CVJ Nr 705 vineri 26 septembrie 2014

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 705

Vineri, 26 Septembrie 2014

Expertizã judiciarãîn „Dosarul

noroaielor” de pestrada Mãrãºeºti

>>> PAGINAA3-A

Israelienii includPeºtera Bolii încircuite turistice

>>> PAGINAA13-A

ªapte ani ºijumãtate pentru

înºelãciune>>> PAGINAA11-A

GFR îºi vreabanii de la CEH

>>> PAGINAA12-A

GFR îºi vreabanii de la CEH

>>> PAGINAA12-A

Grotele peºteriiBolii au atras peste

4000 de turiºti>>> PAGINAA13-A

Politica batedatoria civicã, la

Petrila>>> PAGINAA7-A

Preparaþia Coroieºti amendatã de Petrila

>>> PAGINAA11-A

Performanþã, rãsplãtitã

cu ignoranþã, lalimita îngheþului

>>> PAGINAA4-A

La Petrila, cabinetul medicalºcolar generalistva fi deservit de

medicii de familie>>> PAGINAA5-A

A proape cã te crezi în Ucraina, dacã este sã te iei dupã Drapelul arborat laUniversitatea din Petroºani, pe terenul de rugby. De o bunã bucatã de vreme

steagul de acolo nu se simte prea bine ºi asta din cauza vremii, care o fi fost camrea în vara ce tocmai se sfârºeºte, însã, autoritãþile judeþene au atras atenþiaasupra acestor aspecte, ce trebuie imediat remediate. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Drapel de Ucrainala Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 7 Deva -Sântuhalm–Simeria DJ 687Cristur –Hunedoara DJ

687 Hunedoara –Hãºdat DN 66Cãlan – Bãcia

DN7 Mintia – VeþelDN7 Veþel –

Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand;Sântuhalm; DN 76Cãinelul de Jos –Bejan Uricani peDN 66A, str.Muncii

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014 Actualitate 3

CarmenCOSMAN - PREDA

Expertiza tehnicãjudiciarã realizatã înacest dosar costã 900de lei ºi fiecare partedin proces – GeromReal Estate, ApaServºi Zona D, trebuie sãachite o sumã egalã,adicã fix 300 de lei.Expertiza tehnicã judi-ciarã admisã în cauzãtrebuie sã identificecircuitul reþelei de con-ducte subterane asupracãreia s-a intervenit decãtre ApaServ ºi ZonaD prin desfiinþareaacestora, respectivtraseul lor, sã indicenumãrul de conductece compuneau reþeaua

de conducte în subter-anul strãzii Mãrãºeºtidin MunicipiulPetroºani, lungimea pecare reþeaua de con-ducte a fost desfiinþatã,dimensiunile ºi materi-alul pentru fiecare dintipurile de conductedesfiinþate, stareareþelei de conductesubterane aºa cumaceasta se gãseºte înlocurile în care au fosttãiate de cãtre SCZona D SRL respectivprin raportare la zonaîn care a rãmasnedezafectatã, stareaconductelor depozitatela sediul SC Zona DSRL precum ºi condiþi-ile în care acestea aufost depozitate, tipul

de conducte, dimensiu-nile, precum ºi materi-alul pentru fiecare tipde conductã ºi care seregãsesc la sediul SCZona D SRL, dar ºidacã þevile dezafectatefãceau parte integrantãdintr-o reþea de con-ducte precum ºi dacãprin dezafectarea lor,reþeaua de conductemai poate fi utilizatãpotrivit cu destinaþia.

De asemenea, magistraþii încearcã sãstabileascã ºi dacãreþeaua de conductepoate fi refãcutã, în cecondiþii ºi dacã existãºi alte soluþii tehnicedecât refacerea ei prinpoziþionarea reþelei înlocul în care aceasta se

afla pânã când a fostdezafectatã, însã maitrebuie arãtat ºi dacãobiectivul „bazine deapã” înscris în Cartea

Funciarã include ºireþeaua de conducteaflatã în subteranulstrãzii Mãrãºeºti, dacãconductele dezafectatemai puteau îndeplinicondiþiile defuncþionare la para-metrii având în vederegradul lor de uzurã saudacã sistemul deînmagazinare a apei,situat pe stradaPoligonului poateasigura în prezent cerinþa de funcþionareîn parametrii sau dacãaceste conducte erauutilizate efectiv decãtre reclamantaGerom Real Estate.

Scandalul de pestrada Mãrãºeºti aînceput dupã cemuncitorii de la ZonaD, care au câºtigat lici-taþia organizatã deApaServ, au ajuns culucrarea în zonarespectivã. Dupã

deschiderea ºantierului,aceºtia au dat pestemai multe conductemetalice care odinioarã alimentau cuapã fostul UMIROM,actualul Gerom.Reþelele, spun cei de alApaServ, erau deza-fectate de ani de zile,mai ales cã hoþii audemolat aproape înîntregime bazinele deapã care le alimentau.În consecinþã, munci-torii au scos con-ductele din pãmânt ºile-a depozitat la sediulsocietãþii, cu posibili-tatea ca proprietarii lorsã ºi le poatã recu-pera. Totuºi, cei de laGerom au reclamatfaptul cã le-au fostafectate interesele ºichiar alimentarea cuapã, solicitând reintro-ducerea conductelor înpãmânt, aºa cum aufost gãsite.

DianaMITRACHE

Însemnele naþionalesunt grav alterate laPetroºani, unde pe tri-buna din DealulInstitutului, fluturã ce amai rãmas dinTricolor. ªi asta eimpropriu spus,deoarece Tricolorulnostru mai poate fidoar bicolor. ªi parcãam fi în Ucraina, cãpe bãþ mai atârnãacum o cârpã ruptã înalbastru ºi galben.

Recent, Prefectuljudeþului Hunedoara aatras atenþia asupraacestui aspect, ce tre-buie remediat imediat.„Institiþia Prefectului,s-a sesizat din oficiu,pentru a le reaminticelor în drept, care auobligaþia sã arborezeDrapelul Naþional,care sunt regulile

privind arborarea lui.S-au constatat cazuriîn care Drapelul a fostarborat eronat, fiedegradat. Noi amreamintit care suntregulile, rugându-i petoþi sã se alinieze.Sigur cã legea prevedeºi sancþiuni pentrunerespectarea acestorreglementãri ºi dis-cutãm aici despreamenzi cuprinse între500 ºi 1.500 de lei,iar acestea sunt maimari 2.500 ºi 5.000

de lei, în cazul instituþi-ilor care nu arboreazãDrapelul Naþional, saunecorespunzãtor”, adeclarat Dan Terteci,director CancelariaPrefectului JudeþuluiHunedoara.

Având în vederefaptul cã s-au identifi-cat situaþii în caredrapelul naþional nu afost corect arborat saucã acesta se afla într-ostare avansatã dedegradare, ca ºi cel dela Universitatea din

Petroºani, prefectuljudeþului Hunedoara asolicitat sã fie verifi-cate toate acesteînsemne arborate pediverse instituþii.Sacþiunile nu vor fiaplicate, decât cu titlulEXCEPÞIONAL ºiPrefectura a dat celorcare sunt vizaþi un timp ca sã se conformeze.

Drapel de Ucraina la Petroºani

A proape cã te crezi în Ucraina, dacã este sã te iei dupã Drapelul arborat la Universitatea din Petroºani, pe terenul de rugby. De o

bunã bucatã de vreme steagul de acolo nu se simte prea bine ºi asta dincauza vremii, care o fi fost cam rea în vara ce tocmai se sfârºeºte, însã,autoritãþile judeþene au atras atenþia asupra acestor aspecte, ce trebuieimediat remediate.

Expertizã judiciarã în „Dosarul noroaielor” de pe strada Mãrãºeºti

M agistraþii de la Petroºani sperã cã o expertizã judiciarã va face luminã în „Dosarul noroaielor” de pe stradaMãrãºeºti, respectiv procesul în care o firmã controlatã de fostul prefect de Hunedoara, Aurelian

Serafinceanu, a chemat la barã furnizorul de apã potabilã din Valea Jiului ºi firma care a implementat proiectul deintroducere a canalizãrii pe strada respectivã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 20144 Actualitate

Monika BACIU

De opt ani aurãmas cu promisiunile.În patrimoniulMinisterului Educaþieise înscrie ºi sala poli-valentã din Petroºanicare aratã ca o ruinã.Pe zi ce trece, struc-tura acestei clãdiri semacinã din ce în cemai mult.Reprezentanþii ªcoliiSportive au rãmasdoar cu promisiunile ºispun cã în proporþiede 50 de procente salava fi modernizatã.Problema este cãodatã cu scãderea tem-peraturilor sportivii nu

se mai pot antrena însala de sport, astfel cãs-a ajuns la soluþii decompromis.

