Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 862

Joi, 21 Mai 2015

Încep sã se conturezecandidaþii pentru

primãriile din Valea Jiului

Eroismul, inspirat de ideea creºtinã ºide patriotism, reprezintã o virtute devaloare absolutã, o jertfã supremã. Cuaceastã zestre intrã un popor în mareafamilie a popoarelor, în istoria lumii.

Astfel, an de an, în aceastã zi, gândurilenoastre se îndreaptã cu pioºenie ºi

gratitudine spre cei care, prin vitejia ºijertfa lor, au fãurit România Mare, au

apãrat libertatea ºi independenþasa ºi au menþinut treazã

încrederea poporului român învalorile sale creºtine ºi morale.

ÎN VECI SÃ FIÞI SLÃVIÞI, EROI AI ROMÂNIEI!

TIBERIU IACOB RIDZIPrimarul municipiului Petroºani

Eroii neamului au astãzi parte de o atenþie deosebitã. E ziua când neînclinãm frunþile ºi rostim o rugãciune

pentru sufletele celor care au pierit departede cei dragi, dar pentru o cauzã dragã.

Poate n-ar fi rãu sã o facem mai des,deoarece avem azi o þarã întreagã, trãim

liberi ºi în pace pentru cã ei ºi-au dat viaþa.Le datorãm mai mult decât recunoºtinþã, le datorãm existenþa noastrã ca neam,

ca þarã, ca individ. Sã nu le uitãm jertfa, sãle cinstim memoria ºi, mai ales, sãavem grijã sã nu uitãm principiile

care i-au mânat pe ei în luptã: credinþã, libertate, dreptate!

ªi pentru cã astãzi este Înãlþarea Domnului, voi încheia cu

salutul creºtinesc:

HRISTOS S-A ÎNÃLÞAT!

GHEORGHE ILEPrimarul municipiului Vulcan

Comemorãm, începând cu 1920, Ziua Eroilor, la ceas de mare

sãrbãtoare a creºtinãtãþii, ZiuaÎnãlþãrii Domnului.

Ne aplecãm astãzi cu pioºenie,aprindem o lumânare ºi depunemo floare în faþa mormintelor celorcare ºi-au dat viaþa pentru þarã,celor pentru care jertfa supremãnu a fost decât idealul libertãþii ºi

demnitãþii naþionale..Am încrederea cã datoria sacrã, pecare o avem, de a-i cinsti pe eroii

României va rãmâne în veci neºtirbitã. Recunoºtinþã de-a pururi eroilor

neamului românesc.

HRISTOS S-A ÎNÃLÞAT !Costel AVRAM

Director general Apa Serv Valea Jiului

N u mai este nicio noutate cã

mineritul este în colapsºi minerii chiar ies înstradã la finele acesteisãptãmâni.

Între timp, au loc ºi micirãscoale la diverse mine, iardirectorul general al CEH,Constantin Jujan spune cã vaface disponibilizãri ºi cautã sãvadã cum va rambursa împrumutul care salveazã acestcolos doar temorar.

Prezent la ultima rãscoalã de la mina Livezeni,Constantin Jujan nu a ascunsfaptul cã de la CEH vor plecamineri ºi cã aceºtia vor fi chiardisponibilizaþi. A negat, însã,cã ar fi vorba despre disponibi-lizãri masive de personal, încondiþiile în care s-au fãcutangajãri aici. „<Concedierimasive> nu a fost un anunþ alnostru. Este un program apro-bat de CEH încã de anul trecutpentru 540 de persoane, laasta se lucreazã. Cea mai mareproblemã era asigurarea banilor pentru plãþile compen-satorii. În ceea ce priveºteGuvernul, acesta s-a þinut depromisiune, pentru a putea sãacopere veniturile de com-pletare printr-o HG pe viitor.

Despre alte concedieri nu vorbim”, a spus ConstantinJujan, director general CEH.

CEH a primit un ajutor destat, agreat ºi de ComisiaEuropeanã, un fel de gurã deoxigen, dar care va trebuirambursat în jumate de an cutot cu dobânda aferentã. Cumva proceda ºeful de la CEHne explicã chiar el. „Maiavem în vedere ºi alte venituridin serviciile de sistem ºi fap-tul cã mult aºteptatul ajutor destat, cel de al doilea, prin el sepot suporta cheltuielile deoperare, iar din alte veniturisã poatã fi rambursat cel puþinprimul ajutor de stat. Despreal doilea ajutor de stat subformã ne împrumut nu poatefi vorba. Este clar cã se vatransforma într-un ajutor desalvare”, a mai precizat Jujan.

Cel puþin la acest moment s-a sistat procesul de privatizare, tocmai pentrua stabili care va fi calea pecare o va urma CEH ºi celedouã entitãþi, minierã ºi ceaenergeticã.

Minerii ies în stradã vineri22 mai, când este organizatun miting la care sunt invitaþisã ia parte cât mai mulþilocuitori, fie cã lucreazã saunu la vreo minã din Vale.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

P rin cercurile partidelor politice din localitãþile Vãii Jiului auînceput sã se vehiculeze numele posibililor candidaþi la fotoliile

de primari. Deºi edilii aflaþi în funcþii par imbatabili - nici un alt liderde partid neþinându-le piept la nivelul unei adevãrate opoziþii, doar icicolo câte o sãgeatã care nu a pãtruns în conºtiinþa populaþiei cu dreptde vot - totuºi se contureazã câte ”un junghi” în coasta acestora, iar peici pe colo chiar un pericol... Doar la Lupeni, conjunctura favorizeazãcandidaþi din afara PSD. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Mineritul în colaps,minerii fac miting

Taxã pentru susþinereaexamenului debacalaureat C andidaþii examenului de bacala-

ureat care anul acesta vor susþineexamenul maturitãþii pentru a treiaoarã vor plãti o taxã de 230 de lei.Reprezentanþii Inspectorarului ªcolarHunedoara susþin cã anul acestaînscrierile debuteazã în data de 25 mai.

“ªi anul aces-ta absolvenþii deliceu care vorsusþine examenulmaturitãþii vorplãti acea taxãde 230 de lei.Este vorba de ceicare vin a treiaoarã la bacala-ureat”, a declarat Raluca Manea, purtãtor de cuvânt ISJ Hunedoara.

Cei care nu au promovat anul trecutexamnul de bacalaureat pot opta anul acestasã susþinã probã la care nu au reuºit sãobþinã notã de trecere sau se pot înscrie sãsusþinã alte probe la care sã îºi mãreascãnota. Anul trecut, în judeþul Hunedoara, dintre cei peste 3.800 de elevi înscriºi laBac, peste jumãtate au fost declaraþi admiºi,

însã niciunul nu a obþinutmedia 10.

