Instituþiile, principalii donatori

ai bisericilor>>> PAGINAA4-A

Viitura a închis DN7A

Valea Jiului esteaproape blocatã!

>>> PAGINAA5-A

Politizarea distrugefamilii ºi împarte

societatea în teatrede rãzboi

>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 665

Joi, 31 Iulie 2014

Rangerii se întâlnesc la

Nucºoara>>> PAGINAA16-A

Oile din Retezat,în stare avansatã de

descompunere>>> PAGINAA10-A

Pericol major la Mina Lonea

Le cade frontul delucru în cap!

>>> PAGINAA11-A

Dupã inundaþii,consolidãri de maluri

>>> PAGINAA12-A

Panseluþe ºi gazonîn locul minelor

>>> PAGINAA11-A

Ploile au lãsat mii de oameni

fãrã apã>>> PAGINAA12-A

Trecutul se iartãdar nu se uitã

>>> PAGINAA7-A

Familia Caritas>>> PAGINAA13-A

G reva foamei la CEH. Doi lideri de sindicat din minerit au intrat în greva foamei.Aceºtia acuzã conducerea Complexului Energetic Hunedoara de dezinfomarea

angajaþilor. Mai mult decât atât, cei doi lideri de sindicat cer ºi demisia conduceriientitãþii energetice. I-au chemat sã negocieze prima de Ziua Minerului, iar mai apoi i-aulãsat cu ochii în soare pe motiv cã nu au mandat. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Bâlbele administraþiei i-au aruncat în greva

foamei pe liderii minerilor

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA(cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

cronicavj@gmail.com

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Carmen COSMAN – PREDA

Monika BACIU

Vasile Pãduraru, dela Mina Lonea, ºi IoanCiubotaru – liderulminerilor de la Vulcan,au intrat miercuridimineaþa în grevafoamei dupã ce con-ducerea CEH i-achemat sã negociezeprima de ZiuaMinerului, din data de

6 august, iar mai apoii-au anunþat cã nu aumandat pentru a puteapurta discuþii oficiale,în lipsa directoruluigeneral al entitãþiienergetice. IoanCiubotaru spune cãsunt mai multenemulþumiri legate deprevederileContractului Colectivde Muncã ºi planul dereorganizare întocmitde directorul CEH, darspune cã, cel mai multîl deranjeazã lipsa detransparenþã.„Principala nemulþu-mire este legatã de

adaosul salarial de ZiuaMinerului, care ar fitrebuit sã se discuteastãzi, dar nu s-a dis-cutat. (…) Ei ne-auchemat sã ne întâlnim,sã discutãm ºi apoi aususþinut cã nu au man-dat”, a declarat liderulminerilor de la Vulcan.De asemenea, acestaspune cã nu este posi-bil sã li se impunã caprevederile CCM sã fiepãstrate la secret, iar

mai apoi acelaºi con-tract sã fie „scãpat” înpresã sau pe Internet.Pentru a nu maiascunde adevãrurilesub preº, liderii de sin-diat le-au cerut celordin conducereaComplexului Energeticsã iasã împreunã înr-oconferinþã de presã, încare sã rãspundãpunctual la toate infor-maþiile vehiculatelegate de contractulcolectiv de muncã ºiplanul de restructurare,numai cã aceºtia ar firefuzat. „Cerem trans-parenþã. Nu putem

merge mereu cu min-ciuna. Ce sã ascunem?Sãrãcia, faptul cã oparte a colegilor noºtriar trebui sã stea acasão zi pe sãptãmânã cusalariul diminuat? Sã-ºiasume cei din condu-cerea CEH toate aces-te probleme”, a maispus Ioan Ciubotaru.Minerii ºi energeti-cienii ar fi trebuit sãbeneficieze de o primãde 300 de lei în douã

tranºe – 150 delei de ZiuaEnergeticianuluiºi 150 de lei deZiua Minerului,pentru absoluttoþi angajaþii –numai cã, susþinliderii protes-tatari, oficialiiCEH s-aurãzgândit ºi nu

au mai recunoscut ceau propus.

D emisie deonoare

Liderii minerilorcare s-au sãturat sã fieminþiþi au cerut celordin conducerea CEHdemisia de onoare. Eispun cã salariile pecare acum le încaseazãºefii minerilor ºi ener-geticienilor, compara-tiv cu cele ale muncito-rilor, ar contribui dinplin la eficientizareaentitãþii energetice, iareconomia ar fi multmai substanþialã decâtcea care s-ar face printrimiterea acasã, o zipe sãptãmânã, a per-sonalului indirect pro-ductiv. „Cei din con-ducerea CEH sã-ºi deademisia de onoare,fiindcã au o salarizareatât de mare încâtdacã ei pleacã, atunciCEH prin desfiinþarea

posturilor dedirector general,director generaladjunct, directoreconomic, etc,oamenii implicaþiîn bunul mers alacestui Complexvor putea sã beneficieze decondiþii de lucrunormale. Din ceam aflat ºi noi unºef are peste 200de milioane de leibrut”, a mai pre-cizat sursa citatã.

A r puteaizbucni

miºcãriample deprotest

Sindicaliºtii suntnemulþumiþi de faptulcã administraþia nuvrea sã punã în apli-care ceea ce s-a nego-ciat de comun acordpânã la adoptareaunui noi CCM. Mineriifierb, iar liderii lor nuexclud proteste deamploare, aºa cum s-aîntâmplat ºi altã datã.„Nu s-a schimbatabsolut nimic de cândam protestat ultimadatã în curtea CEH.Noi, minerii, eramabsolut convinºi cã nevor duce cu zãhãrelul.Nu suntem de acorddeloc cu mãsurile pecare le iau ei, suntemfoarte supãraþi. Noi nefacem datoria, dãmcãrbune, datoria loreste sã conducã. Dacãnu, sã se ducã. Dacãnu, îi mânãm noi ºi sãvinã ceva profesioniºti,cineva care sã ºtie ceînseamnã minã. Maigrav ce face conduc-erea CEH: s-a semnatun act de confidenþiali-tate, iar contractulnostru este pus peInternet. Cum esteposibil aºa ceva?”, aadãugat ºi liderul de laLonea, VasilePãduraru. Lideriiminerilor nu excludposibilitatea unor acþi-uni de protest tocmaidin cauza acestornemulþumiri ale oame-nilor. Ar fi pentru

prima datã cândminerii ar rãmâne fãrãprime de ziua lor, astaîn condiþiile în careangajaþii de la mineleneviabile beneficiazãde adaosuri salariale învaloare de 400 de lei.

C ei doi lideride sindicat,

deciºi sã stea îngreva foamei

Cei doi lideri desindicat sunt deciºi sãstea în greva foameipânã în momentul încare solicitãrile lor voravea un rãspuns.

“Pânã se va faceacea conferinþã ºipânã se va lua ohotãrâre finalã. Nu voirenunþa pânã nu se valua aceastã hotãrârefinalã”, a declaratCiubotaru.

“Eu unul voi sta îngreva foamei pânãconducereaComplexului EnergeticHunedoara îºi va dademisia. La mine suntprobleme grave cumaterialele, ieri nu amavut plasã pentru alucra, minerii au fostpuºi în situaþia de aimproviza anumitemateriale sã putem sãdãm producþia. Aici nuvede conducereaComplexului Energeticcã noi lucrãm cuimprovizaþii”, adeclarat Pãduraru.

“Dacã nu au fost înstare pânã acum sã

rezolve proble-ma, din punctulnostru de vederesunt incompe-tenþi ºi ar trebuisã îºi deademisia. Dinpunctul meu devedere ar trebuisã vinã un profe-sionist, nu uneconomist cadomnul directorgeneral care epe lângã minerit.

Minerii ºtiu cãliderii lor îireprezintã ºi îireprezintã cuadevãrat ºi spersã vinã alãturi demine”, a maisubliniat

Pãduraru. Demisia conducerii

Complexului EnergeticHunedoara a fostcerutã sãptãmânaaceasta ºi de cãtredeputatul CristianResmeriþã.

P rotocol sem-nat, situaþia

tot tensionatã

În urma negocierilordintre reprezentanþiiSindicatului Muntele ºiadministraþia entitãþiienergetice prezenþi ierila sediul CEH, s-a con-venit asupra primei deZiua Minerilor de careurmeazã sã beneficiezeortacii din Valea Jiului.„În jurul orei 14.20, înurma negocierilor, afost încheiat un proto-col prin care s-a sta-bilit ca, de ZiuaMinerului, sã se acordeadaosuri salariale învaloare de 350 de lei,în tichete cadou.Situaþia nu s-a deten-sionat pentru cã peacest protocol dl. Nicaa notat cã se solicitãdemisa întregii conduceri aComplexului EnergeticHunedoara”, adeclarat NicolaeDrãgoi, directorul gen-eral adunct al CEH.Conducerea complexului va analizaaceastã cerinþã a sindi-caliºtilor ºi urmeazã sãia o decizie în bloc.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014 Actualitate 3

Bâlbele administraþiei i-au aruncat în greva foamei pe liderii minerilor

G reva foamei la CEH. Doi lideri de sindicat din mineritau intrat în greva foamei. Aceºtia acuzã conducerea

Complexului Energetic Hunedoara de dezinfomarea anga-jaþilor. Mai mult decât atât, cei doi lideri de sindicat cer ºidemisia conducerii entitãþii energetice. I-au chemat sã nego-cieze prima de Ziua Minerului, iar mai apoi i-au lãsat cuochii în soare pe motiv cã nu au mandat. O nouãneînþelegere dintre administraþia Complexului EnergeticHunedoara ºi sindicaliºti i-a determinat pe doi dintre lideriiminerilor din Valea Jiului sã declare greva foamei.

MaximilianGÂNJU

Iniþiativa în urmacãreia comunitãþile dinzonele limitrofemunicipiilor ºi oraºelordin Valea Jiului, arputea beneficia defonduri pentru agricul-turã de milioane deeuro, aparþine sena-torului UNPR dinValea Jiului.

A fost lansatã încãde la începutul anului,iar acesta s-a angajatsã-i consilieze pe pri-marii din Valea Jiuluiastfel încât sã-ºideclare satele aflate însubordine, actual-mente consideratecartiere, drept zone

periurbane. Astfel arputea accesa banieuropeni, din cele 20de miliarde de eurodestinate agriculturii,însã nu toþi edilii autrecut la fapte.„Autoritãþile locale auînþeles oportunitateaacestei mãsuri ºiacþioneazã în con-

secinþã. Sigur, fiecare în

cadenþa lui, însã nu sepierd bani pentru cãîncã nu sunt înmomentul acesta.Problema este capânã la sfârºitul luiseptembrie sã seîncheie treaba (n.r. pri-marii sã-ºi declare

cãtunele zone periur-bane).

