16
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul III Nr. 671 Vineri, 8 August 2014 Metodã nouã de înºelãciune, escroci proºti >>> PAGINA A 3-A Grãdinile de pe acoperiº, lux în zonele civilizate, indolenþã la noi >>> PAGINA A 4-A 28 august, primul termen dintre CEH ºi SNÎMVJ >>> PAGINA A 5-A T abãrã pentru copiii supraponderali, în Straja Prin joacã vor scãpa de kilogramele în plus >>> PAGINA A 16-A La facultate, fãrã bacalaureat >>> PAGINA A 6-A Viaþa ei depinde de o protezã specialã de reconstrucþie! >>> PAGINA A 12-A Cântãreþii bisericeºti, repuºi pe ºtatele de platã ale consiliilor judeþene >>> PAGINA A 13-A Aventurã în apele Jiului >>> PAGINA A 16-A Abatajul deschis se poate reaprinde oricând >>> PAGINA A 10-A Contestaþie. DIICOT îl vrea pe Alin Simota dupã gratii >>> PAGINA A 7-A M inerii din minele din Valea Jiului lucreazã într-un butoi cu pulbere. Achiziþiile de echipamente, atunci când se fac, se realizeazã fãrã a þine seama de mediul din subteran. Au fost achiziþionate aparate neconforme, ca ºi cum ar fi fost cumpãrate de la tarabele din piaþã, iar apoi, fãrã probleme, au fost introduse în subteran acolo, unde oricând s-ar putea produce un dezastru. >>> >>> PAGINA AGINA A 11-A 1-A Minerii lucreazã pe dinamitã Achiziþiile fãrã cap, dinamiteazã subteranele minelor Foto: Facebook

CVJ Nr 671, vineri, 8 august

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ Nr 671, vineri, 8 august

Citation preview

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 671

Vineri, 8 August 2014

Metodã nouã de înºelãciune,escroci proºti

>>> PAGINAA3-A

Grãdinile de pe acoperiº, lux înzonele civilizate,indolenþã la noi

>>> PAGINAA4-A

28 august, primultermen dintre

CEH ºi SNÎMVJ>>> PAGINAA5-A

Tabãrã pentru copiiisupraponderali, în Straja

Prin joacã vorscãpa de

kilogramele în plus>>> PAGINAA16-A

La facultate, fãrã bacalaureat

>>> PAGINAA6-A

Viaþa ei depinde deo protezã specialã de reconstrucþie!

>>> PAGINAA12-A

Cântãreþiibisericeºti, repuºi peºtatele de platã aleconsiliilor judeþene

>>> PAGINAA13-A

Aventurã în apele Jiului

>>> PAGINAA16-A

Abatajul deschisse poate reaprinde

oricând>>> PAGINAA10-A

Contestaþie. DIICOTîl vrea pe Alin

Simota dupã gratii>>> PAGINAA7-A

M inerii din minele din Valea Jiului lucreazã într-un butoi cu pulbere. Achiziþiilede echipamente, atunci când se fac, se realizeazã fãrã a þine seama de mediul

din subteran. Au fost achiziþionate aparate neconforme, ca ºi cum ar fi fost cumpãratede la tarabele din piaþã, iar apoi, fãrã probleme, au fost introduse în subteran acolo,unde oricând s-ar putea produce un dezastru. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 111-A1-A

Minerii lucreazã pe dinamitã

Achiziþiile fãrã cap,dinamiteazã

subteranele minelor

Foto: Facebook

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014 Actualitate 3

Mai multe familii dinmunicipiul Vulcan-ValeaJiului au mers la sediulsocietãþii de apã ºicanal pentru a reclamacã la locuinþele lor s-auprezentat indivizi caresusþineau cã sunt angajaþi ai SC Apa ServValea Jiului ºi trebuie sãle inspecteze instalaþiilesanitare din locuinþe cu„apã ºi sãpun”. Tocmaiacest motiv aberant le-aatras oamenilor atenþia,pentru cã ar fi fost mainimerit dacã li sespunea cã sunt verifi-cate instalaþiile de gaze.„Din fericire nu au fostpersoane care sã cadãîn capcanã. La uºa lors-au prezentat indivizicare le-au spus cã vinsã verifice instalaþiile

sanitare cu apã ºi sãpunºi cã sunt de la derati-zare de la Apa Serv.Noi nu avem asemeneaserviciu ºi oamenii suntdestul de inteligenþi ºiºi-au dat seama de posi-bila înºelãciune. Li s-acerut 150 de lei, însãau mers la SecþiaVulcan a SC Apa ServValea Jiului pentru a

afla despre ce estevorba. De acolo, imediat au fostdirecþionaþi cãtre PoliþiaVulcan, sã depunã plângere, dat fiind fap-

tul cã nu erau angajaþiinoºtri”, a declaratDaniel Preda, purtãtorulde cuvânt al SC ApaServ Valea Jiului. Nudoar în Valea Jiului semerge pe acest tip deînºelãciune ci ºi în altezone din þarã au primitinformaþii reprezentanþiisocietãþii de apã ºicanal dupã ce au discu-tat cu regiile similare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Rãtãcitã înParâng

O femeie care a plecatdupã afine în Masivul

Parâng s-a rãtãcit ºi încãutarea ei au plecat echipemixte formate din jandarmimontani ºi salvamontiºti.

Soþul femeii este cel care a datalarma ºi le-a povestit salvatorilormontani cã femeia a plecat miercuride acasã dupã afine în MasivulParâng, în zona muntelui Slãvei. La un moment dat aceasta s-adespãrþit de grupulcu care era ºi nu amai ajuns acasã.Echipe mixte, formate din efectiveale Postului deJandarmi Montane„Parâng”, împreunãcu efective aleServiciului PublicJudeþean SalvamontHunedoara, ajutaþiºi de voluntari, aupornit imediat încãutarea femeii, dar

în jurul orei 23.30 cãutãrile au fostîntrerupte din cauza întunericului ºi a condiþiilor meteo nefavorabile.Joi dimineaþa, echipele de salvareformate din 10 jandarmi ºi 5 salva-montiºti au pleca din nou în munteºi au periat versanþii, ajutaþi ºi de un câine special antrenat pentrumisiuni de salvare. Femeia, învârstã de 46 ani, domiciliatã înlocalitatea Petrila a fost gãsitã injurul orei 10.00 de cãtre echipelede o echipa de cãutare-salvare, înapropierea cabanei Mija din MasivulParâng ºi le-a povestitsalvatorilor cãînnoptat peste noapte în pãdure. Înzonã a ajuns ºi un echipaj SMURDîn vederea acordãrii de îngrijirimedicale.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

ªi-a bãgatamicul în spitalU n tânãr de 36 de ani

din municipiul Lupenicare s-a urcat bãut pe unATV împreunã cu un altamic, este cercetat penal pen-tru vãtãmare din culpã dupãce s-a rãsturnat ºi ºi-a bãgatprietenul în spital.

Accidentul a avut loc pe DN 67D care leagã Tg. Jiu de BãileHerculane, iar poliþiºtii au stabilit,în urma cercetãrilor, cã tânãrulcare conducea ATV-ul era ºi bãut.”Poliþia oraºului Baia de Aramã afost sesizatã prin Serviciul Unic deUrgenþã 112, de cãtre P.A., de 36ani, din municipiul Lupeni, judeþulHunedoara, despre faptul cã înapropierea pensiunii Dumbrava,pe DN 67 D, s-a produs un accident rutier soldat cu victimeomeneºti. Echipa operativã consti-tuitã la nivelul Poliþiei oraºului Baiade Aramã s-a deplasat la faþa locu-lui, a efectuat cercetarea stabilind

cã P.A. în timp ce conducea unATV, a acroºat cu roata dreaptaspate parapetul metalic de pe marginea drumului rãsturnându-sepe partea carosabilã. În urma accidentului a rezultat rãnireagravã a lui B.N., de 37 ani, dinoraºul Uricani, judeþul Hunedoara,pasager pe ATV”, aratã ancheta-torii. Tânãrul din Lupeni a fost testat cu aparatul etilotest care a arãtat o concentraþie de 0,51mg/l alcool pur în aerul expirat.Poliþiºtii i-au fãcut dosar penal ºi-lcerceteazã atât pentru de vãtãmare corporalã din culpã câtºi conducerea unui autovehicul subinfluenþa bãuturilor alcoolice. În funcþie de evoluþia stãrii desãnãtate a amicului sãu, anchetatorii ar putea schimbaîncadrarea juridicã a faptei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Metodã nouã de înºelãciune, escroci proºtiM etodele ”angajatul de la gaze” ori

”electricianul” prin care multefamilii au fost înºelate sunt perimate.Aºa cã hoþii încearcã sã intre înlocuinþele oamenilor ºi sã le ia baniidându-se angajaþi de la apã. Numai cãau uitat sã schimbe placa ºi prostia lorle-a atras atenþia oamenilor.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 20144 Actualitate

ªi nu oriunde, cichiar pe acoperiºurileblocurilor de locuinþe,pe sediile firmelor saupeste tot la înãlþime.Nu a fost nevoie decâtde o sãmânþã purtatãde vânt ºi totul s-atransformat în copaci.Unii mai mari, alþii maimici, dar toþi laînãlþime. Aproape pefiecare acoperiº debloc turn a crescut unastfel de pomiºor, care în timp a devenitditamai copacul, iarnici un locatar nu s-asinchisit sã-i scoatã,chiar dacã rãdãcinileadânc înfipte în terasament distrug tencuiala ºi chiarstructura de rezistenþãa acoperiºului, creândinfiltraþii la ultimul etaj.

“Ni se mai aduce lacunoºtinþã faptul cã pe

acoperiºul anumitorconstrucþii sau imobilecreºte vegetaþie, înspecial copãcei ºi careafecteazã princreºterea lor acoperiºul

astfel cã producpagube celor care staula etajele superioare.În urma unor astfel desesizãri, cei de laServiciul de Asociaþieide Proprietari din

cadrul PrimãrieiPetroºani au emis noti-ficãri cãtre asociaþiilede proprietari în ideeaca acestea sã verificedacã existã astfel de

situaþii ºi sã ia toatemãsurile de înlãturarea vegetaþiei crescutepe acoperiº”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimaurl munici-piului Petroºani.

L ux la unii,indolenþã la noi

În timp ce la noi,vegetaþia de pe clãdiricreºte haotic, la zoneledezvoltate grãdinile de

pe acoperiº sunt unnou trend. Grãdinilesituate în clãdiri, cumar biosere moderne ºisere clasice, pot facedin plimbãri prin locuripitoreºti o ocupaþie petot parcursul anului.Astfel de parcuri subacoperiº pot nu numaivindeca excelent ipo-hondria de iarnã, însãclima controlatã per-mite a cultiva unelespecii non-native deplante. Selectaþi o serãcu o listã extinsã deecosisteme ºi veþiputea face o plimbareprin atracþiile naturaleunice ale lumii, chiar ºifãrã a pãrãsi clãdirea.

