8
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 772 Vineri, 9 Ianuarie 2015 Nici nu s-au rânduit bine sarmalele în rânza românului, cã din sticla ecranului s-au pomenit vorbind cei care abia tãcuserã, oamenii politici. Cu foalele sã omori puricu pe ele, poftã de palavre ºi nãravuri de neam prost, aceºtia s-au întors. Spun aceleaºi lucruri ca ºi anul trecut, ca ºi acum doi ani, ca ºi acum trei, patru, cinci... Dacã este rãu, nu noi suntem de vinã, alþii, care au fost înainte. Acum, dacã noi am fi lãsaþi sã conducem, lapte ºi miere ar curge în loc de apã prin toate ºanþurile din România, dacã noi, am fi doar noi, mã, dulãii ar umbla în jurul con- tainerelor cu covrigi în coadã, pãstrãvul ºi-ar pune cãpãþâna pe bolovan numa sã îl punem în tigaie, iar Angelina lu` Brad, aia cu ochii faini, s-ar bãga în tufã cu tot românu`. Cât sã îi mai rabde pãmântul, cât sã îi mai rabde bietul român? Mint de îngheaþã Jiul, ziua în amiaza mare. Fãrã ruºine, cu dibãcie... Vedem, în fiecare searã, din ecranul televizorului, oameni care povestesc cât de capabili sunt ei, cât de buni profesioniºti, ce oameni de treabã, cât de proºti sunt ceilalþi ºi tot aºa... Toþi spun acelaºi lucru. Toþi, nu este unul care sã spunã cã nu se pricepe, cã mai are de învãþat. În fapt, în România oamenii mor îngheþaþi drugã în drum, mor de foame în casã, îºi vând copiii prin þãri strãine, îºi scot rinichii ºi îi pun pe tarabã, îºi bagã verigheta la amanet... Intelectualii noºtri spalã bãtrânii la cur prin Spania, Italia, Germania... În România se moare în spitale cu zile, nu ai de unde pune mâna pe un piramidon, ai bani trãieºti, nu ai bani, te rogi... Asta este România în care, de 25 de ani, guverneazã tot pricepuþi... Nu pricep un lucru... Mã, dacã voi sunteþi atât de buni, noi, ãi mulþi ºi proºti, cum de trãim mã tot mai rãu? Ionuþ Ionuþ DRÃGOTESC DRÃGOTESC „A m vrut sã plec din România din cauza unei caricaturi”! Este adevãrul trist pe care un artist din Petroºani îl recunoaºte acum, în contextul atentatului din Paris. Robert Hummel, cel care ne-a obiºnuit cu caricaturile sale din cafenele, ne-a povestit cum este sã fii caricaturist. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A Caricatura, armã de rãzboi? LA CREION NU ÎI RÃSPUNZI CU ARMA! 80% dintre chiriaºii statului sunt daþi în judecatã, la Petroºani 6 20 de locuinþe, doar 20% cu taxa la zi. Administraþia localã de la Petroºani deþine în proprietate câteva sute de locuinþe. Toate acestea sunt ocupate, însã nu pentru toate sunt achi- tate ºi dãrile. Edilii locali încearcã sã recupereze datoriile ºi au acþionat în judecatã chiriaºii. “Municipiul Petroºani are un fond locativ de 620 de locuinþe, dar din pãcate pentru 80% dintre acestea ne aflãm în instanþã pentru recuperarea chiriei neplãtite ºi în funcþie de ce soluþie dã instanþa se vor face demersurile în continuare. Din experienþã ºtim cã pânã acum instanþa a dat recuperarea datoriei ºi nu evacuarea celor care locuiesc în acele imobile”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. Valoarea chiriilor este una modicã, ce nu depãºeºte suma de 150 de lei. Nici în aceste condiþii, chiriaºii nu reuºesc sã fie la zi cu plata datoriilor. “Chiriile sunt modice cu o sumã de 50 de lei pe lunã, fiind considerate locuinþe sociale însã ºi aceastã sumã este o problemã în ceea ce priveºte achitarea ei pentru foarte mulþi locatari. Depinde de soluþia pe care o da instanþa însã din expe- rienþã ºtim cã instanþa nu da soluþii cu evacuare, sau nu obiºnuieºte sã dea pânã la acest moment. Dacã instanþa dã aceastã soluþie sigur va fi pusã în practicã”, a mai subliniat sursa citatã. La Petroºani, peste 400 de persoane au depus cereri la primãrie pentru abeneficia de o locuinþã din fondul locativ. Situaþia este cu atât mai dramaticã cucât pe lista de prioritãþi sunt depuse cereri încã din anul 2001, iar pentru aceste persoane nu existã soluþii în momentul de faþã. Cei din administraþia localã de la Petroºani recunosc faptul cã situaþia este delicatã în ceea ce priveºte casele, însã, sperã cã Guvernul va veni în ajutorul lor. Printre aceste persoane care solicitã o locuinþã din fondul locativ se numãrã medici ºi asis- tente de la Spitalul de Urgenþã din Petroºani. Monika BACIU Monika BACIU Mã, dacã voi sunteþi atât de buni, noi de ce trãim atât de rãu?

CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

Citation preview

Page 1: CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 772

Vineri, 9 Ianuarie 2015

Nici nu s-au rânduitbine sarmalele în rânzaromânului, cã din sticlaecranului s-au pomenitvorbind cei care abiatãcuserã, oamenii politici.

Cu foalele sã omoripuricu pe ele, poftã depalavre ºi nãravuri deneam prost, aceºtia s-auîntors. Spun aceleaºilucruri ca ºi anul trecut, caºi acum doi ani, ca ºi

acum trei, patru, cinci...Dacã este rãu, nu noi suntem de vinã, alþii, careau fost înainte.

Acum, dacã noi am filãsaþi sã conducem, lapteºi miere ar curge în loc deapã prin toate ºanþuriledin România, dacã noi,am fi doar noi, mã, dulãiiar umbla în jurul con-tainerelor cu covrigi încoadã, pãstrãvul ºi-ar pune

cãpãþâna pe bolovannuma sã îl punem întigaie, iar Angelina lu`Brad, aia cu ochii faini, s-ar bãga în tufã cu totromânu`. Cât sã îi mairabde pãmântul, cât sã îimai rabde bietul român?

Mint de îngheaþã Jiul,ziua în amiaza mare. Fãrãruºine, cu dibãcie...Vedem, în fiecare searã,din ecranul televizorului,

oameni care povestesc câtde capabili sunt ei, cât debuni profesioniºti, ceoameni de treabã, cât deproºti sunt ceilalþi ºi totaºa... Toþi spun acelaºilucru. Toþi, nu este unulcare sã spunã cã nu se pricepe, cã mai are deînvãþat.

În fapt, în Româniaoamenii mor îngheþaþidrugã în drum, mor defoame în casã, îºi vândcopiii prin þãri strãine, îºiscot rinichii ºi îi pun petarabã, îºi bagã verighetala amanet... Intelectualii

noºtri spalã bãtrânii la curprin Spania, Italia,Germania...

În România se moare în spitale cu zile, nu ai deunde pune mâna pe unpiramidon, ai banitrãieºti, nu ai bani, terogi... Asta este Româniaîn care, de 25 de ani,guverneazã tot pricepuþi...Nu pricep un lucru... Mã,dacã voi sunteþi atât debuni, noi, ãi mulþi ºi proºti,cum de trãim mã tot mairãu?

IonuþIonuþDRÃGOTESCDRÃGOTESC

„Am vrut sã plec din România din cauza unei caricaturi”! Este adevãrul trist pe care un artist din Petroºani îl

recunoaºte acum, în contextul atentatului din Paris. RobertHummel, cel care ne-a obiºnuit cu caricaturile sale din cafenele,ne-a povestit cum este sã fii caricaturist. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Caricatura, armã de rãzboi?

LA CREION NU ÎI RÃSPUNZI

CU ARMA!

80% dintre chiriaºii statului suntdaþi în judecatã, la Petroºani

6 20 de locuinþe, doar20% cu taxa la zi.

Administraþia localã dela Petroºani deþine înproprietate câteva sutede locuinþe. Toate acesteasunt ocupate, însã nupentru toate sunt achi-tate ºi dãrile. Edilii localiîncearcã sã recuperezedatoriile ºi au acþionat înjudecatã chiriaºii.

“Municipiul Petroºani areun fond locativ de 620 delocuinþe, dar din pãcatepentru 80% dintre acesteane aflãm în instanþã pentrurecuperarea chiriei neplãtiteºi în funcþie de ce soluþie dã instanþa se vor facedemersurile în continuare.Din experienþã ºtim cãpânã acum instanþa a datrecuperarea datoriei ºi nuevacuarea celor care locuiesc în acele imobile”, a declarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Valoarea chiriilor este una modicã, ce nudepãºeºte suma de 150 delei. Nici în aceste condiþii,chiriaºii nu reuºesc sã fie lazi cu plata datoriilor.