Oricum suntem îngrafic, nu suntem ieºiþiºi avem promisiuni dela Comisia Europeanãcã se va semna acor-dul cadrul la sfârºitullunii august, începutullui septembrie ºi înacel moment noi tre-buie sã fim pregãtiþi sã

accesãm baniiaceºtia”, a declaratpoliticianul.

Pânã în acestmoment localitãþilePetrila ºi Uricani ºi-audeclarat cãtunele zoneperiurbane ºi se potînscrie pentru a acce-sa bani europeni peagriculturã dinmomentul în care

aceste fonduri vor fidisponibile.

În ceea ce priveºtelocalitãþile Vulcan ºiLupeni, edilii încãlucreazã la întocmireadocumentelor nece-sare pentru procedurade trecere a zonelorlimitrofe în segmentulperiurban, iar laPetroºani ºi Aninoasaacþiunea merge maigreoi.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 20144 Actualitate

Monika BACIU

“De la începutulacestui proiect noi amtot sperat cã oameniiîºi vor îndrepta atenþiaºi rîvna cãtre ctitoriaacestei viitoare cate-drale a Vãii Jiului. Pefondul lipsei banilor ºia neajunsurilor estenormal ca sã fie maimici, dar cu încredereîn Dumnezeu sîntoameni care vin labisericã, oameni sim-pli, pensionari carevin ºi ne sprijinã atîtîn activitatea aceastade construire a cate-dralei dar mai ales înactivitatea de la cen-trul de îngrijire pentrucã oamenii sunt maisensibili cînd seimplicã în activitateasocial culturalã”, adeclarat preotulGabriel Bulf.

Aproape 500 demii de lei, adicã 5 miliarde de lei vechiau fost alocaþi doaranul acesta pentrurealizarea edificiuluireligios, însã mai suntnecesare sume impor-tante de bani pentrufinalizarea con-

strucþiei. “Din punct de

vedere financiar celmai mare ajutor depînã acum a venit dela Bucureºti de laSecretariatul de Statpentru Culte în urmaamendamentelordepuse de doamnadeputat Monica Iacob

Ridzi, anul trecut amprimit 250 de mii delei, anul acesta 150de mii de lei însãproiectul este multmai mare ºi avempromisiunea cã ºi înultimul trimestru dinacest an va mai veni oparte din finanþareaproiectului pentru cãnoi am depus unproiect ca sã ieºim cutotul din pãmînt ºiprin urmare Altaruleste finalizat pînã lacota de zero, iarrestul bisericii deja, naosul,pronaosul sînt la cota

zero urmînd ase turna placãºi sã punempiatrã detemelie undenãdãjduim noicã vor fi maimulþi ierarhidin SinodulBisericiiOrtodoxeRomane.Sprijin maiavem de laprimãriamunicipiuluiPetroºani prinaprobarea de cãtreconsiliul local al uneisume de trei miliardepe tot anul acesta,iar de la CJH 40 demii de lei. Restulîncercãm ºi noi de lacredincioºii noºtri, dela oameni caredoresc sã sprijine ºisã devinã ctitori aiacestei construcþiiîndrãzneþe dar defolos pentru credin-cioºii noºtri pentru cãam adus acum ºiRaclele SfîntuluiIerarh Nectarie ºi aufost cîteva mii decredincioºi ceea ceînseamnã cã oameniiîºi pun în continuarenãdejdea în

Dumnezeu mai alespe fondul acesta alincertitudini zilei demîine”, a mai spuspreotul. Lucrãrile auîncepul anul trecut,iar preoþii spun cã încel mult 10 ani con-strucþia va fi gata,însã acest lucrudepinde ºi de voia luiDumnezeu. Pânãcând lãcaºul de cultcare va purta hramulSfântului Ilie va fifinalizat, pe acelaºiamplasament s-aconstruit un paraclis,cu hramul „Aco-perãmântul MaiciiDomnului”, unde sevor oficia slujbele.

Bani europeni pentru cãtunele din Vale

U n proiect prin care edilii din localitãþile Vãii Jiuluisunt sprijiniþi sã-ºi declare cãtunele drept zone

periurbane ºi astfel sã poatã fi accesate fonduri europenepentru aceste comunitãþii încã stã uitat prin sertare.

Instituþiile, principalii donatori ai bisericilor

N u credincioºii, ci instituþiile publice sunt cei maimari donatori ai bisericilor. La Petroºani,

Catedrala Catedrala Sfântul Prooroc Ilie este construitãdin banii alocaþi de instituþiile publice. Donaþiile venitedin partea credincioºilor sunt nesemnificative având învedere costurile ridicate ale construcþiei bisericeºti.

Monika BACIUCarmen

COSMAN - PREDA

În timp ce DN66,pe Defileul Jiului, esteînchid de lucrãrile demodernizare, singuracale de acces spresudul þãrii, respectivDN7A, a fost rupt deape. Valea Jiului riscãsã rãmânã completizolatã, iar reprezen-tanþii DrumurilorNaþionale cautã soluþiirapide pentrurezolvarea situaþiei.

“Este o primã eval-uare a ceea ce s-aîntâmplat aici.Domnul directorNarcis Neaga a ordo-nat clar la faþa loculuideplasare ºi primelemãsuri sã se gãseascão soluþie sã se circule.Din pãcate în momen-tul de faþã greu estede crezut cã într-o zisau douã sã se poatãcircula pe aici, darîncercãm. Deja suntpregãtite ºi utilaje, amapelat ºi la sprijinulconstructorilor de peValea Jiului, pentrusituaþii de urgenþã suntbani, dar depinde ce eîn apã. Dacã nu scadenivelul apei e foartegreu sã intervenim ºidupã aceea depindede constructori ºi de

noi. Premierul a dis-pus mãsuri clare,ferme ºi din pãcate ºipe drumul regelui amavut probleme,apoape de intersecþiacu 7A unde a fugitdealulº ºi s-a rupt oporþiune din drum, darnu este atât de grav caaici”, a declarat IoanTudor, directorulDrumurilor NaþionaleGorj.

Tudor spune cãexistã fonduri pentruremedierea situaþiei,iar banii vor veni de labugetul de stat.Oficialul spune cã seîncearcã deblocareaVãii Jiului pe clearutierã „Vom solicitasã se lucreze douã –

trei zile sub trafic peDefileu sau sã lucrezedoar dimineaþa, 4 ore,cu defileul închis ºidupã.- amiaza sãs epoatã circula. Înmomentul de faþãanalizãm toate acesteposibilitãþi”, a declaratIon Tudor. PentruDN7A exista unproiect de modern-izare ºi reabilitare,însã ploile puternicede amrþi au schimbattoate datele proble-mei.

O comisieanalizeazã

pagubele

ªoferii, însã, nu aufost informaþi cã dru-

mul este închis ºi, înciuda pericolului imensla care s-au expus, iericontinua sã se circulefãrã opreliºti peaceastã porþiune, chiarîn timp ce ºeful SecþieiDrumurilor NaþionaleTârgu Jiu vorbadespre necesitateaînchiderii traficuluiauto. „Nu am fostinformaþi despre faptulcã drumul este închis,acum am aflat”,a pre-cizat un conducãtorauto care tranzitazona. ªi care, de alt-fel, nu avea alterna-tivã, þinând cont defaptul cã Defileul esteînchis din cauzalucrãrilor de modern-izare.

ReprezentanþiiDrumurilor Naþionale

afirmã cã sunt banipentru reparaþii, iaredilii de la Petrila cerreparaþiacarosabilului.

“Cine a spus cã nusunt bani. Acum suntla Bucureºti, la buget,dar nu putem sã plã-tim ceea ce nu este.Sunt fonduri. Se facstudii geo. Am venitaici sã facem treabã”,a declarat Ion Tudor.

În acelaºi timp,reprezentanþiiPrimãriei Petrla auconstituit o comisie deevluarea pagubelorproduse de inundaþii.„Sperãm în câeva zilesã finalizãm evaluareapagubelor ºi o sã solic-itãm la MinisterulTransporturilor, la fac-torii responsabili, la

SGA, sã se aloce banipentru regularizareaJieþului, pe porþiuneade la intersecþia dintreDN7A ºi drumuljudeþean, pânã înPetrila. De asemena,solicitãm MinisteruluiTransporturlor ºiDirecþiei Naþionale deDrumuri sã aloce banipentru reablitareaDN7A pânã la limitãcu judeþul Vâlcea.

Drumul este foareimportant pentru cãacum ese singura calede acces cãtre parteade sud a þãrii”, adeclarat viceprimaruloraºului Petrila,Vasilicã Jurca.

Dupã închidereadrumului naþional 7Aaccesul în Valea Jiuluise mai poate facedoar dinspre Simeria.

În aceste condiþii, ceide la drumuri iau încalcul schimbarea pro-gramului de lucru peDefileul Jiului.

“Domnul directorNeaga ne-a dat ordinsã evaluãm situaþia deaici ºi sã propunemmãsuri vizavi de ValeaJiului. Îl vom informaºi îi vom solicita sã selucreze 2-3 zile cutrafic pe Defileu sau

sã lucreze dimineaþa 4ore ºi dupã-amiaza sãse poatã circula. Înmomentul de faþãanalizãm”, a mai spusTudor.

Chiar dacã drumuleste închis pe aceaporþiune, conducãtoriiauto încã tranziteazãzona fãrã a conºtienti-za riscul la care seexpun.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014 Actualitate 5

Viitura a închis DN7A

Valea Jiului este aproape blocatã!

V alea Jiului, sub semnul izolãrii. Efectele inundaþi-ilor care au mãturat estul Vãii Jiului sunt dra-

matice. Drumul naþional 7A care face legãtura întreValea Jiului ºi judeþul Vâlcea va fi închis traficului ruti-er asta dupã ce o porþiune din carosabil s-a surpat.Reprezentanþii Drumurilor Naþionale Gorj au fost lafaþa locului, au evaluat pagubele, iar mãsura de aînchide drumul se impune cu prioritate.

