CVJ Nr 744, joi, 20 noiembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 744

Joi, 20 Noiembrie 2014

A vem specialiºti la Bruxelles dar se pare cã nimeni nu a ºtiut de ei. Complexul Energetic Hunedoara riscã

sã se închidã, în timp ce alte þãri primesc ajutor de statfiindcã au gãsit o portiþã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Poliþiºtii hunedoreni aufost solicitaþi de IGPR pentrua derula acþiunea din zonaMoldovei datoritã expertizeilor în infracþiuni la regimulpatrimoniului cultural. Astfel,au fost derulate opt perche-ziþii împreunã cu poliþiºti dinjudeþele Iaºi ºi Neamþ, subcoordonarea Direcþiei deInvestigaþii Criminale dincadrul IGPR, iar anchetatoriiau descoperit sute de mone-de antice ºi medievale, dinaur ºi argint, detectoare demetale dar ºi alte artefacte.

„IGPR se ocupã de acþiune, o coordoneazã, ºide regulã sunt chemate însprijin ºi judeþele care struc-turi de investigaþii pe patri-moniul cultural. Poliþiºtii dinIJP Hunedoara au expertizã,avem specialiºti în cadrul

Serviciului de InvestigaþiiCriminale, însã sunt maimulte judeþe care au aseme-nea structuri. Ai noºtri s-auspecializat pentru cã avemsiturile arheologice ºi au par-ticipat la o serie de întâlniri ºiîn strãinãtate”, a declaratsubcomisar Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt IPJHunedoara. În urmapercheziþiilor, la una dintreadrese, poliþiºtii au descope-rit un vas ceramic medievalcu peste 600 de monedeantice ºi medievale din aur ºi argint, precum ºi cincidetectoare de metale folositeîn activitatea infracþionalã.Acþiunea poliþiºtilor faceparte din operaþiunea”Aureus”, care se desfãºoarãla nivel european.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

M are mirare pentru ºoferii

din Valea Jiului careau trecut prin munici-piul Vulcan, dupã ceîntr-un sens giratoriuau zãrit „parcatã” olimuzinã de lux ca ºicum ar fi fost expusãla o expoziþie auto.

Dacã într-un giratoriudin Petroºani-Hunedoaraeste expus un avion rusesc,la Vulcan un ºofer s-agândit sã nu fie oraºul luimai prejos ºi ºi-a “expus”ºi el limuzina americanã.De fapt este vorba de unaccident spectaculos (foto)care a avut loc la ieºirea

din localitate, miercuridimineaþã, iar automobilulde lux, de producþie ame-ricanã, a zburat pur ºisimplu peste zona verdedin sensul giratoriu.

ªoferul, cel mai probabildin cauza vitezei ºi a bãuturii, a ratat intrarea în sensul care fluidizeazãcirculaþia rutierã ºi, dupã

ce a doborât un indicatorrutier, a plonjat câþivametri peste straturile deflori. Maºina a fost avari-atã, iar cel aflat la volann-a mai putut sã plece cuea. A fugit însã de la loculaccidentului, iar poliþiºtiirutieri au mai gãsit înbolid doar o tânãrã carenu le-a putut da prea

multe explicaþii. Cum accidentul s-a soldat

doar cu pagube materiale,autorul evenimentului rutier a avut la dispoziþie24 de ore pentru a seprezenta la secþia de poliþiepentru a-l declara.

„Noi n-am mai gãsitautorul la locul accidentu-lui, am gãsit altã persoanãacolo, dar n-au fost victimeci doar pagube materiale,maºina ºi acel indicatorrutier. Conducãtorul aretimp 24 de ore pentru a seprezenta la noi în caz con-trar o sã fie întocmit dosarpenal. Dacã se prezintãprimeºte o sancþiune contravenþionalã ºi posibildosar pentru distrugere.

ªtim autorul dar azi-dimineaþã nu l-am putut

gãsi, probabil cã avea elmotive sã nu stea de vorbãcu noi. Am verificat pro-prietarul autoturismului ºifigureazã cu permis deconducere auto, însã noifacem cercetãri pentru avedea dacã a fost el lavolan, pentru cã existã ºiposibilitatea ca o altã per-soanã sã fi condus ºi sã nudeþinã permis de conduce-re”, a declarat, TomaMihu, ºeful Poliþiei Vulcan.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Poliþiºtii hunedoreni cooptaþi într-o acþiunederulatã la nivel european

S pecialiºtii hunedoreni în activitãþi de inves-tigare a infracþiunilor la regimul patrimo-

niului cultural din cadrul IPJ Hunedoara au fostsolicitaþi sã efectueze mai multe percheziþii înjudeþele Iaºi ºi Neamþ la persoane bãnuite detrafic cu bunuri arheologice.

Români ignoraþi de CEH la Bruxelles

ªi-a “parcat” bolidul de lux în sensul giratoriu

La un an de zile, încãse judecã

D osarul în care consilierul local de la

Petrila se judecã cu formaþiunea politicã dincare a fost exclus s-a întorsla Tribunalul Hunedoara.

Daniela Viºãnescu se judecãcu Partidul Naþional Liberal pentru excluderea din cadrul formaþiunii politice. Data în acest dosar a fost stabilitã pentru 26 noiembrie.

În luna decembrie a anuluitrecut, Biroul Teritorial al PNLHunedoara a validat în ºedinþãdecizia Biroului Politic Local alorganizaþiei din Petrila deexcludere din partid a consilie-rului local Daniela ªtefaniaViºãnescu. Excludererea aces-

teia a avut loc la propunerea liberalilor petrileni, care ºi-auacuzat fosta colegã de partid cãnu participã la acþiuni alãturi deei, cã îi trateazã cu superioritateºi desconsiderã munca ºipregãtirea colegilor mai tineri ºinici nu a promovat niciunproiect comun cu ceilalþi consilieri locali ai PNL.

Având în vedere deciziaBiroului Politic, Daniela Viºãnescuar fi trebui sã îºi piardã ºi manda-tul de consilier local, însã acestlucru nu s-a întâmplat nici pânãacum. Consilierii petrileni fie nuau participat la ºedinþele de consi-liu, fie nu au votat acest proiect.

Potrivit edililor, decizia deexcludere din cadrul consiliuluilocal ar trebui sã vinã abia dupã ceinstanþa se pronunþã în acest caz.

Monika BACIUMonika BACIU

D efilare de ZiuaNaþionalã. Autoritãþile

locale din Valea Jiului sepregãtesc pentru evenimentelededicate Zilei Naþionale aRomâniei. Dacã la Petroºani seva servi tradiþionala fasole cuciolan, în municipiul Vulcan va avea loc o defilarepe bulevardul din localitate.

“De 1 Decembrie care este ceamai mare sãrbãtoare a naþiuniiromane, noi în fiecare an am sãrbã-torit cu mare bucurie în minicipiulVulcan. Vom avea o defilare înmunicipiul Vulcanpe bulevardulMihai Viteazu, vomîncheia la statuiaEroului Necunoscut cumomente importante,cu cântece, poeziidespre Ziua Naþionalã aRomâniei, cu elevi, cu dansuri ºi defilarea unui pluton de rezerviºti cudrapelul de luptã al vânãtorilor demunte din Valea Jiului, va fi un

pluton de jandarmi, unul de la poliþialocalã ºi unul de elevi de la LiceulMilitar din Alba Iulia care va partici-

pa alãturi de noi la aceastãdefilare. Toate aceste opera-þiuni pe care le facem suntpentru a reda cu adevãratpatriotismul pe care noi vulcãnenii îl avem permanent în sufletul

nostru”, a declarat Gheorghe Ile,primarul municipiului Vulcan.

