CVJ Nr 729, joi, 30 octombrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 729

Joi, 30 Octombrie 2014

Victor Ponta vineazi în Hunedoara

P remierul Victor Ponta,candidat la preºedinþia

României, vine azi în judeþulHunedoara, dar nu ajunge ºi înValea Jiului.

Potrivit unor surse din PSD, Ponta ar urma sã aibã întâlniri cureprezentanþii Arcelor Mittal, dar ºicu cei din Complexul EnergeticHunedoara, dar la Mintia.

Valea Jiului nu intrã deocamdatãîn programul premierului, dar suntzvonuri cã ar ajunge aici în turul II al alegerilor.

Probabil cã Victor Ponta ocoleºtedeocamdatã Valea Jiului din cauzaproblemelor sociale rãmase nerezolvate aici, dar va discutadespre minerit la sediul CEH de la Mintia. Prima întâlnire este programatã la Arcelor Mittal în jurulorelor 11,00, iar mai apoi Ponta vapleca la Mintia.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

La ei au ajuns ºi liderii de sindi-cat, care au vrut, la rândul lor sã seasigure cã starea de sãnãtate aortacilor este bunã, dar acum acuzã,o datã în plus, lipsurile din minã.

„Din câte ºtim noi, eu zic cãimprovizaþiile ºi-au fãcut efectul. Sãnu credeþi cã va fi ultimul accidentacesta. Improvizaþiile din CEH, dinminerit sunt de vinã. Noi lucrãm cuimprovizaþii ºi noi rezistãm datoritãimprovizaþiilor, cã avem experienþãºi experienþa noastrã mai þine cunoi”, a spus Vasile Pãduraru, liderde sindicat E.M Lonea.

Minerii vorbesc încã o datã delipsa materialelor ºi cer sã se facã o anchetã ca sã iasã la ivealã adevãrul. Asta pentru cã recunoscacum cã sunt trimiºi sub pãmânt cuorice preþ. „Când nu ne-am pusnoi, minerii, viaþa în pericol? Noi tottimpul ne riscãm viaþa, dar cel mairãu este cã ne-o pun ºi alþii. Ei nuvãd decât cãrbune, sã iasã cât mairepede cãrbunele afarã. Nu vã ziccã ieri, (n.r marþi, 28 octombrie),domnul Petrescu a încercat, peundeva sã ne certe cã am dat acumcâteva zile cãrbune mai puþin. Dar

nu ne-a întrebat de ce. Pãi am avutdefecte. Utilajele le-au vãzut ºi eicum sunt, lipsa personalului muncitorºi toate genereazã accidente ºi producþie micã. Vom vedea ce se vaîntâmpla”, mai spune Pãduraru.

Cei doi mineri care au suferit unaccident, în cursul serii de marþi,sunt internaþi la Spitalul de Urgenþãdin Petroºani, aceºtia fiind în starestabilã. Nu a fost nevoie de trans-

portarea acestora la Spitalul de Arºidin Bucureºti.

“Amândoi sunt în stare relativbunã pe secþia de chirurgie plasticã,stabili hemodinamic. Au existat discuþii cu cei de la Bucureºti, s-aajuns la concluzia cã vor trataþi laSpitalul de Urgenþã Petroºani.Ambii pacienþi sunt victime ale uneiexplozii la un transformator electricºi s-au prezentat cu arsuri la nivelulzonelor expuse flamei respective”, adeclarat Alin Vasilescu, managerulSUP Petroºani.

Accidentul de la Mina Lonea nueste primul de acest fel. Laînceputul lunii octombrie, 50 demineri de la mina Lupeni au fostscoºi din minã, dupã ce s-a produsun scurtcircuit, urmat de o deflagraþie ce a provocat o fisurã încarcasa unui transformator vechidin 1968.


T recut recent de la PDL la UNPR, partid aflat în concubinaj cu PSD, primarul municipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi se trezeºte prins într-un imens scandal de

care nu a avut ºtiinþã ºi pe care nu l-a dorit în niciun moment. Lui i se atribuie un fluturaºelectoral pentru care nici mãcar nu a fost vreodatã consultat! O campanie electoralã murdarã, în care „locomotivele” ajung sã fie trase cu arcanul. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

Arºi, din cauza improvizaþiilor

Campanie electoralã cu arcanul

Tiberiu Iacob – Ridzi:

„Mi-au fãcut-o”!

D oi electricieni au fost arºi ºi sunt internaþi la Spitalulde Urgenþã din Petroºani dupã ce un transformator a

fãcut arc electric. Liderii de sindicat, care i-au vizitat la spital spun cã oamenii sunt norocoºi, însã, aratã spre cârpelile care le pun zilnic viaþa în pericol.

“În primul rând percepþiaeste una greºitã pentru cãprin simplul fapt cã omului,salariatului ComplexuluiEnergetic Hunedoara îi vineîncepând cu data de 1 iulieo facturã ca a oricãruicetãþean din România. Înaceste condiþii oamenilorcare de 20 de ani lucrauîntr-un alt sistem ºi pe fiºade platã vedeau cã nu maieste suportatã o anumitãcotã parte pentru energiaelectricã, astãzi acele veni-turi sunt în plus pe fiºa de

platã, nu mai sunt doar larubrica pe care nu o bãgãmîn seamã ºi este normal cãomul când merge sã-ºiplãteascã energia electricã

la caserie plãteste o facturãfoarte mare. Nu este omare diferenþã între ceea ceau avut ºi ceea ce au.

Începând cu data de 1 noiembrie ajutorul pentruenergia electricã ºi cea ter-micã va fi de 400 de lei pelunã pentru fiecare angajat,lucru care nu ºtiu în câtecompanii se mai regãseºte.Trebuie lumea sã înþeleagã

cã acest lucru este un ajutorpentru energia electricã, darnu este o asigurare aîntregii plãþi a unei facturi”,a declarat Petre Nica,preºedintele SindicatuluiMuntele.

Gratuitãþile la energiaelectricã nu s-au pierdut,însã acestea se acordã subo altã formã.

“Sunt, dar sub o altã

formã. Înainte de a negociacontractul colectiv demuncã consumul mediu alunui salariat era de aproape6000 de kW pe an, iarastãzi prin facilitãþile pecare le prevede contractulcolectiv de muncã consumulpentru fiecare salariat este6300 de kW. În medie estemai bine faþã de ceea ce afost înainte. Este foarte ade-vãrat cã sunt cazuri în careanumiþi salariaþi care seîncãlzeau doar cu energieelectricã pe perioada deiarnã consumau toþi cei12000 de kW într-un an.Sunt cazuri individuale ºi dinpãcate contractul individualde muncã nu se poate facepe perosane în parte, ci tre-buie sã cuprindã toatã cate-goria de personal”, a maisubliniat sursa citatã.