C andidatul PSD

Premierul are deja spri-jinul oficial al PC ºi alUNPR, aºa cum a anunþat,iar marþi a avut loc, laCraiova, Consiliul Naþionalal PSD, eveniment în careVictor Ponta a cerut, for-mal, colegilor sãi sã-lsusþinã în demersul de aajunge preºedinte.

C andidatulDreptei unite

În ce priveºte candidatulcomun PDL-PNL, acestaurmeazã a fi ales dintrecele douã nume rãmase încursa pentru nominalizare,Cãtãlin Predoiu ºi KlausIohannis, primarul Sibiuluifiind votat de PNL în daunafostului lider liberal ºi can-didat la prezidenþiale CrinAntonescu.

Urmeazã cã, pînã înjurul datei de 5 august, sãfie anunþat candidatulAlianþei Creºtin Liberale,sub care va merge în cursapentru Cotroceni nomi-nalizarea Dreptei, pînãatunci urmînd sã fie organi-zate sondaje de opinie, atîtde PDL, cît ºi de PNL, iarcel mai tîrziu la data de 4august se va încheiamãsurãtoarea sociologicã.

C andidatul luiTraian Bãsescu

Un alt candidat de pepartea dreaptã a politiciiromâneºti este fostul con-silier prezidenþial CristianDiaconescu, din parteaPartidului MiºcareaPopularã, care este susþinutºi de cãtre preºedinteleTraian Bãsescu. Diaconescua fost desemnat candidat alPMP la începutul luniiiunie.

Preºedintele TraianBãsescu ºi-a exprimatdeschis sprijinul faþã de fos-tul sãu consilier, fost min-istru al Justiþiei ºi de

Externe, precum ºi fostsocial-democrat. Pe 10iulie, ºeful statului l-a nomi-nalizat pe CristianDiaconescu drept candidat-ul cu "CV-ul perfect pentrua fi preºedinte".

C andidatura luiTariceanu

Fostul premier ºipreºedinte al PNL CalinPopescu Tariceanu ºi-aanunþat ºi el candidatura laalegerile prezidenþiale, lasfîrºitul lunii iunie, urmînd areprezenta Partidul LiberalReformator.

Potrivit unui anunþ fãcutrecent, însã, se pare cãgrupul de liberali din jurulpreºedintelui Senatului vaprelua Partidul Naþional alMediului, cãruia îi va fischimbat numele în PartidulLiberal Reformator, laînceputul lunii august, astfelcã fostul premier va puteacandida la prezidenþiale.

C andidaþi inde-pendenþi

Alþi doi foºti membriPNL, Ioan Ghise ºi ViorelCataramã, ºi-au anunþatcandidaturile independentela alegerile prezidenþiale.Senatorul ºi-a anunþatdemisia din partid, pe 21iulie, iar ulterior a precizatcã, dacã va reuºi sã strîngãsuficiente semnãturi, vacandida la alegerile prezi-denþiale cã independent.

Totodatã, ºi deputatulRemus Cerneaa luat deciziade a candida cã independ-ent la alegerile prezi-denþiale, la jumãtatea luniiiunie. La alegerile din anul2009, Cernea a primit maimult de 60.000 de voturi.

V echi candidaþila Preºedinþia

României

Preºedintele UDMR,Kelemen Hunor, ºi-aanunþat candidatura la

alegerileprezidenþiale, pe 17 iulie.El a mai candidat ºi în anul2009, cînd în primul tur aobþinut sub 4 procente,fiind pe locul 5, dupãTraian Bãsescu, MirceaGeoana, Crin Antonescu ºiCorneliu Vãdim Tudor. Dealtfel, preºedintele PRMva candida din nou laPreºedinþie, pentru a cinceaoarã consecutiv, recordabsolut pentru þara noastrã.Ultima oarã, în 2009,Corneliu Vãdim Tudor aobþinut peste 5,5 la sutãdin voturile exprimate. Elºi-a anunþat candidatura laprezidenþialele din lunanoiembrie pe 9 iulie. Nu înultimul rînd, un politiciancare vorbeºte de mai mulþiani despre candidatura laprezidenþiale este fonda-torul PP-DD, DanDiaconescu, care se vedeîn turul doi cu VictorPonta. El nu a fãcut însã unanunþ oficial privind cursapentru Cotroceni.

C e spun sondajele

Sîmbãtã a fost datpublicitãþii un sondajde opinie BCS care îlprezintã pe KlausIohannis drept cîºtigãtor

al alegerilor prezidenþialedin aceastã toamnã, primulstudiu cu acest posibil rezul-tat, diferenþa faþã de VictorPonta fiind în marja deeroare, primarul Sibiuluiurmînd sã obþinã în turul aldoilea 50,4 la sutã dinvoturile exprimate.

De asemenea, într-uninterviu acordat la jumã-tatea lunii iulie Ziare.com,preºedintele BCS, socio-logul Bruno ªtefan, afirmacã cel mai mare pericolpentru Victor Ponta îlreprezintã preºedintelePNL.

Cel mai recent sondajefectuat de CSCI aratã însã

cãVictor

Ponta i-ar învinge pe ori-care dintre potenþialii sãicontracandidaþi lapreºedinþia României, inclu-siv pe Klaus Iohannis.Astfel, premierul ar obþine41 la sutã dintre voturi, iarprimarul Sibiului 28 la sutã.Dintre cei rãmaºi în cursã,le urmeazã Tariceanu - 10la sutã, Dan Diaconescu - 7la sutã ºi CristianDiaconescu ºi KelemenHunor - fiecare cîte 3 lasutã. În cele mai multe din-tre sondaje, Cãtãlin Predoiunu este luat în calcul dreptopþiunea Dreptei unite, ciKlaus Iohannis.

Ziare.com

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 20146 Politic

Cine sînt candidaþii anunþaþi pentru Palatul Cotroceni

P reºedintele PSD, Victor Ponta, aprimit marþi sprijinul PSD pentru can-

didatura la alegerile prezidenþiale. Cu douãluni înainte de începerea campaniei se con-tureazã lista candidaþilor pentru Cotroceni.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014 Actualitate 7

UPNR cereprefectului sãintervinã

Î ntrunirea CL Deva pentru a se lua act de

încetarea mandatului de consilier al lui Carol Panduruºi validarea urmãtorului alesde pe lista UNPR pare oîncercare extremã, în condiþiile în care noua alianþãdin legislativuldevean arputea fi „anihilatã”.

UNPR vreaînsã implicareaprefectului deHunedoara pen-tru a-ºi numi noulconsilier. „O sãintervenim ºi prinprefect, aºa cumprefectul a inter-venit la Petrila, osã intervertim ºi la

Deva ca sã-l dea afarã pe acestPanduru. Domnul prefect trebuiesã judece cu aceeaºi mãsurã ºi neaºteptãm ca zilele urmãtoare sãintervinã la Consiliul MunicipalDeva”, a declarat preºedinteleUNPR Hunedoara. Dupã exclu-derea din UNPR a consilieruluiCarol Panduru, aleºii locali ai for-maþiunii conduse de Gabriel Opreanu mai ies din linia trasatã de partid. Astfel, dacã PSD va iniþia unproiect prin care sã supunã la votschimbarea viceprimarului MariusSurgent de la PNL, cei patru con-silieri UNPR ar valida propunerea.

M. M. GÂNJUGÂNJU

“Mixul energeticeste ceea ce noi amîncercat sã convingemguvernanþii. Este oproblemã care þinestrict de GuvernulRomâniei ºi care nueste posibil sã fie apli-catã”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

În aceste condiþii,Nica spune cã suntpurtate discuþii cu ministrul EnergieiRãzvan Nicolescu care

printr-un ajutor guvernamental vasusþine ComplexulEnergetic Hunedoaracu un ajutor.

„Energia electricãprodusã de cãrbune

rãmâne în continuarestrategicã în piaþa deenergie mondialã, nunumai europeanã ºipentru cã asigurã orezervã de care arenevoie oricând sistemul energeticnaþional ºi o siguranþãîn acest sens. Eu spuncã în mod aproapesigur, în cel mai scurttimp, se va gãsi osoluþie prin careaceastã energie

electricã produsã pebazã de cãrbune sãbeneficieze de un sprijin financiar pentrucã asigurã atât serviciisociale prin agentultermic pe care îl dis-tribuie în zonele undefuncþioneazã termo-centrala respectivã, dar asigurã ºi siguranþasistemului energeticnaþional. Avem câtevadiscuþii demarate cudomnul ministru

Rãzvan Nicolescu ºi eusunt convins cã în celmai scurt timp se vagãsi o soluþie prin careveniturile ComplexuluiEnergetic Hunedoara,într-un cadru legal, vor

putea fi crescute dinaceste considerente”, amai spus sursa citatã.

Cererea de energieelectricã pe piaþa din

România este scãzutã,iar în zilele ploiaseCEH-ul este mai afectat.

Monika BACIU Monika BACIU

CEH ar putea primi ajutor guvernamentalC ãrbunele este resursa strategicã de siguranþã mondialã. Cel puþin asta declarã

liderii de sindicat din mineritul din Valea Jiului. Condiþiile meteorologice din ultimele zile nu au ajutat Complexul Energetic Hunedoara în ceea ce priveºtevânzarea energiei electrice. Favorizaþi din cauza ploilor, au fost producãtorii deenergie pe bazã de apã. Mixul energetic nu se doreºte a fi realizat pentru CEH.

ªi-au dat mânapentru un proiectpolitic ºi au uitat dis-putele pe care le-auavut când erau adver-sari politici, însã tre-cutul nu se uitã înîntregime. Astfel s-arputea traduce reacþiavicepreºedintelui PNLHunedoara CostelAvram la întrebareadacã ar accepta cafostul prefect Vladu

sã-i fie superior pelinie de partid.Fuziunea dintre PDLºi Forþa Civicã a creatîn noua structurãpoliticã încã douã noifuncþii de prim-vicepreºedinte. Între-bat, Costel Avramdacã s-ar aplicaacelaºi scenariu ºi lafuziunea dintre PNL ºiPDL ºi presupunândcã un post de prim-

vicepreºedinte ar fiocupat de CristianVladu, fostulvicepreºedinte al CJHunedoara spune cã„sub nici o formã” nuva fi subordonatul luiVladu. Scenariul areºanse mici sã devinãrealitate, însã surprizeau mai fost iar exem-plul este ºi cel în carecei doi foºti adversariau ajuns astãzi sã steala aceeaºi masã.Avram se bazeazãînsã pe faptul cã abiadin 2017 fuziuneadintre PNL ºi PDL vafi finalizatã înîntregime ºi abia atun-ci s-ar crea funcþii noiîn organizaþiajudeþeanã. „Efectiv,fuziunea în urmacãreia va rãmâne unsingur partid va avealoc pânã în 2017. Doiani este mult! Vreausã vã spun cã vinerieram împotriva PDLºi luni eram alãturi cuPDL, de aceea spuncã doi ani este foartemult ”, a mai spusvicepreºedintele PNLHunedoara.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Trecutul se iartãdar nu se uitãC hiar dacã a îngropat securea

rãzboiului cu fostul prefect deHunedoara, Cristian Vladu, iar astãzisunt colegi de alianþã, Costel Avram n-ar accepta sã fie subordonatul luiVladu pe linie de partid.