În cadrul manifestãrilor vor avealoc ºi depuneri de coroane de flori lamonumentul eroului necunoscut.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 TRADUCÃTOR

AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Str. AVRAM IANCU 13/38Telefon 0728890014

A dministraþiapublicã localã

din Aninoasa areabilitat sediul insti-tuþiei în baza unuitroc cu o firmã carebeneficia de serviciileprimãriei fãrã a plãticeva în schimb.

Edilii localitãþiiAninoasa au reuºit sã-ºireabiliteze principalainstituþie a oraºului dupãce a pus la platã o firmãcare efectua lucrãri peraza localitãþii, în bazaunui proiect derulat deApa Serv Valea Jiului.Practic, conform par-ticipãrii la proiect, ediliise angajau cu o con-tribuþie din bugetul local,

însã au pus la dis-poziþia societãþii ºiun complex sportivîn care angajaþii sãpoatã fi cazaþi.

„Când s-a introduscanalizarea în oraºlucra o firmã din Olt ºi muncitorii eraucazaþi la cabananoastrã, la Anena. Eraun protocol semnat sã secazeze acolo, sã con-sume curent, apã fãrã sãplãteascã. ªi am zis cãnu se poate ca o firmãaºa mare, ºi noi cudatorii ºi fãrã bani sã le achitãm ºi utilitãþile. I-am chemat la discuþii ºile-am spus cã trebuie sãplãteascã iar oamenii auînþeles, n-au fãcut scan-dal, au fost de acord.

Le-am facturat în fiecarelunã ºi banii pe care i-am fi primit intrau laplata datoriilor. Aºa cãam ajuns cu ei laînþelegere sã nu neachite în bani, ci lafinalul proiectului sã nerefacã faþa ºi acoperiºulprimãriei. Bonus ne-aufãcut ºi câteva birouri,holuri, în interior. Aºaam salvat niºte bani carese duceau în datorii ºiam reuºit sã refacemsediul PrimãrieiAninoasa. Acum aratã ainstituþie ºi am reuºit sãne folosim de niºte banipe care nu-i aveam ºinici nu i-am fi avut”, adeclarat pentru Cronica Vãii Jiului,Nicolae Dunca, primarullocalitãþii Aninoasa.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Primãria Aninoasa, reabilitatãprintr-un troc

1111 DDDDeeeecccceeeemmmmbbbbrrrriiiieeee ccccuuuu ddddeeeeffff iiii llllaaaarrrreeee,,,, llllaaaa VVVVuuuullllccccaaaannnn

Nu un nou programde eficientizare a acti-vitãþii cere UniuneaEuropeanã, aºa cum alãsat ministrul delegatpentru Energie, RãzvanNicolescu, sã se înþe-leagã, ci de unde vomgãsi banii necesari pen-tru a-i bãga în retehno-logizarea minelor.Directorul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,Aurel Niculescu, spunecã la Bruxelles „a fost odiscuþie de informare cuoficialii ComisieiEuropene. Ne-am

prezentat un punct devedere ºi ne-am expusintenþiile noastre, iarmembrii CE ne-au datcâteva direcþii sãacþionãm. Urmeazã caîntr-o lunã de zile sãprezentãm un programde eficientizare a activi-tãþii reactualizat”. Nu cumult timp în urmã,Complexul EnergeticHunedoara a întocmitun astfel de program,care are girul Consiliuluide Administaþie, alAGA ºi este asumat,pânã la urmã, de

Ministerul Energiei con-dus de RãzvanNicolescu. Directorulgeneral al CEH spunecã programul acela trebuie ajustat pentru acorespunde evoluþieipieþei energetice.Problema apare, însã,când vorbim desprefinanþarea investiþiilor,absolut necesare, caretrebuie fãcute aºa încâtsã putem vorbi despreviabilizarea industrieiextarctive în ValeaJiului. „Noi, în momen-tul de faþã, nu avem certitudinea, ci doarîncrederea cã vom gãsifinanþarea necesarã.Contãm pe studiile pecare le avem în derularepentru realizarea pro-gramelor de retehnolo-gizare a celor patruexploatãri miniere ºicelor douã instalaþii desortare a cãrbunelui. Nuvom avea aceste studiimai devreme de sfârºitultrimestrului I al anului2015, dupã ce vomdefinitiva programul deachiziþionare de echipa-mente, ºi abia atuncipoate vom avea certi-tudinea asigurãrii fondurilor de finanþare”,a mai spus AurelNiculescu. Existã trei

variante delucru, precizeazãdirectorul CEH, respectivfinanþarea din fondurieuropene,garantareacreditului decãtre statulromân ºi, inextremis, un credit furnizor, aºa cumse întâmplã laTermocentrala Mintia.Niculescu spune cãexistã potenþiali investitori interesaþi deretehnologizareaexploatãrilor miniere,din Europa ºi China,dar trebuie gãsiþi ºi baniinecesari.

C EH ar putea fi ajutat.

Dar se vrea, oare?!

În schimb, declarareahuilei drept resursãstrategicã ºi acordareade subvenþii pentruminele viabile nici nupoate fi luatã în calcul,însã existã o directivãeuropeanã care spunecã orice stat membrupoate emite reglemen-tãri interne pentru pro-ducerea ºi vânzarea a

15% din energia elec-tricã, dacã aceasta esteprodusã cu combustibilintern. Altfel spus, pro-ducãtorilor care folosescca sursa primarã deenergie combustibiliiindigeni în proporþie depânã la 15% din totalulenergiei primare nece-sare pentru producereaenergiei electrice consu-mate pe teritoriulnaþional li se acordã pri-oritate în dispecerizareºi livreazã în reþele elec-trice întreaga cantitatede energie electricã pro-dusã din aceste surse ºicontractatã pe pieþelede energie electricã.

Directorul Niculescuspune cã CEH seîncadreazã perfect, încondiþiile în care asigurã6 procente din nece-sarul la nivel naþional deenergie electricã, decisprijinul ar putea veni.ªi, odatã piaþa de vân-

zare asiguratã cu priori-tate, lucrurile ar devenimai simple.

Reamintim cã, dupã întâlnirea de laBruxelles, cu oficialiiComisiei Europene –unde recunoaºte cã afost în calitate de„însoþitor” al delegaþieiCEG, ministrul delegatpentru Energie, RãzvanNicolescu, a declarat cã„soluþiile la problemelemineritului ºi producþieide energie electricã înValea Jiului (…) sunt înprimul rând responsabi-litatea conducerii execu-tive a societãþii, cãreia îimai acord o singurãlunã pentru prezentareaunei strategii realiste deviabilizare a complexu-lui”. Pãrerea aproapeunanimã este, însã, cã,nãscut de Ziua Morþilor,acum doi ani, CEH îºitrãieºte de fapt ultimeleclipe, iar oficialii ministeriali aruncã„purceaua moartã” în„coteþul”managerilornumiþi tot politic ºilegaþi financiar de mâiniºi de picioare, pentru ascãpa practic deresponsabilitate. Asta cuatât mai mult cu câtdespre garantarea pieþeienergetice se vorbea ºi prin anul 2009, ºi în anii ce au urmatînfiinþãrii CEH-ului însã fãrã vreo concretizare realã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014 Minerit 3

A vem specialiºtila Bruxelles

dar se pare cãnimeni nu a ºtiutde ei. ComplexulEnergeticHunedoara riscã sãse închidã, în timpce alte þãri primescajutor de stat fiindcã au gãsit oportiþã.

