Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 895

Joi, 9 Iulie 2015

P roiectul privind înfiinþarea unei mine – muzeu laAninoasa a picat dar, în loc, administraþia publicã

localã a transformat incinta fostei exploatãri miniere înloc de picnic. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

Fosta minã ºi-a gãsit utilitatea

Loc de picnic în locde minã – muzeu,

la AninoasaInspectorii ITM, însã, suntcu ochii pe cei care rãmân.Conducerea Societãþii deÎnchideri de Mine din ValeaJiului este gata sã renunþe lacei 225 de ortaci care au datcãrbune. Activitatea minierãs-a restrâns, iar oameniipleacã acasã, de sãptãmânaviitoare, cu banii de disponibi-lizare. „Putem spune cã la 1 iulie au încetat contracteleindividuale de muncã ale celor225 de mineri. Avem dejabanii pentru plãþile compen-satorii în conturile societãþii ºi,dupã terminarea operaþiunilorde lichidare a fiecãrui angajatde la fiecare sucursalã, în datade 15 îºi vor primi toþi banii,într-o singurã tranºã”, a spusAurel Anghel, director gener-al SNÎM VJ.

În tot acest timp, inspec-torii ITM spun cã sunt cuochii pe cei care rãmân ºi pefelul în care se reorganizeazãactivitatea în acest sector.„Aproape periodic core-spondãm cu SocietateaNaþionalã de Închideri, facemanalize de personal. MinaPetrila, Paroºeni ºi Uricani ºi-au ºi restrâns activitatea,odatã cu plecarea personalu-lui. Mina Petrila se ºtie cã arãmas într-un abataj din douã

ºi dacã ºi-au restrîns activi-tatea, nu mai au nevoie deatît de mult personal caînainte. Problema este, dinacel personal care pleacã, câþi sunt oameni ce aumeserii-cheie ºi ce rãmâne înlocul lor din punct de vedereprofesional”, spune IleanaBodea, ºefa SSM din ITMValea Jiului.

Inspectorii ITM atragatenþia cã personalul carerãmâne trebuie instruit aºaîncât sã fie capabil sã inter-vinã în eventualitatea unordefecþiuni la instalaþiile complexe. „Cea mai mareproblemã este, ºi o sã lecerem din nou dupã aceastãdisponibilizare, stabilirea ºiasigurarea strict necesarã peacele posturi fixe. Sã aibã cinedeservi instalþiile de extracþie,ventilatoarele, telegrizumetria,cei de care depinde siguranþaoamenilor ºi a zãcãmântului”,a conchis Ileana Bodea.

ªi de la CEH vor plecaoameni, dar cei mai mulþisunt din rândul personaluluiTESA ºi al energeticienilor,dar deocamdatã pentruaceºtia încã nu s-a stabilit cât vor lua ca sume compensatorii.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Descinderela traficanþiide þigãriA nchetatorii

au fãcut 28 depercheziþii în cincijudeþe, la persoanesuspectate de contra-bandã cu þigãri, carear fi produs bugetuluistatului un prejudiciuestimat la un milionde euro.

Ancheta este derulatãdin Suceava subsupravegherea procuro-

rilor DIICOT. Poliþiºti specializaþi în

investigarea criminalitãþiieconomice, sub coordo-narea procurorilorDIICOT au fãcut maimulte verificãri în judeþeleSuceava, Maramureº,Timiº, Caraº-Severin ºiHunedoara, anchetatoriivizând destructurareaunei grupãri specializate

în contrabandã cu þigãri.Din cercetãri a reieºit cãactivitatea infracþionalã arfi fost desfãºuratã decãtre membrii grupãrii înperioada 2014 - 2015,iar prejudiciul cauzatbugetului de stat este esti-mat la un milion de euro.

„În acest dosar au fostemise 20 de mandate deaducere pe numele unorpersoane bãnuite deintroducerea, transportul,depozitarea sau comer-cializarea þigaretelor decontrabandã”, aratãanchetatorii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Minerii disponibilizaþiprimesc baniiS ãptãmâna viitoare 225 de mineri de la

Societatea de Închideri de Mine primesc baniide disponibilizare. Este primul val de disponibilizaþi,iar oamenii care pãrãsesc sistemul extractiv, primescºi sumele compensatorii, toate într-o singurã tranºã.

Combinatul siderurgicdin Hunedoara calificãabsolvenþi de liceu

A bsolvenþii de liceu auacum ºansa sã se

angajeze la combinatulsiderurgic din Hunedoara.

Chiar dacã au promovat sau nuexamenul de bacalaureat se pot ºicalifica la locul de muncã.

Inspectoratul ªcolar JudeþeanHunedoara a promovat anunþilcelor de la ArcelorMittal

Hunedoara, care angajeazã absol-venþi de liceu promoþia 2015, învederea calificãrii în meseria delaminatori, alimentatori încãlzitori,electricieni întreþinere ºi reparaþii,finisatori laminate, lãcãtuºi meca-nici întreþinere ºi reparaþii, maºi-niºti pod rulant sau sudori electricºi autogen. Condiþia de angajareeste reprezentatã de studiile medii,cu sau fãrã diplomã de bacalaureat.

Cei interesaþi pot lãsa la sediulfirmei (Direcþia Resurse Umane),CV-ul împreunã cu xerocopii aleactelor de studii.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

(mitrachediana@yahoo.com)Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Z iua de sâmbãtãa sãptãmânii

este una “neagrã” peºoselele din judeþulHunedoara, conformstatisticii întocmitede Serviciul RutierHunedoara.

Potrivit datelorîntocmite de poliþiºtiide la rutierã 20 % dintotalul accidentelorrutiere grave au avutloc în ziua de sâmbãtã,

17,1 % din totalulaccidentelor rutieregrave s-au petrecutvinerea, în timp ce15,7 % din totalulaccidentelor rutiere

grave au avut loc miercurea. În perioada01 ianuarie 2015 - 30iunie 2015, pe razajudeþului Hunedoara s-au înregistrat 70 de

accidente rutieregrave, soldate cu decesul a 14 persoane,rãnirea gravã a 66 depersoane ºi rãnireauºoarã a 15 persoane.Analiza de risc rutierîntocmitã la nivelulServiciului Rutier din

cadrul Inspectoratuluide Poliþie JudeþeanHunedoara aratã cãnumãrul accidentelorrutiere grave scade faþãde anul trecut cu 9 pro-cente, iar principalelecauze generatoare aaccidentelor înregistratesunt viteza neadaptatala condiþiile de drum,traversare neregula-mentara pietoni,respectiv neacordareprioritate pietoni.