“Rãmâne problemahandbalului care acumcu venirea friguluirãmâne incertã

intrarea lor în sala dejocuri, dar vor intra încelelalte sãli ale ºcolilordin zonã, respectiv de

la ºcoala 4unde amrezolvat cuconducerealiceului MihaiEminescu”,a declaratZoltan Toth,directorulCSSPetroºani.

Lucrãrile deinvestiþii sunt evaluatela peste un milion delei, însã trecerea tim-pului si neefectuareacestora ar putea mãricosturile. Conducereaunitãþii sportive nespune cã existã ºanseca lucrãrile sã fiedemarate, însã nu seºtie când.

“De mult avemproiect acolo, noi totvrem. E rezolvat maimult de 50%, deocam-datã suntem în trata-tive cu companiaNaþionalã de Investiþii,iar la vremea potrivitãcând o sã ºtim cã ampredat obiectivul atuncivom trage un chef cãdupã atâþia ani de zilese va face ceva.Lucrãrile care trebuiefãcute sunt atât demulte ºi de mari încâttimpul nu prea maiajunge pentru cãajungem la partea de

licitaþii, mai apar ºicontestaþii ºi dejaîncep sã aparã prob-lemele”, a mai spussursa citatã.

Problemelesportivilor sunt maimari pe timpul ierniiatunci când antrena-mentele trebuie sã ledesfãºoare în sãlile desport ale ºcolilor.

Proiectul de reame-najare al salii spor-turilor presupunerealizarea unui nouacoperis, al tribunei sial terenului de joc,realizarea termoizo-latiei si a sistemului deincalzire care nu a maifost functional de anibuni. In total, peste1.500 000 de lei arurma sa intre in con-turile celor de laPetrosani, pentru caperformate au, dar nuau sali de antrena-ment.

Monika BACIU

“Pentru sezonul deiarnã ne pregãtim dintoate punctele devedere, respectiv pen-tru baza didacticã dinParâng, lemne pentruîncãlzire, teleschiul lacare am fãcut magne-toscopia cablului, maiavem niºte lucruri depus la punct pentrumodernizarea teleschi-ului, urmeazã ISCIR-izarea. Partea decabanã de cazare ºimasã este pusã lapunct, sportivii sepregãtesc. Cel mai

bun dintre ei, respec-tiv Alin Tulbureanupleacã sãptãmânaviitoare la pregãtire înAustria ºi sperãm sãprindã lotul pentrufestivalul olimpic altineretului europeande anul viitor undeeste o bãtãlie acerbãîntre 4 sportivi, dincei patru noi sperãmca în primii doi sã fieAlin. Secþia de sanieare tot echipamentulnecesar, pârtia este înregulã, tot ce înseam-nã bazã materialã estepus la punct, pregãtir-ile decurg normal aºa

cã sporturile de iarnãau deja pregãtitecondiþiile”, a declaratZoltan Toth, directorulCSS Petroºani.

Prin competiþiilesportive care au locîn Parâng, cei de laCSS promoveazã ºiturismul din zonã.“Noi ca ºi unitatenu promovãm nea-parat turismul, însãperformanþa vrei nuvrei este legatã departea de turism.Trebuie sã ai per-formanþã, trebuie sãîncurajezi turismul,noi în varã am avut

cei mai mulþi cazaþi labaza didacticã, dar99,99% dintre ceicare au fost acolo aufost sportivi. Au fostde la Mangalia, TurnuSeverin, de laHunedoara”, a maispus sursa citatã.

Responsabilii CSSPetroºani spun cã vorîncepe pregãtirile pen-tru festivalul olimpic altineretului de anulviitor, iar existã toateºansele ca localitateasã fie reprezentatã deun sportiv legitimat laclub.

Performanþã, rãsplãtitã cu ignoranþã, la limita îngheþului

S portivii de la CSS Petroºani nu îºi mai pot face antrenamentele la handbal în sala sporturilor. Frigul de afarãse resimte mult mai acut în sala care nu a fost modernizatã niciodatã. Performanþa

sportivilor este rãsplãtitã de ministerul educaþiei cu ignoranþã.

Promoveazã turismul prin sport

P regãtiri pentru sezonul de iarnã. Clubul Sportiv ªcolar Petroºani sepregãteºte pentru sezonul de iarnã. La baza sportivã din Parâng au fost

deja amenajate locurile de cazare, iar instalaþia de transport pe cablu ºi pârti-ile au fost autorizate. Mai trebuie doar sã se aºtearnã un strat de zãpadã pen-tru ca la munte sportivii sã înceapã pregãtirile pentru competiþiile de iarnã.

Monika BACIU

Pentru ca la începutulanului ºcolar elevii sã ben-

eficieze de serviciile aces-tor cabinete, au fostscoase la concurs ºi pos-turile pentru cei doimedici ce vor deserviunitãþile. Un medic demedicinã generalã ºi unmedic stomatolog se cautãpentru cele douã cabinete,însã pânã acum doar unsingur medic cu spe-cializare în stomatologieºi-a anunþat intenþia de aparticipa la concurs.

“La momentul la carevorbim sunt inscrisi unmedic stomatolog pentrupostul de la gradinita PN2si sunt scoase la concurscele trei posturi de asis-tente unde sunt inscrise 4-5 asistente. Concursulurmeaza sa fie in data de6 octombrie.

Noi am amenajatspatile, urmeaza ca sapta-mana viitoare sa montamscaunul stomatologic lacabinet si la cabinetul demedicina generala saachizitionam instrumen-tarul si mobilierul.Cabinetele sunt pregatite,am facut bransamentele laapa asa cum cer normelecelor de la Sanepid cufunctionalitate, cu tot ceeace trebuie”, a declarat

Vasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Medicii de familie vor ficei care vor asigura activi-

tatea din cadrul cabinetu-lui medical generalist.

“Vor urma probabil operioada de contestatiidupa ce vor fi desemnati

oamenii pe posturi dupacare se vor incheia con-tractele de munca intreDSP si asistente si medicisi vom merge imprerunasa taiem pamblica la celedoua cabinete medicale.Pentru cabinetele de medi-cina generala nu s-ainscris niciun medic.

Am discutat cu mediciide familie si vom face uncontract de prestari ser-vicii cu un medic de fami-lie care va prelua respons-abilitatile cabinetului demedicina generala”, amai spus sursa citatã.

120 de mii de lei aufost alocaþi pentru amena-jarea celor douã cabinetemedicale ºcolare dinPetrila. Una va funcþionala grãdiniþa PN2, iarcealaltã la liceu. Ediliilocali spun cã lucrãrile vorfi finalizate în acest an.


Ionut DRAGOTESC

M-a întrebat odatã,demult, undeva înBucovina, unmonah…”…de ce îþi estecel mai frica în viaþã ? “Nu i-am rãspuns, nuºtiam…Am plecat de subObcinile Voroneþului darm-am tot gândit la între-barea bãtrânului, zile, sãp-tãmâni, luni…Într-odimineaþã, însã, am aflatrãspunsul, am simþit …

Nu îmi este teamã deun lucru, de un om, ori deun fapt, îmi este teamã,însã, cã i–aº putea pierdepe cei dragi…Teama cãoamenii ( deloc mulþi ) delângã mine, într-o zi s-arduce, îmi face sângele sãîngheþe.

Sunt cei pe care fiecaredintre noi îi avem, ºi pe

care îi neîndreptãþim decele mai mute ori, nu ºtimsã îi preþuim, poate chiarne batem joc de ei. Cândpleacã înþelegem cât demult au însemnat, uneorieste târziu, alteori nu…Înviaþã întâlneºti ispita, alte-ori bucuria, se întâmplã sãdezamãgeºti, sã umileºti,se întâmplã ºi sã fi umilit,însã niciodatã nu trebuiesã deznãdãjduieºti. Nicicând ai greºit, nici când înfaþa ta cineva a greºit.François de laRochefoucauld spunea“Ierþi atât cât iubeºti” …

Fã asta cât este vreme!Gândeºte-te când cei delângã tine, oamenii pecare îi îndrãgeºti, nu vormai fi... Oare nu ai daorice, doar sã îþi maigreºeascã o data?

La Petrila,

Cabinetul medical ºcolar generalist va fideservit de medicii de familie

Î n data de 6 octombrie va avea loc, la Petrila, concursul pentruocuparea posturilor de medic ºi asistente din cadrul cabinetelor

medicale ºcolare. Amenajarea cabinetelor medicale ºcolare a începutla Petrila acolo unde administraþia vrea ca elevii sã beneficieze deasistenþã medicalã gratuitã.

Când cei dragi pleacã…


DianaMITRACHE

Cei de la AJOFMrecunosc cã, în gener-al, nu prea sunt anga-jatori care sã firãspuns invitaþiei de alua parte la bursa ded-icatã absolvenþilor.Doar 5 firme au con-firmat prezenþa, iarzeci de tineri vor fiprezenþi sã îºi cauteun job, dupã ce nu aureuºit sã îºi continuestudiile, ori ºi le-aufinalizat.