Royal BotanicGardens Kew, probabil, sunt cele maicunoscute sere dinlume, ele pot oferi vizitatorilor o varietateuimitoare de specii deplante. Punctul culmi-

nant atractiv este con-sideratã sera PrinþeseiWales, care reprezintã10 zone climatice dela pãduri tropicaleumede pânã la savanaaridã. Expoziþia includeorhidee si plante carnivore.

La Kew existã alteºapte grãdini subacoperiº (care suntînchise periodic pentrurenovare). BonsaiHouse, Palm House,Waterlily House suntexemple de locuri încare puteþi petrece o zi(sau chiar mai mult),bucurându-vã pe deplinde natura unicã. Maimult decât atât, datoritãvalorii istorice mare,grãdinile botanice Kewsunt incluse în ListaPatrimoniului MondialUNESCO.

Monika BACIUMonika BACIU

Cîºtigã bani ºi sedistreazãA i carte, ai parte.

Acesta este unproverb care este foarteadevãrat dar care nu seaplicã în toate domenile depe piaþa munci. Sunt foartemulþi absolvenþi de univer-sitãþi care deºi au învãþat obunã parte din viaþã, nu sepot bucura de munca lordin cauza locurilor demuncã pe anumite speciali-zãri, iar dacã acestea totuºiexista sunt foarte puþine ºidestul de prost plãtite.

O categorie aparte de absol-venþi de universitate care dacãîn decursul anilor de studenþieau învãþat acum se pot bucurade un loc de muncã bine plãtit,atît în þara cît ºi în strãinãtate.

Aceºtia sunt absolvenþii fac-ultãþilor de informaticã, mulþidintre aceºtia provenind ºi dela Universitatea din Petroºani,

care dupã terminarea facultãþiiau reuºit ceea ce nu mulþi pot,adicã sã aibã un loc de muncãbine plãtit la firme mari de ITdin þãri ºi nu numai.

O parte dintre aceºtia auales sã facã programare, alþiidesigne web dar sunt ºi unii

care îmbina utilul cu plãcutuladicã sînt angajaþi în industriade jocuri video. Aproximativ5.000 de români lucreazã înprezent în industria de gaming,unde salariul mediu este decirca 1.000 de euro net pelunã.

Pentru aceºtia salarulporneºte de la 250-300 deeuro net pe lunã pentru poziþi-ile de game tester ºi pot ajungela 600-800 de euro pentrujoburile de programatori carenu necesitã experienþã pe piaþamuncii.

Pentru celelalte categorii deangajaþi din domeniul IT salari-ul este chiar ºi de 1000 deeuro pe lunã, salar la caremultã lume din þara ar visa.

Monika BACIUMonika BACIU

Grãdinile de pe acoperiº, lux în zonele civilizate, indolenþã la noiG radina de pe acoperis este o solutie practica in

orasele aglomerate din zonele civilizate, însã laPetroºani, vegetaþia crescutã pe blocuri se datoreazãlipsei implicãrii locatarilor. A plouat mult, s-a încãlzit ºiasta a fãcut ca vegetaþia sã existe din abundenþã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014 Actualitate 5

CarmenCOSMAN - PREDA

Axis CorporateSecurity a pierdut lici-taþia organizatã deComplexulEnergeticHunedoara pentruatribuirea serviciilorde monitorizare ºide întreþinere a sis-temelor de alarmareîmpotriva efracþieiaparþinândpunctelor de lucruEM Lonea, EMVulcan ºi EMLupeni.

Pentru cã nu aacceptat înfrân-

gerea din duelul ofer-telor, Axis s-a adresatConsiliului Naþional deSoluþionare aContestaþiilor ºi asolicitat „anularea

raportului proceduriide atribuire ºi aactelor subsecventeacestuia, respectiv aadresei de comunicarea rezultatului proce-

durii nr. DG889/1 din20.03.2014ca fiind nele-gale ºi nete-meinice ºipe cale deconsecinþã acerut reeval-uarea ofer-telor (în spe-cial pe ceadesemnatãcâºtigãtoare,pe care o

considerã nerealistã ºiimposibil de realizat) ºicontinuarea proceduriide atribuire cu sta-bilirea ofertei câºtigã-toare dintre oferteleadmisibile. Firma con-

dusã de IonuþRudeanu are ºi motivesãs e batã pentruacest contract,deoarece vorbimdespre o sumã alocatãde peste 145.000 delei.

T rimis labarã

Numai cã CNSC ºi-a declinat competenþade soluþionare a con-testaþiei în favoareaTribunaluluiHunedoara, iardosarul a ajuns perolul acestei instanþede judecatã, la Secþiade ContenciosAdministrativ ºi Fiscal.Dupã o primãamânare, din cauzalipsei de procedurã cureprezentanþiiComplexului EnergeticHunedoara, magis-

traþii de la TribualulHunedoara au acordatun nou termen dejudecatã pentru datade 10 septembrie,dupã vacanþa judecã-toreascã.

Axis CorporateSecurity este deþinutãde Ionuþ Rudeanu,ginerele liderului PDLVasile Blaga. Rudeanus-a lansat în afacereacu firma de protecþieºi pazã în 2009, iarprimul contract marecu statul l-a câºtigat ladoar o lunã de la înfi-inþare, prin asociereacu un alt “jucãtor” depe piaþa de profil.Între timp, contracteleau început sã curgã,iar cei mai buniparteneri de afaceripar sã rãmânã totcompaniile ºi soci-etãþile cu capital destat.

Monika BACIU

Sãptãmâna trecutã,reprezentanþii soci-etãþii de închideri auacþionat în instanþãComplexul EnergeticHunedoara pentruneplata facturilorrestante. Procesul seva judeca la TribunalulHunedoara, primultermen în dosar fiindfixat pentru data de28 august, ora 9.

CA al SNÎMVJ nua aprobat eºalonareadatoriilor CEH.Consiliul deAdministraþie aSocietãþii Naþionalede Închideri MineValea Jiului s-aîntrunit sãptãmânatrecutã. Unul dintresubiecte a fost legatde reeºalonareadatoriilor pe careComplexul Energetic

Hunedoara le are faþãde societatea deînchideri.

“Consiliul deAdministraþie nu afost de acord cureeºalonarea datori-ilor. Acesta m-a man-datat sã mã ocup eude acest lucru. Astfel,cea mai sigurã cale ecea a instanþei”, adeclarat pentruCronica Vãii Jiului,Aurel Anghel, direc-torul general alSNÎMVJ.

Potrivit conduceriiSNÎMVJ, ComplexulEnergetic Hunedoaraar fi plãtit timp ce unan de zile o sumã dedouã milioane de lei.

“Cei de la Complexne-ar fi achitat undevala douã milioane delei fãrã a specificaproducþia livratã lunaãîn valoare de 7-8 mil-

ioane. Acesta a fostmotivul pentru careConsiliul deAdministraþie arespins reeºalonareadatoriilor”, a mai spussursa citatã.

Conducerea soci-etãþii de închiderispune cã mãsura de aacþiona Complexul îninstanþã este una purcomercialã.

“Nu avem prob-leme cu ei de altãnaturã, nu ne certãm,dar e o relaþie purproceduralã, comer-cialã”, a mai spusAnghel. ComplexulEnergetic Hunedoaraare plãþi restante cãtreSocietatea Naþionalã

de Închideri MineValea Jiului în valoarede aproximativ 40-45de milioane de lei.

Ginerele lui Blaga forþeazã în instanþã contractul pentru sistemelede alarmare de la unitãþile miniere

F irma condusã de ginerele lui Vasile Blaga, AxisCorporate Sceurity, încearcã sã obþinã în instanþã

contractul pentru întreþinerea serviciilor de alarmare dela Minele Lonea, Vulcan ºi Lupeni.

28 august, primul termen dintre CEH ºi SNÎMVJ

P rocesul dintre SocietateaNaþionalã de Închideri Mine

Valea Jiului ºi Complexul EnergeticHunedoara va avea primul termenîn data de 28 august.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 20146 Actualitate

Monika BACIU

Evaluarea compe-tenþelor lingvisticeîntr-o limbã de circu-laþie internaþionalã se

va susþine în zilele 19ºi 20 august iar cea acompetenþelor digitale– pe 21 ºi 22 august.Probele scrise vorîncepe pe 25 august,cu limba ºi literatura

românã. Pe 26 augustva avea loc proba lalimba ºi literaturamaternã. Proba oblig-atorie a profilului vaavea loc în 27 august

iar cea la alegere aprofilului ºi special-izãrii, în 29 august.Afiºarea rezultatelor lacea de-a doua sesiunea bacalaureatului2014 va avea loc pe

1 septembrie, pânã laora 12.00, iardepunerea contestaþi-ilor se va putea faceîn aceeaºi zi, în inter-valul orar 12.00 –

16.00. Contestaþiilevor fi rezolvate înzilele de 2 ºi 3 sep-tembrie iar rezultatelevor fi afiºate pe 4septembrie. LaBacalaureat 2014,

elevilor li se interzicesã aibã în îmbrã-cãminte sau înîncãlþãminte – tele-foane mobile sauorice alte dispozitiveelectronice. bsolvenþiicare încearcã sãcopieze sunt eliminaþiindiferent dacã mate-rialele au fost intro-duse de ei “sau decadre didactice dincomisie”. Prevederile

fac parte din Ordinulministrului educaþieinaþionale privindorganizarea ºidesfãºurarea exam-enului de bacalaureatnaþional – 2014, pub-licat în MonitorulOficial. Examenul debacalaureat poate fisusþinut de elevii careau absolvit liceul,indiferent de forma deînvãþãmânt. Candidaþii

pot fi atât din seriacurentã, respectiv ele-vii care au absolvitliceul în acest an, câtºi din seriile ante-rioare. Candidaþii careau participat, dar nuau promovat exam-enul în sesiunile debacalaureat organizateîncepând din 2003,pot solicita recu-noaºterea probelorpromovate anterior.

Monika BACIU

Potrivit site-uluiCNE, cu acest prilejva fi elaboratã ºimetodologia pentrualegerile din anulºcolar viitor.

“Consiliul Naþionalal Elevilor reprezintãpentru mine provo-carea de a-mireprezenta colegii dinjudeþ ºi la nivel naþion-al.Sunt convinsã cãimplicarea în aceastãstructurã mã vasupune la încercãrinetrãite pânã acum ºi

sper sã fiu capabilã sãle fac faþã la fel debine cum au reuºitpreºedinþii CJEHunedoara de pânãacum.

