evenimentuluifiind pe aceastã temã:”Pãºeºte în þinutulpoveºtilor fascinantedespre flãcãi viteji,domniþe suave,haiduci, zmei înaripaþi,dinozauri pitici ...savureazã tot ce teînconjoarã ºi vei fi uncâºtigãtor! Urcã pePiatra Iorgovanului,locul de odihnã alînvingãtorilor!”, scriesite-ul festivalului.

"În acest an vomscrie împreunã o filãîn legendele

Retezatului, fiecaredintre noi fiind protagonistul acesteia:organizatorii s-au erijatîn Flãcãii Viteji, categoriile Open ºiFamily au primit roluride Haiduci, DomniþeleSuave vor fi feteleînscrise în categoriadedicatã, cei maisportivi dintre noi,

Elite si Veteranii vorinterpreta rolurileZmeilor Înaripaþi, iarcategoriile Copii ºiJuniori vor deveniDinozaurii Pitici.Concurenþii vor forma

echipe de câte treipersoane ºi vor partic-ipa la activitãþi pre-cum: un program deînviorare, o drumeþiemontanã, escaladã,cunoºtinþe turistice,proba culturalã ºi alteprobe surprizã", spun

organizatorii.În cadrul probei

de Raid Montanechipele vor strãbatetraseul turistic stabilitºi vor urca la 2014m pe Vârful Piatra

Iorgovanului. Proba deescaladã va începe cuo probã deîndemânare în executarea nodurilorde bazã în alpinism,iar orientarea se varealiza pe o hartã spe-cialã. Cunoºtinþe

Turstice este o probãîn care echipele vorrãspunde la 20 deîntrebãri grilã.Festivalul se vaîncheia cu un pro-gram cultural recre-ativ cu cântece,poezie ºi sceneteumoristice. De pre-cizat cã a doua ediþiea Festivalului, 2013,a purtat denumireade Parângul Mare, iarproiectul urmãreºteprintre altele saaducã în atenþia per-soanelor ce practicãturismul activ, afamililor ce doresc sãse bucure de naturã,un loc cu un farmecaparte, cu multipletrasee turistice, dedificultate medie, cutrasee tematice destinate înspecial copiilor, cuarii special amenajatepentru practicareaescaladei ºi a orien-tãrii – sportul pãdurii.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 3 Iulie 201416 Actualitate

Cheile Buþii - sediul Festivalului Naþional Drumeþii Montane 2014

D upã ce anul trecut Festivalul Drumeþii Montane apurtat numele ”Parângul Mare”, anul acesta,

centrul de comandã al Festivalului ”LegendeleRetezatului” va fi la Cheile Buþii ºi va avea trasee cuadevãrat de legendã cu ” flãcãi viteji, domniþe, haiduci,zmei înaripaþi, dinozauri pitici”, spun organizatorii. Nuvor lipsi probele de raid montan ºi escaladã, dar niciseri cu focuri de tabãrã. Câºtigãtorii vor fi recompensaþicu premii ºi surprise.

Festivalul Festivalul "Drumeþii Montane" 2014 se va desfãºura înperioada 1-3 august, iar doritorii pot gãsi amãnunte ºi se pot înscriepe www.festival.drumetiimontane.ro/festivalul-drumetii-montane.