Monika BACIU Monika BACIU

P roblemele ComplexuluiEnergetic Hunedoara

afecteazã în continuareSocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului.Societatea de închideri abia strânge bani pentru plata salariilor, în timp cefurnizorii nu au primit niciun leu.

Aceºtia încã pãsuiesc societa-tea. Tot din cauza situaþiei finan-ciare, societatea de închideri nupoate pune în funcþie un abatajmecaniza la mina Paroºeni.

“Legat de situaþia financiarãnu pot sã dau veºti bune. În ulti-ma perioadã ºi societatea noas-trã trece prin probleme destul degrele. Nu mã refer la un bilanþeconomic pentru cã la noi acestaeste pozitiv, ci legat de creanþelepe care le avem cãtre ComplexulEnergetic Hunedoara. Luna tre-cutã am avut cel mai scãzut nivelde încasare de la CEH ceea cene-a fãcut sã asigurãm doarsalariile angajatiilor fãrã a puteaplãti mai nimic cãtre furnizori ºiaici mã refer nu la investiþii ci laasigurarea materialelor de bazã

cu care sã lucreze minerii în subteran. La aceastã orã nuputem spune cã aceste lipsuri ºiaceste datorii cãtre furnizori neafecteazã activitatea dar nu vomputea continua foarte mult înaceastã situaþie fãrã plati cãtrefurnizori mai ales cã avem depus în funcþie capacitãþi noi deproducþie. Tot datoritã plãþilorcãtre furnizor suntem întârziaþicu o lunã de zile cu punerea înfuncþie a complexului mecanizatla mina Paroseni. Este un complex mecanizat foarte important ºi care poate da undeva la 1000 de tone pe zi.Cred cã toate demersurile pecare le face CEH-ul în aceastãperioadã sunt menite sãdeblocheze cumva situaþia ºi pemãsurã obþineri acestui ajutor destat cu siguranþã acesta se va

îndrepta ºi spre noi ºi însprerecuperarea creanþelor astfelîncât furnizorii sã poatã fi plãtiþila timp”, a declarat AurelAnghel, directorul general alSNÎMVJ.

Complexul EnergeticHunedoara are de achitat cãtreSNÎMVJ zeci de milioane de leipentru cãrbunele livrat.

“Suma care este la acesta orãeste de 47 de milioane din caresunt 27 de milioane de lei trecuþide limita de scadenta. Nu ascãzut ci din contrã a crescutavânt în vedere nivelul încasãrilorde pânã acum”, a mai spus sursa citatã.

În urmã cu o lunã de zile,societatea de închideri a câºtigatun proces împotrva ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

ileana.firtulescu@yahoo.com

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

SNÎMVJ abia strânge banii de salarii

Liga SindicatelorMiniere cere anulareaacestor acte în instanþã.Pe rolul TribunaluluiHunedoara a fost înregis-trat un dosar în careLSMVJ are calitatea dereclamant, iar SERVICIULFISCAL MUNICIPALPETROªANI DINCADRUL DGRFPTIMIªOARA calitatea depârât. Pentru aceastãspeþã încã nu a fost stabilitun termen de cãtre magis-

traþii de la Deva. La sfârºitul anului

trecut, structura sindicalãcondusã de Zoltan Lacataºa câºtigat un procesîmpotriva ComplexuluiEnergetic Hunedoara.CEH a fost desemnat succesor al CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani, care înregistrarestanþe cãtre LigaSindicatelor Miniere ValeaJiului, în valoare de500.000 de lei. LSMVJ,

structurã sindicalã înfiinþatã de Miron Cozma,a câºtigat la data de 27martie 2012, ºi procesulintentat CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani ºi au obligatCNH sã achite sumelerestante cu titlu de fonddestinat negocierii ºiurmãririi executãriiContractului Colectiv deMuncã aferent. Banii nuau fost, însã, recuperaþi întotalitate ºi, dupã dispariþiaCNH, oficialii LSMVJ s-aujudecat cu continuatorulactivitãþiie extractive,respectiv ComplexulEnergetic Hunedoara.Tribunalul Hunedoara aadmis ºi de acesatã datã

cererea LSMVJ, condusãde ani de zile de ZoltanLacataº, astfel cã structuraenergeticã hunedoreanãtrebuie sã achite formaþiunii sindicaleaproximativ 500.000 lei.

În anii trecuþi, CNHaloca, pentru negociereaCCM-ului, un fond de de5,8 la mie, redus ulteriorla 3,9 la mie din fondultotal de salarii. Curtea deConturi a declarat acestfonds drept ilegal, darLSMVJ a acþionat îninstanþã decizia ºi a avutcâºtig de cauzã. Tocmai deaici vine ºi restanþa decirca 500.000 de leidespre care vorbim.

Monika BACIUMonika BACIU

Liga lui Miron Cozma, datoare la statul românL iga Sindicatelor Miniere Valea Jiului este

datoare la statul român. Conform datelor dela Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã, areobligaþii cãtre bugetul de stat constituite în anii fis-cali precedenþi pentru care s-au înregistrat obligaþiirestante în valoare de 26.965 lei. Penalizãrile ºidobânzile sunt în valoare de 1,550. LSMVJ mai arede plãtit cãtre stat 3864 de lei ca taxe ºi impozite ºi13.980 de lei este impozitul pe salarii.

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 mai 2015 Actualitate 3

I ndividul care s-a îmbãtat

criþã ºi a fãcutprãpãd cu o maºinãde teren, în centrulPetroºaniului,rãnind ºi o femeie,riscã sã stea dupãgratii pentru cumulde infracþiuni.

Un tânãr în vârstãde 25 de ani, lamijlocul lunii apriliea.c., provoca unul dintrecele mai spectaculoaseaccidente rutiere careau avut loc în ultimiiani în Petroºani.

Poliþiºtii împreunãcu procurorii suntaproape de finalizareadosarului penal în careeste cercetat individulºi spun cã s-a stabilitun cumul de infracþiuniiar dacã va fi gãsitvinovat de instanþa dejudecatã riscã

închisoarea. Cercetãrile au fost

efectuate de cãtrepoliþiºtii din Petroºanisub coordonareaprocurorilor de laParchetul de pe lângãJudecãtoria Petroºani.„Dosarul este aproapede finalizare, ne-auajuns ºi ultimele docu-mente ºi cred cã sãp-tãmâna viitoare îl tri-mitem la Parchet. Estecercetat pentru con-ducere în stare de ebri-

etate, vãtãmare corpo-ralã, conducere fãrãpermis, concurs deinfracþiuni. S-a întârziatpuþin întrucât nu amprimit raportul de con-statare medico-legalãprivind alcoolemia ºieste o valoare foarteridicatã”, a precizatcomisarul Petre Mârza,ºeful Poliþiei RutierePetroºani. Legiºtii austabilit cã tânãrul aveaîn sânge o alcoolemiede peste 3 la mie,practic fiind aproapede comã alcoolicã.

