Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 754

Vineri, 5 Decembrie 2014

Crãciuncu primeºi cadouriM inerii din Valea

Jiului ºtiu doarcã primesc adaosurisalariale pentru ca sãle ia cadouri copiilor.Doar aceastã sumãeste stabilitã pânãacum, dar pentru cãmai este pânã laCrãciun, sindicaliºtiispun cã vor negocia ºiprima pânã atunci.

Deºi se întâlnesc relativ des, sindicaliºtii ºiadministraþia ComplexuluiEnergetic Hunedoara încãnu au stabilit câþi bani iauminerii de Crãciun, caprimã. Adaosurile salarialenu au fost nici pânã acumconturate ca sume, iarsindicaliºtii urmeazã sã lenegocieze în aceste zile.

„Nu ºtiu decât cã leavem prevãzute în CCM,urmeazã sã ne întâlnim cucei din administraþia CEH

ºi, tot conform CCM, sã stabilim cuantumul acestora”, a spus Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Doar primele pe careortacii le iau ca sã lecumpere cadouri copiilorsunt cunoscute pânã acum.Pentru toþi copiii anga-jaþilor, Moº Crãciun va veniºi de la minã, dar aici seîncriu doar cei care nu auîncã 18 ani. „Pot sã spuncã în CCM, avem prevãzutde Crãciun 150 de lei pentru fiecare copil al salariaþilor, care nu auîmplinit 18 ani pânã lafinele acestui an. Este unlucru cert, stabilit în CCM,cuantumul primei deCrãciun, urmeazã sã îl stabilim”, a mai spus Nica.

Nici minerii de la mineleneviabile nu ºi-au negociatadaosurile salariale pentruCrãciun, iar directorulAurel Anghel de laSocietatea Naþionalã deÎnchideri de Mine spune cãva da prime, în funcþie decalculele contabile ce vor fi fãcute în ultima lunã aanului.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Ionuþ Ionuþ DRÃGOTESCDRÃGOTESC

România/Hunedoara/Valea Jiului trec printr-operioadã pe care puþinidintre noi sunt pregãtiþi são accepte. Valea Jiului trebuie sã reziste celor carevor sã falsifice statul dedrept, sã facã din furt o virtute, sã ne punã destinulgaj, rânjind în tihnã cu“prohabu’ conºtiinþei desfãcut” …Comunismul aîntâmpinat în România orezistenþã consistentã,exemplarã, martirica.Temniþele au dus oameniprecum Valeriu Gafencusau Ioan Ianolide de dupãgratii în sinaxare.

Acum însã, îngenun-chiaþi, românii în general,

minerii în special, aºteaptãcu gamela în mânã, milacelor care au distrusaceastã þarã în doar 24 de ani. În Valea Jiului lanivelul anului 1990 înminerit lucrau 54.493 deortaci, 24 de ani mai târziu,adicã în 2014 doar în jurde 7000. Unde sunt ceiaproape 50.000 deoameni care în aceºti aniºi-au pierdut locul demuncã? Unii în pensie,aproximativ 13.521 alþii,adicã 28.168 s-au disponi-bilizat… Prima datã, în1994 s-au închis EMIscroni ºi EM Lonea Pilier,apoi dupã 5 ani EMCâmpul lui Neag ºi PetrilaSud, apoi Dâlja, Valea deBrazi, Bãrbateni ºi ultima,bãgând un oraº în insol-

venþã, Aninoasa. Pânã în2018 se vor mai închidetrei, Uricani, Paroºeni ºiPetrila. Sunt zile grele înVale, vremuri cãrunte,oameni care au uitat sãmai fie oameni. Uitaþi-vãpe stradã. Nimeni nu maizâmbeºte, din când în cândînsã rânjim, protocolar. Se minte mult, începânddin familie ºi terminând înstradã. Lipsurile ne-auînverºunat. Un om sãraceste un om vulnerabil, carepoate fi uºor manipulat.

Politica a nãscut în ValeaJiului dar ºi în Hunedoaraclanuri care ºi-au clãditimperii economice. Oarede ce nu se întreabãnimeni într-o zonã atât desãracã cum pot prosperade ani de zile anumiþi

oameni? Puþini dintreaceºtia într-o competiþierealã, într-o competiþiebazatã pe regulile pieþei.Majoritatea celor “ghiftuiþi”,majoritatea celor care “are,are are jupânu’ are” ºi-aubãgat labele sloioase îndesaga publicã. Pânã augolit-o. Într-o permanentãcârdãºie cu cei aleºi/numiþi,Valea Jiului a fost jefuitãbucatã cu bucatã, clãdire cuclãdire, fier cu fier, licitaþiecu licitaþie. Sãrbãtorindmarile/micile tunuri, lamese bogate, cu fetebãgate pe sub acestea, indivizi de cea mai joasãspeþã au ajuns sã îºiîmpartã Valea Jiului îndomenii de interes, bucatãcu bucatã. Când vor plãtiaceaºtia? Niciodatã.

Instituþiile statului sunt“burduºite” de slugile aces-

tora, profesioniºtilor din sis-tem li s-a bãgat “stânga” îndos. Cum miºcã împotrivacurentului, cum sunt elimi-naþi. Încã nu a venit vremea sã încredinþãmcondeiului toate numelecare au distrus Valea Jiului.Dar va veni, nu estedeparte… Un semn deînsãnãtoºire, de înmugurireal societãþii este dat tocmaide acþiunile din ultimul anale unor structuri precumD.N.A sau D.I.I.C.O.T cusprijinul serviciilor speciale .Faptele scoase de aceºtia laluminã, sunt o articulare decare ROMÂNIA, arenevoie, mai mult decâtoricând. ªenilele tamburu-lui care se rostogolea întihnã prãduind bugetul public se încurcã, este unsemn cã încã mai putem fisalvaþi. DOAMNE AJUTÃ!

Tinerele i-au îmbogãþitpe proxeneþi

O orã de „nebunii” costa între 150 ºi 300 de lei, în funcþie de dorinþele clientului, iar la tariful acesta se adãugau cheltuielile

cu plata camerei ori a consumaþiei. Fetele onorau comenzi ºi în alte zone ale þãrii ori chiar în strãinãtate, iar printre clienþii de bazã erauniºte muncitori spanioli. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Bâjbâind în drumul spre dezastru

D upã protesteurmeazã

negocierile. În timpulcampaniei electorale,conducereaComplexului EnergeticHunedoara a luat odecizie care a fostfãcutã publicã abiadupã alegerile prezi-denþiale.

Mãsura de diminuare asporului de pericol ºi de sub-teran pentru angajaþii TESAdin cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoara i-ascos pe oameni în curteasocietãþii în semn denemulþumire. Acum, condu-cerea CEH este obligatã de“vocea” angajaþilor sã seaºeze la masa negocierilorpentru a modifica acele cote.

“Colegii mei care ne-au

reprezentat au reuºit sãdetermine o schimbare depoziþie a adminstratiei însensul în care sunt de acordde a se aºeza la masa dis-cuþiilor ºi a regândi acelecote maximale de intrare însubteran. Acest dialog ar fitrebuit sã aibã loc înainte dea se lua aceastã decizie. Ne-am fi aºteptat la un gestonest din partea directoruluigeneral, acela de a revocaaceastã decizie care estepripita ºi total nefundamen-tata. Rãmâne sã ne întâlnimluni dimineaþã la ora 9 ºi sãîncercãm sã facem în aºa felîncât cotele maximale deintrare în subteran sã fiealtele decât cele stabilite prindecizie”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Teoretic, în momentul defaþã începând cu data de 1

decembrie 2014 este învigoare nouã decizie aadministraþiei prin care per-sonalul TESA nu maiprimeºte sporul de pericol.Sindicaliºtii spun cã existãposbilitatea ca acea mãsurãsã nu fie aplicatã, iar deo-camdatã oamenii sã rãmânãcu salariile întregi.