Poliþiºtii de la rutierãîi sfãtuiesc pe conducã-torii auto, pentru a prevenii accidentele, sã utilizeze centurile desiguranþã, dispozitivelede siguranþã pentrucopii ori cãºtile de protecþie dupã caz în

timpul deplasãrii cuautovehiculele pe drumurile publice, sãnu utilizeze telefonulmobil s-au alte dispo-zitive care vã distragatenþia de la drumulpublic, cu excepþia dispozitivelor „mâinilibere“ pentru telefonulmobil, sã-ºi verificestarea tehnicã a autovehiculului înainteaplecãrii în vacanþã s-auîn cãlãtorii mai lungi;respectiv sã respectelimitele legale de vitezãimpuse prin indicatoarerutiere ori reglementateprin lege pentru fiecarecategorie de drum înparte.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

Mii de metri cubi de lemn tãiaþi ilegalA dministratorul unei

societãþi comercialedin Haþeg a intrat în atenþiapoliþiºtilor din cadrul BirouluiCombaterea Delictelor SilviceHunedoara dupã ce nu a pututjustifica lemnul transportat.

Astfel, în urma unei acþiuni pe linia prevenirii ºi combateriifaptelor ilegale de tãiere, transportºi comercializare a materialelor lemnoase autoritãþile au descoperitcã deþinea o cantitate foarte marede lemn a cãrei provenienþã nu aputut-o justifica.

“Dupã verificarea stocului debuºtean, poliþiºtii au constatat cãbãrbatul deþinea în plus cantitateade 27,006 m.c., buºtean din speciamolid ºi 14,21 m.c., buºtean dinspecia fag, fãrã documente legale de

proveninþã. În cauzã, poliþiºtii auluat mãsura sancþionãrii contra-venþionale a bãrbatului, fiind aplicatesancþiuni contravenþionale în valoaretotalã de 7.000 lei. Totodatã, a fostluatã mãsura complementarã deconfiscare a cantitãþii de materiallemnos pentru care nu existau docu-mente de provenienþã justificative”,spune Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.

De asemenea, ºi în comunaRapoltu Mare poliþiºtii au depistatun bãrbat de 35 de ani care a tãiatfãrã drept 5 arbori de esenþã gorun,din locul denumit ,,Valea Faurului”, iar pe un alt bãrbat de 30 de anidin localitatea Simeria, care a tãiatfãrã drept 7 arbori de esenþã gorun.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Cei mai bunipiloþi vor facespectacol pecerul Devei

Aeroclubul Deva va gãzdui,în premierã naþionalã pentruRomânia, CampionatulEuropean de Acrobaþie cuAvionul. Evenimentul aflat laediþia a IX-a se va desfãºuraîn perioada 22 iulie – 01august 2015.

Pe Aerodromul Sãuleºtivor concura cei mai experi-mentaþi piloþi ºi cele mai buneechipaje de acrobaþie aerianãde pe continent.

În perioada 7 - 9 noiem-brie 2014, a avut loc laWroclaw - Polonia, ºedinþaComisiei pentru Acrobaþie(CIVA) din cadrul FederaþieiAeronautice Internaþionale(FAI). ReprezentantulRomâniei a propus, iar membrii Comisiei au aprobatprin vot, ca ediþia a IX-a aCampionatului European deAcrobaþie - clasa Advanced(9-th FAI European AdvancedAerobatic Championships -EAAC 2015) sã fie gãzduitãde þara noastrã. Este pentruprima datã când un concursde acrobaþie aerianã de oasemenea anvergurã va fiorganizat în România.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Sâmbãta, zi cu risc ridicat pentru producerea accidentelor de circulaþie

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri

de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON0722448428

ANGAJÃRIHotel Palace angajeazã

director marketing, bucãtar ºi contabilã.Salariu motivant. Detalii la telefon

0751.199.100

M iron Cozmapare sã se fi

sãturat de liniºte ºipace ºi spune cã îi este dor de omineriadã. Maimult, acesta vreasã scoatã în stradã“armata poporului”

“Mi-e dor de omineriadã”, a declaratrecent fostul lider alminerilor din ValeaJiului pentru Ziarul“rong”. La 25 de anide la teribilele eveni-mentele din 1990,Miron Cozma spunecã este pregãtit sãscoatã în stradã“armata poporului” ºi cã nu vrea sã laseoamenii “pe mânahoþilor ºi bandiþilor”..”Da, nu glumesc, mi-edor de o mineriadã. Vã spun, la modul sincer, cã nu am degând sã las poporulãsta pe mâna hoþilor ºibandiþilor. Pãi, e posi-bil, domnule? Criza de

acum din Grecia, de1,6 miliarde de euro,produce disoluþiesocialã. În toatãGrecia, cât e Grecia demare, disoluþie socialãpentru 1,6 miliarde deeuro. ªi, la noi, un pri-mar de sector ia 960de milioane de euro,deci aproape un mil-iard, ºi nu se întâmplãnimic? Deci, dacãGrecia avea acum 960de milioane de euro,era salvatã. Cât a luatºpagã un primar desector la noi... Pãi,suntem de râsul lumii.De aceea spun cã mi-edor de o mineriadã”, adeclarat pentru “ring”

Miron Cozma. El spune cã nu îi va

mai conduce doar pemineri, care vor fioricum în fruntea manifestaþiilor, ci sepregãteºte sã scoatãmasele de oameni laluptã pentru drepturilelor. ”Am de gând sãmã pregãtesc ºi sã scotArmata Poporului. Nuvreau sã las poporulãsta sã moarã defoame ºi hoþii sã prospere. Nu e vorbade un nou partid cunumele ArmataPoporului. Eu am partid (Partidul Social Democrat alMuncitorilor – PSDM),

nu-mi mai trebuie altul. Efectiv, o sã scotarmata, oameni înstradã, ca sã fiu maiconcret. De ce zicarmatã a poporului?Veþi înþelege dupã cevã voi povesti ce mi s-a întâmplat decurând, în munþiiApuseni, când moþiimi-au spus: «No, iote-lpe Avram Iancu!». Iardacã nu mã credeþi pemine puteþi sã-l între-baþi pe mitropolitul dela Cluj, pe Înalt PreaSfinþitul Andreicuþ,care era Arhimandritla Alba Iulia. Când amfost ºi am pus cruceaîntr-o localitate acoloîn Apuseni, când amcoborât din maºinã m-a întâmplinat o marede oameni. Toatã zonaaia a moþilor s-aadunat acolo cã a aflatcã vine Miron Cozma.(…) În armata asta vorfi în primul rândminerii mei. Eu amspus la Alba Iulia, înurmã cu trei ani, cã

am sã scot ArmataPoporului în stradã,armata poporului cumera cunoscutã pe vre-mea lui Avram Iancu.Iar în armata asta vorfi în primul rândminerii mei. Sã vãspun un secret de-almeu. ªtiþi ce au fãcutãºtia când au distrusmineritul? I-auîmprãºtiat pe mineri întoatã þara, în locurilelor de unde au venit.Pãi, gândiþi-vã cã ammineri peste tot acum,în toatã þara. ªi dintrecei mai nemulþumiþisunt cei disponibilizaþi,care tot îmi spun:

«Hai, Miroane, sãfacem odatã, sãîncepem, sã neapucãm de treabã!»”, amai declarat Cozma.Spune cã nu-i estefricã de consecinþe,asta deºi a fãcut 11ani de închisoare pentru participarea lamineriade. ”Fricã, luiMiron Cozma, care afãcut 11 ani depuºcãrie politicã? Nuvreau sã folosesccuvinte mari, dar vãspun cã eu sunt înstare sã mor pentrupoporul meu!”, a maispus fostul lider desindicat citat de Ziarul“Ring”.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Joi 9 iulie 2015 Actualitate 3

P roiectul privindînfiinþarea

unei mine – muzeula Aninoasa a picatdar, în loc, adminis-traþia publicã localãa transformat incin-ta fostei exploatãriminiere în loc depicnic.