Aceasta este con-cluzia la care au ajunscei care au fost laBruxelles ca sãschimbe soarta miner-itului. Din pãcate,însã, abia acolo auconstatat cã în comisiisunt ºi români, gata sãne ajute, dar care nu

au fost consultaþiniciodatã pânã acum.„Nu ne-am întâlnitacolo cu comisia debazã, ca sã spun aºa,dar m-am bucurat cãam vãzut ºi 3 românicare lucreazã laComisia Europeanã.M-a deranjat cã, pânã

acum, nici nu am ºtiutcã avem români carelucreazã acolo, care arfi trebuit sã facã ºiconexiunile cuGuvernul României,cu administraþia CEHºi sã dea sugestii. Astapentru cã nu este nor-mal aºa”, a spus Petre

Nica, preºedinteleSindicatului Muntele,care a fãcut parte dindelegaþia ministerialãce a mers la Bruxellesca sã salveze CEH.

De la românii deacolo, specialiºtiinoºtri au aflat custupoare ce ar fi pututface. „Am înþeles cãpentru programe dereorganizare, restruc-turare, pentru prob-leme de mediu, pentruanumite mici niºe dinactivitatea noastrã poþisã primeºti ajutorul destat, care este avizatde ComisiaEuropeanã. Am aflatcu stupoare cã Spaniaacceseazã ajutor destat pentru minele

care nu sunt pe pro-gram de închidere de4 ani de zile. Spanioliipot lucra cu subvenþii,dar noi nu ºi pânã laurmã orice cent con-teazã atunci când eºtimuribund.

Acestea sunt lucruripe care cei care con-duce CEH nu aveauvoie sã nu lecunoascã, dar dinpãcate, directoriinoºtri au stat numai sãle creascã burta ºicontul în bancã”, aconchis Nica.

O delegaþie formatãdin specialiºti înminerit, directori dinCEH ºi ministrul dele-gat pentru EnergieRãzvan Nicolescu aufost la Bruxelles ºi auaflat cã nu pot accesaacum ajutorul de stat,decât pentru mineleaflate pe închidere ºiconducerea CEH areacum un termen de30 de zile sã facã unplan viabil.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Români ignoraþi de CEH la Bruxelles

Ministerul Energiei încearcã sã arunce „purceaua moartã” în „coteþul” managerilor

Fãrã sursã clarã de finanþare scriem sfârºitulComplexului Energetic HunedoaraC omisia Europeanã vrea certitudini, nu

poveºti, în ceea ce priveºte viitorulreal al Complexului Energetic Hunedoara.ªi, cel mai important capitol îl constituiesursa de finanþare pentru retehnologizareaunitãþilor extractive din Valea Jiului, carese ridicã la cel puþin 40 de milioane de euro.

„C ine nuplãteºte nu

munceºte”, pare sãfie deviza ColegiuluiPsihologilor dinRomânia, acre îitrimite pe banca derezerve pe psihologiicare au restanþe laplata cotizaþiei cãtreacest for.

Ca în orice profesieliberalã, pentru a puteaprofesa psihologii tre-buie sã se înscrie înColegiul Psihologilordin România, unorganism asemãnãtorUniunii Barourilor dinRomânia, unde avocaþiisunt obligaþi sã seînscrie. Înscrierea, însã,nu este gratuitã, ci seplãteºte o cotizaþielunarã, pe care psi-hologii sunt obligaþi são achite. Surpriza avenit, însã, de curând,când conducereaColegiului Psihologilordin România a anunþatcã restanþierii sunttrimiºi pe banca de rezerve. Practic, datori-ile la plata cotizaþiilor lesuspendã acestoradreptul de a profesa.

“Membrii ColegiuluiPsihologilor dinRomânia, care nu au

achitat cotizaþia anualãaferentã anului 2013sau anilor anteriori,intrã sub incidenþaart.18 lit.b) din Legea213/2004 cu privire lasuspendarea exercitãriidreptului de liberã practicã a membrilorColegiului Psihologilordin România. MembriiColegiului Psihologilordin România care se aflã în stare de sus-pendare a exercitariidreptului de liberã prac-ticã vor fi înregistraþi înRegistrul Unic alPsihologilor cu drept deliberã practicã, cu DAla rubrica "SUSPENDAÞIPENTRU NEPLATACOTIZAÞIEI". MembriiColegiului Psihologilordin România care intrãsub incidenþa art.18lit.b) din Legea213/2004 nu îºi maipot desfaºura activi-taþile profesionale pre-vazute de art. 5 dinLegea nr.213/2004pânã la achitarea inte-gralã a cotizatiiloranuale pana la anul2013, inclusiv.

Menþionãm faptul cãtoate actele profesionalerealizate pe perioada încare dreptul deexercitare al profesieieste suspendat suntnule de drept, fiind

atinse de nulitate absoluta, aceste fapteputând atrage rãspun-derea disciplinarã, civilãºi penalã, dupã caz”, aanunþat preºedinteleColegiului Psihologilordin România, profesoruniv. dr. Mihai Aniþei,fãcând referire ladecizia adoptatã înºedinþa comunã aComitetului director ºiConsiliului ColegiuluiPsihologilor dinRomânia.

Z eci de psihologihunedoreni

sutn suspendaþiPsihoilogii sunt

revoltaþi ºi spun cãdecizia adoptatã înalcãprevederile constituþionale.Astfel, art. 41 dinConstituþia României stipuleazã cã "dreptul lamuncã nu poate fiîngrãdit", chiar dacãdecizia Colegiului arefundament legal pânãla urmã. Decizia îiafecteazã direct ºi pepsihologii din judeþulHunedoara ºi sunt câteva zeci care au laaceastã orã activitateasuspendatã potrivitdeciziei COPSI. Iar înRomânia aproape jumã-tate dintre psihologi auactivitatea blocatã dinacelaºi motiv. „Decizia

nu este una corectã dinpunct de vedere moral,chiar dacã are, sãspunem aºa, ºtampilalegii. Dreptul la muncãºi la liberã profesie nutrebuie îngrãdit, atâtatimp cât fiecare dintrenoi a terminat o ºcoalãîn domeniu”, ane-adeclarat unul dintre psi-hologii vizaþi de aceastãdecizie, Adriana P..

O decizie legalã.Este, oare ºi

moralã?!Pe de altã parte, din-

colo de partea demoralitate, decizia estecât se poate de legalã,spun avocaþii. „Aceastãdecizie nu înseamnã cãnu este garantat dreptulla liberã practicã.

Organele colegialeverificã, într-un fel,etica membrilor, nivelullor de pregãtire, etc.Ca în toate profesiileliberale, trebuie sã fiafiliat la un organism ºitrebuie sã achiþi o coti-zaþie. Noi, de exemplu,plãtim douã: una cãtreUniunea Barourilor dinRomânia ºi una cãtreBaroul Judeþean dincare facem parte”,aexplicat avocat ElviraPristavu. Aceasta spunecã banii strânºi din coti-

zaþii sunt folosiþi pentruchirii, plata utilitãþilor, darºi pentru reprezentareaîn strãinãtate la diverseîntâlniri, congrese, etc.Avocaþii din Hunedoaraplãtesc lunar câte 43 delei cãtre UniuneaBarourilor din România

ºi alþi 12 lei la BaroulJudeþean. Grav este, maispune sursa citatã, cãnimeni nu verificã cuadevãrat modul de cheltuire a acestor sume.