“Ar trebui sã se aplicedacã cineva vrea sã respectelegea pentru cã aºa cum esteea scrisã ea este cu data de1 decembrie, însã din câtecunoaºtem exista din parteadirectorului general o solici-tare de a nu fi pusã în apli-care pânã la urmãtoarea dis-

cuþie pe care o va avea cunoi ºi sper sã se ºi întâmpleacest lucru”, a mai subliniatsursa citatã.

Reprezentanþii salariaþilorComplexului EnergeticHunedoara nu au stabilit ocotã maximalã, însã aceºtiafac precizarea cã sunt direc-tori care au beneficiat deaceste sporuri în condiþiile încare nu au vãzut mâna.

“Punctul nostru de vederepe care l-am exprimat esteurmãtorul. Aceste cote maxi-male nici nu ar trebui sã fiemodificate pentru cã vorbimde o cotã maximala ce nuînseamnã neapãrat o cotã

obligatorie. Este maximumpe care poate sã-l lucreze însubteran o anumitã categoriede personal. Dacã conduce-rea unitãþii nu este în staresã disciplineze pontajul însubteran ºi acest lucru estegreu de fãcut atât timp câtavem directori generali ºigenerali adjuncþi care s-aupontan în subteran ºi ei nuau fost este greu sã impuisubalternilor tai o conduitãonestã ºi legalã dacã tu aifãcut la fel. Dacã aceºtia ar fiapelat la lege ºi disciplina nuar fi trebuit sã se modificenimic”, a conchis Nica.

Prin decizia luatã de conducerea CEH angajaþiiTESA pierd ºi grupa demuncã, lucru care leafecteazã vechimea.

Monika BACIUMonika BACIU

P erimetrele miniere îºirestrâng activitatea, iar

minele se vor închide pe rând înurmãtorii ani. Asta este ocertitudine, dar specialiºtiinu vor sã lase totul la voiaîntâmplãrii. INSEMEX agãzduit o primã întâlnirecu factorii care se potimplica în acest proces.

Mai mulþi specialiºti din minerit s-au întâlnit la INSEMEX Petroºani ca sã dis-cute punctele nevralgice ºiefectele imediate ale restrângeriiactivitãþii miniere din Valea Jiului.Acest lucru se întâmplã din mers ºioamenii care au în grijã viaþa ortacilorºi care au ca misiune închidereaminelor, vin sã ia deciziile corecte.Prima întâlnire de acest fel a avut loc joi ºi la ea au participat ceiresponsabili de acest fenomen.

„Împreunã cu Conversmin, înurmã cu circa douã luni de zile, amavut o iniþiativã comunã, ca sã orga-nizãm aceastã masãrotundã privind conser-varea, închiderea ºireconstrucþia zonelorminiere afectate, atâtde la suprafaþã, cât ºide la subteran. La eaparticipã diriginþi deºantiere, societãþi ºifirme care se ocupã cuconservarea ºiînchiderea lucrãrilorminiere ºi ne dorim sãcolectãm elemente

relevante, idei novatoare, bune practi-ci în domeniu, care sã stea la bazaîmbunãtãþirii legislaþiei din punct devedere al asigurãrii stãrii de sãnãtateºi securitate în muncã la asemeneagen de lucrãri”, a declarat ArturGãman, director general al INSEMEXPetroºani.

Cei care au participat la aceastãîntâlnire vor sã ia în calcul ce rãmânedupã plecarea din sistem a celor carese disponibilizeazã, cine le ia locul

ºi, dupã restrângrea progresivã aactivitãþilor miniere, ce se petreceîn spaþiile exploatate.

„Avem invitaþi la aceastãmanifestare reprezentanþi aiSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine Valea Jiului,dar ºi ai ComplexuluiEnergetic Hunedoara. Se vorprezenta studii de caz punc-tuale, propuneri de modifi-care a legislaþiei ºi de corelare

a stãrii de sãnãtate ºi securitate înmuncã, cu desfãºurarea procesu-lui”, a mai spus Artur Gãman.

Trei mine: Petrila, Paroºeni ºiUricani intrã în procesul derestrângere a activitãþii în scurttimp ºi specialiºtii în minerit ºisecuritatea muncii fac tot posibilulsã armonizeze inclusiv legislaþia îndomeniu, cu realitatea din zonã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR(zamolxis_2007@yahoo.com)Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 TRADUCÃTOR

AUTORIZATLimbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ

Str. AVRAM IANCU 13/38Telefon 0728890014

Conducerea CEH, bãgatãîn ºedinþã de angajaþi

Conversmin ºi INSEMEX - soluþii pentru închiderea minelor

D oar spresfârºitul

acestei luni vomafla cinedemoleazã mineleneviabile din ValeaJiului. Contractelelicitate în urmã cuaproximativ o lunãde zile nu au fostadjudecate.

Societatea Naþionalãde Închideri de MineValea Jiului, care aorganizat licitaþiile, nu a adjudecat, încã,niciunul dintre cele treicontracte ºi a avut

nevoie de o mulþimede clarificãri de la societãþile care s-auînscris în cursã.Directorul general alSNIMVJ, AurelAnghel, spune cã estenormal sã se întâmpleaºa, în condiþiile încare vorbim desprelucrãri ce se vor întindepe mai mulþi ani.“Deocamdatã suntemîn perioada de evalu-are.Am cerut clarificãriambelor firme partici-pante la licitaþie ºiprognozãm cã pefinalul lunii vom puteaatribui contractele”, a

declarat Aurel Anghel.Pentru Mina Petrila,

licitaþia s-a þinut îndata de 4 noiembrie,iar pentru Paroºeni ºiUricani selecþia deoferte a fost organiza-tã o sãptãmânã maitârziu. Însã pentru niciuna dintre ele nu afost desemnat deocam-datã câºtigãtorul, fiindnecesare clarificãri maiales pe proiecteletehnice. Vorbimdespre licitaþii de zecide milioane de lei pentru lucrãri ce se vorîntinde pe cel puþin doi

ani. Astfel, pentruMina Petrila, valoareamaximã estimatã estede 20.538.550 lei,bani alocaþi pentru”execuþia de lucrãri deînchidere a minelor(reabilitare ºi reculti-vare suprafeþe) con-form proiectului tehnicde închidere ºi ecolo-gizare aferent sucursa-lei miniere Petrila”.Durata acestui contracteste de 26 de luni, iar lucrãrile vor fi efectuate etapizat.

Pentru Paroºeni ºiUricani, unde se vor

implementa programesimilare, valoareatotalã a contractuluieste estimatã la aproxi-mativ 30 de milioanede lei. Pentru toatecele trei unitãþi miniereaflate pe program deînchidere asistenþatehnicã ºi dirigenþia deºantier la execuþialucrãrilor este asiguratãde SC CONVERSMINSA, societate aflatã totîn subordinea minis-terului Economiei.

Înfiinþatã în noiem-brie 2012, SNIMVJînglobeazã cele trei

unitãþi miniere consi-derate neviabile,Petrila, Paroºeni ºiUricani aflate pe pro-gram de închiderepânã în 2018. Pentruele, cu acordulComisiei Europene,Guvernul plãteºte anualun ajutor financiar caresã acopere atât diferen-þa dintre venituri ºicheltuieli, cât ºi aºa –numitele cheltuieliexcepþionale, respectivcele cu reconversiaprofesionalã, disponibi-lizãrile de personal,închiderile subterane,legãtura dintre subteranºi suprafaþã ºi ecolo-gizarea perimetrelor.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014 Actualitate 3

O orã de „nebunii”

costa între 150 ºi300 de lei, înfuncþie de dorinþeleclientului, iar latariful acesta seadãugau cheltu-ielile cu platacamerei ori a con-sumaþiei. Feteleonorau comenzi ºiîn alte zone aleþãrii ori chiar înstrãinãtate, iarprintre clienþii debazã erau niºtemuncitori spanioli.