”Gura mã-tii, sã-þidea Ponta de mâncare!”era una dintre injuriileadresate soþiei în urmadisputelor politice deFlorin S., de pe stradaAviatorilor, dinPetroºani, ºi am ales sãredãm una dintre celedecente. ”ªi ce, þie îþidã Bãsescu de mân-care?” Scandalul dintresoþi a pornit de la ima-

ginile televizate culansarea, de la Craiova,în cursa pentrupreºedenþie, a pre-mierului Victor Ponta.Cei doi copii ai familieistãteau speriaþi pebanca din faþa blocului,de unde auzeau totscandalul prin geamullarg deschis al aparta-mentului de la etajul I.”Am fugit din casã, cãmereu se ceartã pentruPonta ºi Bãsescu. Tatao ºi bate pe mama cândse enerveazã rãu cã

mama nu tace…” – a spus, trist, Dani, de 11 ani.

Un tatã ºi un fiu dinPetrila nu-ºi vorbesc dedoi ani, deºi, între timp,unul dintre ei s-a îmbolnãvit grav. Tatãl l-a susþinut ºi îl susþinenecondiþionat pe actua-lul primar Ilie Pãducel,iar fiul nu-l

agreeazã considerându-lun oportunist careschimbã partidele precum ºosetele. S-auaruncat cuvinte grelepeste care nu pot trece,iar familia acestora esteprofund mâhnitã. ”Sã-iia dracu de politicieni cãne-au otrãvit ºi pe noi.Am bãiatul bolnav, aici,pe patul de spital, ºitatã-sãu nu vrea sã audãde el nici acum cã s-aucertat rãu. Bãiatul nu s-a lãsat ºi acum tatã-sãu nu poate sã-l ierte,cã i-a vorbit urât” – a

spus Maria Laura, aflatãpe holul secþieiChirurgie a Spitalului deUrgenþã Petroºani.

F rica de a maisocializa

În oraºele Vãii Jiuluigrupurile cu aceleaºiopinii politice sunt binecontu-

rate, iar socializarea cuceilalþi se face de com-plezenþã ºi chiar cufricã. Frica a venit din

problemele create înpartidul/organizaþia dincare fac parte unii saualþii. Au fost acuzaþi detrãdare doar pentru cãa bãut o cafea cu o persoanã din alt partid,sau, ºi mai grav, existãsituaþii când cei care ºi-au fãcut un obicei îna ajutora pe cei aflaþi îndificultate sã se teamãsã sprijine o persoanãde altã culoare politicã.”Nu ºtiu cum sã fac.Trebuie sã gãsesc osoluþie… Trebuie sã facneapãrat o chetã pentruo femeie care arenevoie de o protezã,dar sã nu se afle cã estedin partidul oponent.Dupã sancþiunile ºiavertizãrile date pânãacum colegilor, chiar nuvreau sã am problemeîn plus pentru cã amdestule, ca orice omsimplu” – a declaratmembrul unui partidpolitic dintr-un munici-piu al Vãii Jiului.

Am întâlnit, foartepuþine, grupuri de pri-eteni care îºi repectã

reciproc convigerilepolitice. În acestegrupuri politica estetabu care este spartdoar în situaþia în careunul dintre ei cere unsfat sau o pãrere atuncicând nu ºtie cum sãacþioneze într-o situaþieconcretã, localã.

”Aceste convingeri nu trebuie

rãcnite în piaþa publicã ºi nici impusealtora”

Care ar fi atitudineacorectã pentru a nuadânci ºi mai multaceastã rupturã a socie-tãþii, începând cu celulade bazã – familia?

Sintetizând dezbateripertinente, dar ºi pãrericare se rezumã la jigniriºi vorbe triviale, unavizat scrie desprecutume în societãþi occidentale, care þin debun simþ:

”Studiaþi unele“dialoguri” care sedesfaºoarã peFacebook: vedeþi de cediscuþiile între amicidespre religie, politicãsau bani sunt “tabu” însocietãþile occidentale?Asemenea subiecte nufac decât sã-i împartãpe oameni – deseoriartificial – în triburi,gãºti, grupuri, brãzdândsocietatea cu tranºeeleunor fronturi imaginare.Sigur, este bine sã aiconvingeri de naturãreligioasã, doctrinarãsau ideologicã, pentrucã ele te formeazã dinpunct de vedere etic ºimoral ºi, ca urmare, îþimodeleazã comporta-

mentul. Însã acesteconvingeri nu trebuienici rãcnite în piaþapublicã ºi nici impusealtora. Ele trebuie sãnascã, uneori, cel mult“polemici cordiale” ºidialog social onest,schimburi de idei ºi

argumente ºi niciodatadogme. Aºa cum ammai scris aici, hiperpolitizarea repre-zintã pentru societatearomâneascã un ade-

vãrat cancer care roadeharnic ceea ce a mairamas din vaga solidaritate naþionalã”.

”O mul nu mai este fiinþã

socialã, ci animalpolitic” ºi cine strigãmai tare, câºtigã

Violenþa din planulpolitic coborâtã pânã laceatãþean este explicatãde un sociolog, lector

univ. dr. ValentinFulger, dupã ce i-amrelatat câteva cazuridramatice din societateaVãii Jiului…

”Cu mai bine de2000 de ani în urmaAristotel a definit omuldrept o fiinþã socialã

(zoon politikon) cãreia îiface plãcere sã trãiascãîn grupuri, sã discute ºisã dispunã de diferiteforme de organizarecare conduc în cele din

urmã la creºterea coeziunii ºi forþei decare dispun.

Cu timpul, ºi mai ales în zilele noastre,expresia lui Aristotel s-avulgarizat, în sensul cã acãpãtat un alt înþeles:omul nu mai este ofiinþã socialã, omul esteun animal politic. Dinpãcate trebuie sã con-statãm cã aceastã vul-garizare a expresiei areputernice temeiuri în

realitatea în care trãim.Politica, în loc sã conducã la strângerearândurilor, la creºtereacoeziunii noastre a generat o divizare ºi ofragmentare uluitoareîncepând de la cele maimici comunitãþi ºi pânã

la nivel macro-social. Pretutindeni se

fac simþite fierberile nervoase generate deopiniile politice ale celorcu care intrãm în con-tact. Din pãcate pentrunoi politica româneascãnu este una care sãprovoace la ascuþirearaþiunii, la emiterea deidei productive, sãnã-toase, ci la ascuþireacelorlalte simþuri, dinpãcate animalice.

Cel mai elementarferment al politicii laromâni este ura.Presãratã zi de zi încasele noastre prinintermediul televiziunilormulþi dintre noi au ajunssã-ºi formeze „opiniipolitice” pro sau contraa ceva sau cuiva înfuncþie de timpul deexpunere la aparatelecare iradiazã ura. Ideile economice bine fundamentate ºiargumentate, discuþiiledespre modernizareaþãrii, despre dezvoltareainfrastructurii, aînvãþãmântului sau asãnãtãþii sunt sugrumateîn faºã de cei careînjurã mai tare ºi maimult: la televizor, laradio, în presa scrisã,pe internet.

Oamenii binepregãtiþi din punct de

vedere profesional,indiferent de domeniulîn care activeazã, auales sã fugã din caleaacestei viituri murdare,iar locul lor este ocupatde cãtre animalelepolitice. Cu miciexcepþii, spaþiul politicromânesc este unulpitecantropizat golit deidei raþionale. Singuraidee dominatã în politi-ca româneascã: loveºte-lpe celãlalt pânã picã ºipune-te în locul lui. Nuconteazã cã nu eºti mai

bun. Conteazã cã eºtiun animal politic, cã aistomacul tare. Acestmod de a face politicãîn România, bazat doarpe stomac tare (ºicapete goale) ne-a adus unde suntem” – a precizat lector univ.dr. Valentin Fulger, dincadrul departamentuluide ªtiinþe Socio-Umane, UniversitateaPetroºani.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

Politizarea distruge familii ºi împarte societatea în teatre de rãzboiA gresivitatea din politica învãþatã de latelevizor a fost transferatã chiar ºi în

patul conjugal, a rupt tatã de fiu ºi a exacerbatura. Aºa s-a ajuns ca societatea sã fie divizatãîntre ”pãduchii ieºiþi în frunte”, grupuri, gãºticu aceleaºi opinii, dar ºi cu oameni care se zbatca peºtele pe uscat cu frica între a face ºi a nurisca distrugerea carierei, la nivel local.

Soþul Florin S., Petroºani: ”Gura mã-tii, sã-þi dea Ponta de mâncare!” Soþia: ”ªi ce, þie îþidã Bãsescu de mâncare?!”

”Sã-i ia dracu de politicieni cã ne-au otrãvitºi pe noi. Am bãiatul bolnav, aici, pe patul despital, ºi tatã-sãu nu vrea sã audã de el niciacum…” – Maria Laura, 63 de ani, Petrila

”Gura mã-tii, sã-þidea Ponta de mâncare!”era una dintre injuriileadresate soþiei în urmadisputelor politice deFlorin S., de pe stradaAviatorilor, dinPetroºani, ºi am ales sãredãm una dintre celedecente. ”ªi ce, þie îþidã Bãsescu de mân-care?” Scandalul dintresoþi a pornit de la ima-

ginile televizate culansarea, de la Craiova,în cursa pentrupreºedenþie, a pre-mierului Victor Ponta.Cei doi copii ai familieistãteau speriaþi pebanca din faþa blocului,de unde auzeau totscandalul prin geamullarg deschis al aparta-mentului de la etajul I.”Am fugit din casã, cãmereu se ceartã pentruPonta ºi Bãsescu. Tatao ºi bate pe mama cândse enerveazã rãu cã

mama nu tace…” – a spus, trist, Dani, de 11 ani.