“Chiriile sunt modice cuo sumã de 50 de lei pelunã, fiind considerate

locuinþe sociale însã ºi aceastã sumã este oproblemã în ceea cepriveºte achitarea ei pentrufoarte mulþi locatari.Depinde de soluþia pe careo da instanþa însã din expe-rienþã ºtim cã instanþa nuda soluþii cu evacuare, saunu obiºnuieºte sã dea pânãla acest moment. Dacãinstanþa dã aceastã soluþiesigur va fi pusã în practicã”,a mai subliniat sursa citatã.

La Petroºani, peste 400de persoane au depuscereri la primãrie pentruabeneficia de o locuinþã dinfondul locativ. Situaþia estecu atât mai dramaticã cucâtpe lista de prioritãþi suntdepuse cereri încã din anul 2001, iar pentru aceste persoane nu existãsoluþii în momentul de faþã.

Cei din administraþialocalã de la Petroºanirecunosc faptul cã situaþiaeste delicatã în ceea cepriveºte casele, însã, sperãcã Guvernul va veni în ajutorul lor. Printre acestepersoane care solicitã olocuinþã din fondul locativse numãrã medici ºi asis-tente de la Spitalul deUrgenþã din Petroºani.

Monika BACIUMonika BACIU

Mã, dacã voi sunteþi atât de buni,noi de ce trãim atât de rãu?

Page 2: CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

P este 3 milioane deeuro restanþã din

65. TermocentralaParoºeni are încheiatun contract de lucrãricu o firmã din Paris,Franþa. Contractulîncheiat în anul 2010 aavut o valoare de65.300.000 de euro, iarconform datelor, CEHare restanþe în valoarede peste 3 milioane deeuro cãtre aceastã societate parizianã.

La termocentrala Paroºeniau loc lucrãri de modernizarea unor instalaþii astfel încâtacestea sã corespundã custandardele de mediu impusede Uniunea Europeanã. Învederea respectãrii reglemen-tãrilor europene de mediu ainstalaþiilor mari de arderedin România ºi în conformi-tate cu prevederile Directivei2001/80/CE privind limi-tarea emisiilor în aer a anu-mitor poluanþi (transpusã prinHG 541/2003 ce a fostabrogatã ºi înlocuitã de HG440/2010) ºi a Directivei1999/31/CE privind evacuarea ºi depozitareadeºeurilor, s-a impus implementarea a douãinvestiþii de mediu laSucursala ElectrocentraleParoºeni, respectiv a uneiinstalaþii pentru reducereaemisiei de dioxid de sulf din

gazele de ardere evacuate înatmosferã precum ºiînlocuirea tehnologiei actualede colectare, transport ºidepozitare a zgurii ºi cenuºiirezultate din procesul deardere cu o tehnologie decolectare, transport ºi depo-zitare în ºlam dens. Pentrurealizarea celor douã investiþiide mediu a fost organizatãprocedura de atribuire prinlicitaþie deschisã în urmacãreia a fost încheiat cuConstructions Industrielles de la Mediterranee (CNIM)contractul nr.142/19.11.2010 în valoare de65.300.000 euro.

“La realizarea instalaþiei dedesulfurare s-a þinut cont derecomandãrile ComisieiEuropene privind «cele maibune tehnici disponibile» ºi,ca urmare a studiului deprefezabilitate, a rezultat cãsoluþia optimã este utilizareaunei tehnologii bazate pe cal-car umed ºi evacuarea pro-dusului secundar(ºlamul degips) în ºlamul dens”, searatã într-un rãspuns remisde conducerea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Potrivit conducerii CEH,avantajele acestei metodesunt utilizarea ca absorbanta pietrei de calcar, materialieftin, uºor de manipulat ºicare se gãseºte din abun-denþã; simplitatea ºi fezabili-tatea procedeului de desulfu-rare, ceea ce permite oexploatare uºoarã a insta-

laþiei; procedeul de desulfu-rare nu provoacã poluaresecundarã; produsul rezultat(gipsul) poate fi eventual va-lorificat în industria materi-alelor de construcþii. Instalaþiava asigura o ratã de desulfu-rare de minim 94% ºi oemisie de SO2 în gazele deardere evacuate în atmosferãmai micã de 400 mg/Nm3(respectând cerinþa actualã),existând premisele obþineriiunei valori sub 200 mg/Nm3(cerinþã impusã începând cuanul 2016.

Stadiul actual de imple-mentare a instalaþiei de desul-furare este în proporþie de76,48 %, termenul contrac-tul pentru punerea în funcþi-une a acestei instalaþii fiindiulie 2015. Instalaþia decolectare, transport ºi depo-zitare a zgurii ºi cenuºii vaînlocui sistemul actual deevacuare cu apã în exces(raport 10-15 pãrþi apã 1parte solid) cu un sistem înºlam dens (raport pânã la 2pãrþi solid la o parte apã) cu

autoîntãrire. Stadiul actual deimplementare a instalaþiei deºlam dens este în proporþiede 11,43 %, termenul con-tractului pentru punerea înfuncþiune a acestei instalaþiifiind septembrie 2015.

“Implicaþiile nerealizãriicelor douã investiþii de mediusunt majore prindeclanºarea procedurii de«infringement» de cãtreComisia Europeanã,obligarea statului românla plata penalitãþilor ºiamenzilor ca urmare anerespectãrii obligaþiilorasumate prin Tratatul deAderare la UniuneaEuropeanã, neautorizareacentralei Paroºeni dinpunct de vedere al mediu-lui ºi implicit oprirea aces-teia din funcþionare, curepercusiuni semnifica-tive asupra: sectoruluienergetic, prin lipsalivrãrii în SistemulEnergetic Naþional aenergiei electrice pro-duse la Paroºeni ºi

neasigurarea serviciilor de sis-tem; sectorului minier, prinstoparea preluãrii de cãtrecentralã Paroºeni a cãr-bunelui extras din ValeaJiului; sistemului centralizatde încãlzire ºi preparare apãcaldã menajerã pentru loca-litãþile Vãii Jiului prin neasigurarea agentului termicnecesar; generãrii de proble-me sociale în zonã prinpierderea locurilor de muncã”,mai spun oficialii CEH.

Realizarea celor douãinvestiþii de mediu laSucursala ElectrocentraleParoºeni va permite termo-centralei încadrarea în totali-tate în normele de mediu aleUniunii Europene, asigurân-du-i-se astfel condiþii defuncþionare pentru urmãtorii25 de ani.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 20152 Minerit

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TRADUCÃTORAUTORIZAT

Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃStr. AVRAM IANCU 13/38

Telefon 0728890014

“Foile de boalã laDivizia Minierã la nivelulanului 2014, cu situaþia

pentru 11 luni la acestmoment, au fost înregis-trate 95760 de zile de

foaie de boalã. Comparativ cu anul

2013 tot pe o perioadã de11 luni când erau înregis-trate 103.125 de zile defoaie de boalã la DiviziaMinierã, deci se observã oscãdere a numãrului de foide boalã”, a declaratCosmin Chiuzan, inginerºef SSM CEH.

Potrivit oficialilor CEH,scãderea numãrului de zilede foi de boalã se datore-azã ºi faptului cã în ultimiidoi ani a fost întineritãforþa de muncã din minerit.

“Au fost fãcute niºteangajãri iar dupã acesteangajãri personalul s-a maiîntinerit la Divizia Minierã.Odatã cu vârsta problemele medicale aparºi ne afecteazã pe toþi.Dacã vom reuºi sã anga-jãm persoane tinere situ-aþia se va îmbunãtãþi”, a

mai precizat surs citatã. Afecþiunile de care

suferã ortacii sunt dintrecele mai diverse.

“Afecþiunile diferã, amavut ºi foi de boalã dincauza accidentelor demuncã, avem ºi afecþiunidin cauza aparatului loco-motor având în vederespecificul activitãþii noas-tre, avem ºi afecþiuni pul-monare, sunt ºi afecþiunimedicale oncologice”, aconchis inginerul ºef SSM.

Cuantificat în ani,numãrul zilelor de foi deboalã este egal cu 261.Nu toþi cei care au benefi-ciat de foi de boalã au ºiprobleme medicale reale.Sunt cazuri în care boalaeste una fictivã, iar înaceste cazuri au fost luateºi mãsuri.

Monika BACIUMonika BACIU

CEH dator la parizieni

261 de ani la CEH

Întinerirea forþei de muncã ascãzut numãrul foilor de boalã

M inerii de la Divizia Minierã s-au însãnã-toºit anul trecut. Dacã în 2013, ortacii

de la Complexul Energetic Hunedoara au avutpeste 100 de mii de zile de foi de boalã, îndecursul anului trecut numãrul acestora adepãºit cu puþin 95 de mii.