În contractul colectiv demuncã fiecare salariat dincadrul CEH se bucurã decontravaloarea a 6300 dekilowati pe parcursul unuian. Consumul mediu reali-zat pe 2013 a fost de 542de lei/an/angajat pentru cãbonurile de termoficare seacordau doar pentru ceicare erau branºaþi la agentultermic.

Monika BACIUMonika BACIU

Ajutor pentruComplexulEnergeticHunedoaraG uvernul va prelungi cu

doi ani ºi jumãtate, pânãîn 31 decembrie 2017, perioadaîn care va ajuta termocentralaMintia, deþinutã de ComplexulEnergetic Hunedoara, sã vândãenergie, asigurând accesulgarantat la reþelele unei capaci-tãþi de 200 MW, pentru "fiabili-tatea" sistemului energetic.

“Departamentul pentru Energie aelaborat un proiect de hotãrâre deGuvern care este în avizare ºi care

vizeazã extinderea duratei defurnizarea de cãtre CEH a serviciilorde sistem. Era un termen care expirala 1 iulie 2015 ºi propunerea noastrãeste sã extindem aceastã datã pânã la31 decembrie 2017, o mãsurã careva ajuta cu siguranþã CEH , dar vaajuta ºi funcþionarea în condiþii de siguranþã a Sistemului Energetic

Naþional”, a declarat la Petroºani,Rãzvan Nicolescu, ministrul Energiei.

Nota de fundamentare a proiectuluide act normativ precizeazã cã estenevoie de astfel de mãsuri din cauzacreºterii “semnificative” a energieelectrice produse din surse regenera-bile, care, întrucât au un cost de producþie mai mic ºi beneficiazã ºi de ajutor de stat prin schema certificatelor verzi, pericliteazãaccesul pe piaþã a energiei generate de unitãþi convenþionale,în special pe cãrbune.

Complexul EnergeticHunedoara are o putere instalatãde 1.435 MW ºi poate asiguraanual aproximativ 5% din producþia naþionalã de energie.Compania are 6.619 salariaþi,dintre care 1.740 salariaþi ladivizia energeticã ºi 4.720 ladivizia minierã.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DINFELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã de pui a-la-greqCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã &desert:

LUNI:•Pörkölt unguresc cu cartofi• Cordon bleu din piept de pui cucartofi pai• Ceafã la grãtar cu cartofi auriiMARÞI:• Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã• Mozzarella pane cu cartofi natur• ªniþel de porc cu cartofi paiMIERCURI:• Escalop de porc cu ciuperci ºipiure de cartofi

• Piept de pui dulce-acriºor cu orezºi legume• Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperciJOI:• Piept de pui în sos de roºii ºi moz-zarella, orez• Ficãþei de pui cu usturoi ºi piurede cartofi• Ceafã la grãtar cu cartofi paiVINERI:• Gulaº unguresc cu gãluºte• Paste cu sos quattro formaggi• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºtiPreþ: 12 lei

OCTOMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060

www.3daqua.ro

Gratuitãþi sub altã formã, facturi mai mariM inerii plãtesc facturi mai mari la energia

electricã. De o lunã de zile mai mulþi ortaci s-au plâns de faptul cã facturile la energiaelectricã sunt la fel de mari precum a celor carenu beneficiazã de gratuitãþi. Potrivit celor care aunegociat noul contract colectiv de muncã, ortaciiau în continuare gratuitãþi.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014 Actualitate 3

M anagerulSpitalului de

Urgenþã dinPetroºani, dr. AlinVasilescu spune cãachiziþiile dinambulatoriu, careau stârnit vâlvã înpresa din ultimelezile au fost fãcuteîn baza necesarului.

Toate suntfuncþionale, iar reclama Regio nu este greºitã. Asta carãspuns la acuzele ceau fost aduse acesteiinstituþii ºi chiar se dis-culpã. „Reclama Regioeste fãcutã cu scopulde a promova tot ce s-a fãcut pe fondurieuropene la nivelulþãrii. Ambulatorul SUPface parte din acesteinvestiþii ºi era firesc sãfie inclus în reclame.

În ceea ce priveºteaparatura din SUP, pe acest program, ea este funcþionalã înîntregime. Existã oserie de dispozitivecare nu sunt utilizate,pentru cã nu avemmedic care sã facãacest lucru. În cazulrespectiv este turnul detransureteroretecþieprostaticã, care nefiindpersonal care sã îlpoatã utiliza este firesc

sã stea. De aceeaaparatura repartizatãcabinetului de urologienu este utilizatã, dareste funcþionalã”, a precizat medicul Alin Vasilescu.

Mai mult, pentru cãreclama Regio se faceîn cabinetul ORL ºiaici au fost câtevaneconcordanþe, mana-gerul spitalului a þinutsã facã alte precizãri.„Acel audiometru este

unul funcþional ºi ceeace nu este ok pentrua-l utiliza, este nevoiede o incintã pentru a-lutiliza. O incintã izolatãfonic este necesarãacum în ambulatoriu,ca sã putem faceinvestigaþia deaudiometrie. Ea ar trebui sã fie amenajatã,când vom avea posibili-tatea ºi apoi aparaturava fi utilizatã ºi nu vãddiscuþiile pe acestsubiect. În ce priveºteanumite defecte laaparate, sunt defectecare apar ºi personalulde la administrativ ia legãtura cu firmafurnizoare ºi se pun lapunct”, a mai precizatdr. Vasilescu.

Managerul Spitaluluide Urgenþã dinPetroºani spune cãexistã un medic care afãcut aceastã sesizare

în presã, darrecunoaºte cã a primitºi un raport al acestuiala direcþiune. „Existãun referat fãcut dedomnul dr. Ionescu, vis-a-vis de acestaudiometru de caredânsul nu este mulþu-mit. Am discutat ºi cucoordonatorul secþieiORL, care a recunos-

cut cã aparatul poatefuncþiona, dar nu auincinta cu pricina, pentru care va trebuisã gãsim un spaþiuadecvat ºi dupã aceeasã o ºi amenajãm”, aconchis Vasilescu.

Alin Vasilescu ºiOvidiu Ionescu au concurat pentru postulde manager al SUP,iar acesta a fost ocupat de AlinVasilescu. De atunci,medicul Ionescu a fãcuto serie de sesizãri ºiacum Spitalul deUrgenþã din Petroºaniîºi spalã rufele în presã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Pregãtiþi pentru a-iprimi pe boschetariA dãpostul pentru persoanele fãrã

locuinþã va fi deschis în momentulîn care temperaturile vor scãdea subminus 10 grade. Primãria municipiuluiPetroºani a pregãtit boschetarilorrefugiul pentru nopþile geroase de iarnã.