În 14 aprilie a.c.,individul, beat criþã,deºi nu avea permis deconducere s-a urcatîntr-o maºinã de terence aparþinea unuicunoscut de-al sãu ºi aplecat la plimbare princentrul municipiului.Pe principalul bule-vard, în zona centralã,tânãrul care gonea pe

ºosea a pierdut controlul maºinii, aacroºat o dubiþã parcatã, dupã care atamponat, din spate,un autoturism marcaFord Fiesta, care circu-la în faþa sa, pe care l-a proiectat într-uncopac. Autoturismulcondus de tânãrul de25 de ani s-a opritdupã ce a mai tam-ponat douã autoturis-me VW Golf, parcateîn zonã. O femeieaflatã în Ford a fostrãnitã în urma acciden-tului ºi a avut nevoiede îngrijiri medicale.La testarea fãcutã depoliþiºti la faþa loculuicu etilotestul, bãrbatulavea o alcoolemie de1,49 mg/l, alcool purîn aerul expirat ºi pentru cã nu se puteaþine pe picioare a fostnevoie ca doi agenþisã-l sprijine pentru a

sufla în fiolã. Norocula fãcut ca fapta devitejie a individului sãnu se transforme într-otragedie de proporþii,în condiþiile în care înzona accidentului sunt

treceri de pietoni ºi celmai mare parc dinPetroºani, frecventatmai ales de copii ºivârstnici.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Ce aruncãm în WCgãsim mai târziu la staþiilede tratare. Dar civilizaþialasã de dorit în condiþiile încare, dupã ce au dispãrutcapacele de canal, cu zecileîn Valea Jiului în ultimavreme, acum toate deºeurilele gãsim în canalizare. ªiaici ajung animale mai micisau mai mari, dezintegratesau nu, sticle de plastic ºitot ce ne prisoseºte princasã. „Tot ce se recolteazãdin reþeaua de canalizareintrã în treaptã mecanicã.Sunt douã linii, una degrãtare dese ºi una de

grãtare rare. Din pãcate,aceste grãtare ar trebui sãelimine doar chiar sub-stanþele din apa menajerã,dar sunt situaþii în care nevin chiar câini în treaptãmecanicã, chiar am avutînfundatã reþeaua cu salteleºi, când am dat drumul,acea saltea am gãsit-o aici,lucru ce ne aratã cã, înunele locuri, reþeaua de apãmenajerã nu este reþea deapã, ci conþine gunoaie”,spune Cristian Ionicã, ºef al Departamentului deproducþie din Apa Serv SA.

De ce sã folosim ghena

de gunoi, când putem astupa o gurã de canal cu osaltea? ªi aºa, încet – încet,transformam canalizarea îna doua noastrã groapã degunoi, mult mai aproape delocuinþã. „În momentul încare sunt luate capacele dela canal, omul vede cã ecanalul gol ºi ce sã facã? Îlacoperã. Cu ce? Cu gunoiuldin casã, pe care în loc sã îlducã la tomberon îl bagã înreþeaua menajerã. Dacã arfi o locaþie, douã trei, dar edin toatã Valea Jiului, de laPetrila, pânã în Petroºani,de la Lupeni, pânã înPetroºani. Acest gunoimenajer îl ducem ºi de douã- trei ori pe sãptãmânã”,mai spune Cristian Ionicã.

Staþiile de tratare devinpur ºi simplu neîncãpãtoareºi de defecteazã mai ales înperioadele cu ploi

torenþiale. Deºeurile seînþepenesc în timp prin cot-loanele canalizãrii, iar atuncicând plouã tare, debitul leajutã sã o ia la vale ºi atunciîncep problemele în staþiade tratare. „Se observã,când sunt ploi torenþiale, cã deºeurile sunt blocate, cutoatã automatizarea ºi cutoate tocãtoarele de aici,suntem în impozibilitatea dea funcþiona ºi, când plouãtorenþial suntem nevoiþi sãdesfacem grãtarele ca sãscoatem ce gãsim. E unmelc, care e chiar un tocã-tor ºi când vine un câine, ooaie, îl tocãm ºi îl ducem lagroapa de gunoi, pentru cãe considerat deºeu mena-jer”, ne explicã specialiºtii.

Nu ne-am civilizataproape deloc în ultimavreme ºi educaþia începedin baia fiecãruia. Asta pen-

tru cã nici nu ºtim cât depericuloase sunt pentru sistemul de epurare alapelor menajere aceleºerveþele umede pe care nule aruncãm la gunoi, ci învasul toaletei personale.

Specialiºtii ne explicãexact ce se petrece cu eleîn canal. „Aici þine de disci-plina fiecãruia ºi probabil cãdoar cu timpul ne vom dis-ciplina. Asta pentru cã acelºerveþel umed, acele batistede unicã folosinþã ar trebuiaruncate în gunoi ºi nu învasul de toaletã. În primulrând se înfundã canalizareainterioarã ºi ce se întâmplã?Omul, pânã la urmã, îi dãdrumul, ajunge la noi, iarîn staþia de tratare se dezin-tegreazã, dar intrând pefluxul tehnologic, intrã într-un decantor ºi apoi într-un bazin de aerare ºi tot acel ºerveþel se toarce caun fuior de lânã. O datã ladouã-trei sãptãmâni, nuºtim de unde, dar inclusivhaine se aruncã încanalizare. Ele, dacã reuºesc sã treacã de treaptamecanicã, se dezintegreazã,trec prin grãtare, dar leregãsim pe toate treptele detratare ºi ne îngreuneazã totfluxul de tratare”, a conchisºeful Departamentului deProducþie din Apa Serv.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mãgari, câini, pisici, oi ºi alte peturi - la epurareA u dispãrut tot mai multe capace de canal ºi asta

vedem acum la staþia de epurare a apelor. Tot ceajunge în canalizare trece pe aici ºi cei care gestioneazãacest sistem în Valea Jiului ne spun cã au gãsit îngrãtarele de aici chiar ºi animale mari. Ele cad în canalºi mai apoi ajung, prin canalizare, pânã la staþie.

Beþivul fãrã permis, aproape de judecatã

LA PETRILA, luptase va da lupta pentrucandidatura la fotoliul deprimar, în primul rând,între doi... PSD-iºti.Actualul primar IliePãducel ºtie cã încã areºanse considerabile dea mai câºtiga încã unmandat, dar încã semai gândeºte dacã vacandida. Între timp, sepregãteºte în labora-torul organizaþiei localeactualul viceprimar,Vasilicã Jurca. Dacã s-ar face un sondaj deopinie în rândul locuito-rilor Petrilei cu cei doipontenþiali candidaþi,probabil Jurca ar fimult în urma primaruluiîn funcþie.