Page 3: CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015 Actualitate 3

„Am vrut sã plec din România din cauza

unei caricaturi”! Este adevãrul trist pe care unartist din Petroºani îlrecunoaºte acum, în contextul atentatului dinParis. Robert Hummel, cel care ne-a obiºnuit cucaricaturile sale dincafenele, ne-a povestit cumeste sã fii caricaturist.

Portrete ridiculizate înglumã, dar nu oricum ºi nupentru oricine! Aceasta parea fi o regulã nescrisã în artacaricaturii, iar cei care facasta cu pricepere în ValeaJiului vin sã ne povesteascãfaptul cã nu e uºor sã nustârneºti oamenii. Ion Barbu,ori Robert Hummel, suntdouã nume care aici la noi aufãcut carierã, însã, artistulcare a adus arta în cafenea,cu ale sale caricaturi, RobertHummel ne explicã realitateacrudã. „Se pare cã este omeserie foarte riscantã. Nuneapãrat, dacã vorbim despreceea ce s-a întâmplat la Paris.Este o meserie riscantã ºiaici, mai aproape de casã. Euºtiu cã sunt pãþit. Prin anul

2000, am avut o serie deprocese intentate pentru ocaricaturã. Nu eram singurulcaricaturist la acea orã dinRomânia, cãruia i s-a intentatun proces. A fost o expe-rienþã tristã ºi chiar am vrutsã plec din þarã, gândindu-mãla ceea ce mi se poate întâm-pla în România, când taxeziun banal baron local”, a spusRobert Hummel, artist plastic,caricaturist, rememorând vremea când a fost dat înjudecatã pentru un desen.

Nu este uºor sã digeri undesen cu tine însuþi, mai alesdacã artistul îþi scoate în evi-denþã cele mai grave defecte,ori obiceiuri. Iar dacã nu aisimþul umorului, atunci estechiar imposibil, iar drept

urmare, Hummel spune cã ascãpat ca prin urechile aculuide falimentul ce îl pãºtea,dacã ar fi pierdut acum 15ani procesul. „Am pierdut, înprimul rând timp ºi încrede-rea în sistemul judiciar dinRomânia. Din fericire, amavut norocul ca legile sã seschimbe ºi am intrat pe onouã lege ºi am scãpat destulde uºor. Nu mi se cerea atun-ci decât suma de un miliardde lei. Îmi dãduse prin gândsã plec din þarã ºi stau ºiacum ºi mã gândesc dacã nuar fi fost bine atunci, cu atâtmai mult cu cât aveam lavremea aceea o deschidere sãlucrez pentru o revistã dinFranþa, o publicaþie foarteimportantã, dar România nuera membrã a UE ºi amrãmas aici în þarã, pentru cãsindicatul nu m-ar fi accep-tat”, a mai spus Hummel.

ªi Hummel ºi Ion Barbu aurealizat caricaturi cu oamenipolitici, oameni simpli ºi feþeimportante ale vremii, darartiºtii noºtri recunosc cãrevista parizianã a exagerat.Dar asta nu înseamnã cã lacreion îi rãspunzi cu arma.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Unul dintre suspecþi este dinHunedoara, iarprocurorii ºi poliþiºtiide la CrimãOrganizatã l-au dus laaudieri la sediulD.I.I.C.O.T. –Serviciul TeritorialPloieºti, pentruaudieri.

”Din investigaþii areieºit cã, în perioadaaprilie 2013 –decembrie 2014,membrii grupãrii ar ficonfecþionat ºi procu-rat dispozitive arti-zanale destinatecopierii datelor deidentificare ale instru-

mentelor de platãelectronicã utilizate laterminale P.O.S.,A.T.M. sau în benzinãrii, pe care le-ar fi folosit pe teritoriile mai multorstate (Germania,Suedia, Danemarca,Norvegia, Turcia,Franþa, MareaBritanie, Spania).

Ulterior, datele deidentificare ale instru-mentelor de platãelectronicã obþinutear fi fost utilizate pentru efectuarea deretrageri frauduloasede numerar, atât înþãri unde a fost deru-

latã activitatea deskimming, cât ºi peteritoriul altor stateprecum Ecuador,Filipine, Panama ºiJamaica ºi România.

În documentareaactivitãþii infracþionalea membrilor grupãriis-a cooperat cu instituþii de aplicare alegii din Germania,Franþa, Suedia ºiTurcia”, aratãanchetatorii. La sediulD.I.I.C.O.T. –Serviciul TeritorialPloieºti au ajuns pen-tru a fi audiate, 30 depersoane suspectatecã aveau un rol în

reþeaua criminalã. Încauzã, s-a cooperatcu Biroul ServiciuluiSecret din cadrulAmbasadei StatelorUnite ale Americii laBucureºti. Poliþiºtii ºiprocurorii D.I.I.C.O.Tefectueazã cercetãrisub aspectul sãvârºiriiinfracþiunilor de con-stituire ºi aderare laun grup infracþionalorganizat, acces fãrãdrept la un sisteminformatic în scopulobþinerii de dateinformatice, deþinereade echipamente învederea falsificãrii deinstrumente de platãelectronicã, falsificarede instrumente deplatã electronicã,punerea în circulaþiede instrumente deplatã electronicã falsificate ºi efectuarea de operaþiuni financiareîn mod fraudulos.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

C amioane culemne tãiate

ilegal din incintaParcului NaþionalRetezat pleacã aproapezilnic spre firmele carese ocupã cu exportulde masã lemnoasã, iarautoritãþile chiar ºicând sunt sesizate parnepãsãtoare.

O anchetã realizatã deGabriel Pãun, preºedinteleAsociaþiei de protecþiamediului Agent Green,aratã cum din zona sudicãa Retezatului, camioanelecu lemn tãiat ilegal dinParcul Naþional Retezatajung fãrã nici cea maimicã problemã la firmelecare se ocupã cu exportulde lemn.

Pentru cã a arãtat jafuldin aria protejatã, GabrielPãun a fost agresat depaznicii firmelor careacceptã lemnul ilegal, iarautoritãþile române, înlentoarea lor, s-au fãcut cãintervin. Ancheta videopostatã de Gabriel Pãun înurmã cu douã zile peInternet, începe desecurea care doboarã ilegal arborii din PNR, înzona Câmpu lui Neag-Uricani, ºi pânã la poartafabricii.

”InvestigaþiileAgent Green aratãcã pãdurie tãiatã din munþiiRetezat, ultimulPeisaj ForestierIntact din Europa,sfârºeºte ca lemnde foc în ºemineelevieneze. Acestãscurtã înregistrarespune cât de gravãe situaþia înRomânia. Arbori

seculari dintr-o zonã prote-jatã, tãiaþi ºi transportaþiilegal, la firme austriececare îi vând ca lemn defoc în vestul Europei.Situaþia e scãpatã de subcontrol”, este mesajul alar-mant al lui Pãun careînsoþeºte filmul anchetã.Preºedintele Agent Greena vrut sã verifice astfel ºi cumfuncþioneazã ”radarulpãdurilor”, serviciul la carepoate fi verificatã legali-tatea unui transport demasã lemnoasã.

Rãspunsul primit deGabriel Pãun dupã ce afost verificat un autotrencu lemn tãiat din PNR, afost cât se poate de clar:transport ilegal! AgentGreen a lansat ºi o cam-panie prin care atrageatenþia autoritãþile asuprajafului din PNR. ” Trebuiedecis o datã ºi pentru tot-deauna cã Retezatul, sim-bolul naturii sãlbatice dinEuropa, sã fie protejatintegral ºi strict, iar zonãtampon sã fie instauratã înjurul acestuia în afara limi-telor parcului. Vã rugãmde urgenþã sã aprobaþi unplan de management înaceastã direcþie”, aratãAgent Green într-oscrisoare trimisã premieru-lui Victor Ponta.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Percheziþie la Hunedoara. Vizat, un suspect de infracþiuni informatice

P rocurorii Direcþiei de Investigare a Infracþiunilor deCriminalitate Organizatã ºi Terorism (DIICOT) ºi

poliþiºtii de la Crimã Organizatã au efectuat 34 de percheziþiidomiciliare pe raza a ºase judeþe ºi în municipiul Bucureºtipentru destructurarea unei grupãri infracþionale specializatã îninfracþiuni informatice ºi cu mijloace de platã electronicã care,timp de peste un an, a acþionat pe teritoriul mai multor state.

Anchetã Agent Green în Parcul Naþional Retezat

Caricatura, armã de rãzboi?

LA CREION NU ÎI RÃSPUNZI CU ARMA!