“ªi în acest an va fi menþinutã locaþia de anultrecut, de pe strada Constructorului. Sã sperãmcã timpul va fi bun ºi nu vom avea încã solici-tãri. S-au fãcut anul trecut îmbunãtãþiri cu aju-torul celor de la Crucea Rosie cãrora le mulþu-mim încã odatã. A fost fãcutã o igienizare, s-azugrãvit, s-a schimbat uºa, chiar ne-au ajutatfoarte tare anul trecut”, a declarat CristinaMraz, director executiv DLAS Petroºani.

Toate persoanele fãrã adãpost din Petroºanivor fi adunate de pe strãzi, din canale sau clãdiridezafectate ºi vor fi cazate în adãposturilemunicipalitãþii, unde vor primi ºi hranã, peperioada în care afarã temperaturilor vor atingelimita gerului. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Ceas cu termometrumontat laPetroºani

P retroºaniul are, însfârºit, un ceas

funcþional. Acesta a fost montat într-un sensgiratoriu de la intrareaîn oraº ºi trecãtorii parmulþumiþi de investiþie.Asta dupã ce nici un astfel de aparat nu maifuncþiona de ani buniaici.

Administraþia localã dinPetroºani a montat în acestezile un ceas la intrarea dinspreDeva în oraº. Forma ºi dimensiunea au fost alese înurma unei selecþii de oferte ºiacum acesta indicã ora, temperatura ºi are însemneleCapitalei Vãii Jiului. Trecãtoriil-au observat sau nu, dar

fiecare are dreptul la opinie. „E frumos, e bine!”, ne-a

spus o doamnã care abia îlobservase, în timp ce altul îllaudã pe primar. „Primarul nua fãcut doar un ceas, a fãcut unoraº frumos. Foarte bun esteceasul acesta!”, ne-a explicatomul. Iar alþii vor ca investiþiileacestea sã fie cât mai multe.„Îmi place, de ce sã nu îmiplacã! Sã puneþi mai multe!”,

spune un alt localnic. Alþii, însã, mai oratori de

meserie, sunt de pãrere cã astane lipsea ºi leagã evenimentulde cel ce þine acum prima paginã, ºi anume, alegerileprezidenþiale.

„Mã bucur cã mai existãlimbi ºi altele, decât cele caremerg pe fesele politicienilor ºiapar ºi în public, atârnate destâlp. Adicã, acest ceas e frumos ºi e bun, e util, dacã vafuncþiona. Sper sã nu aibãsoarta celui de mai sus,dinPiaþa Victoriei, nu ºtiu care vic-torie, de dãrâmare economicãa României, poate”, a declaratomul ºi el surprins de investiþie.

Administraþia localã de laPetroºani a decis sã montezeceasul în zona de la intrarea înlocalitate, la intersecþia cu zonaturisticã Parâng. Consilierii auaprobat suma de 30.000 delei, necesarã achiziþionãrii ºiacum avem primul ceas stradalfuncþional. Asta pentru cã anila rând, ideea montãrii unuiceas simbolic în Petroºani afost tergiversatã ºi amânatã sistematic.


Achiziþiile spitalului sunt funcþionale

Anul viitor se împlinesc50 de ani de când a fostdat în folosinþã oficial ºiasfaltat DN 7A,Petroºani-Voineasa,drum care s-a nãscut cao necesitate pentruºantierul captãrilor deapã necesareHidroelectrica Lotru.Apele de pe versantuldrept al Parângului,inclusiv Jieþul Petrilei, aufãcut parte din schemade amenajare a concen-trãrii debitelor de apãprin cãdere ºi aducþiunepentru alimentarea lacu-lui de acumulare Vidra.

Dupã cinci ani de ladeschiderea ºanieruluide la cele trei puncte dela Groapa Seacã,în1965, drumul adevenit unul naþional.

În zona cabaneiGroapa Seacã pânã din-colo de Mãnãstirea Jieþ,dar ºi în celelalte punctecardinale se construise ocolonie muncitoreascãatât de mare încât a fostnevoie de înfiinþareaunei ºcoli pentru copiiiconstructorilor ºi mine-rilor, de magazine ali-mentare. Colonia era caun cartier mare, cu totnecesarul – apã, energieelectricã, etc. Aceasta ”atrãit” atât cât a funcþio-nat ºi ºantierul, din1960 pânã în 1972,când lucrãrile deaducþiune s-au încheiat.ªeful de lot era MoiseFlorea, din cadrulTrustului de ConstrucþiiHidroenergetice – TCH.

Oamenii din coloniaGroapa Seacã, lucrau încele trei puncte de lucruale ºantierului, respectivGroapa Seacã 1 – labaza cãldãrii laculuiRoºiile; Groapa Seacã 2

– pe locul unde se aflãacum Mãnãstirea Jieþ, s-a construit staþia decompresoare, ºi tot peacolo trece canalul deaducþiune ºi intrã înmunte; Groapa Seacã 3– erau lucrãrile care austrãbãtut muntele ºi s-aieºit cu aducþiunea laObârºia Lotrului, deaceea a fost nevoie demineri ºi specialiºtiminieri.

Apa a fost preluatãºi de pe Jieþ, loc undecândva lemnul se duceala vale prin plutãrit, peun principiu asemãnãtorecluzei... Se ºtie de cãtrecei ce au lucrat în zonã,cã Valea Jiului a fost”despãgubitã” de ministerul de resort,pentru cã i s-au luatapele râurilor din bazinulParângului – versantuldrept, fiind finanþat ºiconstruit obiectivul Valea de Peºti.

De precizat cãreþeaua de captãri ºiaducþiuni secundare princare se colectau apelepentru acumularea de laVidra sunt în numãrconsiderabil, arãtândmãrimea ºi complexi-tatea lucrãrii – 83 decaptãri, patru baraje de

beton în formã de arc ºi128,2 km de galerii deaducþiune.

Aºezarea de laGroapa Seacã – coloniamuncitoreascã a avut 12ani de viaþã, dupã care afost arsã din temelii, iarceea ce a rãmas înurma focului a fostîngropat ºi nivelat, spuncei care au lucrat peºantier.