Cei de la agenþialocalã de la Petroºanispun, însã, cã ofertacuprinde câteva zeci

de locuri de muncã ºicã nu prea seadreseazã absol-venþilor de studii supe-rioare.

„Noi am contactat35 de agenþi eco-nomici. Pânã acum 5ºi-au confirmatprezenþa. Mai avem 5în aºteptare. Avem înjur de 60 de locuri demuncã pe care absol-venþii noºtri ar puteasã se încadreze. Dinpãcate, paleta meseri-ilor nu este foartevariatã. Ei ar putea sãse angajeze ca munci-tori necalificaþi, încomerþ, servicii, con-

fecþii, sau electricieni. Depinde de cine va

participa la bursã ºi dece vor accepta copiii”,a spus Judith Babþan,ºefa ALOFMPetroºani.

Nu sunt prea mulþi

cei care sã vrea sãangajeze absolvenþi,fãrã experienþã, deºi,atât angajatorul, cât ºiabsolventul ar aveamari avantaje. Cei dela AJOFM ne spuncât de mari sunt avan-tajele, pentru cei careangajeazã tineri absol-venþi.

„Fiecare absolventcare va reuºi sã seangajeze pe operioadã nederminatã,va putea beneficia deo primã de încadrarede 500 de lei, cucondiþia ca locul demuncã pe care îlocupã, sã îl pãstreze

timp de 12 luni, iarangajatorul, dacã faceo angajare pe operioadã nederminatã,poate sã solicite sub-venþionarea locului demuncã. Aceasta seface în funcþie de

nivelul studiilorabsolvite. Oferim 750de lei, timp de 12luni, pentru un loc demuncã ocupat de unabsolvent de studiisuperioare, 600 de leipentru un loc demuncã ocupat de unabsolvent cu studiimedii ºi 500 de leipentru un absolventde ºcoalã profesion-alã”, a mai adãugatJudith Babþan.

Bursa dedicatãabsolvenþilor începeastãzi la ora 9,00 ºiîn Valea Jiului se vadesfãºura la Petroºani,Vulcan ºi la Lupeni.

DianaMITRACHE

Inspectorii ITMcare au anchetatacest caz, ce a stârnitvii reacþii în presã, auscos la ivealã lucrurilegate de modul deviaþã al asistentuluiuniversitar din Iaºi.Acesta venise lamunte, în Retezat ºi amurit, dupã ce acãzut într-o prãpastie.Omul consumasealcool cam mult ºieste oarecum firescsã se fi dezechilibratpe creasta muntelui,mai ales cã avea înspate un rucsacfoarte greu.

„Un factor foarteimportant, care acontribuit la produc-erea evenimentului, afost alcoolemia. Dinpãcate, victima aveao alcoolemie de 2,4la mie”, a declaratIleana Bodea, ºefaITM Valea Jiului, carea coordonat ancheta.

Ancheta a fostfinalizatã ºi în aceastãdimineaþã (vineri), ea

va ajunge la ITMDeva. Inspectorii careau anchetat eveni-mentul spun cã arputea fi catalogat caaccident de muncã,pentru cã suntîndeplinite condiþiilecerute de lege.

„Suntem la faza lacare încheiem cerc-etarea. Cel târziumâine (n.r vineri 26septembrie) e gata.Va pleca la Devapentru avizele con-ducãtorilor ITMHunedoara ºi deacolo la ITMBucureºti, pentruobþinerea avizuluifinal. Dosarul nostrupleacã cu propunerede încadrare ca ºi

accident de muncã,datoritã faptului cãera o expediþie subformã organizatã decãtre Universitateadin Iaºi”, a mai adãu-gat Ileana Bodea.

Salvamontiºtii careau participat la recu-perarea victimei,spun cã incidentul aavut loc sub vârfulJudele, iar omul aalunecat ºi a cãzutcirca 100 de metri,pe stânci.

Lectorul universitarînsoþea un grup destudenþi de laFacultatea degeografie, într-oexpediþie ce le servea drept activitatepracticã.

Asistentul universitar mort înRetezat era bãut bine

A bãut cam mult ºi apoi a cãzut în prãpastia încare ºi-a gãsit sfârºitul. Vorbim despre

asistentul universitar de 36 de ani din Iaºi, care laînceputul lunii august, a pierit sub privirile stu-denþilor sãi, într-o râpã, în Retezat. Ancheta în cazul sãu a scos la ivealã amãnunte legate de con-sumul de alcool, iar evenimentul ar putea sã fieîncadrat ca accident de muncã.

Bursã, vineri, pentru absolvenþi

V ineri dimineaþã de la ora 9,00, zeci de absolvenþidin Valea Jiului sunt aºteptaþi la bursa dedicatã

lor. Fie cã au terminat o facultate, ºcoala generalã, oºcoalã profesionalã sau liceul, toþi îºi pot cãuta ceva delucru, deºi oferta nu este una foarte atractivã.Angajatorii, însã, nu prea par atraºi de absolvenþi, deºiar avea mari avantaje.


DianaMITRACHE

Mãrul discordiei esteproiectul ce vizeazãînlocuirea consiliereiDaniela Viºãnescu,dupã ce organizaþiaPNL a demis-o. Doarcã, de câte ori a fostintrodus acest proiectpe ordinea de zi, con-silierii au lipsit, aºacum au fãcut-o ºiacum. Localnicii, însã,cred cã ar trebui sã leplãteascã ºi ei cu

aceeaºi monedã.„Acum, s-au dus doarcîþiva de la PD-L.PSD-iºtii nu, cã nu vorsã o scoatã peViºãneasca din consil-iu. Asta e toatãºmecheria. E a treialunã când la Petrila nuare loc ºedinþa. Aufost numai 4 inºi.Acum recunosc cã i-am votat, dar nu credcã au meritat. ªi ca sãtermin, toþi sunt pen-tru interes personal”,ne-a lãmurit un bãtrân,

în timp ce un altul afost ferm: „E o lipsãde responsabilitate din

partea lor. Nu ne mairespectã, deºi i-amvotat. Dacã ei aºa îºi

fac datoria, atunci nicinoi nu ar mai trebui sãne plãtim impozitele,sã nu mai respectãmregulile oraºului ºi aºamai departe. Sã facemca ºi ei”, a ripostat,revoltat, omul.

Cei mai mulþi credcã oraºul nu aratã cum

ar trebui ºicã nici unconsilierlocal nu maieste vãzutpe strãzi.„Cine i-avãzut sãvinã pe aicisã întrebecum stãm,ce vrem, cene lipseºte?Nimeni! Ne-au fãcutparc luminat ca la LasVegas, dar balega eprin iarba verde în totoraºul. Sunt aleºi dege-aba!”, ne-a spus un altlocalnic.

Primarul Ilie Pãducelrecunoaºte cã i-aanunþat personal pefiecare consilier, dar sevede neputincios înfaþa deciziei lor. Maimult, ne mãrturiseºte

chiar cã ai sãi colegivor fi remuneraþi fãrãprobleme, chiar dacãnu ºi-au fãcut nici deaceastã datã datoria ºi10 probleme urgenteale urbei au rãmasnesoluþionate.„Indemnizaþia o vorlua pe septembrie. Amavut o ºedinþã extraor-dinarã ºi la ea au par-ticipa aproape toþi,doar unul a lipsit. Aºacã banii ºi-i iau”, aadãugat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Bãtãliile pe baricadapoliticã se þin lanþ laPetrila ºi este cunoscut

faptul cã existã unrãzboi tacit între pri-marul Ilie Pãducel ºiCostel Avram,preºedintele PNLPetrila. În consecinþã,proiectul de schimbareal consilierului DanielaViºãnescu este mereuobstrucþionat ºi separe cã deocamdatãaleºii oraºului nu segrãbesc sã îlsoluþioneze.

Monika BACIU

“Am avut o discutiecu o doamna careeste de 22 de ani inSpania care locuiesteintr-un oras de langaBarcelona. Estepresedinta unei asoci-atii din care fac parte250-300 de romani sidoresc sa se infrateas-ca cu orasul Petrila.Pentru inceput amfacut doar schimburide scrisori cu adminis-tratia publica de acolosi urmeaza sa facempe plan cultural si nedorim sa scriem unproiect prin care sane infratim si saatingem niste obiec-tive de interes publiclocal”, ne spuneVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila.

Oraºul Petrila maieste înfrãþit ºi cu altelocalitãþi din Europa,însã aceste parteneri-ate au rãmas doar pehârtie. De aceastã

datã, edilii sperã sã seconcretizeze colabo-rarea cu spaniolii.

“Mai suntem infrati-ti si cu alte localitatidar din pacate infratir-ile s-au facut atuncidupa revolutie si s-auuitat. Acest lucru nedorim si noi si cei deacolo, sunt foartemulti cetateni dinPetrila care sunt sta-biliti pe langaBarcelona si cand auauzit au fost foarteincantati”, a mai spus

sursa citatã. Edilii petrileni au ºi

acordul omologilor sãidin Spania pentruîncheierea protocolu-lui de colaborare.