Un tatã ºi un fiu dinPetrila nu-ºi vorbesc dedoi ani, deºi, între timp,unul dintre ei s-a îmbolnãvit grav. Tatãl l-a susþinut ºi îl susþinenecondiþionat pe actua-lul primar Ilie Pãducel,iar fiul nu-l

agreeazã considerându-lun oportunist careschimbã partidele precum ºosetele. S-auaruncat cuvinte grelepeste care nu pot trece,iar familia acestora esteprofund mâhnitã. ”Sã-iia dracu de politicieni cãne-au otrãvit ºi pe noi.Am bãiatul bolnav, aici,pe patul de spital, ºitatã-sãu nu vrea sã audãde el nici acum cã s-aucertat rãu. Bãiatul nu s-a lãsat ºi acum tatã-sãu nu poate sã-l ierte,cã i-a vorbit urât” – a

spus Maria Laura, aflatãpe holul secþieiChirurgie a Spitalului deUrgenþã Petroºani.

F rica de a maisocializa

În oraºele Vãii Jiuluigrupurile cu aceleaºiopinii politice sunt binecontu-

rate, iar socializarea cuceilalþi se face de com-plezenþã ºi chiar cufricã. Frica a venit din

problemele create înpartidul/organizaþia dincare fac parte unii saualþii. Au fost acuzaþi detrãdare doar pentru cãa bãut o cafea cu o persoanã din alt partid,sau, ºi mai grav, existãsituaþii când cei care ºi-au fãcut un obicei îna ajutora pe cei aflaþi îndificultate sã se teamãsã sprijine o persoanãde altã culoare politicã.”Nu ºtiu cum sã fac.Trebuie sã gãsesc osoluþie… Trebuie sã facneapãrat o chetã pentruo femeie care arenevoie de o protezã,dar sã nu se afle cã estedin partidul oponent.Dupã sancþiunile ºiavertizãrile date pânãacum colegilor, chiar nuvreau sã am problemeîn plus pentru cã amdestule, ca orice omsimplu” – a declaratmembrul unui partidpolitic dintr-un munici-piu al Vãii Jiului.

Am întâlnit, foartepuþine, grupuri de pri-eteni care îºi repectã

reciproc convigerilepolitice. În acestegrupuri politica estetabu care este spartdoar în situaþia în careunul dintre ei cere unsfat sau o pãrere atuncicând nu ºtie cum sãacþioneze într-o situaþieconcretã, localã.

”Aceste convingeri nu trebuie

rãcnite în piaþa publicã ºi nici impusealtora”

Care ar fi atitudineacorectã pentru a nuadânci ºi mai multaceastã rupturã a socie-tãþii, începând cu celulade bazã – familia?

Sintetizând dezbateripertinente, dar ºi pãrericare se rezumã la jigniriºi vorbe triviale, unavizat scrie desprecutume în societãþi occidentale, care þin debun simþ:

”Studiaþi unele“dialoguri” care sedesfaºoarã peFacebook: vedeþi de cediscuþiile între amicidespre religie, politicãsau bani sunt “tabu” însocietãþile occidentale?Asemenea subiecte nufac decât sã-i împartãpe oameni – deseoriartificial – în triburi,gãºti, grupuri, brãzdândsocietatea cu tranºeeleunor fronturi imaginare.Sigur, este bine sã aiconvingeri de naturãreligioasã, doctrinarãsau ideologicã, pentrucã ele te formeazã dinpunct de vedere etic ºimoral ºi, ca urmare, îþimodeleazã comporta-

mentul. Însã acesteconvingeri nu trebuienici rãcnite în piaþapublicã ºi nici impusealtora. Ele trebuie sãnascã, uneori, cel mult“polemici cordiale” ºidialog social onest,schimburi de idei ºi

argumente ºi niciodatadogme. Aºa cum ammai scris aici, hiperpolitizarea repre-zintã pentru societatearomâneascã un ade-

vãrat cancer care roadeharnic ceea ce a mairamas din vaga solidaritate naþionalã”.

”O mul nu mai este fiinþã

socialã, ci animalpolitic” ºi cine strigãmai tare, câºtigã

Violenþa din planulpolitic coborâtã pânã laceatãþean este explicatãde un sociolog, lector

univ. dr. ValentinFulger, dupã ce i-amrelatat câteva cazuridramatice din societateaVãii Jiului…

”Cu mai bine de2000 de ani în urmaAristotel a definit omuldrept o fiinþã socialã

(zoon politikon) cãreia îiface plãcere sã trãiascãîn grupuri, sã discute ºisã dispunã de diferiteforme de organizarecare conduc în cele din

urmã la creºterea coeziunii ºi forþei decare dispun.

Cu timpul, ºi mai ales în zilele noastre,expresia lui Aristotel s-avulgarizat, în sensul cã acãpãtat un alt înþeles:omul nu mai este ofiinþã socialã, omul esteun animal politic. Dinpãcate trebuie sã con-statãm cã aceastã vul-garizare a expresiei areputernice temeiuri în

realitatea în care trãim.Politica, în loc sã conducã la strângerearândurilor, la creºtereacoeziunii noastre a generat o divizare ºi ofragmentare uluitoareîncepând de la cele maimici comunitãþi ºi pânã

la nivel macro-social. Pretutindeni se

fac simþite fierberile nervoase generate deopiniile politice ale celorcu care intrãm în con-tact. Din pãcate pentrunoi politica româneascãnu este una care sãprovoace la ascuþirearaþiunii, la emiterea deidei productive, sãnã-toase, ci la ascuþireacelorlalte simþuri, dinpãcate animalice.

Cel mai elementarferment al politicii laromâni este ura.Presãratã zi de zi încasele noastre prinintermediul televiziunilormulþi dintre noi au ajunssã-ºi formeze „opiniipolitice” pro sau contraa ceva sau cuiva înfuncþie de timpul deexpunere la aparatelecare iradiazã ura. Ideile economice bine fundamentate ºiargumentate, discuþiiledespre modernizareaþãrii, despre dezvoltareainfrastructurii, aînvãþãmântului sau asãnãtãþii sunt sugrumateîn faºã de cei careînjurã mai tare ºi maimult: la televizor, laradio, în presa scrisã,pe internet.

Oamenii binepregãtiþi din punct de

vedere profesional,indiferent de domeniulîn care activeazã, auales sã fugã din caleaacestei viituri murdare,iar locul lor este ocupatde cãtre animalelepolitice. Cu miciexcepþii, spaþiul politicromânesc este unulpitecantropizat golit deidei raþionale. Singuraidee dominatã în politi-ca româneascã: loveºte-lpe celãlalt pânã picã ºipune-te în locul lui. Nuconteazã cã nu eºti mai

bun. Conteazã cã eºtiun animal politic, cã aistomacul tare. Acestmod de a face politicãîn România, bazat doarpe stomac tare (ºicapete goale) ne-a adus unde suntem” – a precizat lector univ.dr. Valentin Fulger, dincadrul departamentuluide ªtiinþe Socio-Umane, UniversitateaPetroºani.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

Politizarea distruge familii ºi împarte societatea în teatre de rãzboiA gresivitatea din politica învãþatã de latelevizor a fost transferatã chiar ºi în

patul conjugal, a rupt tatã de fiu ºi a exacerbatura. Aºa s-a ajuns ca societatea sã fie divizatãîntre ”pãduchii ieºiþi în frunte”, grupuri, gãºticu aceleaºi opinii, dar ºi cu oameni care se zbatca peºtele pe uscat cu frica între a face ºi a nurisca distrugerea carierei, la nivel local.

Soþul Florin S., Petroºani: ”Gura mã-tii, sã-þi dea Ponta de mâncare!” Soþia: ”ªi ce, þie îþidã Bãsescu de mâncare?!”

”Sã-i ia dracu de politicieni cã ne-au otrãvitºi pe noi. Am bãiatul bolnav, aici, pe patul despital, ºi tatã-sãu nu vrea sã audã de el niciacum…” – Maria Laura, 63 de ani, Petrila

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Monika BACIU

Acestea au fostdevorate de urºi, iar înurma sesizãrilorPrefectura judeþuluiHunedoara a instituitmai multe mãsuri. Înperioada 12.07 -27.07.2014 lucrãtoridin cadrul PostuluiJandarmi Montan OPRîu de Mori ºi cei aiPostului JandarmiMontan OP Cîmpul luiNeag au constituit unnumãr de 34 echipemixte, formate dinjandarmi, reprezen-tanþi ai Ocolului silvicHaþeg ºi Lupeni,reprezentanþi APNR ºiSalvamont Hunedoaraîn zonele mai susmenþionate pentru

avertizarea turiºtilor ºia localnicilor cu privirela situþia creatã ºiriscurile afrente

“În aceastãperioadã au fost mon-tate panouri deatenþionare ºi au fostinformaþi un numãr deaproximativ 1.300turiºti, iniþial pentru aevita traseul PârâulPleºii - Vf. Pleºa - Vf.Piule - Cabana Buta,iar începând cu datade 13.07.2014 li s-apus în vedere faptul cãtraseul respectiv esteînchis circulaþiei, înbaza hotãrâriiComitetului Judeþeanpentru Situaþii deUrgenþã Hunedoara.Informarea turiºtilor seexecutã ºi cu ajutorul

afiºelor informativemontate de reprezen-tantii APNR montateîn locurile de pornireale traseelor turistice ºiîn locurile unde acestetrasee se inter-secteazã. În zilele de15-16.07.2014, jan-darmii din cadrul celordouã posturi montaneau asigurat însoþirea ºiprotecþia lucratorilorAPIA care audesfãºurat activitãþi încele douã zone pentruidentificarea propri-etarilor oilor dece-date”, se aratã într-uncomunicat alPrefecturii Hunedoara.

Î n stare de descom-

punere

În urma activitãþilordesfãºurate de lucrã-torii PostuluiJandarmi MontanOP Cîmpul lui Neag

în ultimele zile, s-aconstatat faptul cãgradul de descom-punere a celor 215cadavre de oi este deaproximativ 80%-85%, iarcadavrele sunt dis-persate pe osuprafaþã de 0,70hectare. În zonãau fost identificateurme de urs ºi aufost observatevulpi precum ºialte animale mici,dar nu au mai fostidentificate turmede oi sau urmeale acestora.