Dupã raderea ”baracamentului”de la Groapa Seacãautoritãþile centrale auhotãrât ca urmãtoareleaºezãri muncitopreºti sãfie construite gen staþiuni. Aºa au apãrutconstrucþiile de la Puru,Voina ºi urmau cele dela Muru, iar scopul afost ºi cel al gãzduiriiOlimpiadei de iarna din1984, pentru care seintenþiona depunereacandidaturii. Darultimele douã staþiuniplanificate nu au maifost construite, dreptpentru care regimulCeauºescu a renunþat,iar Olimpiada a avut locla Sarajevo.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

“Am peste 1300 debrichete diferite.Colecþionar sunt de maide mult, dar de brichetesunt doar de patru ani.Am început cu brichetedin acelea simple carepe vremuri costau unleu ºi, încet, încet, am

ajuns la un sortimentfoarte bogat. Am fostimpulsionat dupã ce peinternet am vãzut ofamilie de colecþionaridin America care de treigeneraþii a reuºit sãcolecþioneze peste10000 de brichete ºi

este cea mai marecolecþie din lume, dar ºiun cetãþean din Clujcare merge mai mult peporþelanuri ºi se axeazãpe valoarea lor în bani.Cel din America are odiversitate mult maimare ºi am o satisfacþiefoarte mare cînd mã uitpe internet ºi vãd cãmulte din brichetelemele se regãsesc ºi încolecþia lui. Prin acestlucru constã frumuseþeacolecþiilor de brichetepentru cã dacã le ieiindividual nu reprezintãnimic, dar dacã le iei înmultitudinea lor suntdiversificate, de la fel ºifel de animale, obiecte,motociclete, elicoptere,maºini de cursã. Foartemulte au ºi anumite caracteristici cum ar figlasul vulturului, cele deiarnã cu melodiile lor deiarnã, deci sunt foartediversificate formele ºicalitãþile lor ºi culmeaeste cã nu am fumatniciodatã”, ne spuneIoan Leviþchi,colecþionarul debrichete.

Bãrbatul îºi achizi-þioneazã brichetele depe unde poate. Fie dela tîrgurile de vechituri,fie din diferite magazine. Valoareabrichetelor este datã decoelcþionarii din toatãlumea, cu care de altfelºi þine legãtura.

“Le gãsesc la tîrgurilecolecþionarilor, la Iulius Mall, la TîrgulInternaþional de laBucureºti, am tîrgul dela Sibiu ºi pe plan localla tîrgul de vechituri dela stadion pentru cãlumea prea puþincunoaºte valoarea lor.Ele au odatã o valoarenominalã, dar valoarealor este datã decolecþionari pe internetºi este datã de colecþialor în sine. Le mai aranjez, le mai curãþ,am o locomotivã cãreiaîi lipsesc cîteva pãrþifuncþionale, va trebui são mai repar, sã o curãþdar este o plãcere mai

ales cã au trecut ºi atîþiaani ºi mã mai plictisescsã mã uit la televizor ºideschid cutiile ºi mã mirºi eu de ceea ce am ºide frumuseþea lor. Estegreu sã le intreþii, dar o fac cu plãcere”,mai spunecolecþionarul.

Suntbrichete alecãror preþuripot varia, de la50 de lei, la omie de euro.Pasiuneacolecþionarului nueste foarte costisitoare.

“Este costisitoare ºinu. Dacã ai rãbdare sãcauþi la tîrguri te descurcimai ieftin, dacã nu, estemai costisitor. Am obrichetã sub formã debicicletã care a costat50 de lei, dar suntbrichete care costã ºi1000 de euro. Nu amacces chiar la toate ºinu îmi permit, dar pînãla urmã este o plãcereºi nu o afacere. Nu amvãzut în colecþia mea o

afacere dar este o valoa-re chiar ºi la un preþmediu de 5 lei. Ca pensionar am rãbdaresã caut. Sunt brichetecare, ca mãrime, nu

reprezintã nu ºtiu ce,dar pe internet lacolecþionari valoarea lorpoate ajunge ºi la 100de lei ºi tu o iei cu unleu din tîrgul de vechi-turi. Acum, ºi cei de lavechituri au început sãfie ºmecheri pentru cãmã cunosc ºi ºtiu cã îmiplac ºi cum mã vãd îmizic cã au brichete noi,dar eu am rãbdare pentru cã nu se terminãzilele ºi dacã nu merg adoua, ºi a treia oarã.Am înþeles cã laPetroºani mai existã undomn dar nu a ieºit aºa

în faþã cu colecþia lui.Cea mai valoroasãbrichetã este un cavaler,colecþia de pistoale deepocã rare, bicicletacare îmi place foartemult. Cea care are ºi ovaloare sentimentalãeste un vultur care îmiplace foarte mult ºi pecare l-am primit cadoude la colegi. Toate aufarmecul lor ºi îmiplace, ca pensionar amo preocupare”, ne mai

spune bãrbatul.

Omul are brichete cudiferite teme. Suntbrichete care au catemã sãrbãtorile deiarnã, regimul militarsau sînt brichete care,pe lîngã utilizarea lorobiºnuitã, emit ºidiferite sunete.

Brichetele au apãrut din dorinþa de a transforma fumatulîntr-o activitate maiuºoarã pentru cã dacãîn vremurile noastrebrichetele sunt cele maicomune obiecte pe carele gãsim la tot pasul iaraprinderea unei þigãrinu mai reprezintã niciunfel de problemã, nuacelaºi lucru poate fispus ºi despre vremurileîndepãrtate avînd învedere istoria ºi intere-santã evoluþie a acestorobiecte. Se pare cãprimele brichetefuncþionau cu ajutorulprafului de puºcã, aces-tea fiind reprezentate demici pistoale. Folosireaacestor aºa-numitebrichete nu era delocsimplã. Însã, în anul1823, un cunoscutchemist de origine germanã – JohannWolfgang Döbereinerinventeazã un nou tipde brichetã ce avea sã îipoarte nume.

Mecanismul foloseaun catalizator din platinãpentru a aprinde hidrogenul folosit, iardimensiunile acestuimecanism nu erau delocmici fapt pentru care,pe la începutul secoluluiXX, producþia acestorbrichete este opritã, maiales cã exista riscul caaceste brichete dedimensiuni destul demari sã explodezeoricînd. Aºadar, cu istorie de peste 100 deani în care a cunsocut opermanetã evoluþie atîtdin punct de vedereestetic cît ºi din punctde vedere funcþional,colecþionareabrichetelor poate fi opasiune deosebitã ceascunde numeroasesecrete, fiecare brichetãavînd propria poveste.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Omul cu o mie de bricheteO mul cu o mie de brichete. IoanLeviþchi din Petroºani este

colecþionar de brichete. În patru ani de zile acesta a reuºit sã adune peste 1300 de astfel de obiecte. Brichetele, care auforme dintre cele mai diferite, de la maºini,tunuri, pãpuºi sau ceasuri sunt expuse ºidepozitate într-una din camere.