PNL Petrila are la rândul sãu un omapreciat ca fiind cu bunsimþ, un bun profesio-nist, un om respectabilºi responsabil, PetreBãlãnesc, dar ce te facidacã nu poate sã sepreteaze la mizerabilaluptã politicã ºi nu ar

arunca pentru nimic înlume cu noroi nicimãcar în vreun duºmande moarte. Cetãþeanulobiºnuit de atâþia ani cuviolenþa verbalã ºi careîncã nu cunoaºte modulparºiv de manipulareprin scenarii greu deimaginat pentru omulcinstit, l-ar cataloga pe potenþialul candidatliberal ca fiind moale, ºinu unul civilizat aºacum se cade.

ªi tot la Petrila,Constantin Ramaºcanu,PDL, actual nou PNL,este vehiculat ca posibilcandidat avându-se în vedere cã acesta amai candidat pentruprimãria Petrila ºi carese bazeazã pe unanume segment dealegãtori. Doar cã noul PNL trebuie sãscoatã la bãtaie un singur candidat.

Tot la Petrila ar maidori sã candideze DorinCurtean, formal în PC,dar încã nu ºi-a gãsit

partidul care sã-lsusþinã.

LA PETROªANI,lucrurile sunt clare în ce priveºte PSD. Prin constituirea Ligiialeºilor locali de cãtrePSD ºi UNPR, candida-tul este chiar primarulîn funcþie Tiberiu IacobRidzi. În noul PNL sevehiculeazã douã numedeocamdatã: AdrianRus, de la PDL ºi PetreDrãgoescu de la PNL.Posibil ca sondajele sã stabileascã cine va fi candidatul dintre cei doi.

LA ANINOASA,primarul NicolaeDunca, PSD, a crescutîn preferinþele locuito-rilor pe seama salvãriioraºului de la faliment,dar ”ar fi bãtut prin KOdacã Adrian David arvrea sã candideze” –spun chiar colegi de-ilui Dunca. Doar cãAdrian David va fi”folosit” de liberali pentru funcþii mai înalte

avându-se în vedereincredibila sa evoluþieîntr-un timp scurt de lamomentul intrãrii saleîn politicã.

ÎN VULCAN, primarul Gheorghe Ilestã bine, chiar ºi-a con-solidat poziþia printrealegãtori prin acþinuilesale în cascadã, acþiuniinteractive în care aimplicat copii, pãrinþi,bãtrâni.

ªi totuºi, noul PNLprin Florin Mârza,PDL, care este ºi coordobator pe ValeaJiului, ºi Alina Cîrstoiu,

preºedinta PNL, suntdoi politicieni cu pre-tenþii care vor dori sãaibã oameni în cursapentru fotoliul de pri-mar al Vulcanului. ªidacã sondajele nu-iajutã, spun chiar uniiPSD-iºti în glumã, s-arputea sã-l ”reºapeze”pe Ile, cum s-a maiîntâmplat ºi la PSD, saus-o reactiveze peAngela Stoica, fostulviceprimar PDL, care ºidupã lunga pauzãpoliticã încã se maibucurã de ceva notori-etate. Printre aceºtia,vulcãnenii au mai

devoalat un nume, celal fostului PRM-ist,Dorel ªchiopu.

LA LUPENI, noul PNL este în avantaj având în vedereproblemele cu care seconfruntã primarulCornel Resmeriþã. S-a vehiculat cã fiulacestuia, Lucian, arputea candida din parteaPSD, dar reacþiile nu i-aufost favorabile. Caurmare, singurul numecare se vehiculeazã, deocamdatã, pentrucursa electoralã este celal lui ConstantinBrânduºe. Este posibil,sã se ridice un candidatºi din rândul PMP sauForþei Civice, care ºi-aufãcut simþitã prezenþa înLupeni prin opoziþiafãcutã primãriei.

LA URICANI, primarul în funcþieDãnuþ Buhãescu acâºtigat în imagineprintre locuitori prinstrategia sa de arenunþa la preºedenþiaPSD ºi declarând decâte ori a avut ocaziacã singura sa grijã estesã administreze oraºul.

Dar cum nu esteposibil ca un om sã fieiubit de toatã lumea,încã douã nume au

apãrut pentru a-i fi con-tracandidaþi, respectivIlie Pârvan ºi DanielMorar. Vechii liberali nuse vor lãsa nici ei ºi cu siguranþã, spunapropiaþi acestora vorsonda opinia publicãprivind trei posibili candidaþi. Cine va stacel mai bine în sondaj,acela va fi nominalizat.

SIGUR Cà partidelele mai au timp,în viziunea lor, sã sehotãrascã, doar cã într-o lunã de zile, cât va dura campaniaelectoralã, este greu decrezut cã, în afarã deprimarii în funcþie, noii candidaþi vor puteasã convingã alegãtorii.Prea puþini oameni aipartidelor politice – alþii decât primarii - aucâºtigat, atât cât sãconteze, la capitolulnotorietate.

Majoritatea considerãcã scoatrea posibililorcandidaþi în faþa publicului le erodeazãimaginea, iar ”duºmanii”îºi vor pregãti, în timpulrãmas pânã la alegerilelocale, strategii de atac ºi de compromitere aacestora.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

P uþin mai multde o lunã de

zile îl desparte peparapantistul hunedorean de startul competiþieiexclusiviste derulateîn Alpi, unde Tomaparticipã încã de la prima ediþie.

Parângul este princi-palul „poligon” de atre-namente pentru para-pantistul din Petroºanicare sperã la ediþia dinacest an la un loc pepodium. Toma Coconeaeste unul dintre favoriþiipasionaþilor de sporturiextreme care urmãrescdura competiþie decãþãrare, alergare ºiparapantã ce sederuleazã pe parcursulmai multor zile ºi carestrãbate Alpii Europei.

Derulat din doi în doiani ºi cu un numãrrestrâns de participanþialeºi dupã criterii binestabilite, Red Bull XAlps este visul oricãruipasionat de sporturiextreme iar TomaCoconea a devenit unuldintre concurenþii caredefinesc întrecerea

mondialã. Parapantistula fost la un pas de acâºtiga întrecerea, a fostmedaliat cu argint ºi laultima ediþie a ºocatdupã ce organizatorii îlvedeau pe radar, peultimul tronson pânã lafinish, cã zboarã când efapt Tomi alerga.