AdministraþiaUniversitãþii dinPetroºani vrea sã

investeascã pânã îndecembrie 600.000 de lei în regândirea

campusului universitar. Totul, cu scopul de a

atrage tinerii ºi de a lecrea cele mai bunecondiþii. Fie cã vorbimde cãmin, de bar, declub sau de terasele ce urmeazã sã fie amenajate, toate voraduce înDealulInstitutuluiun suflunou, gânditsub formaunui micoraº înCapitala VãiiJiului.

„Anulacesta încercãm sãreabilitãm acoperiºul dela cãminul studenþesc nr4 ºi de la cãminului nr5, dar ºi cel de la salade sport. Reabilitãm ºi anumite spaþii cu destinaþie pentrustudenþi ºi probabil vã aduceþi aminte despaþiul unde în trecutfuncþiona o discotecã.În perioada urmãtoareîncercãm sã reabilitãm

acest spaþiu, sã îl dãmîn folosinþã ca un clubstudenþesc. La UPexistã o salã de sport,pe care dorim sã oamenajãm cu dotãrilenecesare, iar tinerii sãpoatã sta acolo în tim-pul liber. Dorim sã mai

amenajãm ºi pentruprimãvarã o terasã totacolo, sã aducem unbufet, unde sã seserveascã mâncare ºibãuturi non-alcoolice,iar studenþii sã nu maiplece în afara campusu-lui”, a spus DacianCiodaru, directorAdministrativ UP.

Vechiul chioºc ali-mentar al campusului vafi ºi el reabilitat, împre-

unã cu întreaga aripãa campusului, iar înprimãvarã, afarã va fiamenajatã încã oterasã în aer liber.

ªi pentru cã stu-denþii stau în cãmin,ei vor beneficia de

alte investiþii în spaþiilede locuit.

„Dorim sã punem încãmine maºini de spãlatpe fiecare palier, cufise, achiziþionate de laadministrativ. Apoivrem sã luãm frigidere,pe capãt de palier ºiplite sau lenjerie pentrustudenþi. Dar vrem sãmontãm ºi repartitoarede cãldurã”, a mai spusdirectorul Ciodaru.

Toate aceste investiþiise fac pentru studenþipânã la finele acestuian, iar în prima parte aanului urmãtor va fifãcutã o campanieactivã în toate zonelejudeþului Hunedoara,sau în cele din judeþeleînvecinate, cu scopul dea atrage studenþii laUniversitatea dinPetroºani.

Toate aceste idei vordeveni realitate cu banide la MinisterulEducaþiei, sau din fonduri proprii aleUniversitãþii.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Lucrãrile de repa-raþii la acoperiºulCasteluluiCorvinilor s-au încheiat L ucrãrile de reparaþii la

acoperiºul CasteluluiCorvinilor din Hunedoara s-auîncheiat, astfel cã monumentulistoric nu mai este în pericoldin cauza infiltraþiilor de apãprovenitã din precipitaþii.

"Lucrãrile au început în lunaiulie ºi au costat 1,2 milioane delei, finanþarea fiind asiguratã întotalitate de la bugetul local alPrimãriei Hunedoara. Executantul

lucrãrii a înþeles urgenþa acesteiaºi a terminat reparaþiile mairepede faþã de ceea ce era stabilit.Acum nu o sã mai avem proble-me cu infiltraþiile din precipitaþii",a declarat pentru AGERPRESdirectorul Castelului Corvinilor,Costin Tinca.

Operaþiunile au vizat reparaþii ºischimbarea þiglei la acoperiºulTurnului Toboºarilor ºi la cel al

Aripii Bethlen. Pentru unele zonea fost nevoie de multã migalã, încondiþiile în care la TurnulToboºarilor fiecare þiglã a fost tãiatã pe margine câte un cen-timetru, pentru ca la asamblare sãpoatã fi respectatã raza de curbu-rã a acoperiºului. Tot la TurnulToboºarilor au fost curãþate maimulte elemente din piatrã ºi aufost consolidate mai multe consolecare creau probleme de esteticã.De asemenea, au fost instalateburlane pentru captarea ºi transportul apei de ploaie.

Conform datelor oficiale,Castelul Corvinilor a fost vizitatanul trecut de peste 250.000 deturiºti, iar în luna august 2014 afost întregistrat un numãr recordde 60.000 de persoane care autrecut pragul acestui monumentmedieval din secolul al XV-lea.

Agerpres

Ciodaru ceretraducerea„PUIEMONTA”

V icepreºedinteleConsiliului Judeþean

HunedoaraTiberiu Balintºi-a atras oprobiul mediuluiacademic de la Petroºani,iar vicepreºedintele TSDdin România DacianCiodaru, a replicat dur,cerându-i traducerea uneisintagme folosite de acesta.În plus, Ciodaru l-a avertizat pe Balint cã Valea Jiului va avea ºi peviitor arma votului.

Tiberiu Balint a fãcut câtevaafirmaþii defãimãtoare la adresacelor care au înroºit judeþulHunedoara, votând Victor Pontaºi care locuiesc în Valea Jiului.Pentru ce a fãcut acesta, DacianCiodaru, preºedinte al TSD, darºi membru al mediului academicdin Petroºani, i-a cerut sã deasocotealã ºi sã traducã expresia

folositã la finalul declaraþiilor. „Lasfârºlitul declaraþiilor sale a folositun cuvânt, despre care nu ºtiu înce limbã este scris, este vorbadespre PUIE MONTA. Îl rog, peaceastã cale, pe domnulvicepreºedinte al CJ Hunedoarasã þinã cont cã ºi eu sunt unul dintre cei care am votatpreºedintele Consiliului Judeþeanºi aceastã formulã în care segãseºte ºi domnul Balint. Cred cãtoþi cei din Valea Jiului ºi din judeþ meritã puþin respect ºi demnitate”, a spus DacianCiodaru, director administrativ alUniversitãþii din Petroºani ºivicepreºedinte TSD din România.

Tiberiu Balint a folosit maimulte cartoane prin care ºi-amanifestat bucuria de a câºtigaalegerile cu Klaus Iohannis, dari-a catalogat pe locuitoriimunicipiului Petroºani dreptnaivi „Scorul din Valea Jiuluidenotã naivitatea oamenilor,corelatã cu metode mai puþinlegale de convingere a electoratu-lui. Fãrã acest vot în masã pen-tru PSD ÎN Valea Jiului, scorulîn judeþ ar fi fost altfel. Totuºi, Hunedoara este un judeþalbastru, cu puþin roºu la fund”,a spus Tiberiu Balint ºi i-a înfuriat pe cei din Valea Jiului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Campusul Universitãþii din Petroºani – mic oraº pentru tineriT erase, cafenele, locuri de servit masa,

club ºi mult enterteiment sunt câtevaidei ce vor transpune studenþii de laPetroºani într-o altã atmosferã. CampusulUniversitãþii din Petroºani va deveni încurând locul favorit al tinerilor, iar pentruasta sunt pregãtiþi nu mai puþin de600.000 de lei.

“Cine nu plãteºte, nu munceºte”

Contribuþiile neplãtite trimit zeci de psihologi hunedoreni pe banca de rezerve

„C ine nuplãteºte nu

munceºte”, pare sãfie deviza ColegiuluiPsihologilor dinRomânia, acre îitrimite pe banca derezerve pe psihologiicare au restanþe laplata cotizaþiei cãtreacest for.