Oraºul Aninoasa s-aaliniat normelor legaleprivind lourile specialepentru picnic ºa cã,localnicii care vor sãiasã la grãtar au deacum douã spaþii spe-cial amenajate. Unuleste la Cabana Anena,iar cel de-al doilea înincinta fosteiexploatãri miniere,unde au fost montategrãtare de fier încor-porate în beton, cuvatrã de foc, mese ºibãnci, dar ºi coºuri degunoi sau apã curentã.Aºa cã, în cele din

urmã, fosta unitateextractivã ºi-a gãsitoarecum utilitatea,asta deºi proiectulprivind amenajareaunei mine – muzeu pe amplasamentuldefuntei unitãþiminiere a picat.

În schimb, ValeaJiului a ratat ºansa dea avea prima minã -muzeu din România,un proiect evaluat la2,2 milioane de dolari,finanþat de BancaMondialã. Dupã ce s-au cheltuit vreo 3,2 milioane de lei,proiectul s-a blocat, iarbugetul local nu poatesuporta în niciun cazcheltuielile.

A ratat ºansaoferitã de

Banca MondialãAninoasa este

primul ºi singurul oraºdin România care ºi-a

declarat în instanþãinsolvenþa. Datoriileextrem de mari, peste puterea financia-rã a bugetului local,au împins localitateaîn faliment, de unde aieºit relative recent cuajutorul unui adminis-trator special numit deinstanþã. Puþini sunt,însã, cei care mai ºtiucã micuþa localitateminierã a avut ºansarealã de a transformaun obiectiv economicînchis pe criterii deneperformanþã – Mina Aninoasa – într-un obiectiv turisticmenit sã atragã bani labugetul local.

Mina Aninoasa afost închisã în urmã cuaproximativ ºase ani,din cauzã cã nu maiera rentabilã. A intratîntr-un amplu programde conservare, iar, în

locul ei, administraþialocalã ºi- a propus sãamenajeze prima minãmuzeu din România,unde sã se poatã prac-tica turismul subteran.Banca Mondialã a studiat în amãnunþimeproiectul, de care afost interesatã, ºi l-aaprobat spre finanþarepe fonduri neram-bursabile. Mai multdecât atât, tot organis-mul internaþionalurma sã suporte toate cheltuielile defuncþionare timp dedoi ani. Proiectul deecologizare a MineiAninoasa ºi transfor-

mare a unei pãrþi înmuzeu a fost evaluatla 2,2 milioane dedolari ºi ar fi trebuit sãfie finanþat în pro-porþie de 85% deBanca Mondialã, întimp ce GuvernulRomâniei avea o cotãde 15%. Conformproiectului, muzeulsubteran urma sã seîntindã pe o suprafaþãde douã hectare ºi eraamenajat exact ca overitabilã minã: cu utilaje, vagoneþi ºilãmpaºe. S-au execu-tat lucrãri în valoarede aproximativ 3,2milioane de lei, bani

care au fost înghiþiþide ecologizarea fostului perimetruminier, precum ºi dereabilitarea clãdirilorexterioare care eraucuprinse în mina –muzeu, respectiv casamaºinii de extracþie cumaºina de extracþie,douã hale care auaparþinut unitãþiiminiere, fosta staþie de salvare minierã,tunelul care duceaminerii de la sala deapel pânã la puþulprincipal.

Numai cãfinanþarea s-a oprit,dupã ce Guvernul nu ºi-a mai achitatcontribuþia convenitã.Investiþia ar putea ficontinuatã, dacã ediliiar gãsi banii necesari,însã administraþia aspus în numeroaserânduri cã este exclussã gãseascã atâþiabani, în actualelecondiþii de recesiuneeconomicã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Fosta minã ºi-a gãsit utilitatea

Loc de picnic în loc de minã – muzeu, la Aninoasa

ªocant! Miron Cozma vrea încã o mineriadã!

N u mai puþin de 150 de studenþide la Universitatea Petroºani au

începând de astãzi posibilitatea de adobândi experienþã practicã în cadrulunui proiect pe care instituþia deînvãþãmânt superior îl implementeazã.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintãfacilitarea tranziþiei de la ºcoalã la viaþa activã a150 de studenþi înscriºi în Sistemul Naþionalde Învãþãmânt la Universitatea din Petroºani,într-un interval de 6 luni, cu un cost total eligibil de 338,484 lei. Potrivit organizatorilor,proiectul va oferi servicii de consiliere ºi orientare profesionalã pentru studenþii partici-panþi ºi va facilita realizarea de parteneriate cucompaniile din regiune pentru organizarea destagii de practicã. Universitatea din Petroºaniva implica în acest proiect, în cele ºase luni150 de studenþi ai Facultãþilor de ªtiinþe ºi deMine – de la programele de studii Finanþe ºiBãnci; Ingineria ºi Managementul Calitãþii;Economia Comerþului, Turismului ºi Serviciilor;Ingineria ºi Protecþia Mediului în Industrie;Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune;Ingineria Valorificãrii Deºeurilor; AdministraþiePublicã ºi Ingineria Securitãþii în Industrie pen-tru consiliere, orientare profesionalã, ºi stagii

de practicã în cadrul proiectului, în companiidin Valea Jiului obþinând ºi subvenþia aferentã stagiului.

Stagiile de practicã ale Universitãþii dinPetroºani, se vor derula în perioada iulie – septembrie 2015. Conferinþa de lansare aproiectului, dedicatã lansãrii ofertei de stagii depracticã, pentru cei 150 de studenþi ce vor fi incluºi în proiect, va avea loc astãzi, ora12:00, la sediul Universitãþii din Petroºani, situat în strada Universitãþii nr. 20, corpul B,amfiteatrul A8.

S haping thefuture. Acesta

este sloganul Univer-sitãþii Westminsterdin Londra, universi-tate la care va studiaºi un absolvent alColegiului Naþionalde Informaticã dinPetroºani. Creionareaviitorului nu mai esteîn România, ci pestehotare la universitãþide renume.

Viitori studenþi înEuropa. Absolvenþii deliceu din Valea Jiului îºicautã viitorul în Europa.Universitãþile din þarãnu sunt centrate pe stu-dent, iar România nu le

oferã nicio posibilitatepentru viitor. RobertAlbu, absolvent alColegiului Naþional de

Informaticã CarmenSylva din Petroºani esteunul dintre petroºãneniicare îºi va fãuri un viitor

în Londra. Acesta areuºit sã promovezeexamenul de bacalau-reat cu o medie de9.45, iar acum tot ce îi rãmâne este sã îºifacã bagajele ºi sã seîmbarce spre RegatulUnit.