Groapa Seacã – un cartier muncitoresc ars din temeliiA ºezarea de la Groapa Seacã – colonia

muncitoreascã a avut 12 ani de viaþã,dupã care a fost arsã din temelii, iar ceea cea rãmas în urma focului a fost îngropat ºinivelat, spun cei care au lucrat pe ºantierul decaptãri ºi aducþiuni ale apelor din dreaptaParângului pentru alimentarea lacul de acumulare Vidra. Mãrimea ºi complexitatealucrãrii - 83 de captãri, patru baraje de betonîn formã de arc ºi 128,2 km de galerii deaducþiune – oglindeºte ºi mãrimea colonieimuncitoreºti, cu propria ºcoalã, cu magazine...

Anul viitor se împlinesc50 de ani de când a fostdat în folosinþã oficial ºiasfaltat DN 7A,Petroºani-Voineasa,drum care s-a nãscut cao necesitate pentruºantierul captãrilor deapã necesareHidroelectrica Lotru.Apele de pe versantuldrept al Parângului,inclusiv Jieþul Petrilei, aufãcut parte din schemade amenajare a concen-trãrii debitelor de apãprin cãdere ºi aducþiunepentru alimentarea lacu-lui de acumulare Vidra.

Dupã cinci ani de ladeschiderea ºanieruluide la cele trei puncte dela Groapa Seacã,în1965, drumul adevenit unul naþional.

În zona cabaneiGroapa Seacã pânã din-colo de Mãnãstirea Jieþ,dar ºi în celelalte punctecardinale se construise ocolonie muncitoreascãatât de mare încât a fostnevoie de înfiinþareaunei ºcoli pentru copiiiconstructorilor ºi mine-rilor, de magazine ali-mentare. Colonia era caun cartier mare, cu totnecesarul – apã, energieelectricã, etc. Aceasta ”atrãit” atât cât a funcþio-nat ºi ºantierul, din1960 pânã în 1972,când lucrãrile deaducþiune s-au încheiat.ªeful de lot era MoiseFlorea, din cadrulTrustului de ConstrucþiiHidroenergetice – TCH.

Oamenii din coloniaGroapa Seacã, lucrau încele trei puncte de lucruale ºantierului, respectivGroapa Seacã 1 – labaza cãldãrii laculuiRoºiile; Groapa Seacã 2

– pe locul unde se aflãacum Mãnãstirea Jieþ, s-a construit staþia decompresoare, ºi tot peacolo trece canalul deaducþiune ºi intrã înmunte; Groapa Seacã 3– erau lucrãrile care austrãbãtut muntele ºi s-aieºit cu aducþiunea laObârºia Lotrului, deaceea a fost nevoie demineri ºi specialiºtiminieri.

Apa a fost preluatãºi de pe Jieþ, loc undecândva lemnul se duceala vale prin plutãrit, peun principiu asemãnãtorecluzei... Se ºtie de cãtrecei ce au lucrat în zonã,cã Valea Jiului a fost”despãgubitã” de ministerul de resort,pentru cã i s-au luatapele râurilor din bazinulParângului – versantuldrept, fiind finanþat ºiconstruit obiectivul Valea de Peºti.

De precizat cãreþeaua de captãri ºiaducþiuni secundare princare se colectau apelepentru acumularea de laVidra sunt în numãrconsiderabil, arãtândmãrimea ºi complexi-tatea lucrãrii – 83 decaptãri, patru baraje de

beton în formã de arc ºi128,2 km de galerii deaducþiune.

Aºezarea de laGroapa Seacã – coloniamuncitoreascã a avut 12ani de viaþã, dupã care afost arsã din temelii, iarceea ce a rãmas înurma focului a fostîngropat ºi nivelat, spuncei care au lucrat peºantier.

Dupã raderea ”baracamentului”de la Groapa Seacãautoritãþile centrale auhotãrât ca urmãtoareleaºezãri muncitopreºti sãfie construite gen staþiuni. Aºa au apãrutconstrucþiile de la Puru,Voina ºi urmau cele dela Muru, iar scopul afost ºi cel al gãzduiriiOlimpiadei de iarna din1984, pentru care seintenþiona depunereacandidaturii. Darultimele douã staþiuniplanificate nu au maifost construite, dreptpentru care regimulCeauºescu a renunþat,iar Olimpiada a avut locla Sarajevo.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

“Am peste 1300 debrichete diferite.Colecþionar sunt de maide mult, dar de brichetesunt doar de patru ani.Am început cu brichetedin acelea simple carepe vremuri costau unleu ºi, încet, încet, am

ajuns la un sortimentfoarte bogat. Am fostimpulsionat dupã ce peinternet am vãzut ofamilie de colecþionaridin America care de treigeneraþii a reuºit sãcolecþioneze peste10000 de brichete ºi

este cea mai marecolecþie din lume, dar ºiun cetãþean din Clujcare merge mai mult peporþelanuri ºi se axeazãpe valoarea lor în bani.Cel din America are odiversitate mult maimare ºi am o satisfacþiefoarte mare cînd mã uitpe internet ºi vãd cãmulte din brichetelemele se regãsesc ºi încolecþia lui. Prin acestlucru constã frumuseþeacolecþiilor de brichetepentru cã dacã le ieiindividual nu reprezintãnimic, dar dacã le iei înmultitudinea lor suntdiversificate, de la fel ºifel de animale, obiecte,motociclete, elicoptere,maºini de cursã. Foartemulte au ºi anumite caracteristici cum ar figlasul vulturului, cele deiarnã cu melodiile lor deiarnã, deci sunt foartediversificate formele ºicalitãþile lor ºi culmeaeste cã nu am fumatniciodatã”, ne spuneIoan Leviþchi,colecþionarul debrichete.

Bãrbatul îºi achizi-þioneazã brichetele depe unde poate. Fie dela tîrgurile de vechituri,fie din diferite magazine. Valoareabrichetelor este datã decoelcþionarii din toatãlumea, cu care de altfelºi þine legãtura.

“Le gãsesc la tîrgurilecolecþionarilor, la Iulius Mall, la TîrgulInternaþional de laBucureºti, am tîrgul dela Sibiu ºi pe plan localla tîrgul de vechituri dela stadion pentru cãlumea prea puþincunoaºte valoarea lor.Ele au odatã o valoarenominalã, dar valoarealor este datã decolecþionari pe internetºi este datã de colecþialor în sine. Le mai aranjez, le mai curãþ,am o locomotivã cãreiaîi lipsesc cîteva pãrþifuncþionale, va trebui são mai repar, sã o curãþdar este o plãcere mai

ales cã au trecut ºi atîþiaani ºi mã mai plictisescsã mã uit la televizor ºideschid cutiile ºi mã mirºi eu de ceea ce am ºide frumuseþea lor. Estegreu sã le intreþii, dar o fac cu plãcere”,mai spunecolecþionarul.