Page 4: CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

O înmormântarecostã acum o avere ºidepinde doar de ceicare au necazul, dacãrãmân sau nu faliþi dupãun astfel de eveniment.De la gropari, preot,cioclii ºi obiectele necesare, totul costã ºinumai cei care trec prinastfel de evenimenteaflã cum li se gonescbuzunarele. De la statprimesc 2.415 lei, cucâteva sute de lei maimult ca anul trecut, darcheltuielile fixe suntpuþine. „Un minim pentru o înmormântareporneºte aºa: cel mai

ieftin sicriu este 450 delei, serviciile cioclii 200,deci 650 de lei, cucrucea încã 30 de lei,pentru cel care o duce,transportul este 150 delei pentru nemembrii,de la spital, la capelã ºide la capelã la groapã,dupã cum este cazul,fanfara oscileazã de la450 de lei la 500, darnu toþi vor ºi muzicã.Dacã au solicitat sicriucu 3.000 de lei, atunciduce înmormântarea la3.500 de lei”, a expli-cat Gheorghe DanArmulescu, preºedinteal CAR Pensionari din

Petroºani, care oferãastfel de servicii celor la necaz. Din pãcate,costurile sale sunt fixe ºi suma creºte numai dela sicriu, ori apoi, lacelelalte datini.

Pensionarii se asigurãprin acest sistem de tipCAR ºi sunt cazuri încare chiar primesc banila final, dupã ce traglinie, dar cei mai mulþiajung sã plãteascãfoarte scump. Asta, maiales dacã aleg un sicriusofisticat, iar preþulmaxim ajunge ºi la3.000 de lei, numaipentru ceea ce senumeºte în limbajul despecialitate „mobilã”.Dacã punem serviciilepreotului, plus sãpatul

gropii, care în anumitecimitire este ºi de 400de lei, cã e frig, saucald, dupã anotimp,atunci suma finalã esteºi mai mare. Iar lagropari le dai ºi mâcareºi bãuturã. „MembriiCAR-ului nostru suntobligaþi sã fie membrii ºila fondul de deces. În

momentul în care per-soana care a fost mem-bru a decedat, dacã nuîi ajung banii care îi arela fondul de deces, noi,pe loc, îi eliberãm ºibanii care îi are depuºila CAR. Sunt persoanecare nu au posibilitãþi ºinu sunt membrii, oricãrora nu le ajung banii.

Pentru serviciile fãcutede noi, sã zic cã îi costãundeva la 2.500 de lei”,a mai spus DanGheorghe Armulescu.

ªi atunci, dacã e sãtragem linie, dupã toatecheltuielile, suma oferitãde stat nu ajunge, însã,sunt oameni care sedescurcã ºi cu puþin. În concluzie, nu preaavem bani pentru ultimul drum!

Cuantumul ajutoruluide deces creºte, dinacest an, în cazul asiguratului sau pen-sionarului, la 2.415 lei -ceea ce reprezintã omajorare de 117 lei faþã de anul 2014.

Totodatã, existã omãrire a ajutorului de deces ºi în cazulmembrului de familie alasiguratului sau al pensionarului. Concret,în 2015, cuantumuleste de 1208 lei cu 59de lei mai mult decât în 2014.

Persoanele care potbeneficia de ajutor suntsoþul supravieþuitor,copilul, pãrintele,tutorele, curatorul sauoricare altã persoanãcare dovedeºte cã asuportat cheltuielile dedeces.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

F inalizareaPalatului

Cultural din Lupenieste întârziatã dincauza unor probleme.Autoritãþile locale dinvestul Vãii Jiuluispun cã s-au ivit mici probleme careau dus la întârziereafinalizãrii lucrãrilor la acest edificiu deculturã.

“Exteriorul e gata.Mai trebuie efectuatemici lucrãri în interiorconstructorul a avutceva probleme, darsperãm sã le rezolve ºisã reuºeascã sã terminecât mai curând”, adeclarat CornelResmeriþã, primarul

municipiului Lupeni. Potrivit edililor locali,

ar mai trebui achiziþio-nat mobilierul, iar astfels-ar încheia lucrãrile demodernizare ºirepunere în circuitulcultural-artistic al acestui edificiu. PalatulCultural Muncitoresc afost dat în funcþiune înanul 1927 ºi pânãdupã revoluþie a fost unsimbol pentru comuni-tate. În ultimii ani s-au

fãcut nuemroasedemersuri pentrureabilitarea lui, dincauzã cã imobilul, altãdatã impunãtor,ajunsese o ruinã, al unpas de demolare.

Palatul CulturalLupeni, numit înperioada interbelicãTeatrul Minier, a fostconstruit la iniþiativaRegelui Ferdinand I, decãtre SocietateaAnonimã Românã

„Lupeni”. Din anuldarii în folosinþã, 1927ºi pânã în 1948, aiciau concertat diferiteorchestre camerale ºisimfonice, atât din þarã,cât ºi din strãinãtate,iar pe scena au jucatmari maeºtri ai dra-maturgiei romaneºti.

Dupã 1948 afuncþionat ca ºi cine-matograf, geamurilesãlii de spectacole fiindzidite cu cãrãmidã, iarla balcon s-au fãcutmodificãri de-a lungultimpului pentru amena-jarea unui spaþiu pentruaparatul de video-proiectie. Deºi proiec-tatã dupã Sala de aur aFilarmonicii din Viena,sala de spectacole afost modificatã,

scaunele fiind ridicate,dând aspectul unuiamfiteatru. De-a lungulvremii a avut mai multedenumiri, în funcþie deregimurile politice cares-au perindat la conducerea þãrii, de ladenumirea iniþialã deTeatru Minier, trecândîn 1948 la numele dePalat al Muncitorilor,iar prin anii 70 fiind

numit Palatul Cultural“Minerul”.

Dupã 1990 nu amai existat niciuninteres al conduceriiminei Lupeni, în posesia cãreia se afladin 1948, de a-l maiîngriji ºi doar demersu-rile administraþiei publice l-au salvat de la demolare.

Monika BACIU Monika BACIU

L a începutul nouluian ºcolar preºcolarii

din municipiul Lupenivor merge la o grãdiniþãmodernã.

Cel puþin acestea sunt dorin-þele autoritãþilor locale dinLupeni care încearcã de ani dezile sã realizeze acest edificiueducaþional. Edilii locali promitcã în septembrie clãdirea va fifuncþionalã, gata sã îi primeascã

pe cei mici. “Eu zic cã anul acesta 100%

va fi gata grãdiniþa. Se mergepe vechiul contract, iar firmacare realizeazã lucrãrile trebuiesã termine pânã în septembrietot ce are de fãcut”, a declaratCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

De aproape patru ani de zilese lucreazã la grãdiniþa dinmunicipiul Lupeni. Grãdiniþa seconstruieºte pe stradaParângului, ºi ea va funcþiona,

pentru început, cu program normal. Construcþia grãdiniþei serealizeazã integral din fondurilocale, iar valoarea investiþiei seridicã la circa 2.500.000 de lei.Este nevoie de finalizarea acestuiedificiu având în vedere faptul cãîn municipiul Lupeni se aflã maimulte grãdiniþe care nu au primitautorizaþie de funcþionare dincauza faptului cã acestea îºi ausediul la parterul unor blocuri.

Monika BACIUMonika BACIU

B locurile turn suntun calvar pentru

locatarii din scãrile carenu au lift. Dar pentru ceicare au lift ºi trebuie sãîl repare e ºi mai grav.Aºa se face cã, dupã cenu toþi locatarii dintr-unbloc turn au plãtit pentrureparaþii, cei care nu auavut bani, sunt lãsaþi sãurce pe scãri.

Au devenit proprietariiapartamentelor în care locuiesc ºi, împlicit, a liftului.ªi dacã ascensorul zace stri-cat, nu au decât sã urce ºi sãcoboare pe jos, zeci de trepte.Sunt, însã, ºi locatari care auînþeles cã trebuie sã repareascensorul ºi aºa au ºi fãcut,iar cei ce nu au dat bani, nuintrã în litf.

„Ne-a costat, în prima fazã,4 milioane de lei vechi peapartament ºi au dat în jur de50 de familii banii. ApoiISCIR-ul a costat cam 50 delei de persoanã, dar 16apartamente nu au dat, cutoate cã este lege, ca de laprimul apartament, pânã la66 sã plãteascã toþi cã ecomun ºi cei care au plãtit audreptul la cartelã, dar mulþistau jos, aºteaptã sã îi ducem,îi mai ducem…”, spune unlocatar din blocul 103 dinPetroºani, unul dintre primeleblocuri care ºi-a montat acest

sistem ingenios.Din pãcate, însã, dacã le

vine cineva în vizitã, atuncisunt nevoiþi sã coboare dupãei, cã liftul nu porneºte, darasta nu e un deranj pentrulocatarii care au ales metodacartelei de acces.

„La lift e mai bine aºa,pentru cã nu mai vin oameniice nu sunt din bloc sã poatãintra. Cheamã pe cinecunoaºte, sã vinã sã îl ducãsus sau sã îl coboare”, maispune un locatar.