“În ceeea cepriveºte situaþiadin zona Drãgºanu înurma activitãþilordesfãºurate de lucrã-torii Postului JandarmiMontan OP Rîu deMori în ultimele zile,rezultã faptul cã înaceastã zonã încã maisunt observaþi unnumãr de ºapte-opt

urºi, care pe timpulnopþii au început sãatace oile ºi de la stînadin apropiere aflatã laaproximativ 300 metride râpa unde au murit

cele 400 de oi. Înmomentul de faþã,leºurile prezintã ungrad avansat dedescompunere þinândcont de faptul cã autrecut aproximativ 25-30 de zile de cândacestea sunt moarte.Leºurile nu se potobserva cu ochiul liberdin cauza jnepenilorfoarte înalþi, iar înrâpa respectivã acce-

sul echipelor mixteeste aproape imposi-bil, având în vedereterenul accidentat darºi posibilitateastaþionãrii în zonã aurºilor mascaþi dejneapãn, fapt ce poate

pune în pericol viaþamembrilor echipelormixte”, se mai aratãîn comunicat.

Activitãþiile depatrulare în echipemixte continuã pentruasigurarea mãsurilorde ordine publicã ºiinformarea turiºtilorde pe traseele adia-cente zonelor afectatepânã la eliminareariscurilor.

Monika BACIU

Circulaþia trenurilor a fosttemporar restricþionatã perelaþia Târgu Jiu – Petroºani,din cauza lipsei de tensiune înlinia de contact între staþiileValea Sadului - Livezeni,informeazã CompaniaNaþionalã de Cãi Ferate "CFR"SA.

Douã trenuri au stat înstaþia de la Strâmbuþa,Livezeni mai bine de 5 orepânã când linia de contact afost repusã sub tensiune.Dupã repunerea liniei înfuncþiune cele douã garnituricare trebuiau sã ajungã la

Craiova, respectiv Bucureºtiau fost remorcate cu o loco-motivã diesel.

Tot în cursul zilei de marþi,un tren care trebuia sã ajungãde la Craiova la Petroºani a

ajuns aici cu o întârziere demai bine de douã ore dincauza precipitaþiilor care aucuprins zona Olteniei. În cur-sul zilei de miercuri circulaþiatrenurilor a reintrat în normal.

Chiar ºi aºa, cãlãtorii sunsfãtuiþi sã se adreseze staþiilorCFR pentru a afla informaþiilegate de mersuri trenurilor.

Oile din Retezat, în stare avansatã de descompunere

T uriºtii, avertizaþi de prezenþaurºilor prin panouri. În urmã

cu câteva sãptãmâni în ParculNaþional Retezat au fost descoperite400 de oi moarte.

Întârzieri de sute de minute pe calea feratã

ª apte trenuri afectate de ploile torenþialedin ultimele zile. Precipitaþiile au afectat

ºi mersul trenurilor. Mai multe garnituri careau sosit sau au plecat din gara din Petroºani auînregistrat întârzieri de sute de minute.

“Cu siguranþãrespectãm toþi paºii planului deînchidere atât la Mina Petrila cât ºi lamina Paroºeni ºiUricani, suntem înprocedura de achiziþiea lucrãrilor de demolare ºi ecologizare pentrupartea de suprafaþã,unde avem câteva

clãdiri prinse ºi înacest an 2014.

Toate sucursalele au clãdiri care vor fidemolate, în primãfazã noi ne-am axat peclãdirile care nu suntde importanþã pentruconsiliile ºi primãriilelocale, anul acesta sãsperãm cã procedurade achiziþie nu va trecede finele anului ca sãdemarãm efectiv ºiclãdirile de suprafaþã”,a declarat AurelAnghel, directorul general al SNIMVJ.

Solicitãri demenþinere a unorclãdiri au existat dinpartea primãrieiPetrila, care încã nu aobþinut unda verde

pentru acest lucru. „Deocamdatã sun-

tem în demersuri, con-lucrãm cu primãria peaceastã temã, primãriaface demersurile nece-sare pentru a le preluacu titlu gratuit, laaceastã orã nu esteîncã clarificatã situaþiaacestor clãdiri”, a mai

spus sursa citatã. Pânã la finele anului

2018 pe locul celortrei unitãþi miniere cevor fi închise va trebuisã aparã panseluþe.Terenul trebuie ecologizat la standardeeuropene.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014 Minerit 11

S ituaþie extremde gravã la

Mina Lonea, undelipsa aprovizionãriipune în pericolviaþa minerilor.

Se lucreazã încondiþii extrem de per-iculoase ºi cuimporvizaþii. Minerii dela Lonea îºi riscã viaþa

în orice moment pen-tru a da producþia dehuilã programatã ºiasta pentru cã nu potsã respecte nicinormele minime desiguranþã. De vinã estelipsa aprovizionãriicu materii prime ºipateriale, recla-matã în repetaterânduri conduce-

rii CEH, dar care arãmas tot problematicãîn ciuda promisiunilor.„Minele noastre suntîntr-un pericol iminent.

Ieri, de exemplu, laMina Lonea minerii aulucra într-o stare depericol foarte mare.Nefiind plasã de sârmã(n.r. care susþine zonaexploatatã), frontul delucru era dezvelit.Exista riscul sã pice

frontul pe mineri.S-au fãcut tot felulde improvizaþii,aºa cum ºtie

minerul de mulþi anisã facã, pentru cã

altfel am fi murit demult”, a dezvãluit unuldintre liderii minerilorde al Lonea, VasilePãduraru. El spune cãaprovizionarea esteextrem de deficitarã,iar conducerea le oferãdoar promisiuni.„Conducerea ºtiedespre acest lucru. Ni

s-a rãspun cã se vaaduce, cã se încearcãsã se facã rost. Dar seºtie destul de clar cãnu sunt plãtiþi furnizorii ºi aceºtia ausistat contractele.Aprovizionarea estesub orice citicã.Lipsesc absolut toatematerialele posibile cucare putem lucra. Numai avem nimic. Totuleste la pãmânt”, maispune Pãduraru.

Minerii din ValeaJiului reclamã de ani

de zile lipsa materia-lelor necesare ºivechimea utilajelor cucare sunt nevoiþi sãlucreze. Banii pentruinvestiþii sunt tot maipuþini, proporþional cureducerea an de an abugetului de venituri ºicheltuieli, iar oameniispun cã nu se maipune preþ nici mãcarpe siguranþa din subteran de caredepind vieþile lro.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Panseluþe ºi gazon îînn llooccuull mmiinneelloorr

Pericol major la Mina Lonea

LLee ccaaddee ffrroonnttuull ddee lluuccrruu îînn ccaapp!!

Î nchiderea minelor necompetitive din Valea Jiului atragedupã sine ºi demolarea clãdirilor. Conducerea Societãþii

Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului are în plan pentruanul acesta demolarea unor clãdiri din incinta unitãþilorminiere. Este vorba în principal de clãdirile care nu sunt deimportanþã pentru unitãþile miniere ºi consiliile locale.

“Am avut inundaþiide mari proporþii înValea Jiului. Executãmniºte lucrãri de curãþirea albiei. Malurile undenu au fost protejate s-au erodat ºi atunciîncercãm sã îi dãmcursul firesc al apei,dar sunt problemedeosebite pentru cãapa e destul de mareºi nu putem sã intrãmcu utilajele sã exe-

cutãm lucrãri aºa cumar trebui, dar trebuiesã ne pregãtim pentrucã începând cu 31,orele 3 dimineaþa o sã avem un nou codgalben de precipitaþiiîntre 25-30, izolat 50de litri pe metru pãtrat

ºi cum ne-am obiºnuitºi zona noastrã estevizatã ºi trebuie sãexecutãm mici lucrãripânã la scãderea apeipânã începem sãlucrãm serios în albie”,a declarat SorinCorici, ºef SH ApeleRomâne Valea Jiului.

De o consolidare cala carte a malurilor nuse poate discuta dincauza fondurilor insufi-ciente ce au fost alo-

cate. “Anul acesta nu o

sã avem fonduri nece-sare pentru cã bugetuleste aºa cum este, darApele Române inter-vin cu trei utilaje demare capacitate ºiîncercãm sã corectãmaceste mici eroziuni ºitotodatã sã dãm cursulfirec al apei, dar într-un viitor sperãmca într-un programamplu de investiþii sãconsolidãm ºi restul demaluri care nu au fostprinse pânã acum”, amai spus sursa citatã.

Inundaþiile nu pot fiprevenite, cel puþinasta declarã respon-sabilii apelor române.

“Cu cât am facelucrãri sau am executadiguri, toate suntfãcute la o capacitatela un procent de

proiectare. La debitulcare a fost ieri, la 150de metri cubi pesecundã, din 70 nuam mai avut aseme-nea debite pe Jieþ nupoþi sã faci lucrãri dela un capãt la altul ºide mari dimensiuni.Nu a fost nicio casãinundatã, nu am avutnici terenuri, iar dru-murile acolo unde nu

au fost consolidate.Nu am avut podurirupte. Au fost inundaþii de mari proporþii, cu efectedestul de mici”, a maispus Corici.

Începând dinaceastã noapte, înValea Jiului suntaºteptate noi precipitaþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã

cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Furnizorul de apãdin Valea Jiului,ApaServ Valea JiuluiSA, a fost nevoit sãînchidã, marþi, staþiilede tratare a apei de laJieþ ºi Zãnoaga, dincauza turbiditãþii foarteridicate. Miercuri,staþia de al Jieþ era

încã opritã din cauzãcã apa venea ameste-catã cu nãmol, iarriscul de îmbolnãvireeste foarte mare. „Nuputem porni staþia Jieþ deocamdatã. Nu nepermit parametri de laapa brutã. Probabil înjurul orei 18.00 staþiava fi funcþionalã, înfuncþie de caracteristi-cile apei brute. Amavut turbiditãþi peste4.000, iar în momen-tul de faþã turbiditateaa scãzut între 400 ºi500, dar vine în valuri, nu este oscãdere constantã”, aexplicat miercuri dupã-amiazã Cristian Ionicã,ºef DepartamentProducþie.

Lipsa apei a afectatmii de consumatoricasnici din Centrul ºiNordul Petroºaniului.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Ploile au lãsat mii de oameni fãrã apã

P loile abundente de marþi, cândla Petrila s-au înregistrat 150

de litri/mp, au lãsat mii de oamenifãrã apã la robinete.