Ca în orice profesieliberalã, pentru a puteaprofesa psihologii tre-buie sã se înscrie înColegiul Psihologilordin România, unorganism asemãnãtorUniunii Barourilor dinRomânia, unde avocaþiisunt obligaþi sã seînscrie. Înscrierea, însã,nu este gratuitã, ci seplãteºte o cotizaþielunarã, pe care psi-hologii sunt obligaþi são achite. Surpriza avenit, însã, de curând,când conducereaColegiului Psihologilordin România a anunþatcã restanþierii sunttrimiºi pe banca de rezerve. Practic, datori-ile la plata cotizaþiilor lesuspendã acestoradreptul de a profesa.

“Membrii ColegiuluiPsihologilor dinRomânia, care nu au

achitat cotizaþia anualãaferentã anului 2013sau anilor anteriori,intrã sub incidenþaart.18 lit.b) din Legea213/2004 cu privire lasuspendarea exercitãriidreptului de liberã practicã a membrilorColegiului Psihologilordin România. MembriiColegiului Psihologilordin România care se aflã în stare de sus-pendare a exercitariidreptului de liberã prac-ticã vor fi înregistraþi înRegistrul Unic alPsihologilor cu drept deliberã practicã, cu DAla rubrica "SUSPENDAÞIPENTRU NEPLATACOTIZAÞIEI". MembriiColegiului Psihologilordin România care intrãsub incidenþa art.18lit.b) din Legea213/2004 nu îºi maipot desfaºura activi-taþile profesionale pre-vazute de art. 5 dinLegea nr.213/2004pânã la achitarea inte-gralã a cotizatiiloranuale pana la anul2013, inclusiv.

Menþionãm faptul cãtoate actele profesionalerealizate pe perioada încare dreptul deexercitare al profesieieste suspendat suntnule de drept, fiind

atinse de nulitate absoluta, aceste fapteputând atrage rãspun-derea disciplinarã, civilãºi penalã, dupã caz”, aanunþat preºedinteleColegiului Psihologilordin România, profesoruniv. dr. Mihai Aniþei,fãcând referire ladecizia adoptatã înºedinþa comunã aComitetului director ºiConsiliului ColegiuluiPsihologilor dinRomânia.

Z eci de psihologihunedoreni

sutn suspendaþiPsihoilogii sunt

revoltaþi ºi spun cãdecizia adoptatã înalcãprevederile constituþionale.Astfel, art. 41 dinConstituþia României stipuleazã cã "dreptul lamuncã nu poate fiîngrãdit", chiar dacãdecizia Colegiului arefundament legal pânãla urmã. Decizia îiafecteazã direct ºi pepsihologii din judeþulHunedoara ºi sunt câteva zeci care au laaceastã orã activitateasuspendatã potrivitdeciziei COPSI. Iar înRomânia aproape jumã-tate dintre psihologi auactivitatea blocatã dinacelaºi motiv. „Decizia

nu este una corectã dinpunct de vedere moral,chiar dacã are, sãspunem aºa, ºtampilalegii. Dreptul la muncãºi la liberã profesie nutrebuie îngrãdit, atâtatimp cât fiecare dintrenoi a terminat o ºcoalãîn domeniu”, ane-adeclarat unul dintre psi-hologii vizaþi de aceastãdecizie, Adriana P..

O decizie legalã.Este, oare ºi

moralã?!Pe de altã parte, din-

colo de partea demoralitate, decizia estecât se poate de legalã,spun avocaþii. „Aceastãdecizie nu înseamnã cãnu este garantat dreptulla liberã practicã.

Organele colegialeverificã, într-un fel,etica membrilor, nivelullor de pregãtire, etc.Ca în toate profesiileliberale, trebuie sã fiafiliat la un organism ºitrebuie sã achiþi o coti-zaþie. Noi, de exemplu,plãtim douã: una cãtreUniunea Barourilor dinRomânia ºi una cãtreBaroul Judeþean dincare facem parte”,aexplicat avocat ElviraPristavu. Aceasta spunecã banii strânºi din coti-

zaþii sunt folosiþi pentruchirii, plata utilitãþilor, darºi pentru reprezentareaîn strãinãtate la diverseîntâlniri, congrese, etc.Avocaþii din Hunedoaraplãtesc lunar câte 43 delei cãtre UniuneaBarourilor din România

ºi alþi 12 lei la BaroulJudeþean. Grav este, maispune sursa citatã, cãnimeni nu verificã cuadevãrat modul de cheltuire a acestor sume.


AdministraþiaUniversitãþii dinPetroºani vrea sã

investeascã pânã îndecembrie 600.000 de lei în regândirea

campusului universitar. Totul, cu scopul de a

atrage tinerii ºi de a lecrea cele mai bunecondiþii. Fie cã vorbimde cãmin, de bar, declub sau de terasele ce urmeazã sã fie amenajate, toate voraduce înDealulInstitutuluiun suflunou, gânditsub formaunui micoraº înCapitala VãiiJiului.

„Anulacesta încercãm sãreabilitãm acoperiºul dela cãminul studenþesc nr4 ºi de la cãminului nr5, dar ºi cel de la salade sport. Reabilitãm ºi anumite spaþii cu destinaþie pentrustudenþi ºi probabil vã aduceþi aminte despaþiul unde în trecutfuncþiona o discotecã.În perioada urmãtoareîncercãm sã reabilitãm

acest spaþiu, sã îl dãmîn folosinþã ca un clubstudenþesc. La UPexistã o salã de sport,pe care dorim sã oamenajãm cu dotãrilenecesare, iar tinerii sãpoatã sta acolo în tim-pul liber. Dorim sã mai

amenajãm ºi pentruprimãvarã o terasã totacolo, sã aducem unbufet, unde sã seserveascã mâncare ºibãuturi non-alcoolice,iar studenþii sã nu maiplece în afara campusu-lui”, a spus DacianCiodaru, directorAdministrativ UP.

Vechiul chioºc ali-mentar al campusului vafi ºi el reabilitat, împre-

unã cu întreaga aripãa campusului, iar înprimãvarã, afarã va fiamenajatã încã oterasã în aer liber.

ªi pentru cã stu-denþii stau în cãmin,ei vor beneficia de

alte investiþii în spaþiilede locuit.

„Dorim sã punem încãmine maºini de spãlatpe fiecare palier, cufise, achiziþionate de laadministrativ. Apoivrem sã luãm frigidere,pe capãt de palier ºiplite sau lenjerie pentrustudenþi. Dar vrem sãmontãm ºi repartitoarede cãldurã”, a mai spusdirectorul Ciodaru.

Toate aceste investiþiise fac pentru studenþipânã la finele acestuian, iar în prima parte aanului urmãtor va fifãcutã o campanieactivã în toate zonelejudeþului Hunedoara,sau în cele din judeþeleînvecinate, cu scopul dea atrage studenþii laUniversitatea dinPetroºani.

Toate aceste idei vordeveni realitate cu banide la MinisterulEducaþiei, sau din fonduri proprii aleUniversitãþii.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

Lucrãrile de repa-raþii la acoperiºulCasteluluiCorvinilor s-au încheiat L ucrãrile de reparaþii la

acoperiºul CasteluluiCorvinilor din Hunedoara s-auîncheiat, astfel cã monumentulistoric nu mai este în pericoldin cauza infiltraþiilor de apãprovenitã din precipitaþii.