Suntbrichete alecãror preþuripot varia, de la50 de lei, la omie de euro.Pasiuneacolecþionarului nueste foarte costisitoare.

“Este costisitoare ºinu. Dacã ai rãbdare sãcauþi la tîrguri te descurcimai ieftin, dacã nu, estemai costisitor. Am obrichetã sub formã debicicletã care a costat50 de lei, dar suntbrichete care costã ºi1000 de euro. Nu amacces chiar la toate ºinu îmi permit, dar pînãla urmã este o plãcereºi nu o afacere. Nu amvãzut în colecþia mea o

afacere dar este o valoa-re chiar ºi la un preþmediu de 5 lei. Ca pensionar am rãbdaresã caut. Sunt brichetecare, ca mãrime, nu

reprezintã nu ºtiu ce,dar pe internet lacolecþionari valoarea lorpoate ajunge ºi la 100de lei ºi tu o iei cu unleu din tîrgul de vechi-turi. Acum, ºi cei de lavechituri au început sãfie ºmecheri pentru cãmã cunosc ºi ºtiu cã îmiplac ºi cum mã vãd îmizic cã au brichete noi,dar eu am rãbdare pentru cã nu se terminãzilele ºi dacã nu merg adoua, ºi a treia oarã.Am înþeles cã laPetroºani mai existã undomn dar nu a ieºit aºa

în faþã cu colecþia lui.Cea mai valoroasãbrichetã este un cavaler,colecþia de pistoale deepocã rare, bicicletacare îmi place foartemult. Cea care are ºi ovaloare sentimentalãeste un vultur care îmiplace foarte mult ºi pecare l-am primit cadoude la colegi. Toate aufarmecul lor ºi îmiplace, ca pensionar amo preocupare”, ne mai

spune bãrbatul.

Omul are brichete cudiferite teme. Suntbrichete care au catemã sãrbãtorile deiarnã, regimul militarsau sînt brichete care,pe lîngã utilizarea lorobiºnuitã, emit ºidiferite sunete.

Brichetele au apãrut din dorinþa de a transforma fumatulîntr-o activitate maiuºoarã pentru cã dacãîn vremurile noastrebrichetele sunt cele maicomune obiecte pe carele gãsim la tot pasul iaraprinderea unei þigãrinu mai reprezintã niciunfel de problemã, nuacelaºi lucru poate fispus ºi despre vremurileîndepãrtate avînd învedere istoria ºi intere-santã evoluþie a acestorobiecte. Se pare cãprimele brichetefuncþionau cu ajutorulprafului de puºcã, aces-tea fiind reprezentate demici pistoale. Folosireaacestor aºa-numitebrichete nu era delocsimplã. Însã, în anul1823, un cunoscutchemist de origine germanã – JohannWolfgang Döbereinerinventeazã un nou tipde brichetã ce avea sã îipoarte nume.

Mecanismul foloseaun catalizator din platinãpentru a aprinde hidrogenul folosit, iardimensiunile acestuimecanism nu erau delocmici fapt pentru care,pe la începutul secoluluiXX, producþia acestorbrichete este opritã, maiales cã exista riscul caaceste brichete dedimensiuni destul demari sã explodezeoricînd. Aºadar, cu istorie de peste 100 deani în care a cunsocut opermanetã evoluþie atîtdin punct de vedereestetic cît ºi din punctde vedere funcþional,colecþionareabrichetelor poate fi opasiune deosebitã ceascunde numeroasesecrete, fiecare brichetãavînd propria poveste.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Omul cu o mie de bricheteO mul cu o mie de brichete. IoanLeviþchi din Petroºani este

colecþionar de brichete. În patru ani de zile acesta a reuºit sã adune peste 1300 de astfel de obiecte. Brichetele, care auforme dintre cele mai diferite, de la maºini,tunuri, pãpuºi sau ceasuri sunt expuse ºidepozitate într-una din camere.

Groapa Seacã – un cartier muncitoresc ars din temeliiA ºezarea de la Groapa Seacã – colonia

muncitoreascã a avut 12 ani de viaþã,dupã care a fost arsã din temelii, iar ceea cea rãmas în urma focului a fost îngropat ºinivelat, spun cei care au lucrat pe ºantierul decaptãri ºi aducþiuni ale apelor din dreaptaParângului pentru alimentarea lacul de acumulare Vidra. Mãrimea ºi complexitatealucrãrii - 83 de captãri, patru baraje de betonîn formã de arc ºi 128,2 km de galerii deaducþiune – oglindeºte ºi mãrimea colonieimuncitoreºti, cu propria ºcoalã, cu magazine...

Cu doar câteva zileînainte de alegeri, cutiilepoºtale din municipiulPetroºani s-au umplut defluturaºi electorali semnaþi„Florin Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani” ºi, ca sã nu fienici un dubiu, cu poza marea edilului care a trecutrecent de la portocaliu laroºu. În scrisoarea adresatãlocuitorilor municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi îl ridicã în slãvipe Victor Ponta, pe care îlnumeºte „singurul candidatcare poate garanta cã nu nevom mai întoarce niciodatãla tãierile de pensii ºi salariidin timpul guvernãrii PDL”ºi „singurul candidat care ascãzut taxe în România”.

În acelaºi timp, actualulpreºedinte Traian Bãsescu ºi

apropiaþii lui sunt „cei careau distrus aceastã þarã”, înspatele candidatului KlausIohannis se aflã oamenii luiBãsescu, cei care au distrusaceastã þarã: Blaga, RobertaAnastase, Videanu, Blejnarºi ceilalþi...”.

Fluturaºul electoral a stârnit vii dezbateri, cu atâtmai mult cu cât este denotorietate prietenia dintresoþia edilului, actualul deputat UNPR MonicaIacob – Ridzi, ºi ElenaBãsescu, mezina Preºedin-telui, pentru care s-a spuscã a fost anchetatã ºi con-damnatã în prima instanþã.De fapt, Monica Ridzi ºi-aasumat public, în 2009, prietenia faþã de EBA, pecare de altfel a ºi lansat-o,în campania electoralã pentru europarlamentare, la

Petroºani, chiar în data de9 mai, de Ziua Europei.EBA a fost flancatã atuncide Monica Iacob – Ridzi ºiTiberiu Iacob – Ridzi. „Amvrut sã-mi încep campaniaîntre prieteni”, a explicatmezina preºedintelui la vre-mea respectivã. Prietenicare, cel puþin acum,pãreau sã fi dat un resetmemoriei de lungã sauscurtã duratã mai ales cã,din „algoritmul prieteniilor”nu a lipsit niciun momentPreºedintele Traian Bãsescu,cel care a fost acuzat, chiar

de Victor Ponta, cã „îi þinepalma” Monicãi Ridzi.