Admis la mai multefacultãþi europene.Robert Albu a fostadmis la mai multe facultãþi din Europa.Cinci instituþii deînvãþãmânt superior dinrenume l-au acceptat,însã acesta s-a orientatcãtre UniversitateaWestminster dinLondra. Va de veni un cercetãtor în domeniul medical dupãterminarea anilor defacultate.

“Am fost admis lamai multe facultãþi dinEuropa, am alesWestminster dinLondra. Am fost foarteindecis, dar în cele dinurmã am ales. Vor stu-dia ºtiinþele biologiei ºi

pot alege imunologie,ºtiinþa cancerelor saumacrobiologie. Am alesLondra pentru cã îmiplac oraºele suprapopu-late. Eu fiind dintr-unoraº mic vreau sã trãiesc într-o metropolãcare sã îmi ofere posi-bilitãþi”, a declaratRobert Albu, absolvental Colegiului Naþionalde Informaticã CarmenSylva din Petroºani.

De ce a ales aceastãdisciplinã ne spunechiar viitorul cercetãtor.

“Cred cã voi alegeimunologia pentru cã ede viitor ºi pot dezvoltavaccinuri noi. ªi ºtiinþelecancerului sunt o posi-bilitate pentru cã noitrebuie sã învingem can-cerul nu el sã ne învingãpe noi”, ne mai spunetânãrul.

Robert Albu spune cãla terminarea anilor defacultate nu se va maiîntoarce în þarã.

“Nu mai voi maiîntoarce. Voi rãmâne în

Anglia sau oriunde mise va oferi posibilitateasã profesez ºi sãavansez. În rpimul rândmã gândesc la minepentru vreau sã mã perfecþionez”, a maispus Robert.

Oricine poate daadmitere la universitãþiledin Europa, însã nu toþiireuºesc sã ºi studiezepeste hotare. Nota obþiutã de Robert labiologie îl propulseazãla Londra. 9,75 a reuºit sã obþinã tânãrulabsolvent.

“Am trecut printr-oserie de aplicaþii ºi amfost admis. Pe cei dinstrãinãtate îi intereseazãnota obþinutã la disci-plinã de banã pe care ovoi studia la ei. La noi,în schimb, nu existã aºaceva”, a concluzionattânãrul.

Zeci de tineri dinValea Jiului ºi-au îndreptat atenþia cãtreuniversitãþile din Europaºi nu numai. Cu toþii vorpleca în scurt timp încãutarea unui viitorstrãlucit pe careRomânia nu îl oferãacestor genii.

Monika BACIUMonika BACIU

Î n urma informaþiilorapãrute în presa

localã, Organizaþiamunicipalã Vulcan a Partidului SocialDemocrat, a þinut sãemitã urmãtorul comunicat de presã:

În urma alegerilorinterne desfãºurate în mod statutar în data de04.06.2015, a fost aleasãnoua conducere a organizaþiei ºi s-a stabilitcomponenþa noului BirouExecutiv,având primaºedinþã de birou în data de10.06.2015, unde au fostdiscutate problemele legatede conducerea organizaþieiºi probleme privind unitatea partidului.

Aducem la cunoºtinþamembrilor , susþinãtorilorºi simpatizanþilor noºtri , cã decizia de a retrage sprijinul politic acordatunui consilier local sau înspeþã, a viceprimarului,aparþine în mod exclusiv

Biroului Executiv al organizaþiei. În speþã nu aexistat nicio criticã denaturã sã justifice necesi-tatea înlocuirii din funcþiade viceprimar a d-lui ec.Meriºanu Cristian Ion ºi caatare, Biroul Executiv alOrganizaþiei MunicipaleVulcan a Partidului SocialDemocrat, dezminte cu fermitate zvonurile apãruteîn spaþiul public privindînlocuirea din funcþie aviceprimarului municipiuluiVulcan.

De asemenea , facemprecizarea cã d-l vicepri-mar, ec. Meriºanu CristianIon, se bucurã în contin-uare de tot sprijinul ºisusþinerea politicã aOrganizaþiei MunicipaleVulcan a Partidului SocialDemocrat.

Preºedinte,Organizaþia

Municipalã Vulcan aPartidului Social

DemocratIng. Gheorghe Ile

A bsolvenþii de liceumai au cîteva sãp-

tãmâni în care pot obþinestatutul de ºomer. Ei potprimi, dacã nu îºi gãsescde lucru, ori dacã nu seduc la vreo facultate 250de lei lunar ºi pot urma ºicursuri de calificare înmeserii cerute pe piaþã.

Absolvenþii din Valea Jiuluiau ºansa, în eventualitatea cã nu mai merg la facultate, sã ia bani ca ºomeri. Pentruasta, însã, mai au foarte puþintimp ºi trebuie sã se grãbeascã,dacã nu vor sã piardã cei 250 de lei lunar, timp de ojumãtate de an.

„Cei care au absolvit liceulsau o altã formã de învãþãmântsunt aºteptaþi la agenþie ca sãfie luaþi în evidenþã în primafazã pentru a-ºi cãuta un locde muncã ºi acest lcuru trebuiesã se întâmple în termen de60 de zile de la absolvire. Din 29 iunie, timpul de 60 dezile se scurge deja. Apoi, dupãce 60 de zile, cei care nu îºigãsesc de lucru, sau nu sunt admiºi la o formã deînvãþãmânt superior sunt aºteptaþi cu al doilea dosar

pentru a beneficia de indemnizaþia de ºomaj”, adeclarat Iudith Babþan, ºefaALOFM Petroºani.

Dacã devin ºomeri, primesctimp de o jumãtate de an 250de lei ºi pot urma gratuit unuldintre cursurile organizate deagenþia din Valea Jiului.

„În perioada urmãtoare noiorganizãm cursuri de montatorpereþi rigips, zidari, asfaltatori,

confecþioneri, încercãm ºi un curs de cosmeticã pentrufete, în funcþie de buget sauopþiune”, a mai adãugatºefa ALOFM Petroºani.

ªansele acestor tineri, însã,sunt minime ºi ei îºi pot gãsi cugreu un loc de muncã pe opiaþã a forþei de muncã ceduce o acutã lipsã de oferte dinpartea angajatorilor.

Cu sau fãrã Bacalaureatulluat, cei care au absolvit liceulºi nu pleacã la o facultate, aumari ºanse sã îngroaºe, în scurttimp, rândurile ºomerilor dinjudeþ.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Pãrinþii sãi au plecatmai demult ºi el arãmas în grupul mare ºinumeros al copiilorcare stau cu buncii.