"Lucrãrile au început în lunaiulie ºi au costat 1,2 milioane delei, finanþarea fiind asiguratã întotalitate de la bugetul local alPrimãriei Hunedoara. Executantul

lucrãrii a înþeles urgenþa acesteiaºi a terminat reparaþiile mairepede faþã de ceea ce era stabilit.Acum nu o sã mai avem proble-me cu infiltraþiile din precipitaþii",a declarat pentru AGERPRESdirectorul Castelului Corvinilor,Costin Tinca.

Operaþiunile au vizat reparaþii ºischimbarea þiglei la acoperiºulTurnului Toboºarilor ºi la cel al

Aripii Bethlen. Pentru unele zonea fost nevoie de multã migalã, încondiþiile în care la TurnulToboºarilor fiecare þiglã a fost tãiatã pe margine câte un cen-timetru, pentru ca la asamblare sãpoatã fi respectatã raza de curbu-rã a acoperiºului. Tot la TurnulToboºarilor au fost curãþate maimulte elemente din piatrã ºi aufost consolidate mai multe consolecare creau probleme de esteticã.De asemenea, au fost instalateburlane pentru captarea ºi transportul apei de ploaie.

Conform datelor oficiale,Castelul Corvinilor a fost vizitatanul trecut de peste 250.000 deturiºti, iar în luna august 2014 afost întregistrat un numãr recordde 60.000 de persoane care autrecut pragul acestui monumentmedieval din secolul al XV-lea.

Agerpres

Ciodaru ceretraducerea„PUIEMONTA”

V icepreºedinteleConsiliului Judeþean

HunedoaraTiberiu Balintºi-a atras oprobiul mediuluiacademic de la Petroºani,iar vicepreºedintele TSDdin România DacianCiodaru, a replicat dur,cerându-i traducerea uneisintagme folosite de acesta.În plus, Ciodaru l-a avertizat pe Balint cã Valea Jiului va avea ºi peviitor arma votului.

Tiberiu Balint a fãcut câtevaafirmaþii defãimãtoare la adresacelor care au înroºit judeþulHunedoara, votând Victor Pontaºi care locuiesc în Valea Jiului.Pentru ce a fãcut acesta, DacianCiodaru, preºedinte al TSD, darºi membru al mediului academicdin Petroºani, i-a cerut sã deasocotealã ºi sã traducã expresia

folositã la finalul declaraþiilor. „Lasfârºlitul declaraþiilor sale a folositun cuvânt, despre care nu ºtiu înce limbã este scris, este vorbadespre PUIE MONTA. Îl rog, peaceastã cale, pe domnulvicepreºedinte al CJ Hunedoarasã þinã cont cã ºi eu sunt unul dintre cei care am votatpreºedintele Consiliului Judeþeanºi aceastã formulã în care segãseºte ºi domnul Balint. Cred cãtoþi cei din Valea Jiului ºi din judeþ meritã puþin respect ºi demnitate”, a spus DacianCiodaru, director administrativ alUniversitãþii din Petroºani ºivicepreºedinte TSD din România.

Tiberiu Balint a folosit maimulte cartoane prin care ºi-amanifestat bucuria de a câºtigaalegerile cu Klaus Iohannis, dari-a catalogat pe locuitoriimunicipiului Petroºani dreptnaivi „Scorul din Valea Jiuluidenotã naivitatea oamenilor,corelatã cu metode mai puþinlegale de convingere a electoratu-lui. Fãrã acest vot în masã pen-tru PSD ÎN Valea Jiului, scorulîn judeþ ar fi fost altfel. Totuºi, Hunedoara este un judeþalbastru, cu puþin roºu la fund”,a spus Tiberiu Balint ºi i-a înfuriat pe cei din Valea Jiului.


Campusul Universitãþii din Petroºani – mic oraº pentru tineriT erase, cafenele, locuri de servit masa,

club ºi mult enterteiment sunt câtevaidei ce vor transpune studenþii de laPetroºani într-o altã atmosferã. CampusulUniversitãþii din Petroºani va deveni încurând locul favorit al tinerilor, iar pentruasta sunt pregãtiþi nu mai puþin de600.000 de lei.

“Cine nu plãteºte, nu munceºte”

Contribuþiile neplãtite trimit zeci de psihologi hunedoreni pe banca de rezerve

Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 20146 Actualitate

D ionisie –Daniel

Ardelean este celcare a avut ideeaamplasãrii uneilocomotive înpeisajul urban almunicipiuluiPetroºani.

Nãscut în Livadia,fost director în cadrulMinisteruluiTransporturilor dar ºi alDepoului CFR dinPetroºani, acesta adorit sã mai adauge„ceva” care sã con-tribuie la transformarealocalitãþii într-o zonãturisticã. Iar acest

„ceva” a fost o locomo-tivã cu aburi cu cre-malierã care a funcþio-nat pe linia Subcetate –Bouþari. Puþinã lumeºtie, însã, cã locomoti-va care a ajuns în finallângã pasarela CFRera, cât pe ce, sã fieamplasatã într-un sensgiratoriu din Petroºani.

Ideea a pornit de laavionul de la intrarea încartierul Aeroportamplasat, ºi el, tot într-un sens giratoriu.„Aceastã locomotivãeste foarte importantãpentru Cãile FerateRomâne. Este una dintre cele 7 cu aburi ºicremalierã care aufuncþionat pe liniaSubcetate – Bouþari,linie care avea în com-ponenþã, inclusiv, remi-za Subcetate, o subuni-tate a depoului de loco-motive din Petroºani.Am adus-o aici ca sãreprezinte un fel depoartã de intrare spremuzeul care se dorea afi organizat în Depou.

Iniþial, am dorit sã oinstalãm în sensul gira-toriu din faþa BisericiiCatolice dar, în urmadiscuþiilor cu adminis-traþia publicã localã amajuns la concluzia cã arfi mai bine sã o punemla urcarea dinspre garã,la capãtul pasarelei. Dedoi ani de când a fostamplasatã acolo amconstatat cã locomotivareprezintã deja oatracþie pentru locuitorii

oraºului. Am vãzutcopii sau bunici cunepoþi care îºi fac pozecu ea, fapt care mãbucurã, eu fiind celcare am avut aceastãidee”, a declaratDionisie – DanielArdelean, un expert în locomotive, fostdirector general adjunctîn cadrul MinisteruluiTransporturilor.

MirMircea cea NISTORNISTOR

D ata pânã la care vorfuncþiona restricþiile

de circulaþie pe DefileulVãii Jiului a fost prelun-gitã pânã pe 28 noiembrie.În mod normal, cuîncepere din data de 17noiembrie, pe Defileuurma sã fie reluatã circu-laþia rutierã normalã.

Din cauza vremii favora-bile, CNADNR a decis însãsã mai prelungeascã, cu 2sãptãmâni, perioada în care

sunt efectuate lucrãri dereabilitare a ºoselei. „Amvãzut cã se lucreazã pe

tronsonul Sadu –Mânãstirea Lainici ºi, pro-babil, dacã vremea le per-mite doresc sã finalizezeacest tronson, ceea ce esteun lucru bun dacã vor ºi

reuºi sã toarne asfaltul”, adeclarat Tiberiu Iacob –Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Primarii Vãii Jiului auprotestat faþã de mãsurarestricþionãrii circulaþiei peDefileu încã din momentulîn care au fost aplicateprimele restricþii. Nimeni nui-a bãgat însã în seamã.„Ne-a afectat foarte multdin punct de vedere eco-nomic. Traficul a trebuit sãfie redirecþionat pe o rutãocolitoare ceea ce a atrascheltuieli mai mari precumºi timp pierdut. Agenþii eco-nomici au fost ºi sunt cei

mai afectaþi de acestemãsuri”, a mai spus TiberiuIacob – Ridzi.