CNE va avea un rolimportant în dez-voltarea ºi responsabi-lizarea proprie ºi suntnerãbdãtoare sã lucrezcu oameni careînfãþiºeazã schimbareape care doresc sã ovadã în rândulelevilor”, se aratã întestimonialul

Mirunei Ganea -Preºedintele

Consiliului Judeþean alElevilor Hunedoara laSinaia, în cadrul con-gresului, tinerii vorparticipa la sesiuni dedezvoltare personalãºi profesionalã printraininguri ºi work-shopuri facilitate deprofesori din reþeauade formatori a CNE.Adunarea CNE este adoua întâlnire de acestgen în anul ºcolar2013-2014, dupã ceadin februarie, de laBraºov, care a avut cascop alegerea noiiconduceri a elevilor.

Monika BACIU

Absolvenþii de liceucare au nu promovatexamenul maturitãþiise vor putea înscrie lafacultate. Pânã înseptembrie, ei se potînscrie la noile colegiiînfiinþate anul acestaîn cadrul univer-sitãþilor. Iar dacãreuºesc sã ia Bac-ulpe viitor, ar putea sãfie admiºi direct înanul doi de facultate.Cursurile se fac con-tra cost ºi au o duratãde cel mult trei ani.

“Este aberant. Numi se pare normalceea ce se întâmplã.Pânã acum, tocmaidiploma de bacalu-areat era cea carefãcea diferenþa între

aceºti tineri. E un pluspentru universitãþilecare au înfiinþat aces-te colegii”, spuncadrele didactice.

Cine vrea sãurmeze un astfel decolegiu va studia între1 ºi 3 ani, în funcþiede specializare.Candidaþii carereuºesc sã ia o notã

de trecere la bacalau-reat vor putea fiadmiºi direct în anul2 de facultate. Însãaceºtia vor trebui sãsusþinã anumiteexamene de diferenþela materiile care nu

au fost aprofundate înprimual an.

Pentru anul scolar2014-2015 au fostalocate peste 20.000de locuri cu taxã încolegiile din cadruluniversitãþilor. 90.000de absolvenþi de liceunu au luat bac-ul însesiunea de varã.

Numãrãtoarea inversã pentru a doua sesiune de bacalaureat

U ltima zi de înscrieri. Vineri, 8 august, este ultima ziîn care absolvenþii de liceu se mai pot înscrie pen-

tru a susþine a doua etapã a examenului de bacalaureatdin acest an. A doua sesiune a examenului deBacalaureat 2014, pentru cei care nu au promovat în varãsau examenele din anii anteriori, începe în 18 august.

La facultate, fãrã bac

H aos în sistemul deînvãþãmânt. Diferenþierea

dintre absolvenþii de liceu care aupromovat examenul de bacalaureatºi care nu au reuºit sã facã acestlucru este finã, aproape insesizabilã.

Liderii elevilor aprobã un nou regulament

R eprezentanþii elevilor din þarã dezbat un nou regu-lament. Liderii elevilor din România se aflã la

Sinaia, la ªcoala de varã, unde are loc Adunarea gener-alã extraordinarã aConsiliului Naþional al Elevilor(CNE). Tinerii s-au întrunit pentru a dezbate ºi vota unnou regulament de organizare ºi funcþionare internã.

Astfel, potrivit celordin administraþia localãnumãrul acestor societãþi comercialeeste unul care semenþine.

“Noi avem înregis-

trate la ora actualã un numãr de 19 case de amanetcare funcþioneazã peraza municipiuluiPetroºani, un numãrcare este relativ

constant dacã neraportãm la anii precedenþi”,

a declarat Dorina Niþã, viceprimarulmunicipiului Petroºani.

Înfiinþarea unei casede amanet poate fi unproces mai dificil,deoarece aceasta arestatutul unei instituþiifinanciare nebancarece trebuie înregistratãla Banca Naþionalã aRomâniei. Autorizaþiilese elibereazã de

autoritãþile locale. “Ei trebuie sã vinã

pânã la primãrie ºi înfuncþie dacã respectãcerinþele în vigoare lise elibereazã un document care atestãdreptul lor de adesfãºura o astfel deactivitate economicã”,a mai spus sursacitatã.

Bijuteriile rãmase în

proprietatea unei casede amanet seîncadreazã în categoriabunurilor second-hand.Prin norme se pre-cizeazã în mod expresfaptul cã în categoriabunu-rilor second-handse încadreazã ºiobiectele vechi executate din metalepreþioase ºi pietrepreþioase sau semipreþioase.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014 Actualitate 7

A lin Simota nupoate rãsufla

uºurat cã a scãpat demãsura arestului preventiv. ProcuroriiDIICOT au contestatdecizia pronunþatã deTribunalul Alba în ceeace-l priveºte pe omulde afaceri, care se aflãîn arest la domiciliu.

Magistaþii de laTribunalul Alba au respinscererea procurorilorDIICOT privind arestareapreventivã a lui AlinSimota ºi a celorlalþi doiinculpaþi din dosarul deevaziune fiscalã, aflat pemasa celor de la CrimãOrganizatã. La primainstanþã, judecãtorii audecis ca Simota sãrãmânã în arest la domi-ciliu, în timp ce pentruGheorghe Dragomir ºiIoan Tocilã, de asemeneacercetaþi în acest dosar, s-a decis mãsura controlu-lui judiciar. ProcuroriiDIICOT au depus, însã, ocontestaþie împotrivahotãrârii Tribunalului,care

va fi analizatã de magis-traþii de la Curtea de ApelAlba Iulia.

Reamintim cã, marþi,procurorii DIICOT auefectuat mai multepercheziþii domiciliare ºiau ridicat mai mulþi sacicu documente de la sediulfirmelor controlate deomul de afaceri AlinSimota, într-un dosar sefac cercetãri pentru posibile infracþiuni deevaziune fiscalã ºi delapi-are. Valoarae vehiculatã a

prejudiciului ar fi de pesteun milion de euro, iarbanii ar fi fost folosiþipentru campania elec-toralã din anul 2008,când Alin Simota a candi-dat pentru postul de pri-mar al Petroºaniulu, darºi pentru Senat. În plus,se pare cã anchetatorii armai fi descoperit nereguliºi în ceea ce priveºtelucãrile contractate cu ounitate medicalã dinjudeþul Hunedoara, undeacesta a efectuat lucrãri,ºi pentru care ar existastate de platã falsificate.

Alin Simota se afla înarest la domiciliu într-undosar de crimã organiza-tã. A fost arestat pânã lasfârºitul lunii mai, cândTribunalul Hunedoara ahotãrât înlocuirea mãsuriicu arestul la domiciliu,decizia fiind menþinutã deCurtea de Apel Alba Iulia.De asemena, este judecatºi într-un dosar de evaziune fiscalã, cauzafiind pe rolul JudecãtorieiPetroºani.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Voucherele devacanþã eliberateîncepând din2015V oucherele de vacanþã

se elibereazã abiadin 2015. Cadrul legalpentru acordareatichetelor de vacanþã s-amodificat din 6 iulie.

Mai exact, potrivit regle-mentãrilor aplicabile din iulie,angajaþii din mediul privat ºicei din sectorul bugetar vorprimi în locul tichetelor devacanþa vouchere de vacanþãîn valoare de maximum ºasesalarii minime brute. Noiletichete vor fi emise numai însistem on-line, însã acest lucruva fi posibil din 1 ianuarie2015, se arãta într-un act nor-mativ publicat ieri în MonitorulOficial.

“Voucherele de vacanþã seemit numai în sistem on-line,

începînd cu data de 1 ianuarie2015. Prin derogare de laprevederile art. 2 alin. (1) dinOrdonanþa de urgenþã aGuvernului nr. 8/2009privind acordarea voucherelorde vacanþã, aprobatã cu modi-ficãri ºi completãri prin Legeanr. 94/2014, cu completãrileulterioare, pânã la data de 31decembrie 2014, voucherelede vacanþa sînt emise deunitãþile specializate autorizatede Ministerul FinanþelorPublice, la data intrãrii învigoare a prezenþei ordonanþe.Voucherele de vacanþã emiseîn condiþiile alin. (1) au perioa-da de valabilitate pînã la 31decembrie 2014”, se aratã înmonitorul oficial.

Ortacii din Valea Jiului aususþinut în repetate rânduri cãdatoritã modificãrilor aduselegii, cei care pleacã în con-cediu dupã data de 15 iulie numai beneficiazã de aceletichete, în timp ce colegii lorcare au beneficiat de zile deodihnã legale pînã la acea datãau primit tichetele.

Monika BACIUMonika BACIU

Contestaþie. DIICOT îl vrea pe Alin Simota dupã gratii

În timp ce unele afaceri se inchid, casele de amanet rãmânN umãrul caselor de amanet din

Petroºani se menþine. Criza financiarãnu a lovit casele de amanet, ba din contrãle-a menþinut pe piaþa afacerilor. În crizã debani, nu puþini sunt cei care renunþã la bijuterii pentru a obþine câteva sute de lei.

Structura megaliticã,Nemrut Dagi, este localizatã pe platoulmunþilor Anti Taurus, laaltitudinea de peste2000 de metri. Deºiarheologii au desfãºuratlucrãri ample în locaþie,aceºtia nu au ajuns laun consens în ceea ce

priveºte originea statuilor, desluºind însãcã acestea dateazã dinperioada civilizaþieicommagenilor, populaþie care a trãit înzona respectivã în secolul 1 î.e.n., care aufost conduºi de AntiochÎntîiul ºi care ar fi

obþinut independenþamicii zone în jurul anului 80 i.e.n..

Commagenii, cum aufost numiþi locuitorii, arfi reuºit sã îºi creezepropriul regat pemuntele Nemrut Dagi, olocaþie destul de fragilãdin punct de vederepolitic, avînd în vederecã la est se aflau persanii iar la vest segãseau grecii, douã civilizaþii extrem debogate cultural.

Commagenii au lãsato moºtenire arheologicãºi culturalã demnã deluat în seamã în ciudaacestui lucru. Situl arheologic este acoperitcu pietre de mici dimen-siuni de culoare albã,prezentînd mici statuisculptate în piatrã, douãtemple ºi o piramidãconicã de mici dimensi-uni. La marginea situluiarheologic se aflãmormintele ce dateazãde peste douã milenii,acestea avînd formã detimul ºi fiind din pãcateprãdate de multã vremede cãtre romani, aceºtiafiind ºi cei care au distrus în mare partestatuile crommagenianedin care au rãmas înprezent capurile.