Casian AlexandruVidale a reuºit, însã, sã îi uimeascã pe toþiapropiaþii sãi, iar acumeste la un pas de apleca ºi el acolo undeeste mama lui: înSpania. Se viseazãactor ºi crede cã va jucacândva în telenovele,dar acum ne explicãcum a reuºit el sã ianote atât de mari, maiales cã majoritateacelor ca el are un alttraseu în viaþã. „La

românã am luat 9,50,la matematicã nota 10ºi la geografie 8.80.Sunt foarte bine organi-zat de obicei. Îmi placesã fac multe activitãþiîntr-un timp foarterestrâns ºi de aceeacred cã mã organizezatât de bine sã le fac petoate. Nu este greudacã lucrezi mult. Amînceput sã lucrez câte10 teste pe sãptãmânã.Lucram foarte mult ºide aceea am reuºit sãiau 10”, a spusAlexandru CasianVidale, absolvent alColegiului EconomicHermes din Petroºani.

Mama sa este înSpania ºi acolo a fost ºiel acceptat la o facul-tate. Casian ne-a mãr-turisit încã de la ieºireadin sala de examen cãia notã mare ºi s-a þinutde cuvânt. „Minim 9iau la matematicã!”,ne-a spus la ieºirea dinsala de examen în ziua în care a susþinutexamenul maturitãþii ºiaºa a fãcut.

Acum ne explicã câtde greu i-a fost cã nu oavea pe mama luiacasã, dar ne promitecã vom auzi de el, dupã

facultatea din Spania lacare a fost acceptat.Asta, mai ales cã avãzut acest stat ca pe ofata morgana a viselorsale. „A fost un picgreu sã fiu departe depãrinþi, dar m-am adap-tat ºi spun acum cã seputea ºi mai rãu. Amfost acceptat la peda-gogie, la drept ºi laeducaþie socialã, daracum îmi voi alege unadintre acestea. Am alesSpania pentru cã acolosunt plecaþi pãrinþii meiºi mi se pare o þarãfoarte frumoasã, cu

oameni foarteinteligenþi, serioºi ºifericiþi ºi de aceea amales Spania ”, spunetânãrul.

Pe Casian l-am gãsit imediat dupãBacalaureat în sala derepetiþii la ClubulCopiilor, pentru cã faceteatru din clasa a IX-a ºi acum ne-a promis cãvom auzi de el ºi altfel.„Mi-am propus sã facteatru amator. Facteatru din clasa a IX-aºi sper sã ajung printelenovele. O sã mãvedeþi!”, ne-a mãrturisitCasian.

Profesoara lui esteextrem de încântatã deperformanþele sale ºinici nu se gândeºte cãnu va reuºi acolo,departe, în Spania, lacare viseazã din primiiani de liceu. „A jucat înpiesele de teatru pecare le-am pus în scenãºi a impresionat mereu.

Mi-am dat seama cãeste un om foarteserios, în pofida faptuluicã era foarte tânãr. Peurmã am aflat cã locuiacu bunica ºi cã pãrinþiierau în strãinãtate ºi ne-a uimit pe toþi seri-ozitatea lui. Credeþi-mãcã este foarte organizatºi eu personal ºi noi toþiam avut de învãþat de lael”, a spus ºi Mihaelaªtefania Cioc, profe-soara de teatru de laClubul Copiilor dinPetroºani.

Alexandru Casian afost mereu un autodi-dact ºi acum a demon-strat, o datã în plus, cãnu toþi copiii ai cãrorpãrinþi pleacã înstrãinãtate au problemede adaptare. El este unexemplu pentru toþi ceide vârsta lui ºi poate cãîl vom regãsi pecanalele care difuzeazãtelenovele, dacã nu pescenele de teatru dinSpania.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Lecþie de viaþã! Crescut de bunicã, cu 10 la bacalaureatA fost crescut doar de bunica lui, dar

este unul dintre puþinii elevi din Valea Jiului care a reuºit performanþa de alua o notã de 10 ºi asta chiar la matematicã.Media întreagã îl recomandã ºi Casian face parte din generaþia copiilor a cãrorpãrinþi muncesc peste hotare, dar seviseazã actor de telenovele, ori profesor.

Mentalitate de învingãtor.

Robert Albu, viitor student în Londra: “Noi trebuiesã învingem cancerul nu el sã ne învingã pe noi”

COMUNICAT DE PRESÃ

“Viceprimarul municipiului Vulcan sebucurã în continuare de tot sprijinulºi susþinerea politicã a PSD Vulcan”

Proaspãt absolvenþi, VIITORI ªOMERI

Cod roºu dedistracþieS e rãcoresc la ºtran-

duri. Meteorologii auemis cod roºu de caniculã,însã cod roºu de distracþiea fost ºi la ºtrandurile dinValea Jiului.

Copii, adolescenþi sau persoane adulte cu toþii auluat cu asalt spaþiile de agrement din Valea Jiului.

Toate ºtrandurile au fostneîncãptoare în cea mai

caldã zi din acest an. “De la ora 9 am venit la

ºtrand. Vreau sã mã rãcorescºi sã mã bronzez ºi cum altfeldecât la bazin”, spune Anca.Alþii au stat sub umbrele ºi aucãutat umbra.“Stãm la umbrãcã la soare e imposibil destat. Mai intrãm în bazincâteodatã sã ne rãcorim ºiapoi ne relaxãm. Profitãm dezilele de varã”, a spus Iulian.

Nu mai puþin de cinciºtranduri sunt deschise înValea Jiului. Toate acestea aufost pline la refuz în acestezile caniculare.

Monika BACIUMonika BACIU

Stagii de practicãoferite de UniversitateaPetroºani

N u mai puþin de 150 de studenþide la Universitatea Petroºani au

începând de astãzi posibilitatea de adobândi experienþã practicã în cadrulunui proiect pe care instituþia deînvãþãmânt superior îl implementeazã.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintãfacilitarea tranziþiei de la ºcoalã la viaþa activã a150 de studenþi înscriºi în Sistemul Naþionalde Învãþãmânt la Universitatea din Petroºani,într-un interval de 6 luni, cu un cost total eligibil de 338,484 lei. Potrivit organizatorilor,proiectul va oferi servicii de consiliere ºi orientare profesionalã pentru studenþii partici-panþi ºi va facilita realizarea de parteneriate cucompaniile din regiune pentru organizarea destagii de practicã. Universitatea din Petroºaniva implica în acest proiect, în cele ºase luni150 de studenþi ai Facultãþilor de ªtiinþe ºi deMine – de la programele de studii Finanþe ºiBãnci; Ingineria ºi Managementul Calitãþii;Economia Comerþului, Turismului ºi Serviciilor;Ingineria ºi Protecþia Mediului în Industrie;Contabilitate ºi Informaticã de Gestiune;Ingineria Valorificãrii Deºeurilor; AdministraþiePublicã ºi Ingineria Securitãþii în Industrie pen-tru consiliere, orientare profesionalã, ºi stagii

de practicã în cadrul proiectului, în companiidin Valea Jiului obþinând ºi subvenþia aferentã stagiului.

Stagiile de practicã ale Universitãþii dinPetroºani, se vor derula în perioada iulie – septembrie 2015. Conferinþa de lansare aproiectului, dedicatã lansãrii ofertei de stagii depracticã, pentru cei 150 de studenþi ce vor fi incluºi în proiect, va avea loc astãzi, ora12:00, la sediul Universitãþii din Petroºani, situat în strada Universitãþii nr. 20, corpul B,amfiteatrul A8.