Zilele trecute para-pantistul ºi-a lansat spe-cial pentru evenimentulcare debuteazã în lunaiulie o colecþie de tricouripersonalizate ºi care suntdestinate suporterilor.Fondurile obþinute de lafani vor fi folosite pentrusprijinul logistic peîntreaga perioadã a com-petiþiei, în condiþiile încare participarea la RedBull X Alps implicã costuri serioase.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 20154 Actualitate Actualitate 5

În luna februarie aacestui an, aleºii localidin Petroºani au aprobatparticiparea la subpro-gramul „Sãli de cinema”,derulat de CNI.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob – Ridzi, spune,însã, cã pentru imple-mentarea propriu – zisãa proiectului, CNI asolicitat trasmiterea unordocumente suplimenta-re, dar ºi emiterea uneihotãrâri de consiliu distincte privindpredarea cãtreMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publice,prin CompaniaNaþionalã de Investiþii, aamplasamentuluiCinematografului„Victoria” ºi a terenuluiaferent. În plus,primãria trebuie sã seangajeze cã va asiguracondiþiile pentru reabi-litarea ºi modernizareafostei sãli de cinema.

Acestea sunt premiselepentru care s-a revenitasupra hotãrârii de consiliu din luna februa-rie cu o altã decizie aaleºilor locali, care stabileºte punctual tot cea solicitat CNI, inclusiv

finanþarea din bugetullocal a cheltuielilor pentru servicii ºi lucrãri,respectiv 289,316 mii lei.

Clãdirea cinematogra-fului, situatã într-o zonãcentralã a municipiuluiPetroºani, aproape desediul administraþiei publice locale, se aflãîntr-o avansatã stare de

degradare dupã ce afost abandonatã ani dezile. În 2009, imobilul atrecut din proprietateaprivatã a statului ºiadministrarea RegieiAutonome a Distribuþieiºi Exploatãrii Filmelor„RomâniaFilm” îndomeniul public almunicipiului Petroºani ºiadministrarea CLPetroºani. Doi ani maitârziu, însã, un om deafaceri din Petroºani aluat în concesiune prinlicitaþie publicã fostulCinematograf Victoriapentru a-i reda funcþio-nalitatea. Pe lângã obli-gativitatea de a-i pãstraobiectul de activitatetimp de 5 ani, investi-torul anunþa cã vrea sãdeschidã ºi o salã debowling cu douã piste, osalã de jocuri, o casã depariuri sportive ºi unfast food. Locaþia a fostcurãþatã, atât în exterior,cât ºi în interior, iar apoimunicipalitatea a decis

sã ia înapoi clãdireapentru a putea finanþaproiectul din fondurieuropene.

U n proiect de peste

4 milioane de leiPractic, primãria

vrea sã aplice, în cadrulsubprogramului „Sãli deCinema”, derulat deMinisterul DezvoltãriiRegionale ºiAdministraþiei Publiceprin CompaniaNaþionalã de Investiþii,un subprogram nou carear putea sã redea strãlu-cirea Cinematografului„Victoria” din Petroºani.

În consecinþã,primãria a comandatefectuarea unui studiutehnic, un proiect dereabilitare a cinematogra-fului, care indicã cu exac-titate ce trebuie fãcut ºiunde trebuie intervenit.Documentaþia tehnico –economicã elaboratã pen-

tru obiectivul de investiþii„Reabilitarea ºi moderni-zarea cinematografuluiVictoria din municipiulPetroºani” are la bazãconcluziile expertizeitehnice ºi ale raportuluide audit energeticîntocmit la cererea muni-cipalitãþii. Pe de altãparte, pentru a putea fiinclus în programul deru-lat de CNI, sala de cine-ma ar urma sã fie trans-misã în folosinþã gratuitãMinisterului DezvoltãriiRegionale, prin CNI, petoatã durata construiriiobiectivului. În schimb,municipalitatea se obligãsã asigure finanþarea pen-tru racordurile la utilitãþi,sã asigure suprafeþele deteren necesare organizãriide ºantier, dar ºi sãmenþinã destinaþia obiectivului realizat ºi sã-lîntreþinã pe o perioadã deminimum 15 ani.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Lucrãrilecontinuãîn ParângL ucrãrile de

dezvoltare adomeniului schiabil din Parâng continuã.Chiar dacã Guvernulnu a mai alocat banipentru proiectele dedezvoltare a domeniilorschiabile, la Petroºaniacestea continuã prinefortul municipalitãþii.

Consilierii locali de laPetroºani au alocatsuma de 44 de mii de

lei pentru serviciile deasistenþã tehnicã pentrudezvoltarea domeniuluischiabil Parâng.

“Este o rectificare debuget pentru o sumã debani la asistenþa tehnicãpentru domeniul schiabil.Se aloca 430 de milioa-ne de lei vechi pentruplata asistentei tehnice”,a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul munici-piului Petroºani.

Banii cu care s-amajorat bugetul localprovin din vânzareaunor bunuri imobile dindomeniul public almunicipiului Petroºani.

„Sumele de bani suntobþinute din vânzareaunor suprafeþe de teren

aferent garajelor ºicurþilor aparþinândcaselor din ColoniaPetroºani”, a explicatpurtãtorul de cuvânt alPrimãriei MunicipiuluiPetroºani, Nicu Taºcã.

Întreaga sumã va fiînghiþitã de proiectul dedezvoltare a domeniuluischiabil din Parâng, maiprecis pentru asistenþatehnicã, ca urmare aunei adrese a ServiciuluiPublic de Administrare aDomeniului Public ºiPrivat Petroºani(SPADPP).

„Având în vedere cã pentru lucrãrile deexecuþie a construcþiilorla dezvoltarea domeniu-lui schiabil în zona turis-

ticã Parâng este nevoiede asigurarea asistenþeitehnice din parteaproiectantului, vã rugãmsã aprobaþi rectificareabugetarã prin virãri decredite bugetare”, searatã în documentulmenþionat anterior.

În momentul de faþãîn staþiunea montanã dinParâng constructorulrealizeazã spaþiiletehnice. “În momentulde fata lucram, construc-torul continua lucrãrilede amenajare a centruluitehnic. Este vorbadespre spatiile tehnice ºigarajul pentru ratrac,utilitãþi, spatiile pentrucei care deservesc utila-jele ºi utilitãþile aferente

acestei clãdiri”, spuneTiberiu Iacob Ridzi.

Pe lângã faptul cãexecutivul nu a mai alo-cat bani pentru continua-rea lucrãrilor, municipali-tatea are piedici ºi dinpartea Romsilva.

Primãria Petroºanivrea sã scoatã din fondulforestier suprafaþa de 46 de hectare de terenîn aºa fel încât sã poatãcontinua proiectul dedezvoltare a domeniuluischiabil din Parâng.

Soluþiile favorabileobþinute pânã acum deautoritãþile locale au fostclasate.

Monika BACIUMonika BACIUCarCarmen men

COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Pregãtiri pentru Red Bull X Alps

300.000 lei de la bugetul local pentrureabilitarea Cinematografului VictoriaA proape 300.000 de lei este contribuþia municipalitãþii din

Petroºani la proiectul de reabilitare a Cinematografului Victoriadin Petroºani, inclus în Programul „Sãli de cinema”. Amplasamentulºi terenul aferent va fi predat cãtre Compania Naþionalã deInvestiþii, care implementeazã programul.