Mormintele dinNemrut Dagi se gãsescîn partea de nord, este

ºi vest a muntelui, fiindsculptate direct în rocã,ºi avînd ºi o curte inte-rioarã. În estul situluiarheologic se afla oterasã impunãtoare pecare se afla rãmãºiþele acinci statui imense, pre-cum ºi un altar în formãde piramidã destinatsãlãºluirii focului eternmenit a satisface zeulMitra. Din templelecrommageniene nu aumai rãmas decît bucãþide zid în urma treceriiromanilor ºi a perºilor.Zeii ale cãror statui potfi vãzute în fatamormintelor sînt Mithra-Apollo – zeul soarelui,Nuna – zeiþa fertilitãþii,Artagnes – Herakles –Ares sau zeul rãzboiuluiºi Jupiter sauOromasdes.

P ovestea seminþiei

dacilor din Turcia

Se spune cã seminþiadacilor care trãia aicicredea în nemuriredatoritã regelui Antioch

Întîiul, care a inoculatoamenilor aceastã credinþã. Toþi cei caretrãiau pe muntele sfîntNemrut Dãgi credea cãîi este egal oricãreizeitãþi, credinþa ce sereflectã ºi din sculpturileîn piatrã rãmase în sitularheologic. Pe imaginilesculptate în piatrã sepoate observa cuAntioch I se gãseºte înipostaze apropiate ºiprietenoase cu înfãþiºãriale unor zei. Arheologiicred cã aici se afla defapt mormîntul regeluiAntioch I.

Interesant este faptulcã aceasta micro-civilizatie anticã nu afost cuceritã de niciunalt imperiu mare,ridicîndu-se ipotezã conform cãreia cromm-magenii erau ajutaþi deexperienþa ºi tradiþiilelor culturale, de ideeaegalitãþii cu zeii ºi decredinþa lor foarte puternicã. Curios pentru romani este fap-tul cã imaginea acesteicivilizaþii seamãnã foarte

mult cu cea a dacilor,avînd în vedere cãînfãþiºarea acestor mis-terioºi seamãnã izbitorde mult cu cea a dacilor.Arheologii nu pot expli-ca aceste similitudinidecît prin faptul cã întrecele douã popoare trebuie sã fi existat anumite legãturi încãneexplicate.

Pentru Turcia,muntele Nemrut Dagirãmîne un adevãrat mis-ter neelucidat. Texteleantice descoperite nuoferã prea multe informaþii privitoare laobiceiurile sau credin-þele crommagenilor,cele descifrate spunînd

cã dupã moartea luiAntioch I, o uriaºã steaar fi apãrut pe cer,aceasta fiind steauaurmatã de magi cãtreBethleem. Inscripþiiledescoperite nu maioferã ºi alte date dincare arheologii ºiexperþii lingviºti sã fiînþeles ceva.

A lte variante ale

arheologilor

Arheologii spun cãstatuile uriaºe ºi celemai mici aparþin de faptculturilor variate dinacea perioadã dinapropierea muntelui, cuprecãdere culturilorgreceºti, armene ºiiraniene. Statuile ar fifost cîndva într-o poziþieaºezatã, flancatã de cîteo statuie a unui leu ºivultur, însã modul încare au fost distrusesugereazã cã acest lucrua fost deliberat pentru ase stîrpi o formã deiconoclastie. Pe o tãbliþãse afla ºi figuri în baso-relief care ar arãtaîn imagini originilelui Antioch, care setrage din perºi ºi grecideopotrivã.

Pe terasa de vest se

gãseºte o tãblie imensãcu un leu, arãtînd unaliniament al planetelorJupiter, Marte ºiMercur, ce dateazã diniulie anul 62 i.e.n.Aceastã datã ar puteareprezenta momentul lacare a început cons-trucþia întregului monu-ment din vîrf de munte.

Printre întrebuinþãrilepe care le-ar putea aveaacest monument senumãra ceremoniile religioase, în primainstanþã datoritã naturiireligoase ºi astronomicea monumentului.Aranjamentul statuilorseamãnã cu cele de la

Arsameia, care par aspune povestea luiMithriades Calinic I,tatãl lui Antioch.

I storia locaþieicu daci

Civilizaþia crommage-niana s-a oprit asupramuntelui Nemrut Dagiîn urma înfrîngeriiimperiului seleucid deromani în jurul anului190 i.e.n., în urmacãruia s-au format noiregate mai mici ºilocale. Crommagenii austãpînit teritoriul ce seîntinde de la munþiiTaur ºi pînã la munþiiEufrat. Avînd în vederecã oamenii prezentaudiferite credinþe proprii,

regele Antioch I a avuto domnie religoasadinastica ciudatã,incluzînd atît zeitãþigreceºti cît ºi persane,ºi chiar ºi pe Antioch ºifamilia acestuia. Astfel,regele a încercat sã îºiuneascã oamenii subforma unui singur regatmultinaþional.

Antioch I ºi-a doritun cult al fericirii ºisalvãrii, deºi acesta nu arezistat mult în formulade imperiu dupãmoartea sa.

În 1987, MunteleNemrut Dagi a intrat înrîndul proprietãþilor pro-tejate de UNESCO,acesta putînd fi vizitatde turiºti din martie ºipînã în octombrie înfiecare an.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 20148 Life&Style Life&Style 9

C âteva imaginiau devenit

virale pe internet înaceste zile, acesteaprezentînd un bãrbat despre carese spune cã nu s-arfi spãlat deloc înultimii 60 de ani!

Amoo Hadji, bãrbatul în cauzã, esteun Iranian care trãieºteîn Dezhgah, ºi care aajuns la venerabilavîrsta de 80 de ani. Înciuda vîrstei sale, Amooa trãit aproape întreagaviaþã într-o manierãprimitivã, nedetinandobiecte fizice care sã îlfi ajutat în viaþã, acesta

având drept comoarã opipã din metal pe careo foloseºte pentru a îºiîntreþine viciul.

Puþine alte detalii sînt

cunoscute însã despreviaþa bãtrînului Iraniandespre care se spune cãnu s-a mai spãlat de 60 de ani, singurelemãrturii stînd fotografi-ile fãcute de cãtre unfotograf al unei agenþiide presã. Fotografiilecu bãtrînul au devenitvirale pe internet ºi augenerat o sumedenie de

întrebãri ºi multe controverse în rîndulinternauþilor care vor sãafle exact unde se aflaacesta pentru a îl ajuta.Mulþi cred însã ºi cãîntreaga poveste esteuna creatã pentru asensibiliza lumea ºi acrea un produs viral peinternet.

Sursã: straniu.ro

Munte misterios din Turcia numit ”nemurirea dacilor”N emrut Dãgi este un munte misterios din sud-estul Turciei

care ascunde enigme nebãnuite care are legãturã ºi cudacii, strãmoºii noºtri. Chiar numele muntelui sugereazã cã acesta ar prezenta un sanctuar enigmatic, traducîndu-se prin”dacii nemuritori” sau ”nemurirea dacilor”. Muntele a fostdescoperit în anul 1881 de cãtre oamenii de ºtiinþã germani,aceºtia descoperind în primul rînd statuile din vîrful muntelui ceprezintã particularitãþi care þin de istoria ºi cultura dacã.

Bãtrânul care nu s-a spãlatde 60 de ani

Structura megaliticã,Nemrut Dagi, este localizatã pe platoulmunþilor Anti Taurus, laaltitudinea de peste2000 de metri. Deºiarheologii au desfãºuratlucrãri ample în locaþie,aceºtia nu au ajuns laun consens în ceea ce

priveºte originea statuilor, desluºind însãcã acestea dateazã dinperioada civilizaþieicommagenilor, populaþie care a trãit înzona respectivã în secolul 1 î.e.n., care aufost conduºi de AntiochÎntîiul ºi care ar fi

obþinut independenþamicii zone în jurul anului 80 i.e.n..

Commagenii, cum aufost numiþi locuitorii, arfi reuºit sã îºi creezepropriul regat pemuntele Nemrut Dagi, olocaþie destul de fragilãdin punct de vederepolitic, avînd în vederecã la est se aflau persanii iar la vest segãseau grecii, douã civilizaþii extrem debogate cultural.

Commagenii au lãsato moºtenire arheologicãºi culturalã demnã deluat în seamã în ciudaacestui lucru. Situl arheologic este acoperitcu pietre de mici dimen-siuni de culoare albã,prezentînd mici statuisculptate în piatrã, douãtemple ºi o piramidãconicã de mici dimensi-uni. La marginea situluiarheologic se aflãmormintele ce dateazãde peste douã milenii,acestea avînd formã detimul ºi fiind din pãcateprãdate de multã vremede cãtre romani, aceºtiafiind ºi cei care au distrus în mare partestatuile crommagenianedin care au rãmas înprezent capurile.

Mormintele dinNemrut Dagi se gãsescîn partea de nord, este

ºi vest a muntelui, fiindsculptate direct în rocã,ºi avînd ºi o curte inte-rioarã. În estul situluiarheologic se afla oterasã impunãtoare pecare se afla rãmãºiþele acinci statui imense, pre-cum ºi un altar în formãde piramidã destinatsãlãºluirii focului eternmenit a satisface zeulMitra. Din templelecrommageniene nu aumai rãmas decît bucãþide zid în urma treceriiromanilor ºi a perºilor.Zeii ale cãror statui potfi vãzute în fatamormintelor sînt Mithra-Apollo – zeul soarelui,Nuna – zeiþa fertilitãþii,Artagnes – Herakles –Ares sau zeul rãzboiuluiºi Jupiter sauOromasdes.

P ovestea seminþiei

dacilor din Turcia

Se spune cã seminþiadacilor care trãia aicicredea în nemuriredatoritã regelui Antioch

Întîiul, care a inoculatoamenilor aceastã credinþã. Toþi cei caretrãiau pe muntele sfîntNemrut Dãgi credea cãîi este egal oricãreizeitãþi, credinþa ce sereflectã ºi din sculpturileîn piatrã rãmase în sitularheologic. Pe imaginilesculptate în piatrã sepoate observa cuAntioch I se gãseºte înipostaze apropiate ºiprietenoase cu înfãþiºãriale unor zei. Arheologiicred cã aici se afla defapt mormîntul regeluiAntioch I.

Interesant este faptulcã aceasta micro-civilizatie anticã nu afost cuceritã de niciunalt imperiu mare,ridicîndu-se ipotezã conform cãreia cromm-magenii erau ajutaþi deexperienþa ºi tradiþiilelor culturale, de ideeaegalitãþii cu zeii ºi decredinþa lor foarte puternicã. Curios pentru romani este fap-tul cã imaginea acesteicivilizaþii seamãnã foarte

mult cu cea a dacilor,avînd în vedere cãînfãþiºarea acestor mis-terioºi seamãnã izbitorde mult cu cea a dacilor.Arheologii nu pot expli-ca aceste similitudinidecît prin faptul cã întrecele douã popoare trebuie sã fi existat anumite legãturi încãneexplicate.