Dupã inundaþii, consolidãri de maluriN ici bine nu s-au oprit ploile cã

vor începe altele. Ploile au fãcutravagii, malurile au fost distruse, iarresponsabilii de la Apele Române auînceput deja sã lucreze la consolidareadigurilor. Îngrijorãtor este faptul cã de lanoapte ploile vor reveni în Valea Jiului.

F ãrã vaccin anti-hepatic. La nivelul

judeþului Hunedoara nua fost distribuit vaccinulîmpotriva hepatitei B,ser cu care ar trebui sãfie imunizaþi nou-nãs-cuþii. Pãrinþii sunt ceimai îngrijoraþi deaceastã problemã.

“Am nãscut în urmã cucâteva zile ºi bebeluºului nu

i s-a fãcut vaccinul pentruhepatitã. Mi s-a spus cã nueste. Eu ce fac în condiþiileastea pentru cã nici la farmacie nu este. Nu ºtiu în ce þarã trãim. Plãtimcontribuþii de sãnãtate ºi înspitale se cumpãrã medica-mentele, faºele, orice pentru cã nimic nu este”,spune o tânãrã mãmicã.

Problema a plecat de la

Ministerul Sãnãtãþii carenu a reuºit sã achiziþionezeîn timp util vaccinulîmpotriva hepatitei B. Abia la finele lunii iulie va fi achiziþionat acest serdestinat nou-nãscuþilor.

„Acum nu mai avemvaccin. iar MinisterulSãnãtãþii ne-a anunþat cã licitaþia pentru achiziþionarea urmãtoruluilot de vaccinuri se vadesfãºura la sfârºitul luniiiulie”, au declarat reprezen-tanþii DSP Hunedoara

Nu doare spitalele seconfruntã cu aceastã problemã ci ºi farmaciile.

“Nu avem vaccin anti-hepsatic”, a spus o farmacistã.

Vaccinarea anti-hepatitãB se efectueazã de regulãîn primele 24 de ore de lanaºtere. Acest vaccin faceparte din schema de vac-

cinare naþionalã pecare statul român o asigurã anual, gratuit, înmaternitãþi, în cadrulProgramului Naþional deImunizare. Potrivitmedicilor, riscul contactãriivirusului hepatic este minimîn cazul bebluºilor.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie2014 Actualitate 13

“Momentan sunt 38de beneficiari care auvîrste de peste 65 deani ºi cei care aunevoie doar de simplufapt sã vinã cineva sãvorbeascã cu ei. Suntfoarte multe persoanecare sunt dependente,imobilizate la pat sauîn propriul lor domici-liu pentru cã, chiardacã se ridicã din patnu pot ieºi pentru cã

ameþesc sau au proble-me cu vederea ºi dinaceastã cauzã nu iesdin domiciliu. Sunt ºirude dar sunt ºi per-soane cãrora le-audecedat rudele sau sîntoameni ai cãror nepoþisînt plecaþi din þara saulocuiec în alte oraºe.Ei fiind bãtrîni le placesã stea acasã în patullor, în domiciliul lor”,a declarat Emese

Denes, coordonatorcentru.

Munca este unatitanicã, iar problemelevârstnicilor sunt multe.Pentru a face faþãacestor situaþii, asistenþii centrului puntot sufletul.

“În primul rînd aceste servicii nu sepot face fãrã empatieºi fãrã devotament ºidragoste pentru ei. Le oferim sevicii de bazã, adicãcumpãrãturi,deplasarea la medic,scoaterea de reþete,ingrijri medicale dardoar la prescripþiamedicilor, injecþii,îngrijirea plãgilor, con-

siliere socialã, discuþiiindividuale cu aceºtibeneficiari, aplicareascutecelor. Sunt lucruricare fiecare nepot saufata le-ar face pentrubunicii sau pãrinþiilor”, a mai spus sursacitatã.

Oricine poate apelala serviciile celor de laCaritas. Contra uneicotizaþii modice,bãtrânii beneficiazã deasistenþã medicalã, dar ºi de consiliere psihologicã.

“Ne pot gãsi lasediu între orele 8-9sau între orele 15-16sau avem numere detelefon la care potsuna pînã la ora 16

oricînd. Se încheie un

contract de servicii îndouã exemplare dincare unul rãmîne labeneficiar iar unul lanoi, asta este atît pentru binele lor cît ºipentru al nostru pentrucã orice fel de serviciutrebuie justificat. Auniºte contribuþii foarteminuscule faþã de ceeace cer alte persoane,în funtie de venitul lor ºi problemele financiare pentru cã ºimedicamentele suntfoarte scumpe ºi deaceea luãm în considerare ºi aceste aspecte”, ne mai spune coordonatorulcentrului.

Situaþiile cu care seconfruntã asistenþiisunt diferite. Bãtrâniirãmaºi singuri ºi bol-navi au nevoie de cine-va care sã le spunã ovorbã bunã.

“Sunt multe darceea ce m-a marcatfoarte mult, avem obãtrînicã la care i-amurit singurã fatã, areprobleme cu vederea,are ºi cancer ºi estesingurã ºi eventual unvecin o mai ajuta darîn special noi oajutãm. Sunt ºi cazurifoarte sociale, înprimul rînd ne uitãm lacazurile sociale”, amai spus EmeseDenes.

În foarte multelocalitãþi însingurareavârstnicilor e o ade-vãratã problemã. Datfiind faptul cã foartemulþi tineri pleacã dinþarã, bãtrânii rãmânsinguri. VoluntariiCaritas încearcã sãaducã puþinã culoareîn viaþa acestor seniori.Prezenþa voluntarilor,ajutorul lor schimbãcumva rutina ºiobiºnuinþa zilnicã.

Monika BACIU Monika BACIU

Familia CaritasD oi asistenþi se ocupã de bãtrânii

rãmaºi singuri. La Centrul Caritasdin Petroºani funcþioneazã un centru deîngrijire la domiciliu a persoanelor vârst-nice. Aproape 40 de bunici sunt în grijacelor doi asistenþi de aici.

Bebeluºi nevaccinaþi din lipsã de ser

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Zi favorabilã studiului, cãlãtoriilorîn interes profesional ºi comu-nicãrii cu persoane importante.Starea de spirit este bunã ºi vãajutã sã depãºiþi cu uºurinþã odeziluzie sentimentalã.

Se pare cã aveþi îndoieli în priv-inþa unei afaceri. Intuiþia vã esteun aliat de nãdejde. Puteþiobþine o sumã importantã debani de la o rudã apropiatã. Nutrataþi cu superficialitate prob-lemele de la locul de muncã!Riscaþi sã întârziaþi cu o lucrare.

În prima parte a zilei, alergaþidupã documentele necesare pen-tru o tranzacþie imobiliarã.Întâmpinaþi mici obstacole, darreuºiþi sã vã descurcaþi. Se parecã sunteþi nevoit sã faceþi cheltu-ieli mari, care vã cam afecteazabugetul.

Dacã aveþi de susþinut un exam-en, nu vã faceþi griji! ªansa estede partea dumneavoastrã.Dupã-amiazã, în urma unei dis-cuþii cu partenerul de afaceri,hotãrâþi sã plecaþi într-o cãlãto-rie. Se întrevãd schimbãri favora-bile pe plan financiar.

Reuºiþi sã vã redresaþi bugetul cuajutorul unei sume considerabile,pe care o primiþi la serviciu.Puteþi sã vã faceþi planuri pentruo cãlãtorie în interes propriu ºiplanuri de investiþii pe termenlung. Dupã-amiazã este posibilsã fiþi invitat la prieteni.

Vã cumpãraþi un obiect de val-oare, cu ajutorul unei rudeapropiate. La serviciu, ºefii vãapreciazã rezultatele, mai alesdupã ce reuºiþi sã rezolvaþi oproblemã delicatã.

Sunteþi foarte hotãrât ºi reuºiþi sãterminaþi cu bine o activitateimportantã, începutã zilele tre-cute. Este momentul sã culegeþiroadele muncii depuse în ultimavreme. Nu este exclus sã obþineþiavantaje materiale.

Sunteþi ambiþios, iar asta sesimte atât în activitatea profe-sionalã, cât ºi în relaþiile partene-riale. Aveþi posibilitatea sãrezolvaþi uºor problemele de ser-viciu ºi de acasã. Daþi dovadãde mult tact ºi aveþi rãbdare.

Aveþi succes în afaceri ºi puteþi sãfinalizaþi lucrãri începute cu maimult timp în urmã. Intuiþia vãajutã sã rezolvaþi o problemãfinanciarã. Este, totodatã, o zifavorabilã comunicãrii.

Optimismul cu care începeþi ziuavã ajutã sã suportaþi mai uºorgrijile cotidiene, mai ales celelegate de lipsa banilor. În parteaa doua a zilei, vã pregãtiþi pentruo cãlãtorie lungã.

Sunt favorizate relaþiile cupartenerii de afaceri. Activitãþileîncepute astãzi au mari ºanse dereuºitã. Este o perioadã favora-bilã afacerilor ºi investiþiilor. Aveþiposibilitatea sã rezolvaþi prob-leme financiare dificile.

Sunteþi nevoit sã vã schimbaþiprogramul, dar nu este cazul sãvã îngrijoraþi, pentru cã schim-bãrile vã avantajeazã. Faceþicunoºtinþã cu o persoanã impor-tantã, care vã va ajuta sã începeþio activitate extraprofesionalã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Pe scurt despre orice11:00 Teleshopping 11:30 Exclusiv în România 12:20 Oameni care auschimbat Lumea12:30 Lumea ºi noi 13:00 De joi pânã joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Lozul cel mare 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit 10:45 Capcana mercenarilor13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Clubul nevestelorpãrãsite17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Operaþiunea “Broken

10:00 Teleshopping 10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 În lipsa mea17:00 Walker, poliþist texan18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort20:30 S.O.S., sãnãtatea mea! 21:30 Ajutor! Vreau sãslãbesc! 22:30 Trãsniþii

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Copii contra pãrinþi 16:15 Prin flori ºi sabie17:30 Dragoste dulce-amarã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Suflete pereche

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la primavedere22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Butonul de panicã

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Digi Sport Special11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Digi Sport Special12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Generaþia Digi Sport12:45 Arena Digi Sport13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Arena Digi Sport14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Aktobe -Steaua15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal: Aktobe

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Burlãciþa 23:00 Un show pãcãtos

Monika BACIU

Efectivele de jandar-mi montani au avut deparcurs douã tipuri deprobe, una de ori-entare turisticã ºi unade trecere a pistei cuobstacole.