“Suntem de acordîntr-o colaborarestrânsã pentruîntãrirea schimbuluiintercultural. Noi cre-dem cã multiculturalis-mul ne îmbogãþeºte ºiconsolideazã reciproc,fãrã îndoialã, întãreºterelaþiile de respect,înþelegere ºi dialogul.

Am dori sã con-solidãm în continuaretot mai mult acestelegãturi între Paretsdel Valles ºi România,ºi a putea transofrmaîn oraº de referinþã înCatalonia prin acestschimb cultural ºidifuzarea culturii sale,în acelaºi timp consid-erãm cã este necesarsã difuzãm tradiþiilenoastre cele maiadânc înrãdãcinate înþara dumneavoastrã,inclusiv aceastã uni-une ar putea fi rezul-tatul unei înfrãþiri cul-turale”, spune SergiMingote, primaruloraºului Parest delValles din Spania înscrisoarea adresatãedililor petrileni.

Petrilenii, fraþi cu spaniolii

A dministraþia localã de la Petrila vrea sã seînfrãþeascã cu o localitate din Spania. Având în

vedere numãrul românilor adoptaþi de spanioli, iarexcepþie nu fac nici petrilenii, autoritãþile locale vor sãîncheie un protocol de colaborare cu localitatea Paretsdel Valles de lângã Barcelona.

Politica bate datoria civicã, la Petrila

„Mai bine nu ne mai plãtim impozitele ºi taxele locale!” a fost rãspun-sul oamenilor din Petrila la modul în care consilierii din acest oraº

gãsesc sã îºi exercite atribuþiile. Doar 4 au ajuns la ºedinþa de consiliu dinluna septembrie, iar asta din cauza unei consiliere care ar trebui eliminatã,dupã ce a fost demisã din PNL. Oamenii, însã, vãd ce se întâmplã ºi suntrevoltaþi, mai ales cã au aflat cã aleºii vor primi indemnizaþiile pe fiecarelunã, inclusiv pentru septembrie.

19 Trufele

Poate sã coste pânãla 2000 de dolari pen-tru un kilogram. Este untip de ciuperci ce sefolosesc la preparareadiferitor reþete de paste,carne sau orez.

18 ªofranul

Costã peste 11 dolariper gram sau 5.040 dedolari per kilogram.ªofranul este o plantãmediteraneanã, din carese poate extrage condi-mentul ºofran, conside-rat cel mai scumpcondiment din lume,uleiuri aromatice, pre-cum ºi numeroase altesubstanþe cu utilizãri înmedicinã ºi alimentaþie.

17 Caviarul de beluga

iranianCostã minimum 35

de dolari un gram. Este

considerat drept unuldintre cele mai gustoaseaperitive, consumat pebiscuiþi sãraþi.

16 Aurul

Preþul în prezent estede aproximativ 40 dedolari pentru un gram,dar e în continuãcreºtere.

15 Rodiul

Acest metal, extremde rar, costã minimum45 de dolari per gram.Datoritã duritãþii sale,este utilizat în cataliza-toarele autovehiculelorpentru a reduce emisiilede carbon.

14 Platina

Costã de la 48 dedolar per gram. Fiindextrem de rezistent lacoroziune, se foloseºteconfecþionarea bijuteri-ilor, în echipamente delaborator, în medicina

dentarã, pentrurealizarea unor contacteelectrice ºi mai ales în catalizatoareleautovehiculelor.

13 Cornul de rinocer

Costã ce puþin 55 dedolari per gram ºi estefolosit mai mult în medicina netradiþionalã.

12 Creme de la Mer

Aceastã cremã costãpeste 70 de dolari per

gram. Deºi nu estedemonstra ºtiinþific, se vorbeºte cã arîntineri încã de la prima utilizare.

11 Heroina

Este o substanþãextrem de periculoasãpentru sãnãtate ºi unuldintre cele mai cãutatedroguri de cãtre dependenþi, ajungândca un gram sã costepeste 100 de dolari.

10MetamfetaminaNumit ºi „cristal”,

acest drog chimic poateajunge sã coste ºi 120de dolari pentru ungram. Este extrem depericulos, provocândstãri de euforie.

9 Cocaina crack

E un tip de cocainãmai puternic, care costãpeste 600 de dolaripentru un gram.

8 LSD

3000 de dolari poatesã ajungã sã coste ungram din acest droghalucinogen.

7 Plutoniul

Substanþã deosebit de

radioactivã, folositã în special drept combustibil pentru reactoarele nucleare saula fabricarea armelornucleare.

6 Taaffeite

Poate ajunge sã costeºi 20 de mii de dolaripentru un gram.Taaffeite este un mine-ral mov considerat deun milion de ori mai rardecât diamantul. Totuºi,este foarte dur, astfelîncât poate fi prelucratgreu pentru bijuterii.

5 Tritiul

Costã 30 de mii dedolari pentru un gram ºieste folosit în sursele deluminã, precum în cazulinscripþiilor EXIT. Doar

în SUA sunt 2 milioanede astfel de inscripþii.

4 Diamantul

Ajunge ºi la 65 demii de dolari pentru ungram, fiind utilizat înindustria bijuteriilor.

3 Painite

Ajunge ºi la 300 demii de dolari pentru ungram, fiind consideratdrept cel mai rar mineral. Este utilizat la terapiile cu cristalesau doar ca mineralornamental.

2 Californiul252

Un gram costã 27 demilioane de dolari.Californiul este unmetal radioactiv, unprodus chimic sintetic,care poate fi folosit casursã de neutroni pen-tru reactoare nucleare.

1 Antimateria

Antimateria costã100 de trilioane dedolari pentru un gram,iar pe viitor ar putea alimenta navele spaþialecare ar explora spaþiulcosmic.

Considerat cel maiscump medicamentdin lume, Soliris esteprodus de companiaAlexion Pharmaceutical.Soliris îi ajutã pe ceicare suferã de o boalãfoarte rarã a sistemuluiimunitar, denumitã„parozysymal nocturnalhemogloginuria”: atuncicând omul doarme,globulele roºii din sângele sãu sunt distruse. Tratamentulanual cu aceastãsubstanþã depãºeºte500 de mii de dolari.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 20148 Magazin Magazin 9

Top 20 cele mai scumpesubstanþe din lume

Aurul e abia pe locul 16

A tunci când vorbim de substanþescumpe, primul lucru care ne vine

în minte este aurul. Într-adevãr, auruleste un metal scump, dar preþul sãueste incomparabil mai mic decât multealte substanþe existente pe Pãmânt. Cei de la Business Insider a realizat untop al celor mai scumpe 20 substanþeexistente în prezent pe Pãmânt.

2

4

5

6

7

10

11

12

15

17

18

19

3

19 Trufele

Poate sã coste pânãla 2000 de dolari pen-tru un kilogram. Este untip de ciuperci ce sefolosesc la preparareadiferitor reþete de paste,carne sau orez.

18 ªofranul

Costã peste 11 dolariper gram sau 5.040 dedolari per kilogram.ªofranul este o plantãmediteraneanã, din carese poate extrage condi-mentul ºofran, conside-rat cel mai scumpcondiment din lume,uleiuri aromatice, pre-cum ºi numeroase altesubstanþe cu utilizãri înmedicinã ºi alimentaþie.

17 Caviarul de beluga

iranianCostã minimum 35

de dolari un gram. Este

considerat drept unuldintre cele mai gustoaseaperitive, consumat pebiscuiþi sãraþi.

16 Aurul

Preþul în prezent estede aproximativ 40 dedolari pentru un gram,dar e în continuãcreºtere.

15 Rodiul

Acest metal, extremde rar, costã minimum45 de dolari per gram.Datoritã duritãþii sale,este utilizat în cataliza-toarele autovehiculelorpentru a reduce emisiilede carbon.

14 Platina

Costã de la 48 dedolar per gram. Fiindextrem de rezistent lacoroziune, se foloseºteconfecþionarea bijuteri-ilor, în echipamente delaborator, în medicina

dentarã, pentrurealizarea unor contacteelectrice ºi mai ales în catalizatoareleautovehiculelor.

13 Cornul de rinocer

Costã ce puþin 55 dedolari per gram ºi estefolosit mai mult în medicina netradiþionalã.

12 Creme de la Mer

Aceastã cremã costãpeste 70 de dolari per

gram. Deºi nu estedemonstra ºtiinþific, se vorbeºte cã arîntineri încã de la prima utilizare.

11 Heroina

Este o substanþãextrem de periculoasãpentru sãnãtate ºi unuldintre cele mai cãutatedroguri de cãtre dependenþi, ajungândca un gram sã costepeste 100 de dolari.

10MetamfetaminaNumit ºi „cristal”,

acest drog chimic poateajunge sã coste ºi 120de dolari pentru ungram. Este extrem depericulos, provocândstãri de euforie.