S haping thefuture. Acesta

este sloganul Univer-sitãþii Westminsterdin Londra, universi-tate la care va studiaºi un absolvent alColegiului Naþionalde Informaticã dinPetroºani. Creionareaviitorului nu mai esteîn România, ci pestehotare la universitãþide renume.

Viitori studenþi înEuropa. Absolvenþii deliceu din Valea Jiului îºicautã viitorul în Europa.Universitãþile din þarãnu sunt centrate pe stu-dent, iar România nu le

oferã nicio posibilitatepentru viitor. RobertAlbu, absolvent alColegiului Naþional de

Informaticã CarmenSylva din Petroºani esteunul dintre petroºãneniicare îºi va fãuri un viitor

în Londra. Acesta areuºit sã promovezeexamenul de bacalau-reat cu o medie de9.45, iar acum tot ce îi rãmâne este sã îºifacã bagajele ºi sã seîmbarce spre RegatulUnit.

Admis la mai multefacultãþi europene.Robert Albu a fostadmis la mai multe facultãþi din Europa.Cinci instituþii deînvãþãmânt superior dinrenume l-au acceptat,însã acesta s-a orientatcãtre UniversitateaWestminster dinLondra. Va de veni un cercetãtor în domeniul medical dupãterminarea anilor defacultate.

“Am fost admis lamai multe facultãþi dinEuropa, am alesWestminster dinLondra. Am fost foarteindecis, dar în cele dinurmã am ales. Vor stu-dia ºtiinþele biologiei ºi

pot alege imunologie,ºtiinþa cancerelor saumacrobiologie. Am alesLondra pentru cã îmiplac oraºele suprapopu-late. Eu fiind dintr-unoraº mic vreau sã trãiesc într-o metropolãcare sã îmi ofere posi-bilitãþi”, a declaratRobert Albu, absolvental Colegiului Naþionalde Informaticã CarmenSylva din Petroºani.

De ce a ales aceastãdisciplinã ne spunechiar viitorul cercetãtor.

“Cred cã voi alegeimunologia pentru cã ede viitor ºi pot dezvoltavaccinuri noi. ªi ºtiinþelecancerului sunt o posi-bilitate pentru cã noitrebuie sã învingem can-cerul nu el sã ne învingãpe noi”, ne mai spunetânãrul.

Robert Albu spune cãla terminarea anilor defacultate nu se va maiîntoarce în þarã.

“Nu mai voi maiîntoarce. Voi rãmâne în

Anglia sau oriunde mise va oferi posibilitateasã profesez ºi sãavansez. În rpimul rândmã gândesc la minepentru vreau sã mã perfecþionez”, a maispus Robert.

Oricine poate daadmitere la universitãþiledin Europa, însã nu toþiireuºesc sã ºi studiezepeste hotare. Nota obþiutã de Robert labiologie îl propulseazãla Londra. 9,75 a reuºit sã obþinã tânãrulabsolvent.

“Am trecut printr-oserie de aplicaþii ºi amfost admis. Pe cei dinstrãinãtate îi intereseazãnota obþinutã la disci-plinã de banã pe care ovoi studia la ei. La noi,în schimb, nu existã aºaceva”, a concluzionattânãrul.

Zeci de tineri dinValea Jiului ºi-au îndreptat atenþia cãtreuniversitãþile din Europaºi nu numai. Cu toþii vorpleca în scurt timp încãutarea unui viitorstrãlucit pe careRomânia nu îl oferãacestor genii.

Monika BACIUMonika BACIU

Î n urma informaþiilorapãrute în presa

localã, Organizaþiamunicipalã Vulcan a Partidului SocialDemocrat, a þinut sãemitã urmãtorul comunicat de presã:

În urma alegerilorinterne desfãºurate în mod statutar în data de04.06.2015, a fost aleasãnoua conducere a organizaþiei ºi s-a stabilitcomponenþa noului BirouExecutiv,având primaºedinþã de birou în data de10.06.2015, unde au fostdiscutate problemele legatede conducerea organizaþieiºi probleme privind unitatea partidului.

Aducem la cunoºtinþamembrilor , susþinãtorilorºi simpatizanþilor noºtri , cã decizia de a retrage sprijinul politic acordatunui consilier local sau înspeþã, a viceprimarului,aparþine în mod exclusiv

Biroului Executiv al organizaþiei. În speþã nu aexistat nicio criticã denaturã sã justifice necesi-tatea înlocuirii din funcþiade viceprimar a d-lui ec.Meriºanu Cristian Ion ºi caatare, Biroul Executiv alOrganizaþiei MunicipaleVulcan a Partidului SocialDemocrat, dezminte cu fermitate zvonurile apãruteîn spaþiul public privindînlocuirea din funcþie aviceprimarului municipiuluiVulcan.

De asemenea , facemprecizarea cã d-l vicepri-mar, ec. Meriºanu CristianIon, se bucurã în contin-uare de tot sprijinul ºisusþinerea politicã aOrganizaþiei MunicipaleVulcan a Partidului SocialDemocrat.

Preºedinte,Organizaþia

Municipalã Vulcan aPartidului Social

DemocratIng. Gheorghe Ile

A bsolvenþii de liceumai au cîteva sãp-

tãmâni în care pot obþinestatutul de ºomer. Ei potprimi, dacã nu îºi gãsescde lucru, ori dacã nu seduc la vreo facultate 250de lei lunar ºi pot urma ºicursuri de calificare înmeserii cerute pe piaþã.

Absolvenþii din Valea Jiuluiau ºansa, în eventualitatea cã nu mai merg la facultate, sã ia bani ca ºomeri. Pentruasta, însã, mai au foarte puþintimp ºi trebuie sã se grãbeascã,dacã nu vor sã piardã cei 250 de lei lunar, timp de ojumãtate de an.

„Cei care au absolvit liceulsau o altã formã de învãþãmântsunt aºteptaþi la agenþie ca sãfie luaþi în evidenþã în primafazã pentru a-ºi cãuta un locde muncã ºi acest lcuru trebuiesã se întâmple în termen de60 de zile de la absolvire. Din 29 iunie, timpul de 60 dezile se scurge deja. Apoi, dupãce 60 de zile, cei care nu îºigãsesc de lucru, sau nu sunt admiºi la o formã deînvãþãmânt superior sunt aºteptaþi cu al doilea dosar

pentru a beneficia de indemnizaþia de ºomaj”, adeclarat Iudith Babþan, ºefaALOFM Petroºani.

Dacã devin ºomeri, primesctimp de o jumãtate de an 250de lei ºi pot urma gratuit unuldintre cursurile organizate deagenþia din Valea Jiului.

„În perioada urmãtoare noiorganizãm cursuri de montatorpereþi rigips, zidari, asfaltatori,

confecþioneri, încercãm ºi un curs de cosmeticã pentrufete, în funcþie de buget sauopþiune”, a mai adãugatºefa ALOFM Petroºani.