Pînã una-alta, timp dealte douã sãptãmâni, peDefileu traficul rutier va firestricþionat, de luni pânãvineri, între orele 7 – 12 ºi14 – 19:30.


Campania aînceputºchiopãtând

Î n judeþul Hunedoara aînceput (doar din

punct de vedere oficial) o campanie gratuitã de vaccinare antigripalã.Fiolele de vaccin nu auajuns la toþi medicii defamilie din judeþ.

Deºi reprezentanþii Direcþiei Judeþene deSãnãtate au solicitat Ministerului Sãnãtãþii41.000de doze, în Hunedoara au ajunsdoar vreo 3.000 ºi niciuna la cabinetelemedicale de familie din Valea Jiului. Cândvor apãrea acestea, deocamdatã, nimeninu ºtie.

„Nu am primit nicio fiolã ºi nici nu credcã voi primi prea curând. Poate spitalele sãfi primit ceva dar nu ºtiu. Au anunþat cã au

început campania dar este un fiasco, maiexact, o rãzboi în care nu avem muniþie”, aspus un medic din Petroºani.

În principiu, în noua campanie de vac-cinare ar urma sã fie imunizaþi, în princi-pal, persoanele de peste 65 de ani, cele cuboli cronice, copiii ºi bãtrânii instituþional-izaþi ºi personalul medical.

Acþiunea se deruleazã prin intermediulcabinetelor medicilor de familie. Din feri-cire, pânã în prezent, în judeþul Hunedoaranu a fost înregistrat niciun caz de gripã.


Locomotiva era sã ajungã în alt loc

Defileul, tot restricþionat

P iesa de teatru inspiratãdupã film, „Frumoasa

ºi bestia” îi aºteaptã pe ceimici, ca ºi pe cei marideopotrivã, pe scena teatrului de la Petroºani.Duminicã va fi ultima premierã din acest an pentrucopii ºi decorul, scenografiaºi actorii metritã sã adunecât mai mulþi spectatori.

Povestea de iubire dintre ofatã frumoasã ºiun prinþ lovit deblestem sejoacã duminicãla Petroºani.

Cei mici suntchemaþi sã vadãpiesa de teatru,adaptatã dupãpovestea scrisãde FraþiiGrimm, pe carepoate cã o ºtiutoþi.

Regizorul ne-a mãrturisit cãmisiunea sa afost cu atât maidificilã ºi maiincitantã, maiales cã aproapetoþi copii au vãzut ºi filmul.

„Este oprovocare ºi

mai mare, cum îmi place miesã zic, cã sunt aici sã transpunîn scenã o poveste care e denotorietate. Atât copiii, cât ºipãrinþii lor cunosc aceastãpoveste ºi acesta a fost ºi criteriul pentru care conducerea teatrului s-a gânditsã aducã acest spectacol ºi pescena de aici. E un spectacolcunoscut, frumos ºi iubit decopii. O poveste, la început unpic mai de groazã, dar apoi setransformã în dragoste.

O poveste de viaþã, în carecopiii au de vãzut personajedeosebite, dar vor avea ºibucuria sã se întâlneascã cupersonaje de care au auzitdoar în cãrþi, sau le-au vãzut ºila tv”, a mãrturisit DanMIREA, regizorul piesei.

Costumele, regia, decorul,toate fac din acest basm opoveste, iar pe scenã totuldevine ºi mai real. Copiii suntaºteptaþi duminicã sã-ºiaplaude favoriþii ºi sã vadã unbasm clasic, transpus pe scenateatrului Dramatic I. D . Sîrbudin Petroºani.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014 Actualitate 7

BLACK FRIDAY 2014: 4,7 milioane de româniaºteaptã Vinerea Neagrã

C irca 4,75 milioane de români cu vârsta între 18 ºi 65 de ani doresc sã

cumpere produse de Black Friday, cu 1,3milioane mai mulþi decât în 2013, primeletrei categorii vizate fiind electrocasnicelemici, televizoarele ºi telefoanele mobile,potrivit unui studiu Millward Brown.

La fel ca în anii precedenþi, în rândul bãrbaþilorºi al segmentului de tineri (24 - 34 de ani) seobservã un nivel al intenþiei de cumpãrare semni-ficativ mai ridicat decât la nivelul populaþiei gen-erale. Faþã de media generalã de 13% a celor careau auzit de Black Friday ºi spun cã "sigur vorcumpãra", în cazul bãrbaþilor media urcã la 15% iarîn cazul tinerilor la 16%, menþioneazã studiul. DeBlack Friday 2014 lista de cumpãrãturi este com-pusã, în medie, din douã categorii de produse. Peaceastã listã se regãsesc cel mai frecvent electrocas-nicele mici (36%) cum ar fi aspiratoarele, mixerele,roboþii de bucãtãrie, urmate de televizoare (30%) ºitelefoane mobile (20%), potrivit intenþiei de achiz-iþie."Televizoarele ºi telefoanele mobile sunt ºi cate-goriile care înregistreazã cea mai mare creºtere aintenþiei de cumpãrare faþã de 2013. Astfel, suntcu 11% mai multe persoane în cazul televizoarele ºicu mai multe 9% în cazul telefoanelor mobile",aratã studiul.Pe lista se mai regãsesc, în ordine,hainele (17%), laptopuri (15%), tablete (12%), elec-tronice (12%), frigidere (11%), maºini de spãlat(9%) ºi încãlþãminte (8%).În ceea ce priveºte maga-zinele luate în calcul pentru cumpãrãturi de BlackFriday, topul primelor nume menþionate de respon-denþi este format din eMAG, Altex, Flanco,Carrefour, Domo, Media Galaxy, Auchan,Kaufland, cora ºi Dedeman. Potrivit cercetãrii,numãrul românilor care au auzit de reducerile dincadrul Black Friday a ajuns anul acesta la 63% înrândul persoanelor cu vârsta cuprinsã între 18 ºi65 de ani. Faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut,sunt cu aproape o treime mai multe persoane (cupeste 1,7 milioane mai multe persoane) care ºtiuacum de Black Friday.

Lansare decarte despreistoriaRomânilorA ctivitãþi culturale, la

Vulcan. În data 21noiembrie, la Vulcan vaavea loc o lansare de cartedespre istoria românilor.Un general a scris o cartedespre istoria românilorcare se adresezã în specialtinerilor.

“Se apropie marea sãrbãtoare a românilor 1 Decembrie ºi întotdeaunaînainte de aceastã sãrbãtoarepremergãtoare am considerat

cã este foarte important sãfacem o activitate culturalã,vom avea la cinematografulLuceafãrul o lansare de cartedespre istoria României despretot ceea ce s-a întâmplat peparcursul anilor astfel încât sãreaducem în memoria tinerilor,sã readucem patriotismulromânilor cu tot ceea ce aufãcut în istoria noastrã. Vor fiinvitaþi oameni de seamã, deculturã, scriitori, sunt invitaþiofiþeri ºi chiar ºi un general dearmatã ºi cred cã este foarteimportant sã rãsfoim aceastãcarte pentru cã este de laînceputuri ºi pânã în zilelenoastre pentru cã noi suntemurmaºi lor pe care îi cinstim”,a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.