În Petroºani sunt zeci de blocuri cu 10 etaje, dardoar o parte au ºi lifturifuncþionale. Locatarii dinacestea, însã, au fãcutreparaþii ºi nu toþi au datbanii, aºa încât acum urcã pe scãri.

„33 de blocuri au lifturifuncþionale în Petroºani, din-tre care 6 au recurs la aceastãmetodã cu cartelã. Asta pen-tru s-au fãcut modernizãri ºinu au participat la platã ºiatunci au ales calea aceasta.Au pus dispozitive ºi lifturilele folosesc doar cei care auplãtit.”, susþine E. Hodoº, liftier.

Blocurile turn la Petroºaniau fost construite prin anii 70sau 80, iar de atunci puþini ºi-au fãcut reparaþii. O moderni-zare a ascensorului, reviziaISCIR ºi reparaþiile la parteamecanicã ºi electricã, ridicãcosturile ºi la peste 45.000 delei. Reviziile la instalaþii se faco datã la 2 ani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Preselecþiepentru sãnãtate

D oar 20 din câtevasute de pacienþi

sunt privilegiaþi.Medicii de familie aufost nevoiþi în aceastãiarnã sã facã preselecþiela sãnãtate, pentru cãdozele de vaccin erauprea puþine pentrunumãrul de pacienþi dinlistele lor, chiar dacã îiluau în calcul doar pecei din grupele de risc.

Medicul ConstantinGheorghiu, vicepreºedinteal Asociaþiei Medicilor defamilie din judeþulHunedoara, spune cã atrebuit sã-ºi selectezepacienþii dupã principiulcine se scoalã dedimineaþã, va fi ºi vaccinat.„Am primit 20 de doze.20 din necesarul de câtevasute, hai sã zic cã 700 –800. Vã daþi seama, amdistribuit la cei care s-auprezentat primii. Deci,primul venit, primul servitºi, bineînþeles, dacã seîncadra în grupa de risc.Nu avem ce face, cã nuajungeau nici dacã dãdeamcu picãtura”, a declarat dr.Constantin Gheorghiu,medic de familie din

Petroºani.În plus, vaccinurile,

chiar dacã sunt ele cãu-tate, nu prea sunt nicio-datã eficiente sutã la sutã.Medicii de specialitatespun cã ºi vaccin din acestan este valabil pentrupatologia depistatã anultrecut ºi cã acum sunt altetulpini active. Asta, dupãce ºi aºa vaccinurile auvenit foarte târziu.

„În SUA au apãrut niºtetulpini care s-au transfor-mat ºi au suferit modi-ficãri. ªi nici acest avccinnu e sigur 100%. Anualvirusul se adapteazã ºi vac-cinul din anul acesta estevalabil defapt pentru viruºiide anul trecut. Niciodatãnu o sã avem vaccin caresã fie valabil pentru anul încurs. Nu se pot face altfelde vaccinuri, dar de obiceise introduc 3 tulpini, caredau o protecþie de 80%”,a mai spus dr. Gheorghiu.

Vaccinarea antigripalã aînceput relativ târziu ºi înacest an ºi niciodatã nuajung vaccinurile înaintede perioada de vârf.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Promisiuni pentru o grãdiniþã modernã

N-am bani nici sã mor!N -am bani nici sã mor! Este purul adevãr, dacã stãm sã ne gândim

la costuri. Imediat ce se petrece vreuneveniment nefericit în familie, ajungi sãplãteºti o cãciulã de bani, iar recent guvernanþii ne-au mai dat vreo 200 de leiîn plus la suma ºi aºa insuficientã, ca ajutor de înmormântare.

Mobilierul lipseºte la Palatul Cultural Lupeni

Cu cartelã la lift, cã n-au plãtit

Page 5: CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

O înmormântarecostã acum o avere ºidepinde doar de ceicare au necazul, dacãrãmân sau nu faliþi dupãun astfel de eveniment.De la gropari, preot,cioclii ºi obiectele necesare, totul costã ºinumai cei care trec prinastfel de evenimenteaflã cum li se gonescbuzunarele. De la statprimesc 2.415 lei, cucâteva sute de lei maimult ca anul trecut, darcheltuielile fixe suntpuþine. „Un minim pentru o înmormântareporneºte aºa: cel mai

ieftin sicriu este 450 delei, serviciile cioclii 200,deci 650 de lei, cucrucea încã 30 de lei,pentru cel care o duce,transportul este 150 delei pentru nemembrii,de la spital, la capelã ºide la capelã la groapã,dupã cum este cazul,fanfara oscileazã de la450 de lei la 500, darnu toþi vor ºi muzicã.Dacã au solicitat sicriucu 3.000 de lei, atunciduce înmormântarea la3.500 de lei”, a expli-cat Gheorghe DanArmulescu, preºedinteal CAR Pensionari din

Petroºani, care oferãastfel de servicii celor la necaz. Din pãcate,costurile sale sunt fixe ºi suma creºte numai dela sicriu, ori apoi, lacelelalte datini.

Pensionarii se asigurãprin acest sistem de tipCAR ºi sunt cazuri încare chiar primesc banila final, dupã ce traglinie, dar cei mai mulþiajung sã plãteascãfoarte scump. Asta, maiales dacã aleg un sicriusofisticat, iar preþulmaxim ajunge ºi la3.000 de lei, numaipentru ceea ce senumeºte în limbajul despecialitate „mobilã”.Dacã punem serviciilepreotului, plus sãpatul

gropii, care în anumitecimitire este ºi de 400de lei, cã e frig, saucald, dupã anotimp,atunci suma finalã esteºi mai mare. Iar lagropari le dai ºi mâcareºi bãuturã. „MembriiCAR-ului nostru suntobligaþi sã fie membrii ºila fondul de deces. În

momentul în care per-soana care a fost mem-bru a decedat, dacã nuîi ajung banii care îi arela fondul de deces, noi,pe loc, îi eliberãm ºibanii care îi are depuºila CAR. Sunt persoanecare nu au posibilitãþi ºinu sunt membrii, oricãrora nu le ajung banii.

Pentru serviciile fãcutede noi, sã zic cã îi costãundeva la 2.500 de lei”,a mai spus DanGheorghe Armulescu.

ªi atunci, dacã e sãtragem linie, dupã toatecheltuielile, suma oferitãde stat nu ajunge, însã,sunt oameni care sedescurcã ºi cu puþin. În concluzie, nu preaavem bani pentru ultimul drum!

Cuantumul ajutoruluide deces creºte, dinacest an, în cazul asiguratului sau pen-sionarului, la 2.415 lei -ceea ce reprezintã omajorare de 117 lei faþã de anul 2014.

Totodatã, existã omãrire a ajutorului de deces ºi în cazulmembrului de familie alasiguratului sau al pensionarului. Concret,în 2015, cuantumuleste de 1208 lei cu 59de lei mai mult decât în 2014.

Persoanele care potbeneficia de ajutor suntsoþul supravieþuitor,copilul, pãrintele,tutorele, curatorul sauoricare altã persoanãcare dovedeºte cã asuportat cheltuielile dedeces.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 20154 Actualitate Actualitate 5

F inalizareaPalatului

Cultural din Lupenieste întârziatã dincauza unor probleme.Autoritãþile locale dinvestul Vãii Jiuluispun cã s-au ivit mici probleme careau dus la întârziereafinalizãrii lucrãrilor la acest edificiu deculturã.

“Exteriorul e gata.Mai trebuie efectuatemici lucrãri în interiorconstructorul a avutceva probleme, darsperãm sã le rezolve ºisã reuºeascã sã terminecât mai curând”, adeclarat CornelResmeriþã, primarul

municipiului Lupeni. Potrivit edililor locali,

ar mai trebui achiziþio-nat mobilierul, iar astfels-ar încheia lucrãrile demodernizare ºirepunere în circuitulcultural-artistic al acestui edificiu. PalatulCultural Muncitoresc afost dat în funcþiune înanul 1927 ºi pânãdupã revoluþie a fost unsimbol pentru comuni-tate. În ultimii ani s-au

fãcut nuemroasedemersuri pentrureabilitarea lui, dincauzã cã imobilul, altãdatã impunãtor,ajunsese o ruinã, al unpas de demolare.

Palatul CulturalLupeni, numit înperioada interbelicãTeatrul Minier, a fostconstruit la iniþiativaRegelui Ferdinand I, decãtre SocietateaAnonimã Românã

„Lupeni”. Din anuldarii în folosinþã, 1927ºi pânã în 1948, aiciau concertat diferiteorchestre camerale ºisimfonice, atât din þarã,cât ºi din strãinãtate,iar pe scena au jucatmari maeºtri ai dra-maturgiei romaneºti.