Tinerele din reþeauade prostituþie condusãde Daniel OvidiuPleºcan, fiul unei con-siliere din judeþulHunedoara, erau dis-puse sã îndeplineascãorice fantezie a clientu-lui, iar pentru jocurileerotice în trei se fãceaun discount la nota

finalã. O orã de sexera de 150 de lei, aiciintrând sex normal ºioral, însã pentru opartidã în trei suma sedubla. În cazul în careclientul avea chef dejocuri erotice, aveafantezii sexuale, scoteadin buzunar 300 de leisau mai mult. Mihaelaporeclitã „Creaþa”, afost iubita lui DanielOvidiu Pleºcan ºi dupãce a fost scoasã „laprodus”, devenise unadintre vedetele reþelei.Tânãra era dispusã laorice joc erotic ºi seocupa de toate aranja-mentele pentru clienþiicare aveau chef de o

partidã în trei. Eafãcea rost de a douafatã, iar pentru un preþcorect trecea pesteprejudecãþi. Unul dintre cei care s-au datdrept clienþi povesteºteo negociere telefonicãpurtatã cu Mihaela,discuþie care ar fi ajunsla dosarul anchetei.

Client: „Auzi, dareu vreau tot tacâmul!Adicã ºi normal, oralºi vreau cu douã, sãvã jucaþi”.

„Creaþa”: „Da, sepoate, nu e problemã!Normal ºi oral, cudouã…”

Client: „Tot tacâ-

mul, adicã ºi anal…” „Creaþa”: „Anal

nu, nu-mi place!”Client: „A… pãi

altfel nu vreau, plãtescdublu, nu-i problemã”

„Creaþa”: „Hai sãvedem, dacã vreifacem, încercãm”.

C lienþi fideli

Printre cei carefrecventau reþeaua deprostituþie de lux dinValea Jiului, spunsurele noastre, s-ar fiaflat ºi muncitoriispanioli ai unei firmecare lucreazã la reabi-litarea drumului din

Defileul Jiului. Aceºtia îºi coman-

dau „fetiþele” lalocaluri din Petroºanisituate în zonaDefileului, iar tarifulpentru ei nu era maimare decât cel practi-cat pentru localnici.Fetele nu acceptauorice fel de client, cidoar pe ce care-ºi permiteau sã le rãsfeþeînainte de partida deamor. Prostituateleaveau clienþi carepetreceau cu ele regulat, le plimbau subclar de lunã ºi lefãceau cadouri. Într-osearã, una dintre pros-tituate, dupã douã orede amor oferite unuiclient, a primit 600 de

lei. Sumele obþinute decele cinci tinere dingruparea de prosti-tuþie, douã dintre eleminore, erau foartemari, însã elerãmâneau doar cu oparte a banilor. Restulajungeau în buzunareleproxeneþilor, inclusiv laDaniel Ovidiu Pleºcan,cel care ar fi condusreþeaua.

Procurorii DIICOTau decis miercuriseara, sã-l reþinã pefiul consiliereijudeþene, pe iubitaacestuia ºi un com-plice, iar alte 12 per-soane au fost audiateîn acest dosar.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Tinerele i-au îmbogãþit pe proxeneþi

Clarificãrile cerute de SNIMVJ întârzie atribuirea licitaþiilor de închidere ºi demolare a minelor neviabile

U neori huliþi,alteori

apreciaþi. Cu toþii îi vedem zilnic, lapunctele de colectarea gunoiului, darpuþini ºtim cum esteaceastã meserie.

E vorba de angajaþiiserviciului de salubrizarecare presteazã omeserie ca oricare alta,însã slujba lor esteaceea de a menþineoraºul curat, în timp cealþii aruncã mizeriile la

voia întâmplãrii. Cumeste viaþa celor pe caremulþi îi denumesc“gunoieri” ne spunchiar aceºti angajaþi.

“De cinci ani lucrezla salubrizare, a fost ºirãu, dar ºi bine. Între.Dacã nu ar fi timpul arfi bine. Gãsim de toatela gunoi ºi mâncare ºiorice. Se aruncã foartemultã mâncare”, nespune Mircea Pruteanu,angajat al Serviciului deSalubrizare dinPetroºani.

Deºi sunt persoane

care de multe ori iau în derâdere aceastãmeseria, angajaþii servi-ciului de salubrizare nuconsiderã umilitoareaceastã meserie.

“Eu m-am obiºnuit.Lucrez în domeniu de 5 ani ºi sunt obiºnuit.Lucrãm de luni pînãvineri, pe comandã sîm-bãtã, duminicã, împre-unã cu bãieþii. Mie numi se pare o muncãgrea, m-am obiºnuit ºiîmi place. M-a determi-nat meseria de con-ducãtor auto, e un locde muncã stabil, deviitor. Nu e o ruºine. În ziua de azi nu e oruºine sã munceºti, înziua de azi e o ruºine sãfuri, sã cerºeºti. Nu mi-e ruºine. Suntemtot oameni, suntemoamenii care ar trebuiapreciaþi în oraº pentru

cã noi facem curãþenie,noi avem aceastãresponsabilitate care nueste destul de uºoarã”,a declarat Mioricã AurelBâtcan, ºofer.

M izerie multã

Angajaþii serviciuluide salubrizare spun cãdeºi oraºul este unulcurat, locuitorii urbei ar trebui sã fie mairesponsabili atunci cândaruncã gunoiul.Petroºãnenii aruncãorice la gunoi, în spe-cial multã mâncare.

“Orice fel de obiectegãsim, pet-uri, recicla-bile, gunoaie menajere,orice gãsim. Nu amprea gãsit obiectedeosebite, ieºite dincomun. Mâncare searuncã destul de multã,nu putem sã estimãm.

Având în vedere cã nugãsim locuri de muncãîn alt domeniu, trebuiesã facem ºi aceste servicii. Cetãþeniioraºului trebuie sã fiemai responsabili, sã nuarunce gunoiul pe jos,sã îl colecteze selectivþinând cont cã firmanoastrã de salubritate afãcut pubele pentrucolectare selectivã. Artrebui sã fie oameniimai responsabili, sãcolaboreze cu noi”, ne spuen NicolaeDroþingheru, un altangajat al serviciului desalubrizare.

“E destul de multãmizerie, dar fac un apella cetãþenii acestui oraºsã fie mai responsabilicând depoziteazãgunoiul la punctulgospodãresc, ºefii noºtriau venit cu o iniþiativã ºicu o idee destul de bunãdespre aceste recipientede plastic, clopote, pen-tru selectarea hârtiilor,pet-urilor, sticlelor,deoarece dacã le lãsãmîn containere vin

oamenii strãzii ºi le iau.Cu aceste clopote numai le pot ridica aºa deuºor”, ne mai spuneAurel Mioricã Bâtcan.

D inþii cãutaþila gunoi

Nu de puþine ori,aceºti angajaþi ai societãþii care întreþinecurãþenia oraºului augãsit ºi diferite obiectemai ieºite din comun lagunoi. Au fost persoanecare ºi-au aruncat contractele de casã sau dinþii, iar apoi le-aucãutat printre celelaltedeºeuri menajere.