Încep sã se contureze candidaþii pentru primãriile din Valea JiuluiP rin cercurile partidelor politice din

localitãþile Vãii Jiului au început sã sevehiculeze numele posibililor candidaþi lafotoliile de primari. Deºi edilii aflaþi înfuncþii par imbatabili - nici un alt lider departid neþinându-le piept la nivelul uneiadevãrate opoziþii, doar ici colo câte o sãgeatãcare nu a pãtruns în conºtiinþa populaþiei cudrept de vot - totuºi se contureazã câte ”unjunghi” în coasta acestora, iar pe ici pe colochiar un pericol... Doar la Lupeni, conjunc-tura favorizeazã candidaþi din afara PSD.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 20156 Actualitate

Zeci de mii de pensionari bolnavi.Numãrul pensionarilorpe caz de boalã dinjudeþul Hunedoara esteunul care atinge cifrade 20.000. Majoritateadintre aceºtia provindin Valea Jiului, din sis-temul minier. „La nivelde judeþ conform sta-tisticilor de pe ultimalunã anului 2015, lunaaprilie, avem în jur de19000 de pensionari

pe caz de boalã ºi facreferinþã la toate celetrei tipuri de boalã.Gradul I de invaliditate,gradul II ºi III de inva-liditate. Valea Jiului,întotdeauna are cam otreime din pensionariraportatã la toatecifrele, indiferent dacãsunt pensionari deboalã sau la limitã devârstã sau pensionariieºiþi anticipat. În mareparte provin din sis-

temul minier dar ºi dinalte domenii de muncãdin Valea Jiului”,declarat Ilie Toma,directorul Casei dePensii Hunedoara.

Faptul cã mineriisunt bolnavi se vede ºidin numãrul concedi-ilor medicale de careaceºtia beneficiazã peparcursul unui an.

“Foile de boalã laDivizia Minierã lanivelul anului 2014, cusituaþia pentru 11 lunila acest moment, aufost înregistrate 95760de zile de foaie deboalã. Comparativ cuanul 2013 tot pe operioadã de 11 lunicând erau înregistrate103.125 de zile de

foaie de boalã laDivizia Minierã, deci seobservã o scãdere anumãrului de foi deboalã”, a declarat laînceputul acestui an,Cosmin Chiuzan,inginer ºef SSMCEH.„În anul anteriorfata de 2013 raportatavem o scãdere anumãrului de zile defoaie de boalã. Dacã înanul 2013 puteamvorbi de un procent de2,15 zile pe angajatpe an concediu medical, în anul 2014avem un numãr totalde 38.544 de zile defoaie de boala ceea cecorespunde a 1,73 zilepe salariat. Salariaþiinoºtri ºi-au luat mai

puþine zile de foaie deboala dar putem spuneîn aceeaºi mãsurã cãau fost ºi mai puþiniavând în vedere planurile de disponibi-lizare ale societãþii”, adeclarat în luna ianua-rie a actui ani, AurelAnghel, directorul general al SNÎMVJ.

Afecþiunile de caresuferã ortacii sunt dintre cele mai diverse.“Afecþiunile diferã, amavut ºi foi de boalã dincauza accidentelor demuncã, avem ºi afecþiunidin cauza aparatuluilocomotor având în

vedere specificul activitãþii noastre,avem ºi afecþiuni pul-monare, sunt ºi afec-þiuni medicale oncolo-gice”, a mai spus laacel moment inginerulºef SSM-CEH.

Cele mai graveafecþiuni de care suferã ortacii sunt celeoncologice. De multeori aceºtia pãrãsescsistemul înainte de termen având învedere faptul cã afecþiunile de caresuferã sunt incompati-bile cu munca.

Monika BACIUMonika BACIU

M iercurea viitoarear putea fi gata

toate actele normativepentru disponibilizãrilede la minele neviabile.Cei care pleacã acum,ies efectiv din sistem cudata de 1 iunie ºi pleacãcu peste 32.000 de lei.

Mai este nevoie de un singur act normativ ºi peste200 de mineri pãrãsesc sis-temul minier. Cel mai proba-bil, în 1 iulie începe o nouãreorganizare a activitãþii laminele neviabile, pentru cãpleacã oameni din subteran,dar ºi de la suprafaþã. Asta seîntâmplã, însã, în acelaºi timpcu restrângerea activitãþii.

„Suntem în linie dreaptã.Miercurea viitoare ar trebui sãavem HG cu privire la acestedisponibilizãri. Dacã va fi gata, putem spune cu certitudine cã, cei 225 deoameni din cadrul societãþiivor intra în preaviz cu datade 1 iunie ºi la 1 iulie va fiieºirea lor din sistem”, a declarat Aurel Anghel,director general S.N.Î.M.V.J.

Iniþial pleacã doar 225, dar cifra finalã pentru acestan ar trebui sã fie de 600 de mineri. Totuºi, cei la

Societatea de Închideri deMine spun cã sunt ºanse sãrãmânã doar la jumãtate cifrãdisponibilizaþilor.

„Toate clarificãrile cerutede Ministerul Energiei au fostacceptate de ConsiliulConcurenþei. Suntem încã îndezbateri ºi zic eu cã suntmari ºanse sã se materializezeaceastã notificare”, a maimenþionat Aurel Anghel. Ceicare pãrãsesc sistemul pleacãcu banii în mânã. Practic,sumele compensatorii vorajunge la cei care pãrãsescmina, imediat ce aceºtia îºifinalizeazã actele de disponi-bilizare ºi îndeplinesc condiþi-ile legale. „Suma este în jurde 32.000 de lei net, pentrufiecare persoanã, care se vaprimi într-o singurã tranºã.Banii sunt prinºi în bugetul devenituri ºi cheltuieli ºi, în modnormal, ar trebui sã fie doaraccesaþi ºi nu ar trebui sã fienicio problemã”, precizeazã

directorul general al societãþiide închideri de mine.

De la mina Petrila vorpleca 78 de mineri ºi mairãmân 352, la Paroºeni mairãmân 623, dar se disponibi-lizeazã acum 79 ºi de laUricani pleacã 63, acolourmând sã mai dea cãrbunedoar 442 de angajaþi, în timpce de la aparatul de conducereal societãþii de închideri demine vor pleca 5 angajaþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

U nitãþile extractiveaflate în adminis-

trarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara –adicã Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni – se vor închide cel maidevreme în anul 2024,potrivit programuluiconvenit de oficialiiCEH cu MinisterulEnergiei.