ªansele acestor tineri, însã,sunt minime ºi ei îºi pot gãsi cugreu un loc de muncã pe opiaþã a forþei de muncã ceduce o acutã lipsã de oferte dinpartea angajatorilor.

Cu sau fãrã Bacalaureatulluat, cei care au absolvit liceulºi nu pleacã la o facultate, aumari ºanse sã îngroaºe, în scurttimp, rândurile ºomerilor dinjudeþ.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

Pãrinþii sãi au plecatmai demult ºi el arãmas în grupul mare ºinumeros al copiilorcare stau cu buncii.

Casian AlexandruVidale a reuºit, însã, sã îi uimeascã pe toþiapropiaþii sãi, iar acumeste la un pas de apleca ºi el acolo undeeste mama lui: înSpania. Se viseazãactor ºi crede cã va jucacândva în telenovele,dar acum ne explicãcum a reuºit el sã ianote atât de mari, maiales cã majoritateacelor ca el are un alttraseu în viaþã. „La

românã am luat 9,50,la matematicã nota 10ºi la geografie 8.80.Sunt foarte bine organi-zat de obicei. Îmi placesã fac multe activitãþiîntr-un timp foarterestrâns ºi de aceeacred cã mã organizezatât de bine sã le fac petoate. Nu este greudacã lucrezi mult. Amînceput sã lucrez câte10 teste pe sãptãmânã.Lucram foarte mult ºide aceea am reuºit sãiau 10”, a spusAlexandru CasianVidale, absolvent alColegiului EconomicHermes din Petroºani.

Mama sa este înSpania ºi acolo a fost ºiel acceptat la o facul-tate. Casian ne-a mãr-turisit încã de la ieºireadin sala de examen cãia notã mare ºi s-a þinutde cuvânt. „Minim 9iau la matematicã!”,ne-a spus la ieºirea dinsala de examen în ziua în care a susþinutexamenul maturitãþii ºiaºa a fãcut.

Acum ne explicã câtde greu i-a fost cã nu oavea pe mama luiacasã, dar ne promitecã vom auzi de el, dupã

facultatea din Spania lacare a fost acceptat.Asta, mai ales cã avãzut acest stat ca pe ofata morgana a viselorsale. „A fost un picgreu sã fiu departe depãrinþi, dar m-am adap-tat ºi spun acum cã seputea ºi mai rãu. Amfost acceptat la peda-gogie, la drept ºi laeducaþie socialã, daracum îmi voi alege unadintre acestea. Am alesSpania pentru cã acolosunt plecaþi pãrinþii meiºi mi se pare o þarãfoarte frumoasã, cu

oameni foarteinteligenþi, serioºi ºifericiþi ºi de aceea amales Spania ”, spunetânãrul.

Pe Casian l-am gãsit imediat dupãBacalaureat în sala derepetiþii la ClubulCopiilor, pentru cã faceteatru din clasa a IX-a ºi acum ne-a promis cãvom auzi de el ºi altfel.„Mi-am propus sã facteatru amator. Facteatru din clasa a IX-aºi sper sã ajung printelenovele. O sã mãvedeþi!”, ne-a mãrturisitCasian.

Profesoara lui esteextrem de încântatã deperformanþele sale ºinici nu se gândeºte cãnu va reuºi acolo,departe, în Spania, lacare viseazã din primiiani de liceu. „A jucat înpiesele de teatru pecare le-am pus în scenãºi a impresionat mereu.

Mi-am dat seama cãeste un om foarteserios, în pofida faptuluicã era foarte tânãr. Peurmã am aflat cã locuiacu bunica ºi cã pãrinþiierau în strãinãtate ºi ne-a uimit pe toþi seri-ozitatea lui. Credeþi-mãcã este foarte organizatºi eu personal ºi noi toþiam avut de învãþat de lael”, a spus ºi Mihaelaªtefania Cioc, profe-soara de teatru de laClubul Copiilor dinPetroºani.

Alexandru Casian afost mereu un autodi-dact ºi acum a demon-strat, o datã în plus, cãnu toþi copiii ai cãrorpãrinþi pleacã înstrãinãtate au problemede adaptare. El este unexemplu pentru toþi ceide vârsta lui ºi poate cãîl vom regãsi pecanalele care difuzeazãtelenovele, dacã nu pescenele de teatru dinSpania.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Lecþie de viaþã! Crescut de bunicã, cu 10 la bacalaureatA fost crescut doar de bunica lui, dar

este unul dintre puþinii elevi din Valea Jiului care a reuºit performanþa de alua o notã de 10 ºi asta chiar la matematicã.Media întreagã îl recomandã ºi Casian face parte din generaþia copiilor a cãrorpãrinþi muncesc peste hotare, dar seviseazã actor de telenovele, ori profesor.

Mentalitate de învingãtor.

Robert Albu, viitor student în Londra: “Noi trebuiesã învingem cancerul nu el sã ne învingã pe noi”

COMUNICAT DE PRESÃ

“Viceprimarul municipiului Vulcan sebucurã în continuare de tot sprijinulºi susþinerea politicã a PSD Vulcan”

Proaspãt absolvenþi, VIITORI ªOMERI

Cod roºu dedistracþieS e rãcoresc la ºtran-

duri. Meteorologii auemis cod roºu de caniculã,însã cod roºu de distracþiea fost ºi la ºtrandurile dinValea Jiului.

Copii, adolescenþi sau persoane adulte cu toþii auluat cu asalt spaþiile de agrement din Valea Jiului.

Toate ºtrandurile au fostneîncãptoare în cea mai

caldã zi din acest an. “De la ora 9 am venit la

ºtrand. Vreau sã mã rãcorescºi sã mã bronzez ºi cum altfeldecât la bazin”, spune Anca.Alþii au stat sub umbrele ºi aucãutat umbra.“Stãm la umbrãcã la soare e imposibil destat. Mai intrãm în bazincâteodatã sã ne rãcorim ºiapoi ne relaxãm. Profitãm dezilele de varã”, a spus Iulian.

Nu mai puþin de cinciºtranduri sunt deschise înValea Jiului. Toate acestea aufost pline la refuz în acestezile caniculare.

Monika BACIUMonika BACIU

Stagii de practicãoferite de UniversitateaPetroºani

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 iulie 20156 Invatamant

Universitatea dinPetroºani a pierdutluna trecutã un om, un profesor, rectorul universitãþii,Poantã Aron, care s-astins la spital în urmaunui stop cardiac.

În memoria lui ºipentru cã majoritateatimpului ºi-a petrecut-oîn amfiteatrul A4,Senatul Univeristãþii aluat decizia ca aceastasã îi poarte numele.