“Au mai aruncat dingreºealã la gunoi ºi apoiau venit sã le caute, auaruncat telefoane, con-tracte de casã, dantura.Sunt ºi oameni care nehulesc, dar noi curãþãmoraºul”, a mai spusMircea Pruteanu.

Aceºtia sunt doarcâþiva dintre cei carecurãþã în fiecare zi mizeria lãsatã de alþii.

Monika BACIUMonika BACIU

20 de ani au trecut de

când a fost construitã de cãtremineri bisericaSfânta Varvara dincartierul Aeroportal municipiuluiPetroºani. Mineriiau construit acestlãcaº de cult alãturide fostul lor liderMiron Cozma.

La Biserica SfântaVarvara a avut loc oslujbã religioasã impre-sionantã la care au participat înalte feþebisericeºti. P.S. Gurie ºi P.S. AndreiFãgãrãºanul au oficiatslujba religioasã alãturide toþi preoþii ortodocºidin Petroºani. SfântaMare Muceniþã Varvaraeste consideratã ocroti-toarea minerilor, astfelcã sute de credincioºidin Valea Jiului au luatparte la slujbã.

“La noi la BisericaSfânta Varvara ne bateinima de emoþii cândse apropie aceastã sãr-bãtoare ºi o preþuimfoarte mult pentru cã eocrotitoarea minerilordin Valea Jiului ºi nerugãm la ea sã fie scoºila luminã ºi cei carelucreazã în subteran, sãfie sãnãtoºi, sã ajungãla familii, acasã, cãatunci când pleacã unminer la muncãdespãrþirea e foartegrea de familie cã nuºtie dacã mai iasã ºi eun moment cândminerii, familiilor lorvin la bisericã ºi aºteap-tã sãrbãtoarea aceastapentru rugãciuneaaceasta foarte impor-tantã, fiind ocrotiroareaVãii Jiului”, ne spune o

credincioasã.

Preoþii s-au rugatpentru sufletele mine-rilor, pentru familiileacestora, dar ºi pentrutoþi locuitorii Vãii Jiului.

“Ne bucurãm deaceastã sãrbãtoare înzona aceasta binecu-vântatã de Dumnezeu,în Petroºani ºi în toatãValea Jiului. Este o sãrbãtoare la care suntinvitaþi toþi locuitorii din aceastã Vale ºi înmod special cei carelucreaztã în minã, ceicare intrã în adânculpãmântului sã scoatã

de acolo aurul negruatât de necesar pentrueconomia noastrã.Dumnezeu sã binecu-

vânteze þinuturile aces-tea, harul Domnuluinostru Isus Hristos,dragostea luiDumnezeu Tatãl ºi

împãrtãºirea SfântuluiDuh sã fie cu toþi,

Amin”, a declarat PSGurie, episcopul Deveiºi Hunedoarei.

“Cu ajutorul bunuluiDumnezeu ºi cubinecuvântarea ÎPSPãrintele Laurenþiu,mitropolitul Ardealului,la invitaþia PS Gurie,astãzi prãznuim 20 deani de la aºezareapietrei de temelie laacest locaº închinatSfintei Mare MuceniþeVarvara. Ne bucurãmcã aceºti minunaþi credincioºi ai bisericiinoastre strãmoºeºti o

prãznuiesc în chipdeosebit. Ea este ºiocrotitoarea minerilor,a celor care de multeori nu vãd cerul decâtla lumina reflectoarelor,în adâncul pîmântului.Îl rugãm pe BunulDumnezeu ºi pe SfântaMare Muceniþã Varvarasã mijloceascã pentrunoi ºi pentru a noastrãmântuire ºi sã deaDumnezeu odihnãveºnicã tuturor celorcare s-au aºezat înadâncul pãmântuluipentru neam ºi pentru

þarã”, a declarat P.S.Andrei Fãgãrãºanu,episcopul vicar alSibiului.

La slujba religioasã afost prezent ºi primarulmunicipiului PetroºaniTiberiu Iacob Ridzi care s-a rugat pentrufamilie, dar ºi pentrulocuitorii urbei. De anulacesta, municipiulPetroºani se aflã subocrotirea SfinteiVarvara.

“Noi avem un rolmai mult administrativ,astãzi este SfântaVarvara, ocrotitoareaminerilor ºi a munici-piului Petroºani. Esteun lucru extraordinarfaptul cã au fostprezenþi astãzi episco-pul Gurie ºi episcopulAndrei, un lucru extra-ordinar cã se împlinesc20 de ani de când laaceastã bisericã s-a puspiatra de temelie ºifoarte multã lume aajutat ca aceastã bise-ricã sã arate aºa cumeste”, a declarat

Tiberiu Iacob Ridzi,primarul munici-piului Petroºani.

Dupã slujba religioasã a avutloc sfinþirea noilorclopote din curteabisericii. Apoi,enoriaºii au luatparte la tradiþionalaagapã frãþeascãcare a avut loc încurtea lãcaºului decult.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

P entru prima datãîn istoria post-

decembristã, minerii au lucrat de SfântaVarvara. A fost prima ziîn care nu au avut liberdoar cei de la ComplexulEnergetic Hunedoara.

Minerii fiind oameni credincioºi, care þin latradiþie, în sãlile de apel,înainte de intrarea în ºut, auaprins lumânãri.

Minerii din Valea Jiuluisunt divizaþi în douã, dupãcum minele la care lucreazãsunt viabile sau neviabile, darîn ziua în care au sãrbãtorit-ope Sfânta Muceniþã Varvaraau fost ºi mai divizaþi. Adicã,cei care lucreazã la CEH au

stat acasã, iar cei care sunt laPetrila, Paroºeni sau Uricani,au intrat în ºut. Nu înainte dea aprinde lumânãri în semnde aducere aminte pentruortacii rãpuºi în subteran.

„Din câte cunosc eu, dupãRevoluþie încoace, esteprimul an când lucrãm deSfânta Varvara, partea via-bilã. Asta s-a întâmplat ca sãfim împãrþiþi în douã, viabili ºi

neviabili, cel puþin în scris, cãîn fapt, suntem neviabili ºiunii ºi ceilalþi”, a spus PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele dinValea Jiului.

Asta s-a întâmplat, spuneliderul de sindicat, pentru cãminerii ºi energeticienii de laCEH au un contract demuncã separat de cel al celorde la minele ce se închid, darîn balanþã, nici minerii de laviabile, nici cei de neviabile,nu lucreazã mai multe zile pean. „Acest liber de care sebucurau minerii din ValeaJiului a fost, însã, recuperatde Paºti. Avem atunci o zi înplus liberã, faþã de ceilalþicolegi ai noºtri. În ansamblu,salariaþii de la minele viabilenu au pierdut ca ºi numãr de

zile libere, doar a fost fãcutão redistribuire a lor, tocmaipentru a aplica un contractcolectiv de muncã unic”, amai precizat Nica.

Pentru prima datã în istorie, din acest an, ºi minerii ºi energeticienii dincadrul Complexului EnergeticHunedoara au avut un contract colectiv de muncãunic ºi comun, dar asta serepercuteazã acum în zilelede muncã. Practic, minerii dela Societatea de Închideri deMine au stat acasã, sau s-audus la bisericã, în timp ceortacii de la CEH, care nuputeau sã îi lase doar peenergeticieni la lucru, auaprins lumânãri la intrarea în ºut.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

De Sfânta Varvara minerii au aprins o lumânare la intrarea în subteran

Dinþii, cãutaþi la gunoi

Viaþa angajatului de la salubritate

Înalte feþe bisericeºti la slujba de Sfânta Varvara

U neori huliþi,alteori

apreciaþi. Cu toþii îi vedem zilnic, lapunctele de colectarea gunoiului, darpuþini ºtim cum esteaceastã meserie.