Proba de orientareturisticã a constat îndeplasarea în terenvariat (un drum traver-sat cursul unui râu demunte - deplasareaprintr-uncâmp –deplasareprin pãdure–deplasarepe lângãcursul râului– coborâreape stâncilede pe mar-ginea râului- traver-sarea unorpoduri din lemn pesteapã – urcarea pe oscarã din lemn cãtre ointrare într-o stâncã –pantã prin pãdure –deplasarea pe undrum forestier –

deplasarea prinpãdure ºi coborâreapânã la finish) pe untraseu marcat. Petraseu au fost 3puncte de control, cuarbitri.La aceastãprobã jandarmii mon-tani au constituitechipe de câte doi.Distanþa parcursã defiecare echipã a fostde 3 km.

Trecerea pistei cuobstacole a fost oprobã individualã ce aconstat într-un traseude îndemânare ºiechilibru format dinmai multe elemente(punþi oscilante dediferite mãrimi ºiforme), situate la oînãlþime de aproxima-tiv 10 m de sol, carese finalizeazã cu ocoborâre pe tirolianãpe deasupra celorlalte

elemente, la oînãlþime de aproxima-tiv 15 m de sol (cir-cuitul este amplasatdeasupra cursului unuirâu de munte).Parcurgerea circuitului

de cãtre fiecare con-curent, s-a efetuat încondiþii de sigruranþã.

“Scopul acstivitãþii afost aceea pentruîmbogãþirea ºi evalu-area nivelului decunoºtinþe teoretice ºia deprinderilor prac-tice necesareîndeplinirii misiunilorspecifice în zona mon-tanã, a solidaritãþii

echipei de lucru,schimbul de expe-rienþã între structurilecu atribuþii în acestdomeniu, precum ºidezvoltarea rezistenþei

fizice ºi psihice a per-sonalului în condiþii deefort prelungit,creºterea capacitãþii derezistenþã psihicã laefort prelungit, dez-voltarea calitãþilormoral – volitive, evalu-area deprinderilorpractice necesareîndeplinirii misiunilorspecifice, precum ºiconsolidarea ºi dez-voltarea rezistenþei fiz-

ice ºi psihice a per-sonalului în condiþii deefort prelungit ºi pre-siune externã, datoritãînãlþimii ºi angrenareaunui numãr sporit dejandarmi la practi-carea sistematicã aexerciþiilor fizice ºisportului, ca mijloc debazã, pentrumenþinerea ºi întãrireasãnãtãþii, pentrucreºterea rezistenþeigenerale la efort ºiîndemânarea cu carese abordeazã fiecareobstacol întâlnit”, searatã în comunicatulIJJ Hunedoara.

Postul de jan-darmi montan dela Câmpul luiNeag s-a clasatpe prima poziþiea podiumului,acesta fiindurmat de postulde JandarmiMontan Parâng.Pe ultimul loc s-au clasat jan-darmii montanide la Vaþa de

Jos. În ceea cepriveºte probaindividualã, prim-ii clasaþi au fostPlt. maj.DobârceanuMarius dincadrul Postuluide JandarmiMontanCâmpu luiNeag; Plt.Mãgduþ Pauldin cadrulPostului deJandarmiMontan Rîu deMori; ºi Plt.maj. MocanuAlin din cadruldin cadrulPostului deJandarmiMontanCâmpu luiNeag.

La final aavut loc festivi-tatea de pre-miere, premiileoferite constândîn diplome, tri-couriinscripþionate,rucsacuri ce potfi utilizate peperioadadesfãºurãrii mis-iunilor ºi activ-itãþilor specificeîn cadrul pos-turilor.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014 Actualitate 15

S.C. Apa Serv Valea Jiului S.APetroºani anunþã restricþii în furnizareaapei potabile pentru: Joi 31.07.2014 în oraºul:

- Petrila - între orele 08:00 -14:00. Zona afectatã: Cartier 22Decembrie. Motivul restricþiei:Remediere pierdere la bl. 57, Str. Republicii.

Mulþumim pentru înþelegere,

Birou Presã S.C Apa Serv Valea Jiului S.A

Petroºani.

Restricþii la apã

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

Jandarmii montani, în competiþie

J andarmii din Valea Jiului, ceimai buni. Inspectoratul de

Jandarmi al Judeþului Hunedoara aorganizat un concurs cu specificmontan. Concursul s-a desfãºurat petraseele din zona Pensiunii Retezatdin localitatea Câmpu lui Neag.

Monika BACIU

Evenimentul vaavea loc în perioada28 iulie – 3 august, laNucºoara, la poaleleParcului NaþionalRetezat.

Evenimentul estededicat tuturor celorcare iubesc natura ºi oprotejeazã.

Ziua internaþionalãa Rangerilor va fi sãr-bãtoritã joi, 31 iulie,începând cu ora 10, la

Centrul de vizitareNucºoara, ParculNaþional Retezat. Cu

aceastã ocazie ceiprezenþi la evenimentîi vor putea cunoaºte

atât pe rangeriiseniori, cât ºi pe tiner-ii lor colegi care auîmbrãþiºat aceastãmeserie. Mai mult,organizatorii promit cãvor prezenta virtualprimul ranger dinlume, dar ºi cea dintâipersoanã care a avutastfel de atribuþii, înPNR. În plus, pentruca activitãþile sã fie câtmai interactive va fiprezentatã o expoziþiecu obiecte decorativeºi de podoabã, iar ceicare au înclinaþii artis-tice, vor avea ocaziasã îºi creeze dindiferite materiale, pro-priile accesorii.

Meseria de rangervine din istorie, dinperioada regilorAngliei, când rangeriierau paznicii par-

curilor de vânãtoarepentru cã nici atuncinu se vâna haotic.Acum un ranger tre-buie sã ºtie sãfoloseascã GPS-ul, sãfacã fotografii,masurãtori, sãcunoascã psihologia

omului, cum sã sepoarte cu “infractorii”,cum sa previnã ºi apoisã sancþioneze, pentrucã unii furã lemnepentru cã sunt sãraciºi aºa au vãzut demici, alþii culeg fructede pãdure sau ciuper-ci cum au facut strã-moºii lor dintotdeaunaspune FlorinHãlãºtãuan, unul dinprimii rangeri dinRomânia.

În aria lor de com-petenþã, rangerii oferãturiºtilor informaþii ºighidaj pe trasee,educã ºi îndrumã pub-licul, ajutã la refacereasemnelor indicatoare,a marcajelor, refugiilorºi a altor dotãri turis-tice, monitorizeazãpopulaþiile de animalesãlbatice. E o muncã

foarte complexã,fãcutã cu multe sacri-ficii ºi privaþiuni.

În multe þãrirangerii sunt per-cepuþi, în mod sim-plist, doar ca organede coerciþie, ca un felde poliþie a naturii.

Rangerul nu doreºtesã fie pus în posturade a da amenzi, darnu se fereºte sã o facãdacã întâlneºte cazuride încãlcare flagrantãa legilor ºi regulilor.

Mihai Gligan,preºedinteleAsociaþiei Rangerilordin România pre-cizeazã cã "rangeriisunt persoane nomi-nalizate în stadiulactual ca: ranger,agent de teren, gar-dian ecologic, cus-tode, inspectorecolog, agent ecologsau persoane fizicecare îndeplinesc ser-vicii asociate cumunca de ranger,conform statutuluiFederaþieiInternaþionale aRangerilor".

16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 31 Iulie 2014

Monika BACIU

Astfel cercetaºiivor avea parte de unprogram foarte diver-sificat iar activitãþilese vor împãrþi înpatru categorii. Înprima categoriesînt incluse activ-itãþile de aven-turã, vatarare ºirapel pe pereþiiCioclovinei, par-curgerea ºi car-tografiereapeºteriiCioclovina cu

Apa, fotografie sub-teranã.

A doua categorieeste pentru pasionaþiide istorie ºi conþineexplorarea ºi punereaîn valoare a ZiduluiDacic de la

Cioclovina ºi aDrumului Roman,

drumeþie la cetãþiledacice Piatra Roºie,Blidaru ºi Costeºti.

Nici cei care suntinteresaþi de naturanu au fost uitaþi, ast-

fel aceºtiase vor bucu-ra decunoaºtereaºi pro-movareaflorei,faunei ºiatracþiilornaturale dinParculNatural

Grãdiºtea Muncelului– Cioclovina, punereaîn valoare a galerieiantropice din peºteraCioclovina Uscatã ºide construirea unuiaparat de viziunepanoramicã pe vîrfulTifla.

Cercetaºii care aualte pasiuni pot alege

apicultura, dansurileºi obiceiurile populareºi pot degusta ali-mente produse dinfructe, plante ºi ciu-peri.

Fiecare cercetaº vaavea ocazia sãexploreze cîte douãactivitãþi din fiecarecategorie pentru cîteo jumãtate de zi,cuexcepþia drumeþiilorla cetãþile dacice,care dureazã douãzile, dupã care îºi vaalege una dintreactivitãþi, aceastafiind una dintre celecare sunt cele maiatractive pentru ei ºipe care vor aveaocazia o aprofundezepe durata unei zile.

Tabãrã plinã de aventura la Cioclovina

C ioclovina va deveni un furnicar pentru cercetaºi.Organizaþia Naþionalã a Cercetaºilor din România

organizeazã la Cioclovina în perioada 3-20 august 2014,un cîmp cercetãºesc. Tabãra “Castra Exploratorum” seva desfãºura în douã serii consecutive de cîte nouã zileºi se adreseazã, în principal, cercetaºilor cu posibilitãþireduse, cu vîrste între 14 ºi 18 ani, care pot beneficia deun eveniment naþional în mod gratuit.

Rangerii se întâlnesc la Nucºoara

R angerii sãrbãtoresc ziua lor în naturã. LaNucºoara, la poalele Parcului Naþional Retezat

are loc în aceastã perioadã Ziua Internaþionalã aRangerilor. Asociaþia Rangerilor din România înparteneriat cu Administraþia Parcului Naþional Retezatºi cu sprijinul Fondului ONG în România ºi aFederaþiei Internaþionale a Rangerilor organizeazãmanifestãri dedicate Zilei Internaþionale a Rangerilor.