Pentru Turcia,muntele Nemrut Dagirãmîne un adevãrat mis-ter neelucidat. Texteleantice descoperite nuoferã prea multe informaþii privitoare laobiceiurile sau credin-þele crommagenilor,cele descifrate spunînd

cã dupã moartea luiAntioch I, o uriaºã steaar fi apãrut pe cer,aceasta fiind steauaurmatã de magi cãtreBethleem. Inscripþiiledescoperite nu maioferã ºi alte date dincare arheologii ºiexperþii lingviºti sã fiînþeles ceva.

A lte variante ale

arheologilor

Arheologii spun cãstatuile uriaºe ºi celemai mici aparþin de faptculturilor variate dinacea perioadã dinapropierea muntelui, cuprecãdere culturilorgreceºti, armene ºiiraniene. Statuile ar fifost cîndva într-o poziþieaºezatã, flancatã de cîteo statuie a unui leu ºivultur, însã modul încare au fost distrusesugereazã cã acest lucrua fost deliberat pentru ase stîrpi o formã deiconoclastie. Pe o tãbliþãse afla ºi figuri în baso-relief care ar arãtaîn imagini originilelui Antioch, care setrage din perºi ºi grecideopotrivã.

Pe terasa de vest se

gãseºte o tãblie imensãcu un leu, arãtînd unaliniament al planetelorJupiter, Marte ºiMercur, ce dateazã diniulie anul 62 i.e.n.Aceastã datã ar puteareprezenta momentul lacare a început cons-trucþia întregului monu-ment din vîrf de munte.

Printre întrebuinþãrilepe care le-ar putea aveaacest monument senumãra ceremoniile religioase, în primainstanþã datoritã naturiireligoase ºi astronomicea monumentului.Aranjamentul statuilorseamãnã cu cele de la

Arsameia, care par aspune povestea luiMithriades Calinic I,tatãl lui Antioch.

I storia locaþieicu daci

Civilizaþia crommage-niana s-a oprit asupramuntelui Nemrut Dagiîn urma înfrîngeriiimperiului seleucid deromani în jurul anului190 i.e.n., în urmacãruia s-au format noiregate mai mici ºilocale. Crommagenii austãpînit teritoriul ce seîntinde de la munþiiTaur ºi pînã la munþiiEufrat. Avînd în vederecã oamenii prezentaudiferite credinþe proprii,

regele Antioch I a avuto domnie religoasadinastica ciudatã,incluzînd atît zeitãþigreceºti cît ºi persane,ºi chiar ºi pe Antioch ºifamilia acestuia. Astfel,regele a încercat sã îºiuneascã oamenii subforma unui singur regatmultinaþional.

Antioch I ºi-a doritun cult al fericirii ºisalvãrii, deºi acesta nu arezistat mult în formulade imperiu dupãmoartea sa.

În 1987, MunteleNemrut Dagi a intrat înrîndul proprietãþilor pro-tejate de UNESCO,acesta putînd fi vizitatde turiºti din martie ºipînã în octombrie înfiecare an.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 20148 Life&Style Life&Style 9

C âteva imaginiau devenit

virale pe internet înaceste zile, acesteaprezentînd un bãrbat despre carese spune cã nu s-arfi spãlat deloc înultimii 60 de ani!

Amoo Hadji, bãrbatul în cauzã, esteun Iranian care trãieºteîn Dezhgah, ºi care aajuns la venerabilavîrsta de 80 de ani. Înciuda vîrstei sale, Amooa trãit aproape întreagaviaþã într-o manierãprimitivã, nedetinandobiecte fizice care sã îlfi ajutat în viaþã, acesta

având drept comoarã opipã din metal pe careo foloseºte pentru a îºiîntreþine viciul.

Puþine alte detalii sînt

cunoscute însã despreviaþa bãtrînului Iraniandespre care se spune cãnu s-a mai spãlat de 60 de ani, singurelemãrturii stînd fotografi-ile fãcute de cãtre unfotograf al unei agenþiide presã. Fotografiilecu bãtrînul au devenitvirale pe internet ºi augenerat o sumedenie de

întrebãri ºi multe controverse în rîndulinternauþilor care vor sãafle exact unde se aflaacesta pentru a îl ajuta.Mulþi cred însã ºi cãîntreaga poveste esteuna creatã pentru asensibiliza lumea ºi acrea un produs viral peinternet.

Sursã: straniu.ro

Munte misterios din Turcia numit ”nemurirea dacilor”N emrut Dãgi este un munte misterios din sud-estul Turciei

care ascunde enigme nebãnuite care are legãturã ºi cudacii, strãmoºii noºtri. Chiar numele muntelui sugereazã cã acesta ar prezenta un sanctuar enigmatic, traducîndu-se prin”dacii nemuritori” sau ”nemurirea dacilor”. Muntele a fostdescoperit în anul 1881 de cãtre oamenii de ºtiinþã germani,aceºtia descoperind în primul rînd statuile din vîrful muntelui ceprezintã particularitãþi care þin de istoria ºi cultura dacã.

Bãtrânul care nu s-a spãlatde 60 de ani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August201410 Actualitate

“Nu este o obligaþielegalã sã ne informezepe noi. Angataorulpoartã întreagaresponsabilitate, darfiind o zonã cu pericol,o zonãp aºa cum seºtie s-a produs uneveniment foarte gravºi noi l-am avut în per-manenþã sub obser-vaþie. A fost îmbucurã-

tor faptul cã au luatacea mãsurã radicalãde inundare fiindcãodatã cu inundareacalculul debitului, cal-culul cantitãþii de apãcare trebuia înmagazi-natã acolo în aºa felîncât sã atingã zonafocarului ºi urmãrireaîn permanenþã acreºterii nivelului apei

plus faptul cã legsilaþiaspecificã cã abatajeleînchise pentru foc se

vor redeschide dupãminim 3 luni încondiþiile în care nufolosesc instalaþia deinertizare ºi în urmaobþiunerii unui aviz dela un organism abilitatcare sã treacã con-cluzia în urma deter-minãrilor de gaze dinzonele spaþiuluiexploatat cã focul estestins atunci se poateredeschide acel abataj.Tocami pentru cã îlurmãrim cu atenþie ne-au informat cã vorsã redeschidã abatajulrespectiv, cã monito-rizarea s-a realizat cuINSEMEX, ne-au ºiînaintat punctul de

vedere al INSEMEX-ului din care rezultã cãfocul este considerat

stins”, a declaratIleana Bodea, ºefSSM-ITM Valea Jiului.

Mãsurile de lichidarea incediului au fostluate la acel moment,însã chiar ºi aºa nuexistã siguranþa cãabatajul nu se vareaprinde în condiþiileîn care apa nu a ajunsla etaleje superioareale bancului subminat.

“În condiþiile în carese respectã prevederilelegale, nu l-au deschisînainte de trei luni, dinmonitorizarea INSE-MEX a gazelor dinzona închisã se poatetrage concluzia cãfocul este stins, maimult mutarea abataju-lui pe un nou alinia-ment ca sã evite zonaunde s-a produs la eta-jele superioare trage-dia din 2008, deci e omãsurã specialã, noinu ne putem opune.Trebuie cu mult discernãmânt ºi încondiþiile în care aparla primul semn cãfocul se poate reactivae clar cã abatajulrespectiv trebuie închisdefinitiv. În condiþiileprin care prin inundarenu s-a reuºit stingereatotalã a focarului, decinivelul apei faþã deabataj aºa cum spuncei de la minã e cu 10metri mai sus, deci totbancul subminat ar fitrebuit sã fie inundat ºiastfel fiind inundatfocul sã fie stins, dar labancuri cu subminare,în condiþiile în careexploatarea se face peverticalã cu foartemulte subetaje nu ºtim

dacã focarul a fost la10 metri sau nu maisus, care prin sub-minare, în timp poatesã aparã. Este clar cãabatajul necesitã omonitorizare perma-nentã ºi la primulsemn cã ar exista unrisc pentru oameni,abatajul trebuie dinnou închis”, a maispus sursa citatã.

Pentruautoaprinderea cãr-bunelui din abatajulminei Petrila, condu-cerea unitãþii a fostsancþionatã. Cea maimare sancþiune, reduc-erea salariului de bazãºi a sporului de con-ducere cu 5 la sutãtimp de o lunã a fostaplicatã inginerului ºefSSM ºi inginerului ºefProducþie. Directorulminei Petrila a primitºi el un avertismentscris. Sancþiunile nu aufost aplicate pentruincidentul în sine, cipentru problemeleorganizatorice de dupãautoaprinderea cãr-bunelui. ãrbunele de laabatajul 433 al mineiPetrila s-a autoaprinsîn perioada în careminerii se aflau înminivacanþa de Paºte.Mina Petrila, în caremai lucreazã aproxi-mativ 520 de per-soane, este inclusã înprogramul deînchidere a unitãþilorminiere neviabile, pro-gram ce se deruleazã –potrivit unei decizii aUniunii Europene -pânã în anul 2018.Potrivit planului deînchidere, activitateade la mina Petrila vaînceta în anul 2015.

Monika BACIUMonika BACIU

Un milion detone de huilãpentru iarnã

D epartamentul pentru Energie a

estimat cã în perioadasezonului de iarnã,Complexul EnergeticHunedoara ar avea nevoiede peste un milion detone de huilã.

Perioada pentru care esteestimatã prognoza este 1octombrie 2014-31 martie2015. Tot din documentulDepartamentului pentruEnergie reiese faptul cã CEHva produce 276.500gigacalorii necesare pentruasigurarea agentului termic.

Programul de iarnã îndomeniul energetic, denumit,în continuare, Program de

iarnã, are ca obiectiv principalevaluarea consumului deenergie electricã ºi termicã alþãrii în perioada octombrie2014 - martie 2015, pentrusatisfacerea acestuia în condiþiide calitate ºi siguranþã în alimentare ºi funcþionare sigurã ºi stabilã a SistemuluiElectroenergeticNaþional.Documentul a fostîntocmit pe baza evoluþiei con-sumului realizat în anii anteri-ori, þinându-se seama, toto-datã, de dimensionarea core-

spunzãtoare ºi, în acelaºi timp,necesarã a stocurilor, laînceputul lunii octombrie2014. La energia electricãpentru perioada octombrie2014 – martie 2015, ComisiaNaþionalã de Prognozã a pre-vãzut o scãdere a consumuluicu 1%, iar DispecerulEnergetic Naþional a prevãzuto creºtere a consumului cu omedie de circa 5,2%, faþã derealizãrile perioadei similare aanului trecut.