E vorba de angajaþiiserviciului de salubrizarecare presteazã omeserie ca oricare alta,însã slujba lor esteaceea de a menþineoraºul curat, în timp cealþii aruncã mizeriile la

voia întâmplãrii. Cumeste viaþa celor pe caremulþi îi denumesc“gunoieri” ne spunchiar aceºti angajaþi.

“De cinci ani lucrezla salubrizare, a fost ºirãu, dar ºi bine. Între.Dacã nu ar fi timpul arfi bine. Gãsim de toatela gunoi ºi mâncare ºiorice. Se aruncã foartemultã mâncare”, nespune Mircea Pruteanu,angajat al Serviciului deSalubrizare dinPetroºani.

Deºi sunt persoane

care de multe ori iau în derâdere aceastãmeseria, angajaþii servi-ciului de salubrizare nuconsiderã umilitoareaceastã meserie.

“Eu m-am obiºnuit.Lucrez în domeniu de 5 ani ºi sunt obiºnuit.Lucrãm de luni pînãvineri, pe comandã sîm-bãtã, duminicã, împre-unã cu bãieþii. Mie numi se pare o muncãgrea, m-am obiºnuit ºiîmi place. M-a determi-nat meseria de con-ducãtor auto, e un locde muncã stabil, deviitor. Nu e o ruºine. În ziua de azi nu e oruºine sã munceºti, înziua de azi e o ruºine sãfuri, sã cerºeºti. Nu mi-e ruºine. Suntemtot oameni, suntemoamenii care ar trebuiapreciaþi în oraº pentru

cã noi facem curãþenie,noi avem aceastãresponsabilitate care nueste destul de uºoarã”,a declarat Mioricã AurelBâtcan, ºofer.

M izerie multã

Angajaþii serviciuluide salubrizare spun cãdeºi oraºul este unulcurat, locuitorii urbei ar trebui sã fie mairesponsabili atunci cândaruncã gunoiul.Petroºãnenii aruncãorice la gunoi, în spe-cial multã mâncare.

“Orice fel de obiectegãsim, pet-uri, recicla-bile, gunoaie menajere,orice gãsim. Nu amprea gãsit obiectedeosebite, ieºite dincomun. Mâncare searuncã destul de multã,nu putem sã estimãm.

Având în vedere cã nugãsim locuri de muncãîn alt domeniu, trebuiesã facem ºi aceste servicii. Cetãþeniioraºului trebuie sã fiemai responsabili, sã nuarunce gunoiul pe jos,sã îl colecteze selectivþinând cont cã firmanoastrã de salubritate afãcut pubele pentrucolectare selectivã. Artrebui sã fie oameniimai responsabili, sãcolaboreze cu noi”, ne spuen NicolaeDroþingheru, un altangajat al serviciului desalubrizare.

“E destul de multãmizerie, dar fac un apella cetãþenii acestui oraºsã fie mai responsabilicând depoziteazãgunoiul la punctulgospodãresc, ºefii noºtriau venit cu o iniþiativã ºicu o idee destul de bunãdespre aceste recipientede plastic, clopote, pen-tru selectarea hârtiilor,pet-urilor, sticlelor,deoarece dacã le lãsãmîn containere vin

oamenii strãzii ºi le iau.Cu aceste clopote numai le pot ridica aºa deuºor”, ne mai spuneAurel Mioricã Bâtcan.

D inþii cãutaþila gunoi

Nu de puþine ori,aceºti angajaþi ai societãþii care întreþinecurãþenia oraºului augãsit ºi diferite obiectemai ieºite din comun lagunoi. Au fost persoanecare ºi-au aruncat contractele de casã sau dinþii, iar apoi le-aucãutat printre celelaltedeºeuri menajere.

“Au mai aruncat dingreºealã la gunoi ºi apoiau venit sã le caute, auaruncat telefoane, con-tracte de casã, dantura.Sunt ºi oameni care nehulesc, dar noi curãþãmoraºul”, a mai spusMircea Pruteanu.

Aceºtia sunt doarcâþiva dintre cei carecurãþã în fiecare zi mizeria lãsatã de alþii.

Monika BACIUMonika BACIU

20 de ani au trecut de

când a fost construitã de cãtremineri bisericaSfânta Varvara dincartierul Aeroportal municipiuluiPetroºani. Mineriiau construit acestlãcaº de cult alãturide fostul lor liderMiron Cozma.

La Biserica SfântaVarvara a avut loc oslujbã religioasã impre-sionantã la care au participat înalte feþebisericeºti. P.S. Gurie ºi P.S. AndreiFãgãrãºanul au oficiatslujba religioasã alãturide toþi preoþii ortodocºidin Petroºani. SfântaMare Muceniþã Varvaraeste consideratã ocroti-toarea minerilor, astfelcã sute de credincioºidin Valea Jiului au luatparte la slujbã.

“La noi la BisericaSfânta Varvara ne bateinima de emoþii cândse apropie aceastã sãr-bãtoare ºi o preþuimfoarte mult pentru cã eocrotitoarea minerilordin Valea Jiului ºi nerugãm la ea sã fie scoºila luminã ºi cei carelucreazã în subteran, sãfie sãnãtoºi, sã ajungãla familii, acasã, cãatunci când pleacã unminer la muncãdespãrþirea e foartegrea de familie cã nuºtie dacã mai iasã ºi eun moment cândminerii, familiilor lorvin la bisericã ºi aºteap-tã sãrbãtoarea aceastapentru rugãciuneaaceasta foarte impor-tantã, fiind ocrotiroareaVãii Jiului”, ne spune o

credincioasã.

Preoþii s-au rugatpentru sufletele mine-rilor, pentru familiileacestora, dar ºi pentrutoþi locuitorii Vãii Jiului.

“Ne bucurãm deaceastã sãrbãtoare înzona aceasta binecu-vântatã de Dumnezeu,în Petroºani ºi în toatãValea Jiului. Este o sãrbãtoare la care suntinvitaþi toþi locuitorii din aceastã Vale ºi înmod special cei carelucreaztã în minã, ceicare intrã în adânculpãmântului sã scoatã

de acolo aurul negruatât de necesar pentrueconomia noastrã.Dumnezeu sã binecu-

vânteze þinuturile aces-tea, harul Domnuluinostru Isus Hristos,dragostea luiDumnezeu Tatãl ºi

împãrtãºirea SfântuluiDuh sã fie cu toþi,

Amin”, a declarat PSGurie, episcopul Deveiºi Hunedoarei.

“Cu ajutorul bunuluiDumnezeu ºi cubinecuvântarea ÎPSPãrintele Laurenþiu,mitropolitul Ardealului,la invitaþia PS Gurie,astãzi prãznuim 20 deani de la aºezareapietrei de temelie laacest locaº închinatSfintei Mare MuceniþeVarvara. Ne bucurãmcã aceºti minunaþi credincioºi ai bisericiinoastre strãmoºeºti o

prãznuiesc în chipdeosebit. Ea este ºiocrotitoarea minerilor,a celor care de multeori nu vãd cerul decâtla lumina reflectoarelor,în adâncul pîmântului.Îl rugãm pe BunulDumnezeu ºi pe SfântaMare Muceniþã Varvarasã mijloceascã pentrunoi ºi pentru a noastrãmântuire ºi sã deaDumnezeu odihnãveºnicã tuturor celorcare s-au aºezat înadâncul pãmântuluipentru neam ºi pentru

þarã”, a declarat P.S.Andrei Fãgãrãºanu,episcopul vicar alSibiului.