În decembrie 2010,plenul Camerei Deputatilora respins cerereaParchetului de pe lângãÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie privind încuviinþareapercheziþiei informatice ºi aextinderii urmãririi penale încazul Monica Iacob Ridzi.Atunci, Victor Ponta, în calitate de preºedinte PSD,l-a acuzat pe Traian Bãsescucã ar fi coordonat votul ast-fel încât Monica Iacob-Ridzisa fie protejatã. "Din

pãcate, când te gândeºti laRoberta Anastase, laMonica Iacob Ridzi, laElena Udrea, la SulfinaBarbu, la Raluca Turcan -sunt doamne ºi domniºoareîn politicã promovate deTraian Bãsescu care comitconsecvent fapte de naturãpenalã, deturneazã banipublici, se imbogãþesc dinbani publici, totul sub pro-tecþia lui Traian Bãsescu",mai spunea Victor Ponta.

F luturaº scrisfãrã ºtirea

primarului!

Sunt doar câteva exemple, care i-aunedumerit pe cei ceduminicã sunt chemaþi alurne ºi care nu înþeleg cumpolitica poate rupe prieteniivechi pentru avantaje demoment ºi ce anume ardetermina un om sã-ºischimbe atât de radicalgândirea, sã uite vechiledeclaraþii vehemente ºi sã-itrãdeze, la al doilea cântatal cocoºilor, pe apropiaþii deodinioarã. Explicaþia estesimplã ºi nãucioare toto-datã: Primarul Tiberiu Iacob– Ridzi a aflat de fluturaºulelectoral fix DUPÃ dis-tribuirea lui. „Scrisoareaaceea au fãcutã fãrã ºtireamea, fãrã sã mã întrebecineva. Nu este stilul meu.Eu am construit întotdeaunapozitiv, nu m-am lansat înastfel de atacuri niciodatã.Pe mine nu m-a consultatnimeni în legãturã cu fluturaºul electoral. Sunt celpuþin douã paragrafe pecare nu le-aº fi scris nicio-datã. Din câte înþeleg, pestetot este acelaºi text ºi esteschimbat doar numele pri-marului ºi fotografia”, ne-adeclarat Tiberiu iacob –Ridzi, pe care l-am întrebatsimplu: „De ce?”. Primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi, i-asunat imediat pe responsa-bilii din PSD pentru a cerelãmuriri în legãturã cu inci-dentul în care nu ºi-a doritsã fie implicat. Unii i-aurãspuns la telefon. Alþiiadoptã metoda arhicunos-cutã a struþului, sperând cala alegeri – sau mai binespus dupã - sã nu-ºi înfigãcapul decât în nisip ºi nuîntr-o alee bine betonatã!

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 20146 ActualitateCampanie electoralã cu arcanul

Tiberiu Iacob – Ridzi: „Mi-au fãcut-o”!T recut recent de la PDL la UNPR, partid

aflat în concubinaj cu PSD, primarulmunicipiului Petroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi setrezeºte prins într-un imens scandal de care nu aavut ºtiinþã ºi pe care nu l-a dorit în niciunmoment. Lui i se atribuie un fluturaº electoralpentru care nici mãcar nu a fost vreodatã consul-tat! O campanie electoralã murdarã, în care „locomotivele” ajung sã fie trase cu arcanul.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014 Actualitate 7

M inerii de laLonea sunt

mai hotãrâþi caniciodatã sã nu maiiasã vineri din sub-teran. Decizia va filuatã la finele aces-tei sãptãmâni, dacãortacilor nu le intrãbanii din primelede concediu. ªichiar vor sta pânãîn ziua votãrii.

Liderii de sindicatde la mina Lonea,care au mai avut o tentativã de autoblocare în subteran, dar au

primit o hârtie ca ºigaj, nu mai acceptãjumãtãþi de mãsurã.

Vineri se blocheazãîn subteran ºi asta

pentru cã nu lise plãtesc

primelede con-cediu.VasilePãduraru

susþine cãel ºi ortacii

lui nu mai ies dinminã la finalul schim-bului II ºi vor sta acolochiar pânã în ziuavotului. „Se pare cãdirectorul general nu agãsit soluþia sã ne

rezolve problemaprimei de vacanþãnumai pe luna iulie.Noi nu suntem deacord cu jumãtãþi demãsurã. Noi o sã neþinem de cuvânt. Dacãei nu se þin de cuvânt,noi da. Dacã pânãvineri la ora 4,00,minerii din Vale nuvor avea prima devacanþã, noi cei de laLonea, cu siguranþã,vom protesta”, adeclarat VasilePãduraru,vicepreºedinte alSindicatului E MLonea.

Minerii de la Lonea

au mai protestat pentru acest drept, iarultima datã, când auameninþat cu blocareaîn subteran au primito hârtie din parteaconducerii CEH, princare li se garanta plata acestor drepturiprevãzute în contractulcolectiv de muncã.

Potrivit actului normativ, fiecareminer are dreptul la oprimã de 1.260 de leinet, iar ortacii care auluat concediu dupãluna iulie ar mai aveade aºteptat.


Companiileminiere ar

putea scãpade taxa pe

construcþiilespeciale

M inistrul Energeiei,Rãzban Nicolescu a

precizat, la Petroºani, cãtaxa pe construcþiile dinsubteran ar putea fi eliminatã însã totuldepinde de parlamentaricare trebuie sã aprobe saunu acest proiect.

Ministrul i-a îndemnat peparlamentarii hunedoreni sãsusþinã acest proiect care ar dao gurã de oxigen celor douãcompanii din domeniul minier.

“Am avut discuþii în legãturãcu excluderea construcþiiloraflate în subteran din categoriaconstrucþiilor speciale.Ordonanþa de urgenþã aGuvernului este în Parlament ºiva fi rolul parlamentarilor dinregiune sã susþinã un punct devedere legat de construcþiile dinsubteran”, a declarat, laPetroºani, Rãzvan Nicolescu,ministrul Energiei.

Anul trecut, Guvernula decis introducereaunei noi taxe ºianume taxa pestâlp.

ComplexulEnergeticHunedoara arede plãtit un milion de euro

pentru aceastã taxã, iar sumaeste calculatã doar pentruDivizia Minierã.

“Ne afecteazã, fiindcã nueste micã. La nivelul DivizieiMiniere este undeva la4.300.000 de lei, respectiv unmilion de euro, iar redevenþane-a crescut de undeva de la 26 de miliarde trimestrial la 40de miliarde, deci ne-au crescuttaxele ºi asta ne afecteazã”, adeclarat în vara acestui anNicolae Drãgoi, directorul general adjunct al CEH.