Monika BACIUMonika BACIU

Abatajul deschis se poate reaprinde oricândS ocietatea Naþionalã de Închideri Mine VAlea Jiului a luat

decizia de a redeschide abatajul în care a fost focul endogen din luna aprilie. Chiar dacã responsabilii societãþii auluat toate mãsurile de a lichida incediul ºi au primit avizele dela INSEMEX pentru redeschiderea abtajului, oricând existãpericolul ca zona sã fie cuprinsã de flãcãri. ªi inspectorii ITMau fost înºtiinþaþi cu privire la redeschiderea abatajului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014 Actualitate 11

M inerii dinminele din

Valea Jiuluilucreazã într-unbutoi cu pulbere.Achiziþiile deechipamenteatunci când sefac, se realizeazãfãrã a þine seama de mediul dinsubteran.

Au fost achiziþio-nate aparate necon-forme, ca ºi cum ar fifost cumpãrate de latarabele din piaþã, iarapoi, fãrã probleme,au fost introduse însubteran, acolo undeoricând s-ar putea produce un dezastru.

Î n regim deavarie

Minerii lucreazã înregim de avarie. Denenumãrate ori ortaciis-au plâns de faptul cãsunt nevoiþi sã achizi-þioneze din banii lor ºibanalele cuie pentru aavea cu ce muncii.

„Noi în minã numai avem nici lucrurilede bazã. Oamenii auajuns sã îºi cumperecuie, lanþuri de drujbã,furtunele de perforat,vidiile ºi alte obiectecare sunt necesare înactivitatea de extracþie.La un salariu maximalde 2200 de lei, nu neputem compara cusalariul unui directorgeneral de un miliardde lei (n.r. anual)”, aspus sãptãmâna trecutã, Ion Ciubotaru.

În tot acest timp,inspectorii ITM facverificãri periodice, iar controalele scot laluminã problemegrave.

“Noi controlãmunitãþile miniere peri-odic, cel puþin o datãpe trimestru, vedem ºinoi cã se confruntã cuprobleme deosebite,încearcã pe cât posibilsã funcþioneze la limitãîn sensul în carenivelul de securitate sã

fie la un nivel minimastfel încât sã nufacem sistarea deactivitate. Se confrun-tã. Nu am avut cazuricare sã necesiteoprirea locurilor demuncã sau oprirea dinfuncþionare a echipa-mentelor, dar în per-manenþã oamenii seplâng ºi în condiþiile încare noi stabilim omãsurã se strãduiesccã dacã nu iaumãsurile e amendãcontravenþionalã destul de mare ºi noiverificãm modul deverificare a lucrãrilor,sã rezlve acele mãsuri,dar strict punctual peacele mãsuri la controalul anterioracolo le gãsim remediate, încearcã sãîºi facã rost de piese,de schimb de materiale,iar în timp poategãsim aceleaºi deficienþe la alteechipamente. Este oproblemã”, a declaratIleana Bodea, ºefSSM-ITM Valea Jiului.

Achiziþiile fãcute deangajatori nu respectãnicio normã. Mineriiau fost prinºi în subteran cu utilaje saumateriale care nurespectã condiþiile delucru în mediu grizu-tos. Potrivit inspecto-rilor ITM, angajatoruleste cel care trebuie sãasigure echipamentelede lucru, nu angajaþiisã fie cei care aduc deacasã materiale pentrua muncii.

“O problemã ºi maimare pe care am sem-nalat-o ºi trebuie sãaibã grijã e cã pe de oparte se fac achiziþii deanumite echipamente,utilaje care poate înminerit nu corespunddin punct de vedere alsecuritãþii, deci se ºtiecã nu orice echipa-ment, orice utilaj, oricematerial se poate bãgaîn minã. Atrag atenþiacã introducerea de uti-laje, materiale, echipa-

mente în minã trebuiesã respecte caracterulantizgrizutos ºi sãcorespundã din punctde vedere al calitãþiilocului de muncã dinsubteran ºi ca atare nueste bine ºi recomandcelor care fac achiziþiiºi se descurcã cum potsã nu le facã.Angajatorul este obligat sã asiguredotarea cu materiale,cu echipamente ºi princomisiile pe care le aude recepþie sã se asigu-re cã echipamentele,materialele, unelteleachiziþionate corep-sund mediului de lucrudin subteran. Am gãsitaparate de mãsurã laelectricieni, aparate demãsurã pentru subte-ran care le aduceau deacasã, echipamenteproprii. Problema estecã spuneau cã nu lefolosesc în mediuexploziv, deci numaiacolo unde se confir-mã cã e curent de aerproaspãt. Din punctde vedere legal oriceechipament de muncã,orice aparat trebuie sãrespecte anumite car-acteristici de calitate,confirmate prin certificare ºi trebuieavut grijã sã nu seintroducã orice mate-riale în subteran”, amai spus sursa citatã.

Pericolul în acestcaz pândeºte la oricepas. Un echipamentneatestat poate duce latragedii în subteran.

“În condiþiile în careintroduc un motor, undispozitiv, un aparatcare nu este pentrumediu grizutos, cu pro-tecþiile necesare speci-fice minelor din ValeaJiului constituie unpericol ºi tocmai deaceea în momentul încare se achizioneazã

echipamente ºi princomisiile de recepþietrebuie sã se asigurecã echipamentulrespectiv este certifi-cat, marcat corespun-zãtor pentru minele desubteran, ca sã se asi-gure cã corespundepentru activitatea desubteran. E vorba ºi de

calitatea materi-alului din care efãcut aparatul,de protecþie, deaceea fiecareîncearcã sã sedescurce, darrecomandareamea e sãrespecte legea,angajatorul esteobligat sã asig-ure dotareanecesarã ºi sã nuse facã achiziþiidupã cum con-siderã fiecarepentru cã la unmoment dat o sãfacã mai multrãu decât bine”,a mai spus

Ileana Bodea.

Pânã acum, inspec-torii ITM nu au închisniciun loc de muncã însubteran, însã aceºtiaadmit cã deficienþelesunt multe, iar în subsol se lucreazã încondiþiile minime desiguranþã.

R etehnologizareamânatã

Minele viabile dincadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraar trebui sã fie modernizate printr-unprogram de 60 de milioane de euro, însã pânã acum nu s-aconcretizat nimic.Retehnologizareaminelor din ValeaJiului, cele considerateviabile, nu se va realizaanul acesta.

Polonezii sunt sin-gurii care s-au prezen-tat, în termenul limitã,la licitaþia pentru modernizarea ºiretehnologizareaminelor de huilã. Dinianuarie ºi pânã acum,de când trebuia realiza-tã licitaþia, CEH-ul aajuns doar în fazadepunerii ofertei preliminare. Mai mult, conducereaComplexului EnergeticHunedoara nu ºtiemetoda prin care s-arealizat investiþia, iarpolonezii au prezentato ofertã fãrã preþ.

Monika BACIUMonika BACIU

Minerii lucreazã pe dinamitãAchiziþiile fãrã cap, dinamiteazã subteranele minelor

Mariana Goguþãeste o femeie de 40 deani, din Petroºani,care pare mult maitânãrã datoritãfragilitãþii feminine pecare o emanã. Colegiisãi de la Apa ServPetroºani spun cã esteun om cu foarte multbun simþ, care nu ºtiesã spunã nu... De cândeste bolnavã, rãspundecolegilor ºi prietenilorcare o conacteazã telefonic cu ”nu vreausã te încarc cu problemele mele” sau ”multumesc ºiiartã-mã...”

Mariana avea probleme de sãnãtatede mai bine de un ande zile. Diagnosticuliniþial a fost de herniede disc, cu tratamentuladecvat fãcut laSpitalul de UrgenþãPetroºani, pentru cãdurerile îi afectaserã ºipiciorul drept... În lunaaprilie a acestui an, întimp ce fãcea ºedinþede fizioterapie, a aflatcã radiografiile arãtauo tumorã gigant pe os.Analizatã, tumora afost iniþial benignã. La a doua intervenþiechirurgicalã, când osula fost chiuretat ºi înde-pãrtate celulule pericu-loase, a fost confirmatceea ce era mai rãu –

”CONDROSARCOMBINE DIFERENÞIATFEMUR PROXIMALDREPT”. Diagnisticula fost reconfirmat dealt set de analize.

Mai precis,Condrosarcomul esteun tip de cancer carese dezvoltã în os, iarCondrosarcomul diferenþiat este ceamai malignã formã acondrosarcomului ºieste un amestec întrecondrosarcomul degrad mic ºi sarcomulcu grad mare fibros încare fibrocitele auaspect carti-

laginos.

Mariana Goguþã seaflã în grija unui medicrenumit în þarã,prof.dr. Dan Lucaciu,specializat pe ortopedie-traumatolo-gie, ºeful Clinicii deOrtopedie ºiTraumatologie Cluj,care este unul dintrecei trei specialiºti dinRomânia care pot faceun anumit tip de operaþii. Este vorba deceea ce are nevoieurgentã Mariana –”necesitã artroplastie

ºold drept cu endoprotezã derezecþie tumoralã.

Rezecþia – recon-strucþia în tumorilemaligne ale aparatuluilocomotor - este unconcept relativ nou de"conservare" sau "sal-vare" a unui membruafectat de o tumorãmalignã, care acâºtigat tot mai mult

teren în ultimii 25 deani, ºi care salveazãpacientul de amputaþieºi îi salveazã viaþa.

Mariana a fostselectatã a fi ”compati-bilã” cu aceastã pro-tezã, doar cã fiind oprotezã specialã dintitan, are un preþameþitor pentru o familie care trãieºte

din salariu – 44.500euro.

Colegii de serviciu,în frunte cu directorulsocietãþii, au fãcutdonaþii în bani, pentrua o sprijini pe MarianaGoguþã în aceastãperioadã, însã sumelesunt insuficiente, iartimpul, oamenii ºiDumnezeu sunt singura speranþã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August201412 Actualitate

Luni: Supa crema de ciuperci cu

crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu

cartofi aurii/Mozzarella pane cucartofi natur

Salatã/Desert

Marþi: Supa minestrone/Ciorba de

burtã Valdostana din pui cu legume

mexicane/Piept de pui umplut cuciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili

con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cucartofi sãseºti Salatã/Desert

Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtu-

ra/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Mazãre galbenã bãtutã cucîrnaþi Salatã/Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi

piure/Rulada de cotlet cu spanacºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Luna August

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Viaþa ei depinde de o protezã specialã de reconstrucþie!M arianei Goguþã, din Petroºani, diagnosticatã cu

”CONDROSARCOM BINE DIFERENÞIAT FEMURPROXIMAL DREPT”, i se poate salva viaþa cu o protezã specialã de reconstrucþie, care costã 44.500 euro, o sumãameþitoare pentru soþii Goguþã. Prof. dr. Dan Lucaciu, unuldintre cei trei specialiºti ai României care fac acest tip de operaþii pe os, aºteaptã achiziþionarea protezei de reconstrucþiepentru a interveni chirurgical. Pentru toate acestea, a fostdeschis un cont umanitar.