La slujba religioasã afost prezent ºi primarulmunicipiului PetroºaniTiberiu Iacob Ridzi care s-a rugat pentrufamilie, dar ºi pentrulocuitorii urbei. De anulacesta, municipiulPetroºani se aflã subocrotirea SfinteiVarvara.

“Noi avem un rolmai mult administrativ,astãzi este SfântaVarvara, ocrotitoareaminerilor ºi a munici-piului Petroºani. Esteun lucru extraordinarfaptul cã au fostprezenþi astãzi episco-pul Gurie ºi episcopulAndrei, un lucru extra-ordinar cã se împlinesc20 de ani de când laaceastã bisericã s-a puspiatra de temelie ºifoarte multã lume aajutat ca aceastã bise-ricã sã arate aºa cumeste”, a declarat

Tiberiu Iacob Ridzi,primarul munici-piului Petroºani.

Dupã slujba religioasã a avutloc sfinþirea noilorclopote din curteabisericii. Apoi,enoriaºii au luatparte la tradiþionalaagapã frãþeascãcare a avut loc încurtea lãcaºului decult.

MonikaMonikaBACIUBACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

P entru prima datãîn istoria post-

decembristã, minerii au lucrat de SfântaVarvara. A fost prima ziîn care nu au avut liberdoar cei de la ComplexulEnergetic Hunedoara.

Minerii fiind oameni credincioºi, care þin latradiþie, în sãlile de apel,înainte de intrarea în ºut, auaprins lumânãri.

Minerii din Valea Jiuluisunt divizaþi în douã, dupãcum minele la care lucreazãsunt viabile sau neviabile, darîn ziua în care au sãrbãtorit-ope Sfânta Muceniþã Varvaraau fost ºi mai divizaþi. Adicã,cei care lucreazã la CEH au

stat acasã, iar cei care sunt laPetrila, Paroºeni sau Uricani,au intrat în ºut. Nu înainte dea aprinde lumânãri în semnde aducere aminte pentruortacii rãpuºi în subteran.

„Din câte cunosc eu, dupãRevoluþie încoace, esteprimul an când lucrãm deSfânta Varvara, partea via-bilã. Asta s-a întâmplat ca sãfim împãrþiþi în douã, viabili ºi

neviabili, cel puþin în scris, cãîn fapt, suntem neviabili ºiunii ºi ceilalþi”, a spus PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele dinValea Jiului.

Asta s-a întâmplat, spuneliderul de sindicat, pentru cãminerii ºi energeticienii de laCEH au un contract demuncã separat de cel al celorde la minele ce se închid, darîn balanþã, nici minerii de laviabile, nici cei de neviabile,nu lucreazã mai multe zile pean. „Acest liber de care sebucurau minerii din ValeaJiului a fost, însã, recuperatde Paºti. Avem atunci o zi înplus liberã, faþã de ceilalþicolegi ai noºtri. În ansamblu,salariaþii de la minele viabilenu au pierdut ca ºi numãr de

zile libere, doar a fost fãcutão redistribuire a lor, tocmaipentru a aplica un contractcolectiv de muncã unic”, amai precizat Nica.

Pentru prima datã în istorie, din acest an, ºi minerii ºi energeticienii dincadrul Complexului EnergeticHunedoara au avut un contract colectiv de muncãunic ºi comun, dar asta serepercuteazã acum în zilelede muncã. Practic, minerii dela Societatea de Închideri deMine au stat acasã, sau s-audus la bisericã, în timp ceortacii de la CEH, care nuputeau sã îi lase doar peenergeticieni la lucru, auaprins lumânãri la intrarea în ºut.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

De Sfânta Varvara minerii au aprins o lumânare la intrarea în subteran

Dinþii, cãutaþi la gunoi

Viaþa angajatului de la salubritate

Înalte feþe bisericeºti la slujba de Sfânta Varvara

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 20146 Actualitate

ANUNÞ1. Informaþii generale privind concedentul,

în special denumirea, codul fiscal, adresa,numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: MunicipiulLupeni, strada Revoluþiei, numãrul 2, Lupeni,judeþul Hunedoara, telefon 0254560725, fax0254560515, emailPrimaria.Mun.Lupeni@gmail.com.

2. Informaþii generale privind obiectul con-cesiunii, în special descrierea ºi identificareabunului care urmeazã sã fie concesionat: Se vaconcesiona imobilul Clãdire Industrialã PT 18în suprafaþã de 165,52 mp, situat înMunicipiul Lupeni, B-dul Pãcii, aflat în domeni-ul public al Municipiului Lupeni, înscris în C.F.vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral C1, nr.topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 învederea desfãºurãrii de activitãþi de producþieprecum ºi a terenului aferent acestuia însuprafaþã de 183 mp, înscris în C.F. vechi nr.3049 Bãrbãteni, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/n/ 6/ 12/ d/ 4

3. Informaþii privind documentaþia deatribuire: Concedentul va asigura obþinereadocumentaþiei de atribuire de cãtre persoaneleinteresate în cel mult 4 zile lucrãtoare de ladata solicitãrii.

3.1. Modalitatea sau modalitãþile prin carepersoanele interesate pot intra în posesia unuiexemplar al documentaþiei de atribuire: Se vapune la dispoziþia persoanelor interesate careînainteazã o solicitare în acest sens a unuiexemplar din documentaþie pe suport hârtie.

3.2. Denumirea ºi adresa serviciului/com-partimentului din cadrul concedentului, de lacare se poate obþine un exemplar din documentaþia de atribuire: Serviciul Achiziþii,Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu al Primãrieimunicipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str.Revoluþiei, nr. 2, jud. Hunedoara, tel/ fax0254/ 560725 int. 213

3.3. Costul ºi condiþiile de platã pentruobþinerea acestui exemplar, unde este cazul,potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr. 54/2006: Costul documentaþieieste de 75 lei, plãtibil prin ordin de platã încontul RO20TREZ3685004XXX002493deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la

casieria Primãriei municipiului Lupeni. 3.4. Data limitã pentru solicitarea

clarificãrilor: 26.01.2015, ora 900 4. Informaþii privind ofertele: Ofertele tre-

buie redactate în limba românã, în condiþiiledocumentaþiei de atribuire. Au caracter obliga-toriu pe toatã perioada de valabilitate, respectiv90 de zile. Riscurile privind transmiterea oferteicad în sarcina ofertanþilor. Ofertele depuse laaltã adresã sau dupã expirarea datei limitã pentru depunere se returneazã nedeschise.

4.1. Data limitã de depunere a ofertelor:29.01.2015, ora 900

4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele:Primãria municipiului Lupeni, str. Revoluþiei,nr.2, judeþul Hunedoara, Serviciul Achiziþii,Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu

4.3. Numãrul de exemplare în care trebuiedepusã fiecare ofertã: 2 exemplare (un originalºi o copie)

5. Data ºi locul la care se va desfãºuraºedinþa publicã de deschidere a ofertelor:29.01.2015, ora 1000, la sediul Primãrieimunicipiului Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, însala de ºedinþe

6. Denumirea, adresa, numãrul de telefon,telefax ºi/sau adresa de e-mail ale instanþeicompetente în soluþionarea litigiilor apãrute ºitermenele pentru sesizarea instanþei:Soluþionarea litigiilor apãrute în legãturã cuatribuirea, încheierea, executarea, modificareaºi încetarea contractului de concesiune, precumºi a celor privind acordarea de despãgubiri serealizeazã potrivit prevederilor Legii contencio-sului administrativ nr. 554/2004, cu modi-ficãrile ulterioare. Acþiunea în justiþie se intro-duce la secþia de contencios administrativ aTribunalului Hunedoara, cu sediul în Deva, str.1 Decembrie 1918, nr.35, telefon0254/211574, fax 0254/216333, e-mail tri-bunalul.hunedoara@just.ro Împotriva hotãrâriitribunalului se poate declara recurs la secþia decontencios administrativ a Curþii de Apel AlbaIulia, conform prevederilor legale.