9 Cocaina crack

E un tip de cocainãmai puternic, care costãpeste 600 de dolaripentru un gram.

8 LSD

3000 de dolari poatesã ajungã sã coste ungram din acest droghalucinogen.

7 Plutoniul

Substanþã deosebit de

radioactivã, folositã în special drept combustibil pentru reactoarele nucleare saula fabricarea armelornucleare.

6 Taaffeite

Poate ajunge sã costeºi 20 de mii de dolaripentru un gram.Taaffeite este un mine-ral mov considerat deun milion de ori mai rardecât diamantul. Totuºi,este foarte dur, astfelîncât poate fi prelucratgreu pentru bijuterii.

5 Tritiul

Costã 30 de mii dedolari pentru un gram ºieste folosit în sursele deluminã, precum în cazulinscripþiilor EXIT. Doar

în SUA sunt 2 milioanede astfel de inscripþii.

4 Diamantul

Ajunge ºi la 65 demii de dolari pentru ungram, fiind utilizat înindustria bijuteriilor.

3 Painite

Ajunge ºi la 300 demii de dolari pentru ungram, fiind consideratdrept cel mai rar mineral. Este utilizat la terapiile cu cristalesau doar ca mineralornamental.

2 Californiul252

Un gram costã 27 demilioane de dolari.Californiul este unmetal radioactiv, unprodus chimic sintetic,care poate fi folosit casursã de neutroni pen-tru reactoare nucleare.

1 Antimateria

Antimateria costã100 de trilioane dedolari pentru un gram,iar pe viitor ar putea alimenta navele spaþialecare ar explora spaþiulcosmic.

Considerat cel maiscump medicamentdin lume, Soliris esteprodus de companiaAlexion Pharmaceutical.Soliris îi ajutã pe ceicare suferã de o boalãfoarte rarã a sistemuluiimunitar, denumitã„parozysymal nocturnalhemogloginuria”: atuncicând omul doarme,globulele roºii din sângele sãu sunt distruse. Tratamentulanual cu aceastãsubstanþã depãºeºte500 de mii de dolari.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 20148 Magazin Magazin 9

Top 20 cele mai scumpesubstanþe din lume

Aurul e abia pe locul 16

A tunci când vorbim de substanþescumpe, primul lucru care ne vine

în minte este aurul. Într-adevãr, auruleste un metal scump, dar preþul sãueste incomparabil mai mic decât multealte substanþe existente pe Pãmânt. Cei de la Business Insider a realizat untop al celor mai scumpe 20 substanþeexistente în prezent pe Pãmânt.

2

4

5

6

7

10

11

12

15

17

18

19

3


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

L a sfîrºitul anului vom fi

probabil în crizã economicã, iar 2015va fi crunt mai alespentru bugetari,avertizeazã jurnalistul economicMoise Guran.

"Preþul cadourilor elec-torale pe care le face acumGuvernul se ridicã la 1-1,5miliarde de euro, care în locsã se ducã în investiþii, deciîn locuri de muncã, s-au dus la bugetari, la pensionari,la profesori, la mame. Înacelaºi timp, dateleComisiei Europene aratã cãîn ultimul an s-au pierdut înRomânia cam 100 de miide locuri de muncã. Suntlucruri corelate, îneconomie lucrurile nu seîntîmplã pur ºi simplu, sînt

legate, preþul acestaeste ºi trebuie sã-lºtim", a explicatMoise Guran pentruZiare.com.

În opinia lui,preþul acestor mãsurise va reflecta înscãdere economicã,într-o foarte perversãde strangulare cauza-tã de mecanismulMTO care intrã deanul viitor: "MTO îþi per-mite sã cheltuieºti mai mulþibani pe acelaºi deficit, dacãai creºtere economicã, ºi terestrînge, dacã ai scãdereeconomicã. România încãare creºtere economicã, dare un banal efect de bazãcare vine din toamnã anului2013. La sfîrºitul anului,însã, vom fi probabil într-orecesiune curatã, în sensulde crizã economicã, cuscãderi de locuri de muncã.

Anul viitor va fi crunt în primul rînd pentru bugetari".

Moise Guran consideracã existã o singurã posibili-tate ca anul viitor sã poatefi menþinutã scãderea CAS,fãrã a fi compensatã cumajorãri de taxe ºi impozite- restrîngerea cheltuielilor,transferul cãtre investiþii asumelor care anul acesta s-au dus cãtre achiziþii.

"Dar pentru asta e nevoiede vrednicie la nivel guver-

namental. Anul acesta vormerge cãtre achiziþii 40 demiliarde de lei, din buget, învreme ce nivelul investiþiilore ridicol. Am vãzut cãpreºedintele Bãsescu vorbeade 12 miliarde care ar tre-bui cheltuite pînã la sfîrºitulanului viitor. E o imposibili-tate logicã, dar poate cãmai lucreazã ºi Dumnezeuîn lipsa oamenilor".

Jurnalistul Moise Gurannu se aºteaptã ca anul viitorsã aducã o revenire la cotaprogresivã de impozitare înlocul cotei unice: "Este înprimul rînd o chestiune devoinþa politicã desigur, dartrecerea nu se poate facepeste noapte, mecanismulnu e deloc simplu. Eu amtrãit trecerea la impozitul pevenitul global, în vremeaministrului Tãnãsescu. ªi afost un an de pregãtire. Eucred cã nu se va trece pentru cã Guvernul nu epregãtit sã facã aºa ceva."

Sursã: ziare.com

The Guardian: ecel mai dur atac alUE contra unuiguvern membru.

Nici mãcar naziºtiigreci sau austrieci n-aufost loviþi aºa de vio-lent! Un Raport de 22de pagini îl face prafpe Victor Ponta ºizice, foarte clar ºi pefaþã, cã metodele luior fi potrivite pentruRusia, dar nu pentruUniunea Europeanã:

“Ponta încalcãConstituþia, ameninþãjudecãtorii, concediazãilegal oficialii care nu-iconvin ºi distrugedemocraþia”.

Sursã: TheGuardianhttp://www.the-guardian.com/world/2012/jul/17/romania-eu-report-constitution-abuse.

Mesajul cãtrepoporul român efoarte clar.

ªi a fost dat înainte

de alegeri, pentru cãtoþi imbecilii sã se gîndeascã bine ce fac:

Vedeþi cã pensiile ºi

salariile voastre, debugetari romani cãcã-cioºi, le plãtiþi cu baniinoºtri: ai Germaniei ºiai Statelor Unite.

Vedeþi cã deja v-amtãiat robinetul cu banial FMI! Acordul FMI esuspendat din varã!

Vedeþi cã deficitulbugetului vostru depensii a ajuns în 2014la 4 MILIARDE deeuro!

Deci dacã aveþi degînd sã trãiþi doar pebanii voºtri, din 2015,va trebui sã vã tãiaþipensiile ºi salariile la

jumãtate!Îi va convinge UE

pe votanþii lui Ponta?Eu nu cred.Cei 3 milioane de

boi (cã romani nu leputem spune) carevoteazã credincios cucomuniºtii ºi cudomnu’ Iliescu, nu vorfi niciodatã convinºi deargumente logice saumatematice (d-aia ceamai bunã discuþie cuun comunist începe cuun glonþ în cap). Înplus, ei urãsc oricumUniunea Europeanã ºi,în prostia lornemãrginitã, au impre-sia cã Statul românare un pom de bani încurte, de unde vaculege bani la infinit,pentru pensiile lor.

Din fericire, mai sîntrestul de 14 milioanede alegãtori, adicãadevãratul poporroman (care nici nu s-a

mai prezentat laultimele alegeri, descîrbã). Oameni nor-mali la cap (mulþi chiarlucreazã ºi cîºtigã baniîn UniuneaEuropeanã), care aupentru prima oarã uncandidat anti-sistem:Monica Macovei.

Ãºtia dacã vin, îlspulberã pe Ponta dinprimul tur. Spulberãtoate partidele de fapt,chiar dacã se aliazãtoate, la grãmadã:PSD+Bãsescu+PNL+Voiculescu+Blaga+etc.etc. LOR li seadreseazã UniuneaEuropeanã: nu pen-sionarilor gencolonelul Dogaru ºinici asistaþilor social.

Pentru adevãraþiiromani este ultimaºansã sã schimbedirecþia þãrii, înainte deprãbuºirea în prã-pastie.

Sursã: Mihai Giurgea

capitalismpepaine.com

Uniunea Europeanã: NU-l votaþi pe Victor Ponta!

Moise Guran: 2015 va fi un an crunt


DianaMITRACHE

Primarul IliePãducel a dispus

amendarea celorvinovaþi de situaþiacreatã la intrarea înoraºul Petrila, în zonabarierei. Acolo, sis-temul optic ºi acusticnu mai funcþioneazãde cel puþin o lunã dezile, iar mecanicii depe locomotive, careconduc garniturile detren pe linia industri-alã, cãtre PreparaþiaCoroieºti, suntnevoiþi sã iasã pur ºi

simplu în stradã, sãse punã în mijloculdrumului, ca sãopreascã astfelmaºinile, iar mai apoi

sã urce în locomo-tivã, ca sã plece sprePetroºani. Situaþia numai poate fi toleratã,iar ca urmare,Pãducel a dispus sãse ia mãsuri radicale.