Edilii din localitate îi aºteaptã pe toþi cei interesaþisã participe la evenimentulcare va avea loc laCinematograful Luceafãrul din localitate.

Monika BACIUMonika BACIU

„Frumoasa ºi bestia” – ultima premierã din 2014

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 20 Noiembrie 2014

I ncertitudini în privinþa

funcþionãriitelegondolei dinStraja. Sezonul deiarnã din staþiuneamontanã Strajaeste sub semnulîntrebãrii.

Constructorultelegondolei din Strajanu a primit niciun leupentru lucrãrile execu-tate ºi mai mult decâtatât, nici mãcar anga-jaþii care au deservit

instalaþia nu au fostplãtiþi de municipali-tate. Astfel, construc-

torul se vede pus însituaþia sã nuporneascã telegondola.

S alariineplãtite

Personalul caresezonul trecut adeservit instalaþia pecablu nu a fost plãtitde municipalitatea dinLupeni. Înþelegereadintre constructor ºiprimãrie a fost aceeade a asigura salariileangajaþilor.

“Noi le-am pus ladispoziþie oamenii sãdeserveascã instalaþiaºi am rãmas fãrã salariila nivel de cost. Omul trebuie plãtit,are familie, are bucurii,are necazuri, arenevoie de bani. Noi lepunem la dispoziþiepersonal instruit, ei sã

ne dea baniide salarii”, a declaratpentruCronica VãiiJiului, DorinFaur, reprezentantACOMIN.

În jur de 10 per-soane au fost puse ladispoziþia municipali-tãþii în sezonul trecutpentru a deservi telegondola, dar ºicelelalte instalaþii dinStraja. Niciunul dintreaceºtia nu ºi-a primitsalariile.

“Nu pot sã fac con-cesii. Eºti la dispoziþiaturiºtilor. Angajaþii nuau sãrbãtori atuncicând turiºtii sunt lamunte. Dacã autori-tatea creeazã cadrulegal pentru platasalariilor atunci

telegondola vafuncþional, altfel nu”, amai spus Faur.

De cealaltã partestau cei de la PrimãriaLupeni care dau asiguri cã telegondolava funcþiona.

“Eu aº putea sã ziccã suntem pregãtiþi.Am discutat cu constructorul ºi ne-apromis cã, în prima zicu zãpadã, telegondolava funcþiona ºi trebuie

sã am

încredere înel”, a spus, în urmã cu câteva sãptãmâni,Cornel Resmeriþã, primarul municipiuluiLupeni.

L ucrãri executateºi nedecontate

Constructorultelegondolei din Strajaare de recuperat zecide milioane de lei pen-tru lucrãrile executatela domeniul schiabil.Din cauza arieratelor,constructorul domeni-ilor schiabile din þarã aajuns campionul dator-

nicilor. “Avem în continuare

35 de milioane de leide încasat. Noi nu amprimit niciun leu, sin-gurii bani recuperaþi afost TVA-ul la facturã”,a mai precizat Faur.

La finele anului2011, Primãria Lupenia scos la licitaþieproiectul de dezvoltareal Staþiunii Straja.Contractul, în valoarede 152.909.216 lei, afost adjudecat deasocierea SCTermogaz CompanySA Haþeg, SC AcominSA Cluj Napoca, SCKranz EurocenterSRL Piteºti. De cânda fost adjudecatproiectul, la Lupeni auajuns pentru Straja 37milioane de lei.

Potrivit datelor ofi-ciale, pentru domeniulschiabil din Straja,Primãria Lupeni are deîncasat aproape 50 demilioane de lei de laGuvern, bani pe caretrebuie sã îi achitefirmelor intrate înasociere – Acomin ºiTermogaz Company –care au executatlucrãri. StaþiuneaStraja este cuprinsãîntr-un amplu programde dezvoltare, respec-tiv „Schi în România”,în valoare de 45 demilioane de euro, fãrã TVA.


Tarife pentruutilizareanouluitelescaunO cãlãtorie cu noul

telescaun dinParâng va costa 10 leipentru adulþi. Consilieriilocali de la Petroºani auaprobat tarifele pentruutilizarea nouluitelescaun din Parâng.

Telescaunul TS 3 are punctul de plecare în incintaHotelului Rusu iar staþia deîntoarcere în zona unde s-aaflat „Cãsuþa din poveºti".

Tarifele pentru utilizareatelescaunului au fost stabilitede autoritãþile locale. Astfel, o

cãlãtorie va costa 10 lei pentruadulþi ºi 7 lei pentru copiii sub12 ani. O cãlãtorie dus-întorsîi va costa pe adulþi 15 lei, iarpe copii 10 lei. Cei interesaþipot face ºi abonamente.

Astfel, o jumãtate de zi vacosta 40 de lei pentru aduþi ºi28 de lei pentru copii. Tarifelese aplicã începând cu data de1 decembrie ºi au inclusã ºitaxa montanã.

Are o capacitate de 1200turiºti/orã ºi deserveºte atâtpersoanele care viziteazãmasivul Parâng cât ºi schiorii

care folosesc pârtiile 2A, 2C ºi2B. TS3 are o lungime de 2,2km., un numãr de 74 descaune a câte patru locurifiecare.

Lucrãrile de investiþie aferente obiectivului"Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticãParâng" au început în ultimultrimestru al anului 2010 culucrãri de organizare de ºantierºi defriºãri, respectiv,pregãtirea terenului pentrutelescaunul TS3 ºi pârtia 2C.


Lucrãri decontate în proporþie de 80% laautostrada Orãºtie-Sibiu

L ucrãrile la autostrada Orãºtie-Sibiu, decontate doar în proporþie

de 80%. Lucrãrile executate nu au fostdecontate în totalitate.

“Stadiul fizic raportat de catre Inginer la datade 15.10.2014 este de 91% conformProiectului Tehnic aprobat iniþial (fara sectorulcu instabilitate a terenului); Stadiul financiar:pana in prezent s-a decontat 80.80% din valoarea de contract (fara TVA si actualizari). La data prezentei au fost plãtite toate facturileemise de catre Antreprenor in baza Contractuluirubricat”, se aratã în documentele MinisteruluiMediului ºi Schimbãrilor Climatice.

În ceea ce priveºte zonele instabile s-au solicitat noi avize.

“Pentru zonele cu instabilitate a terenuluiAntreprenorul a revizuit soluþiile de consolidaresoluþii care au fost avizate în CTE CNADNR îndata de 17.04.2014, în data de 30.06.2014,respectiv în data de 24.09.2014. În momentulde faþã, s-a demarat procedura de revizuire aacordului de mediu, dar Beneficiarul întâmpinãdificultãþi pentru cã Antreprenorul nu a prezentat o documentaþie conformã, necesarãcontinuãrii acestei proceduri. Ulterior îndepliniriiacestei etape, se va putea obþine Autorizaþia deConstruire ºi pentru noile soluþii de consolidare”,se mai aratã în document.

Lotul 3 al Autostrãzii Orãºtie-Sibiu are olungime totalã de 22,1 kilometri ºi a fost deschiscirculaþiei zilele trecute. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Funcþionarea telegondolei din Straja, sub semnul întrebãrii

FOTO: Facebook

Documents

CVJ Nr 744, joi, 20 noiembrie