De aceste taxe pe stâlpicei mai dezavantaje

sunt companiile maricare au de plãtitsume imense înurma acestui noubir. CEH încã nu a

achitat aceastã taxã.


S peranþele ortacilor de laPetrila de a-ºi continua

activitatea pânã în 2018 ºi nupânã la finele lui 2015 cumeste prevãzut în programul deînchidere, ar putea fi nãruitede Comisia Europeanã.

Conducerea Societãþii Naþionalede Închideri Mine a întocmit un plande continuare a activitãþii exploatãriiminiere din estul Vãii Jiului ºi dupãdata preconizatã pentru închiderea

minei, parlamentarii din Valea Jiuluiºi chiar Guvernul României aususþinut proiectul, însã totul sedecide la Bruxelles.

Cea mai mare problemã este însãîntârzierea verdictului ComisieiEuropene, pentru cã în trei sau patruluni de zile degeaba va veni unrãspuns favorabil atrage atenþia, RaduSorin, reprezentant al Consiliului deAdministraþie al SNÎM –VJ.

„Eu vã spun pentru cã sunt înconducerea executivã a societãþii ºise fac niºte eforturi mari, pe de oparte ca sã menþinem societatea ºisã atragem bani europeni (n.r. pentru închiderea minei). Problemaeste cã dacã propunerile privindcontinuarea activitãþii la Petrila nu seavizeazã în timp, noi nu vom maiputea întreprinde nimic. Dacã în celmult trei-patru luni nu se obþineavizul nu vom mai putea face nimic, pentru cã programul este deasemenea naturã încât nu mai avemce face”, a declarat vicepreºedintelePSD, Radu Sorin.

Deja o parte însemnatã aclãdirilor deþinute de EM Petrila aufost demolate în baza programuluide închidere convenit cu CE, însã pede altã parte exploatarea a fost„revigoratã” în ultimul an prindeschiderea unei noi capacitãþi deproducþie în subteran.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Votãm din minã!

Avizul întârzie pentru Petrila

Magazinele mizeazãpe aceastã sãrbãtoareºi chiar ºi-au adaptatofertele, aºa încât sãvinã în întâmpinareacopiilor, care vor sãparã duri vineri searã.Nu mai sunt decâtcâteva zile ºi totul estela mare cãutare.„Avem câteva maga-

zine care ºi-au adaptatoferta pentru aceastãsãrbãtoare. Se vândobiecte, jucãrii, costume ºi statuete,care mai de care maiînspãimântãtoare, pentru cã în noapteade Halloween trebuiesperiate spiritele rele”,spune Sorel Duºa,reprezentantul celui

mai mare centru co-mercial din Petroºani,Jiul Shoping Center.

Aici, sunt magazineunde la intrare testrecori pe lângã unbãtrân urât cu ochiiroºii, care la trecereafiecãrei persoane teînspãimântã cu þipetelelui ºi apoi râde malefic,ori te trezeºti în faþaunei vrãjitoare urâte,însã, copiii sunt înlargul lor ºi îºi aleg fieastfel de figurine, fieun costum.

„Vreau sã îmi iau uncostum dedovleac ºipoate ºi ovrãjitoare”,spune o fetiþãcare sepregãteºtepentru petre-cerea de laºcoalã. Alþii,mai marimerg, aºacum spunetradiþia ameri-canã, prinoraº, vinerisearã, costu-maþi înfiorãtor,pentru a alun-ga spiritelerele ºi a cere

dulciuri de la cei pecare îi scapã de necuraþi. „O sã fiu vrãji-toare. Merg cu câþivacopii de la ºcoalã ºi nedistrãm noaptea prinoraº”, afirmã o fetiþãcare îºi cãuta o pãlãriepentru personajul pecare voia sã îl creeze.

Oferta de anul acesta cuprinde ºinelipsitele coroniþe cudovleci ce lumineazã,ori scheleþi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

P roiectul „Întoarceþi-vãacasã”, implementat de

managerul Teatrului Dramatic„Ion D. Sîrbu” Petroºani,Nicoleta Bolcã, continuã!

Dupã Bianca Holobuþ ºi AncaMarkos, un alt nume se adaugã înpanoplia celor care se întorc acasã,pe scena teatrului de la Petroºani:Cristian Iorga. Deºi în prezent esteactor al Teatrului de Nord SatuMare, actor colaborator la TeatrulNaþional Tîrgu Mureº ºi actor colaborator la Teatrul NaþionalTimiºoara, Cristian Iorga ia ºi eldrumul casei...

„COLATERAL, OEDIP” va fispectacolul pe care acesta îl vasusþine duminicã, 2 noiembrie, ora18:00, la Petroºani.

Cristian Iorga este câºtigãtor anumeroase premii: Premiul TeatruluiNaþional din Timiºoara obþinut laGala tânãrului actor HOP, EdiþiaXVI, 2013 pentru „Colateral,Oedip”, Premiul pentru cel mai bunone-man show obþinut la GalaSTAR, Bacãu, Ediþia IX, 2014,“Trofeul Festivalului” obþinut laFestivalul de teatru pentru elevi, studenþi ºi tineri actori “ConstantinStanciovici-Brãniºteanu”, Tîrgu Jiu,Ediþia XII, 2014, “Marele PremiuMarcel Anghelescu” obþinut laFestivalul de teatru pentru elevi, studenþi ºi tineri actori “ConstantinStanciovici-Brãniºteanu”, Tîrgu Jiu, Ediþia XII, 2014.

Locurile sunt limitate, iar preþulunui bilet este de 20 lei.

P remierã pentru cei mici

În aceeaºi zi de duminicã 2noiembrie, de la ora 12:00, cei maimici dintre spectatori sunt invitaþi lapremiera spectacolului „Albã cazãpada”, regia artisticã AndreiMihalache.

Preþurile biletelor sunt 10 lei/adult, 8 lei/copil.

Oana Tuþu, secretar literar la Teatrul Dramatic

„Ion D. Sîrbu” Petroºani

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 Octombrie 2014

Vrãji ºi vrãjitori

Cine bea apã din Valea Jiului,se întoarce...

Întoarceþi-vãacasã!

H alloween-ul – o sãrbãtoare împrumutatã de peste Ocean,

prinde din ce în ce mai mult contur ºi,magazinele se umplu de vrãjitoare,dovleci ºi creaturi ciudate. Nu scapãnimic din tradiþie ºi acum dovlecii numai sunt sculptaþi în fruct, ci vin lapachet, frumos ambalaþi, pentru cã sunt din pluº.

Documents

CVJ Nr 729, joi, 30 octombrie