A fost deschis un cont umanitar,

pe numele soþului Marianei,

la Banca Transilvania.

GOGUÞÃ EUGEN ARMAND

BANCA TRANSILVANIA

Cont RO83BTRL02201201U48595XX

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August2014 Actualitate 13

C ântãreþii bisericeºti îºi

vor primi banii încontinuare peºtatele de platã aleConsiliilor Judeþene.Guvernul a aprobat,„pe ºustache”, fãrãsã fie anunþatã niciînainte ºi nici dupãavizare, o ordonanþãcare reglementeazãacest aspect, act normativ care intrãîn vigoare îna cestezile. PreºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, MirceaIoan Moloþ, spune,însã, cã acest lucrunu ar fi o problemãdacã banii vor venica ºi pânã acum dela bugetul de stat.

Problema cân-tãreþilor bisericeºti aapãrut ca urmare aunor rapoarte aleCurþii de Conturi din2011 ºi 2012, care asemnalat ca plãþi

ilegale sumele transfe-rate bisericilor de laConsiliile Judeþenepentru salariile cântãreþilor. Cantoriiau fost la un pas de arãmâne fãrã bani, darPremierul Victor Pontaa semnat de curând oordonanþã de urgenþãprin care aproape19.000 de cântãreþi înbiserici sunt repuºi pestatele de platã aleConsiliilor Judeþene în

condiþiile în care erau,potrivit Guvernului, laun pas de concediere.Actul normativ a fostaprobat pe 31 iulie,fãrã dezbatere publicã,ºi nu a fost anunþat deGuvern nici înainte,nici dupã ºedinþa încare s-a adoptat. Maimult, coincidenþã saunu, observatorii auatras atenþia cã acestlucru s-a întâmplat lanumai douã zile dupãlansarea oficialã a candidaturii pentrufuncþia de preºedinteal României, cu temaapartenenþei sale lareligia ortodoxã.Practic, vorbim despreo clarificare a statutuluicântãreþilor bisericeºti,care au fost acumîncadraþi explicit încategoria personaluluineclerical, pentru aputea fi plãtiþi pe maideparte de cãtreConsiliile Judeþene.Ordonanþa de urgenþãa apãrut ca urmare afaptului cã uneleautoritãþi localerefuzau sã îi maiplãteascã din bugetelelor pe cantori dupã oserie de controale ale

Curþii de Conturi careau spus cã acest lucrunu este legal. Maiexact, dupã ce funcþiade cantor a fostinclusã, în Legeasalarizãrii personaluluibugetar, la personalclerical, inspectorii

Curþii de Conturi aureclamat cã plata celorîncadraþi sub aceastãdenumire în biserici nuar trebui sã se maifacã prin ConsiliulJudeþean - careplãteºte doar persona-lul neclerical - ci directde la bugetul de stat,prin Secretariatul pentru Culte, aºa cum

se întâmplã ºi în cazulpreoþilor. O eroare deredactare, spun cei dela Secretariatul de Statpentru Culte, care auexplicat cã funcþia decantor este asimilatãpersonalului clericaldoar în Cultul Mozaic.ªi, pentru ca aceastãcategorie de personalbisericesc sã nurãmânã în ºomaj, maiales în prag de alegeri,Secretariatul de Statpentru Culte a grãbitdemersurile în Guvernpentru aoptarea actuluinormativ menþionat.„Începând cu data de01 iulie 2014, caurmare a controalelorCurþii de Conturi aRomâniei prin care s-a constatat cã s-auefectuat plãþi fãrã bazãlegalã pentru persona-lul neclerical încadratîn funcþia de cantor,cea mai mare parte aconsiliilor judeþene ausistat integral plãþilepentru acordarea sprijinului la salarizarea

personalului neclericalîncadrat în unitãþile de cult, aparþinând cultelor religioaserecunoscute potrivitLegii nr. 489/2006privind libertatea religioasã ºi regimulgeneral al cultelor.Astfel, un numãr de18.951 de salariaþi,reprezentând persona-

lul neclerical al cultelor,nu-ºi mai primescdrepturile salariale,angajatorilor (cultelor)rãmându-le doarsoluþia concedieriiacestora”, se aratã înnota de fundamentarea proiectului legislativ.

N u au fostprobleme

În judeþulHunedoara nu au fost,însã, probleme în ceeace priveºte plata cântãreþilor bisericeºtiºi nici nu s-a pus vreodatã problemasuspendãrii salariilorpentru aceastã cate-gorie de personal,spune preºedinteleCJH, Mircea IoanMoloþ. „Ar fi o mareproblemã doar dacãGuvernul, prinSecretariatul de Statpentru Culte, nu armai trimite banii pen-tru salariile personalu-lui neclerical. Sã nupãþim la fel cum s-aîntâmplat cu platadascãlilor de la ºcolileajutãtoare”, a declaratMircea Ioan Moloþ.Acesta a subliniat cã lanivelul ConsiliulºuiJudeþean existã unpaln de salarii, iar dacãar creºte cheltuilile laacest capitol, ar trebuirenunþat la altceva,adicã la investiþii.„Renunþi la investiþii ºidai salarii sau renunþila salarii ºi faciinvestiþii”, a explicatpreºedintele CJHunedoara.

De precizat cã, alnivelul judeþului de anide zile se pãstreazãacelaºi numãr de cântãreþi bisericeºti ºi,în ciuda solicitãrilor,pânã acum nu afostaprobatã suplimenta-rea posturilor.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cântãreþii bisericeºti, repuºi pe ºtatelede platã ale consiliilor judeþene

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Se pare cã sunteþi irascibil ºi vãnemulþumeºte tot ce se petreceîn jurul dumneavoastrã. N-ar stri-ca sã fiþi mai conciliant, dacãvreþi sã nu stricaþi relaþiile cupartenerul de viaþã ºi cu prietenii.Membrii mai tineri ai familiei vãfac o mare bucurie în cursuldupã-amiezii.

Astãzi nu este indicat sã vã ocu-paþi de afaceri, deoarece ºanselede reuºitã sunt reduse. Deasemenea, evitaþi orice fel despeulaþii. În schimb, relaþiilesentimentale vã oferã mari satis-facþii.

Insuccesul într-o afacere vã deza-mãgeºte ºi vã determinã sã vãîntrebaþi dacã meritã sã riscaþi încontinuare. Nu este cazul sã vãpierdeþi încrederea. Pur ºi simplu,ziua de azi nu este favorabilãafacerilor ºi nici comunicãrii cupersoane importante.

Începeþi ziua cu un sentiment defrustrare, din cauzã cã ºeful vãanunþã anularea unei cãlãtorii încare urma sã plecaþi peste câte-va zile. Nu vã revãrsaþi nerviiasupra colegilor! În partea adoua a zilei, acordaþi mai multãatenþie partenerului de viaþã.

O zi foarte bunã pe plan profe-sional. Este posibil sã fiþi premiatsau avansat în funcþie. Activitateaintelectualã vã aduce mari satis-facþii. Dupã-amiazã sunteþinevoit sã luaþi o decizie în priv-inþa relaþiilor cu persoana iubitã.Intuiþia vã ajutã.

Sunteþi indispus din cauza difi-cultãþilor financiare pe care leîntâmpinaþi ºi aveþi tendinþa sã vãizolaþi. Nu vã angajaþi în activitãþinoi. Nu vã puneþi mari speranþeîn succesul unei afaceri! S-arputea sã fiþi dezamãgit.

Relaþiile dumneavoastrã cu per-soana iubitã sunt excelente. Încursul dimineþii s-ar putea sãcunoaºteþi o femeie tânãrã careva juca un rol important în viaþadumneavoastrã.

În prima parte a zilei, cumpãraþiun obiect de valoare pentrucãmin. Partenerul de viaþã sebucurã. Sunteþi nevoit sã vãschimbaþi programul în ultimulmoment, din cauza unei situaþiineprevãzute la locul de muncã.

Vi se propune sã vã asociati într-o afacere. Nu vã pripiþi în luareaunei hotãrâri. Este posibil sãaveþi dificultãþi de concentrare ºisã nu reuºiþi sã luaþi o decizieinspiratã.

Munca din ultima perioadã îºiaratã rezultatele azi. Totul sedatoreazã perseverenþei ºi serioz-itãþii cu care trataþi problemele.Acordaþi mai multã atenþie relaþi-ilor sentimentale!

Astãzi sunt favorizate relaþiile curudele ºi cu prietenii. În primaparte a zilei, vã întâlniþi cu ofemeie tânãrã pe care nu aþivãzut-o de mai mult timp. Estemomentul sã vã ocupaþi de prob-lemele de sãnãtate.

Sunteþi în formã ºi bine dispus,iar relaþiile cu anturajul sunt exce-lente. Puteþi avea succes în tran-zacþii comerciale ºi investiþii finan-ciare. Evitaþi speculaþiile de oricefel.

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:50 Discover România11:00 Teleshopping 11:30 Politicã ºi delicateþuri12:20 Discover România 12:30 Lumea ºi noi 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping

15:30 Oameni ca noi 16:00 Documentar TVR 116:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Calãtorie printre gus-turi18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Sfârºitul lumii13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bãiatu’ mamei17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Masca lui Zorro23:00 Predator 1

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Aventurile familieiVickery17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Cãsãtorie din prima22:30 Trãsniþii23:00 Haos

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Pastila Vouã 15:00 Baronii16:00 Copii contra pãrinþi 17:30 Specialiºti în sãnãtate18:00 Am ales sã fiu român 18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare 10:30 Iancu Jianu, zapciul12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize16:00 Teleshopping 16:45 Iancu Jianu, haiducul18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Dragoste la prima

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Actualitatearomâneascã

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Viktoria - Plzen11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Viktoria - Plzen12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 Fotbal Club UCL DrawPlay-offs 14:00 Fotbal Club UEL DrawPlay-offs 15:00 ªtirile Digi Sport 15:15 Digi Sport Special16:00 MotoGP FP1 18:45 Digisport Show

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu 16:00 Observator 17:00 Poftiþi pe la noi! 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Vedete la apã

Maximilian GÂNJU

Din cadrulInspectoratului de Poliþie alJudeþului Hunedoara vor fimobilizaþi zeci de poliþiºtide la rutierã ºi de la ordinepublicã pe tot parcursullunii august. Echipajele vordesfãºura acþiuni mai alespe drumurile intens circu-late ale judeþului.Principala þintã apoliþiºtilor vor fi vite-zomanii din cauza cãrorase produc accidente grave

soldate cu pierderi de vieþiomeneºti. „Avem înmedie, la rutierã, cinci ºaseechipaje pe zi, adicã celpuþin 12 oameni zilniccuprinºi înaceastã acþi-une. Laordine pub-licã nu avemun numãrstabilit pentrucã se supli-menteazã înfuncþie denecesitãþi.Fiecare uni-

tate îºi stabileºte prior-itãþile, însã avem, la nivelde judeþ, zeci de poliþiºtiprinºi în aceastã acþiune.Aceºtia vor acþiona în ved-erea numãrului de eveni-mente rutiere, acesta estescopul final, în perioada detrafic intens pe principaleleartere.