Dupã 1948 afuncþionat ca ºi cine-matograf, geamurilesãlii de spectacole fiindzidite cu cãrãmidã, iarla balcon s-au fãcutmodificãri de-a lungultimpului pentru amena-jarea unui spaþiu pentruaparatul de video-proiectie. Deºi proiec-tatã dupã Sala de aur aFilarmonicii din Viena,sala de spectacole afost modificatã,

scaunele fiind ridicate,dând aspectul unuiamfiteatru. De-a lungulvremii a avut mai multedenumiri, în funcþie deregimurile politice cares-au perindat la conducerea þãrii, de ladenumirea iniþialã deTeatru Minier, trecândîn 1948 la numele dePalat al Muncitorilor,iar prin anii 70 fiind

numit Palatul Cultural“Minerul”.

Dupã 1990 nu amai existat niciuninteres al conduceriiminei Lupeni, în posesia cãreia se afladin 1948, de a-l maiîngriji ºi doar demersu-rile administraþiei publice l-au salvat de la demolare.

Monika BACIU Monika BACIU

L a începutul nouluian ºcolar preºcolarii

din municipiul Lupenivor merge la o grãdiniþãmodernã.

Cel puþin acestea sunt dorin-þele autoritãþilor locale dinLupeni care încearcã de ani dezile sã realizeze acest edificiueducaþional. Edilii locali promitcã în septembrie clãdirea va fifuncþionalã, gata sã îi primeascã

pe cei mici. “Eu zic cã anul acesta 100%

va fi gata grãdiniþa. Se mergepe vechiul contract, iar firmacare realizeazã lucrãrile trebuiesã termine pânã în septembrietot ce are de fãcut”, a declaratCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

De aproape patru ani de zilese lucreazã la grãdiniþa dinmunicipiul Lupeni. Grãdiniþa seconstruieºte pe stradaParângului, ºi ea va funcþiona,

pentru început, cu program normal. Construcþia grãdiniþei serealizeazã integral din fondurilocale, iar valoarea investiþiei seridicã la circa 2.500.000 de lei.Este nevoie de finalizarea acestuiedificiu având în vedere faptul cãîn municipiul Lupeni se aflã maimulte grãdiniþe care nu au primitautorizaþie de funcþionare dincauza faptului cã acestea îºi ausediul la parterul unor blocuri.

Monika BACIUMonika BACIU

B locurile turn suntun calvar pentru

locatarii din scãrile carenu au lift. Dar pentru ceicare au lift ºi trebuie sãîl repare e ºi mai grav.Aºa se face cã, dupã cenu toþi locatarii dintr-unbloc turn au plãtit pentrureparaþii, cei care nu auavut bani, sunt lãsaþi sãurce pe scãri.

Au devenit proprietariiapartamentelor în care locuiesc ºi, împlicit, a liftului.ªi dacã ascensorul zace stri-cat, nu au decât sã urce ºi sãcoboare pe jos, zeci de trepte.Sunt, însã, ºi locatari care auînþeles cã trebuie sã repareascensorul ºi aºa au ºi fãcut,iar cei ce nu au dat bani, nuintrã în litf.

„Ne-a costat, în prima fazã,4 milioane de lei vechi peapartament ºi au dat în jur de50 de familii banii. ApoiISCIR-ul a costat cam 50 delei de persoanã, dar 16apartamente nu au dat, cutoate cã este lege, ca de laprimul apartament, pânã la66 sã plãteascã toþi cã ecomun ºi cei care au plãtit audreptul la cartelã, dar mulþistau jos, aºteaptã sã îi ducem,îi mai ducem…”, spune unlocatar din blocul 103 dinPetroºani, unul dintre primeleblocuri care ºi-a montat acest

sistem ingenios.Din pãcate, însã, dacã le

vine cineva în vizitã, atuncisunt nevoiþi sã coboare dupãei, cã liftul nu porneºte, darasta nu e un deranj pentrulocatarii care au ales metodacartelei de acces.

„La lift e mai bine aºa,pentru cã nu mai vin oameniice nu sunt din bloc sã poatãintra. Cheamã pe cinecunoaºte, sã vinã sã îl ducãsus sau sã îl coboare”, maispune un locatar.

În Petroºani sunt zeci de blocuri cu 10 etaje, dardoar o parte au ºi lifturifuncþionale. Locatarii dinacestea, însã, au fãcutreparaþii ºi nu toþi au datbanii, aºa încât acum urcã pe scãri.

„33 de blocuri au lifturifuncþionale în Petroºani, din-tre care 6 au recurs la aceastãmetodã cu cartelã. Asta pen-tru s-au fãcut modernizãri ºinu au participat la platã ºiatunci au ales calea aceasta.Au pus dispozitive ºi lifturilele folosesc doar cei care auplãtit.”, susþine E. Hodoº, liftier.

Blocurile turn la Petroºaniau fost construite prin anii 70sau 80, iar de atunci puþini ºi-au fãcut reparaþii. O moderni-zare a ascensorului, reviziaISCIR ºi reparaþiile la parteamecanicã ºi electricã, ridicãcosturile ºi la peste 45.000 delei. Reviziile la instalaþii se faco datã la 2 ani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Preselecþiepentru sãnãtate

D oar 20 din câtevasute de pacienþi

sunt privilegiaþi.Medicii de familie aufost nevoiþi în aceastãiarnã sã facã preselecþiela sãnãtate, pentru cãdozele de vaccin erauprea puþine pentrunumãrul de pacienþi dinlistele lor, chiar dacã îiluau în calcul doar pecei din grupele de risc.

Medicul ConstantinGheorghiu, vicepreºedinteal Asociaþiei Medicilor defamilie din judeþulHunedoara, spune cã atrebuit sã-ºi selectezepacienþii dupã principiulcine se scoalã dedimineaþã, va fi ºi vaccinat.„Am primit 20 de doze.20 din necesarul de câtevasute, hai sã zic cã 700 –800. Vã daþi seama, amdistribuit la cei care s-auprezentat primii. Deci,primul venit, primul servitºi, bineînþeles, dacã seîncadra în grupa de risc.Nu avem ce face, cã nuajungeau nici dacã dãdeamcu picãtura”, a declarat dr.Constantin Gheorghiu,medic de familie din

Petroºani.În plus, vaccinurile,

chiar dacã sunt ele cãu-tate, nu prea sunt nicio-datã eficiente sutã la sutã.Medicii de specialitatespun cã ºi vaccin din acestan este valabil pentrupatologia depistatã anultrecut ºi cã acum sunt altetulpini active. Asta, dupãce ºi aºa vaccinurile auvenit foarte târziu.

„În SUA au apãrut niºtetulpini care s-au transfor-mat ºi au suferit modi-ficãri. ªi nici acest avccinnu e sigur 100%. Anualvirusul se adapteazã ºi vac-cinul din anul acesta estevalabil defapt pentru viruºiide anul trecut. Niciodatãnu o sã avem vaccin caresã fie valabil pentru anul încurs. Nu se pot face altfelde vaccinuri, dar de obiceise introduc 3 tulpini, caredau o protecþie de 80%”,a mai spus dr. Gheorghiu.

Vaccinarea antigripalã aînceput relativ târziu ºi înacest an ºi niciodatã nuajung vaccinurile înaintede perioada de vârf.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Promisiuni pentru o grãdiniþã modernã

N-am bani nici sã mor!N -am bani nici sã mor! Este purul adevãr, dacã stãm sã ne gândim

la costuri. Imediat ce se petrece vreuneveniment nefericit în familie, ajungi sãplãteºti o cãciulã de bani, iar recent guvernanþii ne-au mai dat vreo 200 de leiîn plus la suma ºi aºa insuficientã, ca ajutor de înmormântare.

Mobilierul lipseºte la Palatul Cultural Lupeni

Cu cartelã la lift, cã n-au plãtit

Page 6: CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 20156 Actualitate

“Acestea reprezin-tã începerea furnizãriide aparaturã din contractul privindreparaþia capitalã aspitalului. Majoritateaaparatelor sunt destinate secþiei deTerapie Intensivã.Spun cã reprezintãînceputul, þinând contde faptul cã am primit cam 8% dinaparatura ce urmeazãsã vinã, valoricvorbind”, a declaratAlin Vasilescu, mana-gerul Spitalului deUrgenþã Petroºani.

În cadrul contractu-lui care prevedereparaþia capitalã aunitãþii sanitare, înluna decembrie, aufost dotate cu geamuri termopanaproape toate etajeleclãdirii. “Pe acestcontract de reparaþiecapitalã, cu fondurilevenite pe final de an, s-a doritîmbunãtãþirea calitãþii

cazãrii pacienþilor ºiam optat pentruschimbarea gea-murilor cu tâmplãriede lemn, vechi de lamomentul dãrii înfolosinþã a spitalului”,a precizat managerulunitãþii medicale.