7. Data transmiterii anunþului de licitaþiecãtre instituþiile abilitate, în vederea publicãrii:02.12.2014 .

8. Publicat în Monitorul Oficial al Românieinr. 223 din data de 03.12.2014.

PrimarCornel Resmeriþã

U n grup de copiide la ªcoala nr 7

din Cartierul Aeroportde la Petroºani le-auadus o razã de bucuriebunicilor de la azilul debãtrâni din Lonea.

Cei mici au þinut sã facãacest gest ºi nu sunt laprima încercare de acest fel,dar le-au oferit bãtrânilor deacolo un zâmbet, ceva dulceºi i-au colindat. De ce?

Pentru cã a fost ZiuaInternaþionalã a celor cuDizabilitãþi, iar aceºti bãtrânisunt singuri ºi au nevoie deun sfat de la cei ce le-ar fiputut fi nepoþi.

„Ne-am gândit sã le oferim noi o razã de soareacelor oameni, oameni carenu au familiile aproape. Amfost noi nepoþii pe care nuîi au, ori pe care îi au preadeparte. Au zâmbit ºi ne-auascultat cântecele ºi a fost,mãcar pentru puþin timp, o

armonie între noi ºi ei”,, a spus Gabriela Stan, unadintre profesoarele care aajuns acolo cu copiii, împreunã cu MarianaForgaci.

Bãtrânii de la CentrulSocial de la Lonea suntmereu ajutaþi de oameni debine, dar miercuri a fost o zispecialã, o zi în care le-aufost alãturi ºi cei de laOrganizaþia Salvaþi Copiii.

ªi ei au dat din puþinullor, mai ales cã ºtiu foarte

bine cum e sã trãieºti cu lipsuri.

Gestul celor mici a fostraza de bucurie, pe care

poate bãtrânii, fãrã sã ºtie,o aºteptau, acum în prag desãrbãtori.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Petrecerepentru pensionariidin PetroºaniC u doar 25 de lei

de persoanã,circa 100 de pensionaridin Petroºani, vor aveaparte de o petrecere cufast la un local dincentrul localitãþii.

Revelionul organizat demunicipalitatea Petroºanipentru pensionari vaaduna la mesele unui localsituat în vecinãtateaprimãriei, peste 90 devârstnici. Fiecarepetrecãreþ va trebui sãachite o contribuþie de 25de lei pentru a participa lachef, restul sumei urmânda fi pusã din bugetul local.

„De la noi vor fi 90 de pensionari care vor

participa în 28 decembriela Revelionul Pensionarilor,organizat de primãrie.Bem ºi noi un ºpriþ, maiscãpãm de griji ºi de nevoi,de aceea e bine cã nu s-arenunþat la organizareaacestei petreceri”, spunesecretarul Ligii SindicatelorPensionarilor Minieri ValeaJiului, Paul David. Lapetrecerea organizatã cucâteva zile înainte de noulan sunt aºteptate dinmunicipiul Petroºani 1.200de persoane. „Primãria ºiConsiliul local au alocatpentru petrecerea desti-natã pensionarilor suma de67 de mii de lei”, a pre-cizat Nicu Taºcã, purtãtorulde cuvânt al municipalitãþii.Pentru cã nu pot petrecedeodatã toþi cei 1200 devârstnici, aceºtia au fostîmpãrþiþi în serii, iar înzilele premergãtoareRevelionului, fiecare serieva avea parte de petre-cere.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Le-au adus bucurie bãtrânilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014 Actualitate 7

P este 5 milioanede lei are de

recuperat ApaServValea Jiului de lasocietãþile comer-ciale. Suma de recu-perat de la agenþiieconomici, la datade 30 septembrie,este de 5.199.178,50de lei.

Locurile fruntaºesunt ocupate de socie-tãþile de termoficaredin Valea Jiului.

A proape 5 milioane de

la douã societãþi determoficare

Douã societãþi determoficare din ValeaJiului au de achitatcãtre furnizorul de apãpotabilã aproape cincimilioane de lei. Înacest caz este vorba desocietatea de termofi-

care din Lupeni,Universal Edil Lupeniºi de Edil Therma dinVulcan. Ambele firmesunt în insolvenþã. Edil Therma dinVulcan are o datoriede 4.417.332,92 delei, în timp ceUniversal Edil Lupeniare de achitat cãtreApaServ suma de546.814,95 de lei.

Topul trei al soci-etãþilor comercialeaflate în fruntea dator-nicilor este completatde Clubul Jiul

Petroºani. Societateasportivã are de achitatcãtre ApaServ ValeaJiului suma de34.920,34 de lei.

I nstituþiile publi-ce ºi datoriile

Nici instituþiile publi-ce nu au scãpat delista neagrã a rãu-plat-nicilor. Sunt instituþiicare figureazã în topulrestanþilor. Sumele derecuperat de la acesteanu sunt la fel de mariprecum cele în cazulsocietãþilor comerciale.

ApaServ Valea Jiuluiare de recuperat de lainstituþiile publice dinValea Jiului suma de125.200,65 de lei.

B irou de recuperare a

creanþelorLa sfârºitului anului

trecut, la ApaServValea Jiului, a fost înfiinþat un birou derecupere a creanþelor.Reprezentanþii acestuibirou încearcã sãrezolve problemarestanþelor pe caleamiabilã.

“Biroul RecuperareCreanþe din cadrul S.CAPA SEV VALEA JIU-LUI S.A îºi desfãºoarãactivitatea în scopulrecuperãrii creanþelorutilizatorilor casnici,gospodãrii individualeºi societãþi comercialeprin acþiuni specificedin cadrul Biroului. Înbaza somaþiilor trimisede Serviciul Comercialcu termen de stingerea debitului de 5 zile de

la data înºtiinþãrii utilizatorului, BiroulRecuperare Creanþeemite ordinul dedebranºare pentru utilizatorii care nu auachitat debitul restantfata de S.C Apa ServValea Jiului”, declarãreprezentanþii societãþiide apã.

În baza ordinelor de debranºarereprezentanþii BirouluiRecuperare Creanþe sedeplaseaza în teren ºiprin contactul direct cu utilizatorul gãsescsoluþii de eºalonare a

datoriilor prin con-venþii verbale ºi anga-jamente de platã caresunt monitorizate lunarprin convorbiri telefo-nice direct cu clientulºi verificate în baza dedate dacã o ratã a fostrespectatã sau nu.

“În situaþia în careutilizatorul nu îsirespecta angaja-mentele de platã ºi

convenþiile verbale deplatã se procedeazã ladebranºarea de lareþeaua de alimentarecu apã fãrã altãsomaþie. Au fost situ-atii în care s-au gasitsoluþii de eºalonare adatoriilor împreunã cusprijinul ServiciuluiComercial cu careavem o colaborarefoarte am venit în spri-jinul utilizatorilor ºi însituaþiile în care aceºtianu au venituri sau aju-toare sociale am amâ-nat debranºarea dupãce am ajuns în preala-bil la un consens cuclienþii noºtri cutermene clare deplatã. Am avut utiliza-tori la care am fost înnenumãrate rânduri ladumnealor ºi prin dis-cuþii ºi convingeri auachitat integral datoriafaþã de SC ApaServValea Jiului, dar ºi situaþii în care am fostnevoiþi sã debranºãmscãri de bloc ºi gospodãrii individualecu utilaj de sãpare lalimita de proprietate”,mai spun oficialii soci-etãþii.