Cauza principalã a pro-ducerii evenimentelor

rutiere este viteza ºi înacest scop acþionãm, pen-tru reducerea riscului ruti-er”, a declarat subcomisarBogdan Niþu, purtãtorul decuvânt al IPJ Hunedoara.Acþiunea „Blocada” deru-latã în zona de vest a þãriia apãrut ca urmare a fap-tului cã traficul cãtrezonele turistice creºte înluna august, mai ales cã seîntorc în þarã pentru con-cediu ºi românii carelucreazã în strãinãtate.„Blocada” se axeazã ºi pesegmentul transportuluiferoviar, o atenþiedeosebitã fiind acordatãmagistralelor CFR care faclegãtura cu intrãrile-ieºiriledin þarã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014 Actualitate 15

8 august 2014

- Lupeni 10:00 -15:00. Zona afectatã:Cartier Viitorului.Motivul restricþiei:Remediere pierdere pebranºament ºi reconfigu-rare distribuitor, str.Tineretului, bl. D1.

Mulþumim pentruînþelegere

Birou Presã S.C Apa Serv ValeaJiului S.A Petroºani

Restricþii apã

VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

Monika BACIU

Un sfert dintre tineriicare au depus dosarul derecrutare la I.P.J. HUNE-DOARA au promovat exa-menul de admitere laAcademia de Poliþie„Alexandru Ioan Cuza” dinBucureºti.

Cei care doresc sãurmeze cursurile uneia din-tre cele douã ºcoli deagenþi de poliþie îºi mai potdepune dosarele de con-curs la sediulInspectoratului Judeþean dePoliþie pânã în data de 14august.

“În urma susþinerii pro-belor de concurs, 9 dintrecei 36 de hunedoreni careau depus dosarele derecrutare la sediul I.P.J.

Hunedoara au promovatexamenul de admiteredesfãºurat în luna iulie laAcademia de Poliþie„Alexandru Ioan Cuza” dinBucureºti. Dupã parcurg-erea programelor de studiiîn specializarea Drept,respectiv Ordine ºiSiguranþã Publicã, tinerii

absolvenþi vor putea optapentru o carierã de ofiþerîn cadrul Poliþiei Române”,se aratà în comunicatulIPJ Hunedoara.

Tinerii mai au la dispoz-iþie o sãptãmânã pentru a-ºi depune dosarele în ved-erea susþinerii examenuluide admitere la una dintrecele douã ºcoli de agenþide poliþie, de la Cluj-Napoca ºi Câmpina. Anul

acesta, ºcoala de Agenþi dePoliþie Vasile LascãrCâmpina va scoate la con-curs 500 de locuri, dintrecare 10 locuri pentru rromiºi 5 locuri pentru alteminoritãþi, în timp ceºcoala de Agenþi de PoliþieSeptimiu Mureºan Cluj-Napoca scoate la concurs125 de locuri, dintre care3 locuri pentru rromi ºi 2locuri pentru alteminoritãþi.

“Pânã în momentul defaþã, peste 120 de tinerihunedoreni ºi-au depusdosarele la sediul I.P.J.HUNEDOARA în vedereasusþinerii examenului deadmitere la una dintre celedouã ºcoli de agenþi depoliþie”, mai spunreprezentanþii IPJHunedoara.

Pentru cele douã ºcolide agenþi de poliþie perioa-da de depunere a dosarelorde examen se va încheia îndata de 14.08.2014.Recrutarea candidaþilorpentru admiterea la insti-tuþiile de învãþãmânt aleM.A.I. se realizeazã decãtre structurile teritorialede resurse umane dincadrul inspectoratelorjudeþene de poliþie, respec-tiv Direcþiei Generale dePoliþie a MunicipiuluiBucureºti, în funcþie deadresa de domiciliu înscrisãîn cartea de identitate.

Tinerii hunedoreni, la Academia de Poliþie

9 tineri hunedoreni vor urma cursurileAcademiei de Poliþie “Alexandru Ioan

Cuza” din Bucureºti.

Zeci de poliþiºti hunedoreni pe ºosele

P oliþiºtii hunedoreni vor participa înaceastã lunã la acþiunea „Blocada”,

derulatã în vestul þãrii, care urmãreºte înprincipal reducerea infracþiunilor mai alescele rutiere care duc la multe tragedii.

Monika BACIU

Traseul canion depe Jiu este unul dincele mai spectaculoasetraseuri de rafting dinþarã. Râul învolburatcurge într-o albie

îngustã marginitãdeseori de stânci demai multe zeci demetri.

Râul are foarte

multe curbe, este plinde stânci pe care tre-buie sã le ocolim întimp ce ne lovim devaluri care ne udã dincap pânã în picioare.Pe traseul 2 râuldevine mai lat, însã pe

nivel de apã crescutvalurile sunt uriaºe.

“E vara, e soare sinoi mergem la raftingpe Jiu, unul din

preferatele rauri alenoastre. Degeaba eaugust debitul Jiuluiinca ne asigura condi-tii pentru un raftingpalpitant! Jiul oferãconditii foarte bunepentru rafting cubarca mare aproapetot anul. Este cunoscutca unul dintre cele maiantrenante rauri dintarã, fiind favoritulmultor dintre clientiinostrii. Daca vreti

adrenalina din plinva recomandamJiul!”, spun organi-zatorii.

Valea Jiului esteconsideratã de mulþicea mai spectacu-loasã zonã de raft-ing din România.Jiul are debit mareîncepând din primã-varã pânã în toam-nã, iar peisajul estespectaculos. Râul

Jiu, în Defileul pe carel-a sãpat între MunþiiVâlcan ºi Parâng, dela Livezeni laBumbeºti Jiu, este

sectorul în care practi-carea activitãþilor derafting se poate faceîn cele mai bunecondiþii din þarã ºi încea mai mareperioadã a anului, dinlunile martie/aprilie ºipânã în octombrie, cuo eventualã pauzã inlunile iulie – august aleanilor mai secetoºi. Iaratracþii sunt suficientepentru cei care se înc-umetã sã se aven-tureze cu barca peapele Jiului. Astfel,accesul este uºor chiarºi cu maºinile, traseul

acvatic are o lungimetotalã de peste 40 km,iar cascadele, sãrito-rile, meandrele ºiviteza mare a apeiasigurã toate condiþiilepentru o activitate mai

mult decât atractivã.ªi pe asta au mizat ºicei de la TransilvaniaAdventure, care auorganizat sâmbãtãprimele curse de raft-ing pe Jiu.

16 Turism Cronica Vãii Jiului | Vineri, 8 August 2014

Monika BACIU

“Anul acesta instaþiunea Straja dinjudeþul Hunedoaravom desfãsura a patra“tabãrã de sãnãtate”pentru copiiisupraponderali.Obiectivul nostru estesã-i ajutãm pe copii sãslãbeascã simþindu-sebine, fãcându-si pri-eteni si câstigândincredere in ei. Noi nuvom face din obezitateo problemã mai maredecât este, iar slãbireanu inseamnã o dietãlipsitã de gust si con-sistenþã. Gãtimmâncãruri sãnãtoase,gustoase si dozãmcorespunzãtor fiecare

masã. Misiuneataberei este de ainduce copiilor com-portamente de viaþãsãnãtoase (nutriþie,miscare, echilibruemoþional ) pe care sãle menþinã si când seintorc acasã. Ii astep-tãm pe copii in tabarãsã le arãtãm cã slãbitulprintr-un regim deviaþã sãnãtos poate fiDISTRACTIV!”, spunorganizatorii.

Timp ce trei sãp-tãmâni copiiisupraponderali cuvârste cuprinse între 7ºi 18 ani sunt aºteptaþisã ia parte la acþiunilecare vor avea loc înstaþiunea montanã.

“In tabãrã asigurãm

persoane responsabilecu activitãþile sportive,distractive, culturale

- psiholog, medicnutriþionist ºi actori.Sunt incluse mai multeservicii printre careactivitãþi sportive,

educative, culturale sidistractive + toatematerialele necesaredesfãsurãrii activ-itãþilor:dans,karate,orientarecu busola, vânãtoarede comori, drumeþii,cãþãrãri pe perete defrângii, parc aventura,

campare cu cort, tra-versare pe frânghii,alpinism, tiroliana,jocuri pe echipe: fot-bal, volei, baschet,

rugby touch; lectii deeducatie fizica, demasaj, de nutritie, degatit, jocuri si petre-ceri de cabana, car-naval, seara talentelor,discotecã, parada pija-malelor, foc de tabãrã,karaoke, excursii prinjudet In muntiiRetezat, la strand siPensiunea Retezat,vizitãri de pesteri, pes-cuit, dansuri, zumba,

tae bo, karate, con-siliere psihologicã (ter-apie de grup si lanevoie terapie cogni-tivã), lecþii de actorie

(arta actorului, impov-izaþie scenicã, dicþie,miscare scenicã) cur-suri de nutriþie si lecþiide gãtit”, mai spunorganizatorii.

Pãrinþii care dorescsã îºi trimitã copiii înaceastã tabãrã trebuiesã plãteascã o sumãde 3000 de lei, iarrezervarea unui loc întabãrã se face înmomentul achitãrii

unui avans de 500 lei.Restul plãþii se poateface fie în rate lunare,fie integral în momen-tul sosirii in tabãrã.

Tabãrã pentru copiii supraponderali, în Straja

Prin joacã vor scãpa de kilogramele în plus

T abãrã pentru copiii supraponderali. Începând desãptãmâna viitoare în staþiunea montanã Straja

va avea loc singura tabãrã din þarã destinatã copiilorsupraponderali. Anul acesta, evenimentul se aflã laediþia cu numãrul 4.

Aventurã în apele Jiului

J iul, loc de întâlnire pentruiubitorii sporturilor extreme. În

acest sfârºit de sãptãmânã râul Jiuse va anima. Pe Defileu va avea locun concurs de rafting pe Jiu.