În funcþie de fondurile ce vor fialocate de cãtreMinisterul Sãnãtãþii ºide ritmicitatea cucare acestea vor veni,în acest an, urmeazãa fi efectuate ºi alte

lucrãri. “Contractulde reparaþie capitalãse întinde pe 4 anidar, probabil, va duraceva mai mult timp.Totul depinde de rit-mul în care vor sosibanii de la MinisterulSãnãtãþii. Dacã vomavea fonduri sufi-ciente ne dorim ca înacest an sã demarãmlucrãrile de ridicare aclãdirii – anexã a spi-talului. Aceasta va fiînfiinþatã în vederearearanjãrii saloanelorºi paturilor existenteîn clãdirea veche aspitalului. În actualelesaloane (de 6 – 7 – 8paturi) cu toaleta pehol se va ajunge cafiecare salon sã aibãpaturi mai puþine ºi

sã fie dotat cu o baieproprie, cu toaletã ºiduº”, a mai spus AlinVasilescu.

Proiectul careprevede dotarea cuechipament ºi modernizarea clãdiriiSpitalului de Urgenþãdin Petroºani a fostparafat în luna mai aanului 2013 iarprimele fonduri ausosit în decembrie2013. Valoarea totalãa proiectului este decirca 1.400 de mili-arde de lei vechi iarpânã în prezent înconturile unitãþii medicale din ValeaJiului au intrat aproximativ 60 demiliarde de lei vechi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Bolnavii autemperaturinormale

D e la momentulreluãrii furnizãrii

de agent termic pentruîncãlzirea locuinþelor ºia unitãþilor ºcolare sausanitare, sistemul acedat de 3 ori, înultimele 3 luni.

Bolnavii ºi personalulmedical de la Spitalul deUrgenþã din Petroºani nu auavut (ºi nu vor avea) desuferit de pe urma sistãriiîncãlzirii asigurate de cãtretermocentrala din Paroºeni.

Asta, deoarece unitateamedicalã deþine ºi o centralãproprie de încãlzire carefuncþioneazã pe gaz metan.

„Nu am avut ºi nu vomavea probleme pentru cãspitalul are douã surse de

cãldurã. Una este cea de lasistemul de termoficare iarcealaltã este centrala proprie pe gaz. În mareamajoritate a timpului suntempe sistemul de termoficareiar în momentul în care considerãm cã nu face faþãtrecem pe centrala de gazcare furnizeazã ºi cãldurã ºiapã caldã”, a declarat AlinVasilescu, manager Spitalulde Urgenþã Petroºani.

Ultima avarie înregistratãla SE Paroºeni a avut locchiar în noaptea deRevelion. Câteva mii deapartamente din Petroºani,branºate la sistemul centralizat de încãlzire, aurãmas din nou în frig.

Din nou, pentru cã un eveniment similar s-apetrecut în urmã cu doi ani,tot în noaptea trecerii dintre ani.

MirMircea cea NISTORNISTOR

D atoritã friguluiºi a stratului

de zãpadã, recentaºternut, la secþiilede urgenþã ale spitalelor din ValeaJiului au ajuns, înultimele zile, maimulte persoane cuentorse, fracturi sauprobleme datorategerului.

Totuºi, numãrul saugravitatea cazurilorînregistrate s-a pãstrat înlimite normale.

„Au fost cazurifrecvente raportate laperioada rece ºi,bineînþeles, la cea a sãr-bãtorilor. Predominantãa fost componenta gastro-intestinalã, adicãalimentaþia în exces ºiconsumul de alcool, totîn exces. Au fost ºi

probleme datorate frigului sau zãpezii ºigheþei, precum contuzi-ile de gleznã, de picior,de mânã sau trauma-tismele cranio – cere-brale minore. Oricum,pot sã spun, nu au maifost probleme la fel denumeroase, comparativcu anii anteriori”, a pre-cizat Ion Ienea, medicSecþia „Urgenþe” dincadrul Spitalului deUrgenþã din Petroºani.

În ceea ce-i priveºtepe practicanþii spor-turilor de iarnã, de laînceputul anului ºi pânãîn prezent, în staþiunilemontane din Valea Jiuluinu au fost înregistrateprobleme deosebite. Maiexact, fracturile sauentorsele suferite decãtre schiori sau sãnieriau fost unele minore.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Spitalul din Petroºani se modernizeazãL ucrãrile de modernizare ºi dotare

cu aparaturã a spitalului dinPetroºani continuã. Recent, în posesiaunitãþii medicale au intrat un aparatde anestezie, 2 ventilatoare, 5 monitoare, 2 aspiratoare branhice,un aspirator bloc operator precum ºi omasã multifuncþionalã.

„Urgenþele”, fãrã cazuri deosebite

Page 7: CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

I NSEMEX nu existãla nivel ministerial.

Ministerul EducaþieiNaþionale nu recunoaºte INSEMEX-ul.

INSTITUTUL NAÞION-AL DE CERCETARE –DEZVOLTARE PENTRUSECURITATEA MINERÃ ªIPROTECÞIEANTIEXPLOZIVÃ - INSE-MEX Petroºani se aflã încoordonarea MinisteruluiEducaþiei Naþionale, însãacest minister nu are înnicio locaþie cuprins ºi acestinstitut de renume.

Niciunde pe site-ul minis-terului nu se gãsesc infor-

maþii legate de acest institutde cercetare. INSEMEXPetroºani a luat fiinþã înanul 1949 sub denumireade “Staþia de Cercetãri pentru Securitatea Minerã”cã filialã a I.C.E.M.I.N.

Bucureºti. Înfinþarea ei a fost

determinatã de necesitatearezolvãrii problemelor detehnica securitãþii în indus-tria minierã din România.

Numele sub care este

cunoscut acest institut atâtîn cadrul industrieiminiere,cât ºi în cadrul altorindustrii,cum ar fi cele constructoare de maºini,electrotehnice, chimice saupetrolifere se încadreazã întradiþia pe care colectivulacestuia în activitatea lor depeste 65 de ani au fãurit-o.

Instituþia dispune de unpoligon de antrenamentpentru salvatori, unpoligon de încercare aexplozivilor de uz civil ºi aarticolelor pirotehnice, situat la circa 5 km deoraºul Petroºani, o halã deîncercãri pentru instalaþii ºiechipamente electro-mecanice. INSEMEX îºidesfãºoarã activitateaîn 4 departamente decercetare, care

cuprind 10 laboratoare specializate.

Singurul care îºirecunoaºte apartenenþa estechiar institutul ºi atât.

“INCD INSEMEXPetroºani înfiinþat prin HGnr. 1461/18.10.2006, persoanã juridicã românã în coordonarea MinisteruluiEducaþiei Naþionale,efectueazã activitãþi de cercetare, inovare ºi analizãîn domeniul specific deactivitate, care au adus institutului nu doarrecunoaºterea la nivelregional sau naþional, ci ºila nivel internaþional”, searatã pe site-ul instituþiei.

Monika BACIUMonika BACIU

Scade numãrulaccidentelor de muncã83 de accidente de muncã

la CEH în cadrul DivizieiMiniere. Numãrul accidentelorde muncã în minerit a scãzutanul trecut, însã tot marerãmâne. Lipsa echipamentelorºi a utilajelor face ca viaþaangajaþilor sã fie în pericol. Îndecursul anului 2014, la nivelulDiviziei Miniere s-au înregis-trat 83 de accidente de muncã.

“În anul 2014 au fost înregistrateun numãr de 83 de accidente demuncã la Divizia Minierã unde ºi laacest capitol este o scãdere faþã deanul precedent. Cu toate cã ne-amconfruntat cu o serie de accidente elenu au fost destul de grave, nu am avutniciun accident mortal ceea ce nebucura foarte mult. Grija noastrã se

axeazã în general pe prevenirea acci-dentelor cu toate cã având în vederespecificul activitãþi miniere care estecomplex sunt ºi cazuri pe care nu leputem prevedea ºi se întâmplã destulde des sã avem accidente de muncã.Partea noastrã de SSM are o mareaplecare pentru aceastã activitatepentru prevenirea accidentelor demuncã. 83 de accidente de muncã nueste o cifrã îmbucurãtoare dar faþã deceea ce a fost în trecut se vede ºi aicio îmbunãtãþire”, a declarat CosminChiuzan, inginer ºef SSM CEH.

Accidentele de muncã sunt maifrecvente în cadrul unitãþilor miniereunde gradul de mecanizare estescãzut.

“Este important sã lucrãm cu un

anumit grad de mecanizare, se vedeo diferenþã în funcþie de mecanizareaminelor, se vede cã la mina Loneaunde este o mecanizare mai slabã aufost înregistrate 27 de accidente anultrecut, iar la o altã mânã cu un gradmai mare de mecanizare au fost doar22 de accidente. Acest luccru þinecont de mecanizare dar ºi de numãrulde lucrãtori angajaþi care diferã de lao unitate la alta”, a mai subliniatsursa citatã.