Obiectivul birouluide recuperare creanþeeste de a încasa debitele restante de latoti utilizatorii ºi de anu de a recurge ladebransare care este o soluþie finalã ºineplãcuta de parteaambelor pãrþi.

Monika BACIU Monika BACIU

Consiliul JudeþeanHunedoara a alocat 85 de mii de lei pentru sãrbãtorile de iarnã

85de mii de lei pentruacþiunile din luna

decembrie. Insituþiile publiceau alocat din bugete banipentru organizarea unorevenimente prilejuite cuocazia sãrbãtorilor de iarnã.

Instituþia judeþeanã a alocat 85de mii de lei pentru organizareaacþiunilor din luna sãrãtorilor.

“Compartimentele de resort din

cadrul aparatului de specialitate alConsiliului Judeþean Hunedoara,prin raportul de specialitatecomun, au analizat ºi propun organizarea în bune condiþii a unoracþiuni prilejuite de Sãrbãtorile deIarnã din anul 2013, acþiuni ceurmãresc sã dea o semnificaþiedeosebitã acestei frumoaseperioade din an, cu condiþia efectuãrii unor cheltuieli echilibrateºi judicioase”, se aratã în documentele CJH.

Organizarea acestor acþiuni presupune unele costuri, care sedoresc a fi echilibrate ºi judiciosefectuate, în acest sens fiind necesarã alocarea de la bugetulJudeþului Hunedoara, Capitolul51.02. - ”Autoritãþi publice ºi acþiuni externe”, Titlul 20 –”Bunuri ºi servicii” a sumei de 85 mii lei, sumã ce va fi utilizatãpentru pregãtirea acþiunilor ce sevor derula în luna decembrie 2014.Acþiounile de sfârºit de an sunt unun prilej de a promova tradiþiilepopulare specifice zonei noastre,manifestarea obiceiurilor de iarnãconstituind o practicã des întâlnitãla nivelul instituþiilor publice, cuaceste ocazii. Decontarea sumeialocate se va face pe baza docu-mentelor justificative prezentate decãtre compartimentele de speciali-tate care organizeazã acþiunile, înconformitate cu prevederile legaleîn vigoare.

Monika BACIUMonika BACIU

5 milioane de lei, de la trei firme

ApaServ centralizeazã topul datornicilor

H aiduciifoclorului

românesc vor concerta în PeºteraBolii. O trupã profesionistã defolk, Arhaic, va concerta în caverneîn ziua SfântuluiNicolae. Concertuleste cu atât maiinedit cu cât trupava cânta la anumiteinstrumentedeosebite.

“Sâmbãtã, în datade 6 decembrie, chiarde Moº Nicolae, laPeºtera Boli vor fidouã evenimente. Cel mai important este concertul trupeiArhaic, o trupã profesionistã de folk,

denumitã ºi Haiduciifolcului românesc. Ceipatru membri vorcânta la instrumente de suflat, la orgã elec-tronicã, chitara ºi per-cuþie. Este un aspectdeosebit pentru cã înrepertoriul lor suntfolosite instrumentemai rare, cum ar ficavalul, fluierul irlan-dez, toaca. Acest con-

cert cade foarte bine înaceastã lunã la peºterapentru cã este o lunã cu nenumãratesãrbãtori arhaice ºi reli-gioase pentru poporulromân. Al doileaeveniment ar fi inaugu-rarea unei noi scenede spectacol care esteamplasatã la intrareaîn peºterã ºi careasigura o vizibilitatefoarte bunã pentruspectatori”, a declaratOvidiu Rizopol,reprezentant AsociaþiaPetro Aqua.

În Peºtera Bolii au mai avut loc de-alungul timpului astfelde concerte, însã pânã acum aici nu acântat nicio trupã deprofesioniºti.

“Ei ne-au contactat,au vãzut pe internetimagini ºi filmãri dinpeºterã ºi au fostîncântaþi de ideea unuiasemenea spectacol.Este primul concert demuzicã folk în peºterãdesfãºurat în formaþieprofesionistã. Este opremierã dupã specta-colul Acapela ºi opiesã de teatru, acumo sãptãmânã a avut locconcertul de muzicãclasicã a LiceuluiSigismund Toduþã dinDeva ºi în data de 6 decembrie o nouãpremierã”, a mai spussursa citatã.

Oricine doreºtepoate sã ia parte laacest eveniment.Intrarea la peºterã înziua concertului va figratuitã.

Monika BACIUMonika BACIU

Noul Plan de Mersal Trenurilor 2014-2015 va fi valabilpânã la 12 decembrie2015, urmând sã fieîn circulaþie, zilnic,peste 1.100 detrenuri.

Pe de altã parte,pentru asigurareaaccesibilitãþii ºi mobili-tãþii cãlãtorilor, dar ºipentru desfãºurareaunui transport compe-titiv, unele trenuriInterRegio, cu plecãridin Cluj, Craiova,Piteºti ºi alte oraºe, aufost transformate întrenuri Regio, cu opriri

în mai multe staþii depe traseu. Astfel, faþãde 2014, pasagerii vorputea cãlãtori cu maimulte trenuri Regio, latarifele aferente acestuirang de tren.

În ceea ce priveºtezonele turistice precumValea Prahovei, VatraDornei, Petroºani,pasagerii vor beneficiade un numãr suficientde trenuri în funcþie desezon ºi de trafic, maianunþã CFR Cãlãtori.

Astfel, în aceastãiarnã, dupã suplimen-tãrile capacitãþii detransport din perioadaSãrbãtorilor de iarnã,sunt introduse

Trenurile Zãpezii, princare pasagerii vorajunge în cele mai cãu-tate destinaþii turisticemontane þarã. Maimult, în perioada 1ianuarie - 28 februarie2015, se va acorda25% reducere de preþla bilete. Reducerea seva aplica la trenurilecare vor circula de lunipânã joi, pentru cãlã-toriile, pe rutã directã,la clasa a 2-a, cutrenuri InterRegio, careau ca punct de plecaresau destinaþie: una dinstaþiile feroviare de peruta Sinaia - Braºov;gara Vatra Dornei Bãi;gara Petroºani.

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014

Petroºaniul luminatcu mii de beculeþeP rimarul municipiului Petroºani

Tiberiu Iacob Ridzi va aprinde astãzi, la ora 17,30, din Parcul Central din Petroºani luminile ornamentale de sãrbãtori. Municipiul Petroºani va filuminat de mii de beculeþe ºi figurine,ghirlande ºi fel de fel de ornamente festive.

Potrivit autoritãþilor locale, iluminatul orna-mental a fost extins anul acesta în toate zonelemunicipiului Petroºani, unde s-au montat sutede figurine 2D ºi 3D, baghete ºi ghirlande.

Pentru acest an administraþia localã a alocataproape 300.000 de lei pentru închirierea iluminatului ornamental de sãrbãtori.

De asemenea, începând cu ora 18,00, în sala de marmurã a Primãriei va avea locfestivitatea de deschidere a Festivalului de pian Klavier Art.

Arhaic, concert în Peºtera Bolii

Trenurile zãpezii opresc în PetroºaniN oul Mers al Trenurilor de

cãlãtori - care prevede mai multetrenuri Regio, curse spre ºi dinspre celemai cãutate staþiuni montane de schi,precum ºi durate reduse, de aproximativdouã ore, pe ruta Bucureºti Nord-Constanþa - va intra în vigoare la 14decembrie, potrivit CFR Cãlãtori.