„Sistemul de sem-nalizare la calea fer-atã l-am realizat noi,pentru cã era nece-sar, atunci când amreabilitat stradaRepublicii. Inculsivpasajul a fost reabili-

tat. L-am predat laPreparaþia Coroieºti,iar noi am sesizat cese întâmplã acolo.Poliþia localã a tot

trimis adrese ca sãrepare, iar acum i-amdat ordin celor de laPoliþia Localã sã deaamendã celor carerãspund de barierã”,a declarat primarulIlie Pãducel.

Bariera se aflã pesingura cale de accesîn oraºul Petrila ºiîntreg traficul rutier ºi pietonal sedesfãºoarã prin acest loc.

MaximilianGÂNJU

Potrivit jandarmilormureºeni, bãrbatul nueste la prima abaterede acest fel, anul tre-cut el fiind prins tot în

Târgu Mureº ºianchetat pentru fapteasemãnãtoare.

„O patrulã de jan-darmi de ordine ºi sig-uranþã publicã, în

timp ce executa servi-ciul de patrulare peraza municipiuluiTârgu Mureº, s-asesizat din oficiu cuprivire la faptul cã, opersoanã de sex mas-culin, desfãºura activ-

itãþi decolectarefonduripentru opresu-pusãfundaþie'Dreptulla viaþã2010'

(…) Patrula de jandar-mi a intervenit, iardupã ce ºi-a declinatidentitatea, a trecut laidentificarea persoaneiîn cauzã, stabilindu-se

cã se numeºte L.D.M,cu domiciliul în locali-tatea Hunedoara ºicare recunoaºte cã asosit în Târgu Mureºpentru a desfãºuraastfel de activitãþi”,aratã jandarmii dinMureº.

Hunedoreanul afost prins ºi anul tre-cut tot de jandarmi cãle cerea localnicilorbani pentru presupusecazuri disperate pecare fundaþia, înnumele cãreia lucra,vroia sã sarã în ajutor.Bãrbatul s-a ales cudosar penal pentruînºelãciune, iarcercetãrile în acest cazau fost preluate depoliþiºtii mureºeni.

MaximilianGÂNJU

Dobre Doina Mariaeste fiica naºilor edilu-lui ºef al Petrilei ºi aluat bani cu împrumutde la victimele sale,nu mai puþin de 42de persoane, sau i-aconvins sã o gireze labãnci.

N-a mai restituitnici un leu ºi a fostacþionatã în judecatãde victimele sale.Doina Maria Dobreera deja dupã gratii,pentru cã a fost prin-sã de DIICOT Gorj cãse ocupa cu trafic depersoane, prox-enetism ºi prostituþiealãturi de alþi indivizi.Femeia aflatã înprezent laPenitenciarul Gherla,a fost condamnatã la

ºapte ani deînchisoare ºi pedeap-sa complementarã ainterzicerii unor drep-turi, pe o duratã de 3ani, pentru infracþi-unea de înºelãciune.Pentru cã a primit opedeapsã mai maredictatã de judecãtoriiTribunalului Gorj,respectiv 7,6 ani,magistraþii de laPetroºani au deciscontopirea pedepsei.Totuºi, Dobre DoinaMaria a stat deja circadoi an dupã gratii iaraceastã perioadã îi vafi dedusã au mai decis

judecãtorii de laPetroºani.

Totodatã, ruda pri-marului Petrilei a fostobligatã sã plãteascãdespãgubiri celorînºelaþi de peste 200de mii de lei.MagistraþiiJudecãtoriei Petroºaniau decis ºi confiscareade la condamnatã asumei de 10.000 ºiobligarea ei la platasumei de 5.500 leicãtre stat, cu titlu decheltuieli judiciare.Sentinþa magistraþilorde la Petroºani nueste definitivã.

Reþinut pentru înºelãciune

U n hunedorean care cerea donaþii în numele uneifundaþii imaginare s-a ales cu dosar penal dupã

ce a fost prins de jandarmii din Târgu Mureº.

ªapte ani ºi jumãtate pentru înºelãciune

N u mai puþin de 42 de localnici din Petrila, auacuzat-o pe ruda prin alianþã a edilului

localitãþii, cã i-a înºelat ºi au acþionat-o în judecatã.Judecãtorii de la Petroºani au condamnat-o pe femeiela ºapte ani ºi jumãtate de închisoare.

Preparaþia Coroieºti amendatã de Petrila

R esponsabilii Preparaþiei Coroieºti au fost amen-daþi joi de edilul din Petrila, pentru cã pun în

pericol siguranþa celor care trec prin dreptul bariereide la intrarea în oraº. Edilii au fãcut toate reparaþiilenecesare, dar ºi acum, dupã mai bine de o lunã de cândsunt defecte instalaþiile de avertizare, mecanicii de pelocomotive sunt nevoiþi sã iasã în drum ºi sã opreascãcirculaþia rutierã.


Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã” Petroºani19 octombrie 2014 Ora 19.00

Monika BACIU

G RF, cere bani

Grup Feroviar Român aintenta un proces împotrivaComplexului EnergeticHunedoara. Obiectuldosarului este ordonanþã deplatã. La sfârºitul anului tre-cut, Complexul Energetic

Hunedoara avea de achitatcãtre Grup Feroviar Românpeste 7 milioane de lei pen-tru contractele încheiatepentru transportul huilei.

C ontract de 60 de milioane

GFR se judecã cu CEH.Grup Feroviar Român vreacontractul pentru trans-

portul cãrbunelui de laComplexul EnergeticHunedoara. Este vorba deun contract de 60 de mil-ioane de lei. ComplexulEnergetic Hunedoaraderuleazã o licitaþie pentruatribuirea unui contract detransportare a cãrbunelui.Valoarea contractului estede 60 de milioane de lei, iardurata acestuia este de un

an de zile. "Referitor la suspiciunile

cu privire la faptul cã ceidoi ofertanþi au prezentataceleaºi vagoane care aufost prezentate ºi la licitaþiaorganizatã de ComplexulEnergetic Oltenia, comisia asolicitat lista materialuluirulant ofertat de la SCOltenia. S-a primit rãspuns

la clarificãri de la ambiiofertanþi, autoritatea con-tractantã fiind în aºteptarearãspunsului de la CEOltenia. Procedura deatribuire se aflã încã în fazade calificare a ofertanþilor",au declarat pentruHotNews.ro reprezentanþiiCE Hunedoara, în urmã cuo lunã de zile.

MaximilianGÂNJU

Inspectorii DSVHunedoara au fãcutmai multe controalela unitãþile deînvãþãmânt dinValea Jiului dupã ceau primit rapoarteleprivind societãþilecare au licitaþiicâºtigate cuConsiliul JudeþeanHunedoara privindpacheþelul guverna-mental oferit ºcolar-ilor. Una dintrefirmele este dinjudeþul Gorj, iarinspectorii în ali-

mentaþia publicã auverificat dacã îºilivreazã produsele latimp, dat fiind fap-tul cã sunt restricþiide circulaþie îndefileu. „Noi amfãcut controalerepetate ºi am con-statat cã nu existãnici o problemã înlivrarea acestor pro-duse.

Ne aºteptam sãfie întârzieri dincauza lucrãrilor dinDefileul Jiului, însãfirma ºi-a ajustatprogramul în aºa felîncât maºina cuproduse de panifi-

caþie sã ajungã latimp la ºcoli”, spuninspectorii sanitar-veterinari.

Totodatã, anulacesta suplimentulacordat de statelevilor a început sãfie distribuit dinprima zi de ºcoalãfaþã de anii trecuþi.„Este meritulConsiliului Judeþean

Hunedoara cã aureuºit sã încheiecontractele în timputil ºi sã soluþionezecontestaþiile, dacãau fost, pentru caelevii sã primeascãaceste produse dinprima zi de ºcoalã”, mai aratã inspectorii DSV.

Cutremur, inun-daþie sau incendiudevastator? Teoretic,1,5 milioane deromâni care aurespectat legea ºi auîncheiat o poliþã de

asigurare obligatoriea locuinþei ar trebuisã stea cât de câtliniºtiþi.

Practic însã, nueste aºa: ei riscã sãnu primeascã

despãgubirile la careau dreptul prinpoliþa de asigurare,dintr-un motiv foartesimplu, pe careautoritãþile se ferescsã-l spunã, dar pe

care noi l-amdescoperit: firma deasigurare care emiteaceste poliþe nurespectã cerinþeleminime de pru-denþialitate.

1,5 milioane de români au dat banii degeaba pe asigurare

1,5 milioane de români care au fost obligaþi, prin lege, sãplãteascã poliþe de asigurare, riscã sã nu primeascã nici un ban

în caz de dezastru, potrivit realitatea.net.