Existã, însã, posibilita-tea, ca acestea sã-ºi prelungeascã activitatea cuîncã patru ani, respectivpânã în 2028. Acesta este unul dintre aspecteledesprinse dupã discuþiilepurtate de conducereaCEH cu minerii de la

Livezeni, care au protestatdin nou marþi. ComplexulEnergetic Hunedoara aredeja un program derestructurare ºi reorgani-zare, însã acesta va suferimodificãri. Oricum, certeste cã închiderea Minelorîn 2018 se referã doar lacele neviabile, respectivPetrila, Uricani ºiParoºeni, conform Deciziei

2010/787/UE, iar pentrucelelalte mine din cadrulCEH existã un program îndiscuþie, acceptat deMinisterul Energiei, deînchidere pânã în anul2024 cu posibilitate deprelungire pânã în 2028.

Pe de altã parte,rezolvarea unei alte proble-me ridicate de minerii deal Livezeni, care au intratcu întârziere de o orã înºut, trebuie sã mai aºtepte.Este vorba despre acor-darea tichetelor de masã,prevedere cuprinsã înContractul Colectiv deMuncã, însã conducereaCEH spune cã acets lucruva fi posibil doar sãptãmâ-na viitoare, ºi asta dincauza situaþiei economicedificile a entitãþii energetice.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Subteranul, boalã grea

Minele din Valea Jiului au lãsat urme adânci în sãnãtatea minerilor

Disponibilizãri într-o sãptãmânã

Minele viabile pot funcþionachiar ºi pânã în 2028

Î n Valea Jiului, boala scade media deviaþã. Majoritatea celor care îºi duc

traiul în Valea Jiului lucreazã în sistemulminier. Subteranele Vãii Jiului ºi-au pusamprenta asupra sãnãtãþii lucrãtorilor, iar acest lucru se vede ºi în statisticileCasei Judeþene de Pensii Hunedoara.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

P ensionarii mineridin Valea Jiului se

confruntã cu nenumã-rate probleme. Aceºtiaau ridicat problemacapacelor de canal, agratuitãþilor ºi a pensiilor în cadrul uneiîntrevederi la care aparticipat Tiberiu IacobRidzi ºi directorul Caseide Pensii Hunedoara.

Tiberiu Iacob Ridzi, faþãîn faþã cu pensionariimineri. Foºtii ortaci dinValea Jiului au avut întâlnirecu factorii de decizie dinPetroºani, dar ºi din judeþ.Aceºtia s-au întâlnit cuTiberiu Iacob Ridzi, cãruia i-au adus la cunoºtinþã maimulte probleme cu care seconfruntã. Unele pot firezolvate la nivelulprimãriei, iar altele nu.

“Sunt multe probleme pe care le-au ridicat. În general probleme legate decapacele de canale carelipsesc ºi care creazã un disconfort real. Despre anu-mite lucruri legate de utilitãþiºi probleme care þin demodificarea legislaþiei pecare ei o au cu privire laacele gratuitãþi. Sunt lucruripe care mi le aduc lacunoºtinþã ºi eu le transmitmai departe”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

La discuþii a luat parte ºi

Toma Ilie, directorul Caseide Pensii Hunedoara.

“Am discutat problemece fac referire directã lafacilitãþile care au fost acor-date pânã în acest an, aceacantitate de cãrbune ºi deenergie electricã, pentruzona defavorizatã ºi zonagrea economic. Se pare cãaceste facilitaþi se vor prelungi încã trei ani. Suntîn stadii avansate discuþii lanivel de ministere. Tot înstadiu avansat de discuþiieste ºi proiectul de modifi-care a Legii 263 în caredânºii cer un alt mod decalcul al pensiilor pentru ceicare au lucrat în condiþiispeciale ºi deosebite ºi pentru cei care au lucrat îngrupa I ºi a II a de muncãanterior legilor actuale.Pentru toþi se pare cãaceastã lege modificatã seva vota în curând în legisla-tiv. La ora actualã este unproiect de lege la CameraDeputaþilor în comisia de

muncã”, a declarat Toma Ilie.

Gratuitãþile pensionarilormineri la energia electricãfac subiectul unor discuþiidintre reprezentanþiiSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului ºiComisia Europeanã.

“Noi gestionãm proble-mele a 9000 de pensionari.Suntem în discuþii cu cei dela Comisia Europeanã pentru acordarea gratu-itãþilor la energia electricã ºi pentru anul acesta”, adeclarat Aurel Anghel, direc-torul general al SNÎMVJ.

Pensionarii mineri dinValea Jiului nu mai benefi-ciazã de facilitãþi la energiaelectricã începând din acestan. Acum, reprezentanþiiSNÎMVJ, cei care gestio-neazã aceastã problemãîncearcã sã obþinã un avizde prelungire a acestorfacilitãþi de la ComisiaEuropeanã.

Monika BACIUMonika BACIU

Personal suplimentat

Sute de pensionaripleacã la bãi

N umãrul personalu-lui de la Casa de

Pensii Petroºani a fostsuplimentat. În ultimelezile, sute de pensionari auvenit sã îºi ridice biletelede tratament.

Pe lângã aceºtia se adaugãºi cei care au alte probleme.Astfel, pentru a fi satisfãcutecerinþele pensionarilor s-aluat decizia de a suplimentanumãrul personalului caredeserveºte filiala Casei dePensii Petroºani.

“Pensionarii din judeþulHunedoara în ultima vremeau început sã solicite din ceîn ce mai mult locurile acor-date dânºilor în staþiunile deodihnã ºi tratament. În zileleîn care se distribuie biletelefoarte mulþi pensionari staula rând. Am încercat sãdublãm personalul de la

ghiºee. Chiar azi am reuºitacest lucru, într-o orã, douã afluenþa a scãzut la otreime faþã de câþi erau azidimineaþã. Staþiunile cele mai solicitate sunt Felix,Covasna, Cãlimãneºti,Cãciulata, Herculane ºiGeoagiu Bãi”, a declaratToma Ilie, directorul Casei de Pensii Hunedoara.

În ceea ce priveºtenumãrul pensionarilor hune-doreni care beneficiazã debilete de tratament, un sfertprovin din Valea Jiului.

“În general din Valea Jiuluise distribuie o treime faþã decifra de la nivel judeþean. Aicidacã vindem lunar pentru oserie în jur de 500 de bilete,pentru Valea Jiului revin150-200 de bilete”, a maiprecizat sursa citatã.

Pot beneficia de tratamentbalnear persoanele caredovedesc existenþa uneiafecþiuni medicale care sãnecesite tratament balnear, înconformitate cu prevederilelegale. Biletele de tratamentbalnear se pot acorda numaiîn limita numãrului locurilorla tratament balnear finanþatdin bugetul asigurãrilorsociale de stat ºi aprobat prinhotãrâre de guvern.