Au fost ºi situaþii în care acesteaccidente s-au produs din vina lucrãtorilor.

“Se întâmpla sã fie ºi vina oame-nilor destul de des sã nu respecteanumite norme ºi sã ajungem la accidente de muncã dar în urma unui accident de muncã se face întotdeauna o cercetare prin care sestabilesc mãsurile pentru prevenireaunor astfel de evenimente”, a conchis sursa citatã.

Anul trecut în ValeaJiului nu a fost înregis-trat niciun accident demuncã mortal în indus-tria minierã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Clujenii “vor”merele elevilorhunedoreniC lujenii au contestat un

contract al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.Instituþia judeþeanã a orga-nizat o procedurã de lici-taþie pentru un contract defurnizare ºi distribuire afructelor proaspete în ºcoli.

Contractul ar urma sã sedesfãºoare pe o perioadã de 4ani de zile. O firmã din judeþul

Cluj a depus o contestaþieîmpotriva rezultatului proceduriide atribuire.

Rãspunsul ConsiliuluiNaþional pentru SoluþionareaContestaþiilor a fost în favoareainstituþiei judeþene.

“Respinge contestaþia for-mulatã de SC MEDIA POPART SRL, în contradictoriu cuautoritatea contractantã U.A.TJUDEÞUL HUNEDOARA.Dispune continuarea proceduriide atribuire în cauzã”, se aratãîn documentele CNSC.

Contractul prevede„Furnizarea ºi distribuþiafructelor proaspete (mere) încadrul programului de încura-

jare a consumului de fructe înºcoli, pentru elevii claselor 0-VIII, din învãþãmântul de stat ºiprivat autorizat/acreditat dinJudeþul Hunedoara, pentru anii2014-2015, 2015-2016 ºi2017-2018.

Monika BACIUMonika BACIU

INSEMEX, inexistent la nivel ministerialFoto PanoramioFoto Panoramio

Page 8: CVJ Nr 772,vineri 9ianuarie

I ndiferent de zonavaloricã a fotbalului

românesc, golul estebucuria împlinirii înacest sport. De multeori, valoarea unui jucã-tor este datã de câtegoluri marcheazã.Niciodatã nu se va þineminte o ratare sau ointervenþie de pe liniaporþii a unui fundaº, darcu siguranþã marcareaunui gol spectaculos, da.

Iatã cã la nivelulCampionatului judeþean alLigii a IV-a Hunedoara,ocupantul primului loc,Adrian Pribac, este laechipa care se ºi aflã pelocul 1, Cetate Deva.Situaþie întâlnitã ºi la Seria1 a Ligii a V-a, unde liderulTomoni este de la... liderulCetate Rãchitova!

Valea Jiului este prezentãla acest capitol, într-un Top

5 al marcatorilor, pe locul 3(Liga a IV-a) cu petrileanulAdrian Dolha, la o distanþãde 11 goluri de poziþia luiPribac. Aceeaºi echipã-rev-elaþie a Petrilei „dã” locul 1la juniorii A1 (18-19 ani)din Liga a IV-a, undeAndrei Cozac conduce cu17 goluri.

E un lucru bun pentrupetrileni, care la acest nivel,în Top 5, îi mai au peBoldizsar (locul 3 cu 12goluri) ºi Pãtrãºcoiu (locul 5cu 9 goluri).

Celelalte echipe dinValea Jiului la acest nivel dejuniori îi mai au pe A.Pârvulescu ºi G. Rãdulescu,ambii de la C.S. Vulcan ºipe Pãduraru de la JiulPetroºani.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 9 Ianuarie 20158 Sport

Cum îi maiþinem?I atã cã iarna cerne

din nou sita jucãtorilor de fotbal.Neîmplinirea ºi neajunsurile financiareîi determinã pefotbaliºtii din ValeaJiului sã ia din nou drumul pribegiei.

Doi dintre cei mai valo-roºi, Filip ºi Soare de laHercules Lupeni, vor plecaîn câteva zile peste hotare.Personal, mai ºtiu o grã-madã de jucãtori care vor sãrenunþe, pentru o bucatã depâine mai sigurã în alte þãri.

Legendarul SansiroCiocoi a renunþat ºi el la fot-bal, preferând un câºtig maisigur în sistemul privat. Una

peste alta, vreo 20 de numenu vor mai face parte dinloturile celor ºase echipe deseniori din Valea Jiului.

Pentru aceºti oamenicare au crescut în pasiunealor se pare cã nu mai existãcale de mijloc. Fotbalul numai þine de foame la acestnivel. Probleme au ºi cei dela primele ligi, darãmite lacampionatul judeþean? Numai poþi þine un jucãtor defotbal numai pe pupe. În rit-mul ãsta, peste 3-4 ani maiavem 2-3 echipe prin Vale.Cu ce sã-i mai motivezi?

HENÞ CU MÂNA Fotbal. Analizã.

Meseria lor e golul!

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Tomoni

H ercules Lupeni,ocupanta locului

secund în Liga a IV-aHunedoara la fotbal esteprima care a anunþatreluarea pregãtirilor pentru sezonul de primãvarã. În acest sens,antrenorul Dan Voicu afãcut câteva precizãri:

Reporter: Cum e, Dane? Începeþi?

Dan Voicu: Da, amsunat adunarea pentruvineri, 16 ianuarie, sãavem o primã întâlnire

toatã echipa.Rep.: Pleacã cineva?

D.V.: Din pãcate,„Tandemul 12”, adicã ceidoi atacanþi care au marcat12 goluri în tur, marianFilip ºi Adrian Soare. Esteo mare pierdere, dar nu-iputem reþine, ei se duc lamuncã în Germaniarespectiv Ungaria.Rep.: Dar existã zvonuricã unii jucãtori ai Jiului ardori sã joace la Lupeni...

D.V.: Am citit ºi eudeclaraþia lui Sorin Ghiþan,despre Adi Farcaº,Drãgoescu ºi RemusSandu. Mi-aº dori, evident,jucãtori de valoarea lor, darnu mã pot pronunþa pânãnu discutãm cu conducereaJiului.Rep.: Crezi cã HerculesLupeni poate sã maiemitã pretenþii la locul 1?

D.V.: De ce nu? Avempentru retur toate argu-mentele ºi dacã ne vomîntãri cu numiþii jucãtori saucu alþii, eu zic cã HerculesLupeni ar putea fi cam-pioana hunedoreanã aediþiei 2014-2015.

Dan Voicu, antrenor Hercules Lupeni:

„Mi-aº dori, evident,jucãtori de valoare”

Dan VOICU

Liga a IV-aHunedoara

20 goluri: Pribac (CetateDeva)

12 goluri: Al.Constantin (Aurul Certej),Pepenar (ªoimul Bãiþa)

9 goluri: Ad. Dolha(Inter Petrila)

8 goluri: D. Ursachi(Jiul), Sg. Maier (C.S.Vulcan)

7 goluri: I. Filip(Hercules Lupeni),Stãnculea (Victoria Cãlan),I. Coldea (C.S. Vulcan),Bobby Buna (GloriaGeoagiu)

Liga a V-a Hunedoara

12 goluri: Tomoni

(Cetate Rãchitova)8 goluri: Tr. Biriº

(Mãgura Pui), Roºca Sora(Sântãmãria Orlea)

7 goluri: Ov. Tãºalã(Sargeþia Bretea Românã)

6 goluri: Kaizer (UnireaGen. Berthelot), A. Dediu(Cerna L. Cernii), Cr.Anuþescu (Dacia Boºorod),D. Miclãuº (SargeþiaBretea R.)

5 goluri: Daniel Pau(Mãgura Pui), Tãmãºiloni,Fl. Morar (CetateRãchitova), E. Bãiconi(Rãchitova), Ov. Stoica(Unirea Gen. Berthelot), D.Ichim (Sântãmãria Orlea),Sorobete (Cerna Luncacernii), Mailat (SargeþiaBretea Românã)

Liga a IV-aHunedoara – juniori

17 goluri: Andrei Cozac(Inter Petrila)

15 goluri: Proteasa(Aurul Certej), B. Brânduºa(Cetate Deva)

12 goluri: M. Lungu(Victoria Cãlan), Boldizsar(Inter Petrila)

11 goluri: Denis Pop(Aurul Certej), Tr. Ionaºcu(Victoria Cãlan), A.Pîrvulescu (C.S. Vulcan)

9 goluri: D. Leucian(Aurul Brad), M. Niþu(Aurul Certej), G.Rãdulescu (C.S. Vulcan),Pãduraru (Jiul), R. Hordea(Cetate Deva), I. Ardelean(Ret. Haþeg), Pãtrãºcoiu(Inter Petrila), R. Paul(Gloria Geoagiu), Al.Pojoni (Gloria Geoagiu)

Golgeteri tur 2014-2015PribacAdr. Dolha