GFR îºi vrea banii de la CEH

U n nou proces împotrva CEH. Procesele în care ComplexulEnergetic Hunedoara este parte implicatã curg pe rolul

instanþelor de judecatã. Dupã pretenþiile unor societãþi comercialeºi a Societãþii Naþionale de Închideri Mine Valea Jiului a venit rân-dul celor de la Grup Feroviar Român sã îºi cearã banii.

Restricþiile din Defileul Jiului afecteazãfirmele care aduc cornul elevilor

S ocietatea care livreazã produsele de panificaþie în mai multeunitãþi de învãþãmânt din Valea Jiului a fost nevoitã sã-ºi

modifice programul de lucru din cauza restricþiilor de circulaþie dinDefileul Jiului.

“Sunt perspectivede dezvoltare. De olunã jumãtate amîncheiat un contract departeneriat cuConsiliul Judeþean,unul cu PrimãriaPetroºani ºi în ambelecontracte figureazã ºipeºtera Bolii. ªi-a datseama ºi domnulpreºedinte Moloþ ºiBalint cã pentruHunedoara, peºteraBolii reprezintã o treabã deosebitã. Toþicare vin din Oltenia,de pe Transalpina auînceput, în ultimultimp, sã vinã sãviziteze peºtera. Este ºiun fel de centru deinformare, pentru cãnoi, pe lângã sãprezentãm peºtera,

spunem ºi ce se poatevizita în Valea Jiului, înjudeþul Hunedoara”, adeclarat ImreSzuhanek, preºedinteleAsociaþiei PetroAqua.

Turiºtii strãini vorconcerte în peºterã,iar acest lucru nu este posibil oricând.În ceea ce priveºte traducerea informaþiilor cãtreturiºtii strãini, responsabilii Peºteriirecunosc cã existã oproblemã în acestsens, însã mare lucrunu se poate face fãrãfinanþare.

“Am avut circa 6-7agenþii de turism careau venit din Israel, dinUngaria care ºi-auanunþat intenþia de ainclude în circuitul lorPeºtera Bolii. Mai suntprobleme la infrastruc-turã pentru cã atât cei din Israel, precumºi doi din agenþii deturism din Ungariadoresc sã aducãgrupuri de vizitatori,dar sã fie inclus ºi un mic program demuzicã folk sau muzicãinstrumentalã. Acestlucru deocamdatã îlorganizeazã ei, noi trebuie sã punemscena, sã punemlumini, sã punemsonorizare. Eu cred cãeste un lucru bun. Noiam depus douãproiecte unul laPetroºani ºi unul laConsiliul Judeþean,

unul se referã la defini-tivarea instalaþiei elec-trice pentru cã este oimprovizaþie, nu existãlumini de evacuare, iarla Petroºani este vorbade sonorizare, sãputem pune, înmomentul în care vine un grup de turiºti,istoria peºterii pe unfond muzical, sã fie laun nivel acceptabilprezentarea peºterii”,a mai spus sursacitatã.

Aceste investiþii vorfi realizate cel maiprobabil anul viitor.Sunt voluntari careîncearcã sã arate lumiiîntregi cât de frumoasãeste Valea Jiului ºicare este potenþialulacesteia. Implicareexistã însã ºi dinpartea autoritãþilorlocale ºi judeþene.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014 Turism 13

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC,

ORICARE DIN FELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã a la greq de puiCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã& desert:

LUNI:- Ciocãnele cu sos de smântânã ºimãmãliguþã- Iahnie de fasole cu costiþã- Cotlet de porc cu sos de usturoiºi piure de cartofi- Ceafã la grãtar cu cartofi aurii

MARÞI:- Gulaº unguresc cu gãluºte- Spaghetti cu mazãre ºi bacon- Ruladã de porc cu spanac ºibrînzã ºi garniturã de cartofi pai

- Ficãþei de pui cu piure de cartofi

MIERCURI:- Tochiturã ardeleneascã cu piurede cartofi- Friptura þigãneasca ºi orez culegume- Rulada din piept de pui cu mozzarella ºi cartofi pai- ªniþel pui pane cu cartofiþãrãneºti

JOI:- Ostropel de pui cu mãmãliguþa- Chifteluþe marinate cu piure decartofi- Varza a la Cluj cu cîrnaþi- Piept de pui dulce-acriºor cu orez

VINERI:- Ciulama de pui cu smîntîna ºimãmãliguþa- Paprikas unguresc cu pipote depui ºi cartofi în chimen- Ceafa de porc la grãtar cu cartofi pai- Paste cu pui aromat

LUNA SEPTEMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Israelienii includ Peºtera Bolii în circuite turisticeA genþiile de turism din lume vor sã includã în circuite ºi

Peºtera Bolii. Ambasadorul Vãii Jiului – Peºtera Bolii - poatefi promovat de cãtre maghiarii din Ungaria sau de israelieni carevor sã includã acest monument al naturii în circuitele lor turistice.Problema este cã peºtera mai are nevoie de investiþii, iar pentru afi aduse îmbunãtãþiri, administratorii acesteia ne spun cã existãdouã asocieri valabile în acest moment.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Se pare cã astãzi aveþi multeprobleme de rezolvat. Reuºiþi sãfaceþi în casã schimbãri ce con-tribuie la îmbunãtãþirea atmosfer-ei. Dupã-amiazã sunteþi tentat sãcumpãraþi un obiect de valoare.Fiþi cumpãtat, pentru cã nu esteo zi favorabilã investiþiilor.

Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþisã finalizaþi o lucrare importantã.Dupã-amiazã aveþi ocazia sã vãafirmaþi în societate. S-ar puteasã luaþi iniþiative pentru care veþifi admirat. Aveþi grijã sã nuneglijaþi problemele de familie!

Dimineaþa aveþi o stare de spiritexcelentã, astfel încât relaþiile cucei din jur decurg fãrã probleme.Aveþi ºanse de reuºitã în activ-itãþile casnice ºi în societate.Singurul lucru care vãnemulþumeºte este situaþia finan-ciarã.

Dimineaþa este posibil ca relaþiilesentimentale sã fie mai tension-ate. Nu vã faceþi griji! O rudãmai în vârstã vã ajutã sãînþelegeþi cã aºa-zisele problemesunt create de o persoanã invid-ioasã. Culegeþi roadele uneiinvestiþii inspirate.

Sunteþi apreciat pentru eforturiledepuse la serviciu. Puteþi sã final-izaþi tot ce aþi început. Pe planfinanciar, s-ar putea sã nu staþitocmai bine, dar sunteþi hotãrâtsã întoarceþi lucrurile în favoareadumneavoastrã. Profitaþi de toateocaziile care vã ies în cale.

Sunteþi foarte ambiþios ºi reuºiþisã finalizaþi tot ce v-aþi propus.Dimineaþa intraþi în posesia unuicâºtig financiar consistent ºi aveþiocazia sã vã afirmaþi pe plansocial. Relaþiile cu persoanaiubitã sunt excelente ºi vãînþelegeþi bine cu prietenii.

Aveþi ocazia sã faceþi schimbãriimportante pe plan sentimental ºisocial. Colaboraþi foarte bine cucei din jur ºi puteþi avea succes însocietate. Feriþi-vã de exagerãri.Nu vã asumaþi nici un risc, pen-tru cã puteþi pierde o afacere.

Deºi aveþi o zi încãrcatã, reuºiþisã faceþi faþã cu succes tuturorproblemelor. Lipsa banilor vãderanjeazã, dar nu reprezintã unobstacol de netrecut.

Reuºiþi sã rezolvaþi o problemãsentimentalã care nu vã dã pacede la o vreme. Dimineaþa, un pri-eten vã propune sã intraþi într-oafacere pe care a demarat-o decurând.

Puteþi avea succes într-o scurtãcãlãtorie de afaceri. Fiþi prudentºi evitaþi discuþiile în contradicto-riu cu partenerii de afaceri.Dupã-amiazã reuºiþi sã clarificaþio problemã sentimentalã.

Se pot produce schimbãri impor-tante, mai ales pe plan social ºisentimental. Colaboraþi foartebine cu partenerii de afaceri ºi vãîntâlniþi cu persoane importante.Dupã-amiazã faceþi o investiþiepentru cãmin.

Survin mai multe schimbãri deprogram. Nu vã faceþi griji, pen-tru cã totul va ieºi bine! Aveþiocazia sã cunoaºteþi o persoanãmai în vârstã, care vã ajutã sãrezolvaþi o problemã profesionalã.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Biziday 11:00 Teleshopping 11:40 Politicã ºi delicateþuri 12:20 România în 5 minute 13:00 Beneficiar România 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 5:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:35 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:15 Post meridian 18:40 România în 5 minute 18:50 Clubul celor caremuncesc în România 19:00 Meteo19:10 Aºa-i românul!