Monika BACIUMonika BACIU

„Piraþi” pe traseulLupeni – Petroºanitraºi pe dreapta de poliþiºtiA efectuat curse regulate pe

traseul Lupeni –Petroºanideºi nu avea licenþã de traseu.În consecinþã, societatea depistatã de poliþiºti a rãmasfãrã 10.000 de lei în cont.

Un microbuz de persoane circulanestingherit în regim de maxi – taxipe ruta Lupeni – Petroºani sfidândtoate legile în vigoare.

Traseul s-a încheiat brusc, când

în faþã le-au ieºit poliþiºtii ºi i-au traspe dreapta.

„ Poliþiºtii rutieri au efectuat uncontrol pe DN66A, în urma cãruiaau constatat faptul cã angajaþii uneisocietãþi comerciale au efectuattransport public local de persoaneprin curse regulate special petraseul Lupeni – Petroºani, fãrã adeþine licenþã de traseu ºi caiet desarcini”, spun reprezentanþii IPJHunedoara. Societatea în cauzã a fost amendatã cu 10.000 lei, conform Legii 92/2007 ºi, totodatã, s-a dispus suspendareadreptului de utilizare a microbuzuluidepistat în trafic, prin reþinerea certificatului de înmatriculare ºi aplãcuþelor de înmatriculare.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Capacele de canal, gratuitãþile ºi calcululpensiilor, problemele pensionarilor

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

Cronica Vãii Jiului | Joi, 21 mai 20158 Sport

Cu Siguranþã Liga Iromâneascã, sub domnia luiBurleanu este cea mai aiuritã din toatã Europa.Aproape sãptãmânal aparecâte o bombã despre nere-gularitãþi ºi prostii fãcute în

acest segment al fotbalului. Numai dacã facem o

înºiruire a încãtuºaþilor, subo formã sau alta, a mag-naþilor implicaþi în fotbal –fraþii Mihãilescu, DinelStaicu, Penescu, Copos,

Becali, Gheorghe ªtefan,Borcea, M.M. Stoica,Caprã, Marian Iancu, Ioan Nicolae, Simota – o „punem” de-o echipã,plus rezerve.

Acum a mai apãrut ºibeleaua cu sancþionareapentru licenþe, unde li sevor lua mai multor echipe ogrãmadã de puncte la

startul sezonului viitor. Ajungem sã spunem,

ferice de echipe ca JiulPetroºani sau CorvinulHunedoara – cel puþin astaa murit cu succes... – carenu se mai aflã pe nisipurilemiºcãtoare din prima ligã,ele trãindu-ºi molcom viaþa,liniºtitã, între o deplasare laBãiþa, Uricani sau Haþeg.

Henþ cu mâna

Liga penalã ºi penalizatã

500de spectatori(!?) la meciul-

derby de la Rãchitova, oluptã pentru locul 1 înSeria 1, câºtigatã cu 5-3de gazde, deºi oaspeþiiau egalat la 1-1.

Deºi rãchitovenii au venitla meci dupã o noapte denuntã, s-au impus cu acestscor prin golurile reuºite deTomoni (3), Cr. Sãlãºan ºiMailat resp. D. Creciunesc(2) ºi Cr. Creciunesc.

Oaspeþii acuzã jocul dur al gazdelor în termeni aspri:„A fost mãcel, trebuiau daþiafarã vreo trei jucãtori de la Rãchitova (n.r. a fost eliminat unul, Fl. Dragoº, înmin. 85), ne-au tocat” aspus viceprimarul de la Pui,Doinel Creciunesc. „Amjucat slab, nu contestãm victoria Rãchitovei, dar nutrebuia sã fim trataþi aºa”, a spus Creciunesc.

Streiul Baru a cedatacasã, 1-3 cu C.S. Ghelari,revenind de la 0-1 la 1-1(gol Baboniu) trecând pelocul 11.

În Seria a 2-a, K.S. Ribiþaa reuºit scorul etapei, 5-1 cuBerianul Beriu, în timp celiderul Mureºul Pricaz asuferit prima înfrângere, 0-2 la C.S.C. Ilia.

Rugby, D.N.S. (liga secundã)

ALT AER!Dupã atâtea eºecuri

în actualul campionat de ligãsecundã, ªtiinþa Petroºani ºi-arevenit cu CSUAV Arad, luândo gurã de oxigen. Petroºeneniiau condus la un moment dat cu 17-7, dar s-a ajuns la17-17!

Apoi la reluare, ªtiinþa se impune prin trei încercãriºi o transformare, oaspeþii mai reuºesc ºi eu un eseu(autor Afloarei, plus tranformare Puºcaºu), dar finalulaparþine ªtiinþei care se impune cu 42-24.

Au punctat pentru ªtiinþa Petroºani: Popovici (2eseuri), Mihalachi (1 eseu), Rãzvan Barbu (2 tr.),Zaharescu (1 eseu), Cebotari (2 tr.) ºi Chiriac (1 tr.).

ETAPA A 8-A, 16 MAI 2015R.C. Bârlad – Stejarul Buzãu 45-5Polit. Iaºi – R.C.M. Galaþi 27-17C.S. Nãvodari – Bucovina Suceava 32-9ªtiinþa Petroºani – CSUAV Arad 41-24Steaua U 23 Buc. – CSM U 23 Buc. 8-28

ETAPA A 9-A, 23 MAI 2015Bucovina Suceava - ªtiinþa PetroºaniR.C.M. Galaþi – C.S. NãvodariStejarul Buzãu – Polit. IaºiCSMU 23 Buc. – R.C. BârladCSUAV Arad – Steaua 23 Buc.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara

LIDERUL, DETRONAT

MARIAN TOMONI, autorul unui hat-trick pentru Cetate Rãchitova

DOINEL CRECIUNESC(viceprimar Pui) ºi-a manifestat

vehement supãrarea pentrumeciul de la Rãchitova

CLASAMENT1. CSM U 23 Bucureºti 8 8 0 0 331-68 5p.b. 37p.2. R.C. Bârlad 7 6 1 0 201-68 4p.b. 30p.3. C.S. Nãvodari 8 6 1 1 183-86 4p.b. 30p.4. Polit. Iaºi 7 4 0 3 140-77 5p.b. 21p.5. R.C.M. Galaþi 7 3 0 4 114-154 2p.b. 14p.6. Bucovina Suceava 7 2 0 5 118-172 3p.b. 11p.7. ªtiinþa Petroºani 7 2 0 5 108-194 3p.b. 11p.8. Steaua U 23 Buc. 3 1 0 2 51-48 1p.b. 5p.9. CSUAV Arad 8 1 0 7 77-233 2p.b. 4p.10. Stejarul Buzãu 8 1 0 7 80-303 0p.b. 4p.

Jucãtorii ªtiinþei Petroºani concentraþi pe victoria cu Aradul