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 La Mãruþã 11:30 Trandafirul negru 12:30 Dãdaca13:00 ªtirile Pro TV13:45 Trandafirul negru15:00 Vrãjitoarele din Oz 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Vocea României 22:30 Pathfinder

10:45 Teleshopping 11:15 Haos12:30 Teleshopping 13:00 Râzi ºi câºtigi 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 9021015:30 Trãsniþii16:00 Cusurgiii16:30 Focus 17:00 Hawaii 5.0 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Panicã la Hollywood22:30 Trãsniþii

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã 12:00 Vouã 12:15 Baronii 12:45 Vouã 13:00 ªtiri 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã 14:30 Teleshopping 14:45 Vouã 15:00 Legenda cãutãtorului 16:00 Baronii 16:30 Dragoste dulce-amarã 17:30 Specialiºti în sãnãtate 18:00 Am ales sã fiu român 18:30 ªtiri Naþional TV

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii 22:15 D-Paparazzi

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 Butonul de panicã 20:00 Bunã seara, România 21:30 Actualitatearomâneascã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Culorile iubirii14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Tânãr ºi neliniºtit17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Culorile iubirii22:00 Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal Club12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Digi Sport Special13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special14:00 ªtirile Digi Sport 14:10 MotoGP FP 2 17:00 Avanpremiera La Liga17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Handbal M: CSMBucureºti - ASC PotaissaTurda 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Digi Sport Special 21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Rezumat Spania23:00 Rezumat Franþa0:00 ªtirile Digi Sport0:30 Rezumat Italia

10:50 Hercule 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 X Factor 23:00 Iadul Bucãtarilor

În aceastã perioadã, jandarmii hunedoreni vorasigura ordinea la manifestãrile sportive ºi cultural-artistice ºi religioase, dintre cele maiimportante manifestãripublice fiind: FestivalulDAC FEST – activitate ceva avea loc în zona situluiarheologic MãguraUroiului, lângãSimeria; Ziua Recoltei2014 – care se vadesfãºura pe toatãperioada acestuisfârºit de sãptãmânãîn localitãþile Cristur ºi Vulcan;

Activitatea caritabilã „Îngeri pentru îngeri”,ce seva desfãºura înmunicipiulHunedoara, peBulevardul Dacia;Ziua recoltei Orãºtie2014; Fotbal Liga a

–II-a – F.C. Hunedoara ºiC.S. Vulturii Lugoj; Slujbade pomenire a pãrinteluiArsenie Boca la casamemorialã din localitateaVaþa de Sus – activitate ceva avea loc în data de 27 ºi 28 septembrie 2014;Handbal Feminin – CetateDevaTrans – H.C. DunãreaBrãila – în data de 28

septembrie 2014; Caravana Community

Challenge activitate care va avea loc duminicã 28 septembrie 2014 înPetroºani, Parcul CarolSchreter ºi baza sportivã aUniversitãþii din Petroºani.Pentru desfãºurarea înbune condiþii a manifestaþi-ilor publice din aceastãperioadã, alãturi de jandarmii hunedoreni vor fiîn misiune ºi efective dincadrul Grupãrii deJandarmi MobileTimiºoara.

Pentru asigurarea climatului de ordine ºiliniºte publicã necesardesfãºurãrii normale aactivitãþii economice ºisocial-culturale ºi promovarea unor relaþii civilizate în viaþa cotidianã,

cetãþenii sunt obligaþi sãaibã un comportamentcivic, moral ºi responsabil,în spiritul legilor þãrii ºi alnormelor de convieþuiresocialã.

În acest sens, jandarmiiinvitã participanþii la manifestãri, sã respecteindicaþiile forþelor de ordine ºi ale organizato-rilor, sã respecte normelede convieþuire socialã, iarîn situaþia în care observãsãvârºirea unei fapte ilegale, sã se adresezeforþelor de ordine.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

„Program deplasãri în Valea Jiului în vedereaevaluãrii / reevaluãrii persoanelor cu

handicap adulþi ºi copii - luna octombrie 2014”Evaluarea ºi reevaluarea persoanelor cu handicap, adulþi ºi copii, se face, în

conformitate cu prevederile legale, de cãtre specialiºtii din cadrul Serviciilor de EvaluareComplexã, formate din medici de specialitate, asistent social, psiholog, psihopedagog,instructor de educaþie, inspectori de specialitate.

Având în vedere solicitãrile persoanelor cu handicap (copii ºi adulþi) care au domiciliul în zona Vãii Jiului, specialiºtii Serviciilor de Evaluare Complexã din cadrulD.G.A.S.P.C. Hunedoara efectueazã deplasãri în aceastã zonã în vederea evaluãrii/reevaluãrii persoanelor cu handicap.

Pentru luna octombrie 2014, deplasarea va avea loc dupã cum urmeazã:

DIRECTOR GENERAL, MONICA GEORGESCU

Jandarmi în misiuneP este 180 de jandarmi vor asigura un

climat de liniºte ºi siguranþã cetãþenilor, în perioada 26 - 28 septembrie 2014, atât lamanifestaþiile cultural-artistice, religioase sausportive ce se vor desfãºura în spaþiul public, cât ºi în staþiunile ºi pe traseele montane dinjudeþul Hunedoara.

ÎNCHIRIERIÎnchiriez spaþiu în

suprafaþã de 600 metripãtraþi, pe DN 66, în imediata vecinãtate aCãsuþei Albastre ºi aComplexului Rustic.

Relaþii la telefon:0722448428.

16 Turism Cronica Vãii Jiului | Vineri, 26 Septembrie 2014

“Sezonul de toamnãa venit ºi am începutsã reducem activitatea.Din 15 septembrie s-aredus radical numãrulvizitatorilor ºi acumam rãmas la acel program, clasic, desâmbãtã ºi duminicã

când suntem lapeºterã. În timpul sãptãmânii când suntgrupuri de turiºti maimari de 10 persoanesuntem anunþaþi ºimergem ºi dãm drumulla lumini ºi peºtera sepoate vizita”, a

declarat ImreSzuhanek, preºedinteleAsociaþiei PetroAqua.

Chiar dacã numãrulturiºtilor a fost multmai mare faþã de aniitrecuþi, banii încasaþisunt puþini. Astadeoarece, administra-torii peºterii nu auîncasat banii pe biletede la toþi cei care auvrut sã viziteze grotele.De ce s-a întâmplatacest lucru ne spunechiar Imre Szuhanek.

“Noi, de la grupuride copii care au venitnu am luat bani ºi aiciau fost peste 1000numai în perioada în

care s-a deruta programul "ªcoala altfel". Mai apare unlucru. Au venit grupuride turiºti care erau cuanumite problememedicale, cu copii cusindromul Down ºi nune-a lãsat sufletul sãluãm banii de la ei.Pentru pensionari amfãcut reduceri, amfãcut reduceri pentrugrupuri de studenþi, auvenit oameni care auînceput sã îºi adunebanii mãrunþi ca sãplãteascã biletul de

intrare ºi atunci am zissã promovãm peºtera.Þi se rupe sufletulcând vezi cã încep sãadune, la nivel de unleu, banii pentru vizitarea peºterii. Când va porni fluxulde turiºti atunci vomavea o încasare pre-cisã. Pe bazã de bileteam avut circa 4000 devizitatori, dar în reali-tate au fost mult maimulþi ºi în special copii.S-a dat zvon în þarã cã,dacã vin ºi anunþã, nuse percepe taxã”, amai spus sursa citatã.

Potenþialul VãiiJiului este promovatprin Peºtera Bolii care,vrând-nevrând, adevenit centru deinformare turisticã.

Peºtera Boliiaparþine ariei protejatea Parcului NaturalGrãdiºtea Muncelului-Cioclovina cuprinzând8 rezervaþii ºi monu-mente ale naturii, darºi monumente istoriceprecum:CetateaDacicã Bolii sauCastrul de a Crivadia.Ca rezervaþii ºi monumente naturaletrebuie amintite ºiComplexul carsticPonorici- Cioclovina(Peºtera Valea Stînii),Cheia ºi Peºtera ªuraMare, Peºtera Tecuri,fîneþele Pui, locul fosilifer Ohaba Ponor,Cheile Crivadiei ºidealul ºi Peºtera Bolii.

Datoritã golului subteran generos din interiorul grotei,germanii au ales filmarea cîtorva scenepentru documentarul„Legenda Nibelungilor

Monika BACIUMonika BACIU

Grotele peºterii Bolii au atraspeste 4000 de turiºti

P este 4000 de turiºti au vizitat PeºteraBolii în acest sezon. Peºtera Bolii îºi

meritã pe deplin statutul de ambasador al Vãii Jiului. În câteva luni, acest punctturistic a atras mii de vizitatori din toatecolþurile þãrii ºi ale lumii. Acum, odatã cu venirea toamnei, activitatea a fostrestrânsã la douã zile pe sãptãmânã.

Documents

CVJ Nr 705 vineri 26 septembrie 2014