„În cursul zilei deastãzi (n.r 8 iulie) aavut loc o ceremoniede comemorare a profesorului universitardr. inginer PoantãAron, rector alUniversitãþii dinPetroºani. Aceastãcomemorare a fosthotãrâtã în ºedinþaConsiliului de adminis-traþie al Universitãþii,în 6 iulie 2015. Avândîn vedere cã astãzi, (8iulie 2015), domnia saar fi împlinit 65 de aniºi, cu regret, pot sãspun cã nu mai esteprintre noi ºi îi simþimlipsa, s-a decis schimbarea denumiriiamfiteatrului A4 înAmfiteatrul PoantãAron”, a declarat încadrul unei conferinþe

de presã, dupã ceremonialul discret lacare au participat doarcadre universitare,lectorul universitar dr ing Mariua Marcu,Rectorul U. P.

Aceastã încãpere, în care miercuri aveauloc probe de licenþãpoartã de la ora12,00, din data de 8 iulie, în memoriaprofesorului universitarPoantã Aron – poartãnumele sãu. De acumîncolo, rectorul va fiales în baza votuluiprofesorilor ºi areprezentanþilorstudenþilor ºi asta s-a decis tot în cadruluniversitãþii, în urmaunui referendum.

„Rezultatul în urmavotului a fost pentrualegerea votului prinvot direct ºi secret al cadrelor didacticeºi reprezentanþilor studenþilor”, a maiprecizat RectorulUniversitãþii dinPetroºani.

Pânã când va fi ales un nouRector, Universitateadin Petroºani va ficondusã de lectoruluniversitar MariusMarcu. Noul Rector vafi ales pentru perioada2016 – 2020 conformmetodologiei definitivatã acum ºi care joi va fi ºi validatã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Soþia Luciana ºi fiul Claudiu anunþãcu durere în suflet trecerea în nefiinþã adragului lor soþ ºi tatã,

CORNEADUMITRU

Corpul neînsufleþit seaflã depus la CapelaUnitarianã Petroºani, iarînmormântarea va avealoc vineri, 10 iulie, ora 13.

Nu te vom uita niciodatã!

Primarul munici-piului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzieste alãturi de familiaconsilierului localClaudiu Cornea, înmomentele grele aledespãrþirii de tatãl sãu

CORNEADUMITRU.

Dumnezeu sã-l odihneascã

în pace!Sincere

condoleanþefamiliei !

Un ultim omagiu ºisincere condoleanþefamiliei îndurerateprin pierderea celuicare a fost un OM lalocul lui ºi un dascãlonest,

CORNEADUMITRU

Dumnezeu sã-l odihneascã în

Împãrãþia SaFamilia Bujorescu

Cronica Vãii Jiului | Joi, 9 iulie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

D rumulnaþional

66 A a intrat înreparaþii. Drumulde la Iscroni aintrat în reparaþiicapitale.

Dupã nenumãratedrumuri fãcute laBucureºti pentru modernizarea drumului, edilii ani-noseni au câºtigat.

“A început reabi-litarea DN 66 ALivezeni – ValeaUngurului. Au termi-nat la Câmpul lui

Neag ºi acum s-auapucat la Aninoasa.Vor fi reparaþi capitale, podeþe,poduri ºi la macadam”,a declarat NicolaeDunca, primaruloraºului Aninoasa.

În cadrul acestuiproiect, se vor efectua

lucrãri de subtraver-sãri, construcþii depodeþe noi, realizareape ambele pãrþi aledrumului de rigoleacoperite ºi bineînþele,turnarea de covoarede asfalt.

Monika BACIUMonika BACIU

Adeverinþãpentru examenul detitularizareA deverinþe pen-

tru susþinereaexamenului de titu-larizare. În data de15 iulie, candidaþiicare vor sã obþinãun post în sistemulde învãþãmânt vorsusþine examenul detitularizare.

ReprezentanþiiInspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara îianunþã pe candidaþiicare susþin examenulde licenþã în acest ancã pentru participareala examen trebuie sãdepunã o adeverinþã.

“În situaþiaexcepþionalã a candi-daþii absolvenþi 2015care susþin licenþa/di-zertaþia dupã 13 iulie,aceºtia vor prezenta îndimineaþa zilei de 15iulie 2015, înainte desusþinerea probeiscrise, adeverinþãprivind promovareaexamenului de licenþã,respectiv de dizertaþie.Pentru aceia dintrecandidaþii absolvenþi

2015, care nu facdovada studiilorabsolvite, nu vor fiadmiºi la proba scrisã”,spun reprezentanþii ISJHunedoara.

Peste 500 de profesori din judeþulHunedoara ºi-au depusactele pentru a susþineexamenul de titulari-zare.

În timp ce numãruldascãlilor care vor sãocupe un post pe o perioadã de timpnedeterminatã este deordinul sutelor, numãrulposturilor este de 52.La nivelul judeþuluiexistã 499 de posturivacanþe, dintre care 52 sunt titularizabile.

Cele mai multe pos-turi titularizabile suntpe disciplina educaþiefizicã ºi sport.

Monika BACIUMonika BACIU

Omagiu profesorului Poantã AronM iercuri, cel care a condus destinul Universitãþii din Petroºani, profesorul

Poantã Aron ar fi împlinit 65 de ani. Din pãcate, s-a ridicat la Cer, iar profe-sorii instituþiei au decis ca amfiteatrul în care ºi-a desfãºurat activitatea sã îipoarte numele. A4 va fi de acum Amfiteatrul Poantã Aron, ca omagiu adus rectoru-

lui care ne-a pãrãsit.

Reparaþii capitale pe DN 66A

DECESE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 iulie 20158 Sport

Citeam nãucit zilele trecute cum cã,„El Maximo CheGuevarra” de ValeaJiului – cândva... –,Miron Cozma, acum învârstã de 61 de ani, îºiface televiziune!?

Omul, dacã a termi-

nat ºi cu dragostea,ºi cu politica oriMineriadele, îºi cautãalte coordonate. Camdin zece în zece ani...

Acum 20 de ani, învara lui 1995, pregãteao contraofensivã, unatac fãrã precedent,

dupã vreo patru ani desecetã la Jiul Petroºani.Mobilizând 45.000 demineri, îºi propune sãfacã o echipã puternicãla Petroºani, sã o readucã în Divizia „A”.Cu o combinaþie de talente locale – Ghiþan,Fl. Stoica, Ceacusta,Huza, M. Tudorache,Cioabã – ºi fotbaliºti de„import” – Toader,

Fane Þârã, Baicea,Matincã, Mangalagiu,ªtirbulescu, M.Cristescu –, Cozmapune pe picioare oechipã solidã, cu LiþãDumitru la cârmã ºiaduce în meciul decisivla promovare, cel cuForesta Fãlticeni (1-0)nu mai puþin de35.000 spectatori în tribune!

Pe acelaºi stadion„Jiul” unde acum se„înghesuie” 200-300 despectatori...

Sunt zece ani decând Miron Cozma apornit la „atac”, poateîn cea mai frumoasã„mineriadã” a charis-maticului lider sindical,poate singurul cu per-sonalitate în Valea Jiului.Cu bune, cu rele.

Henþ cu mâna

„Atacul” lui Miron Cozma

Paginã realizatã de Genu TUÞU

C ând a venit la JiulPetroºani în anul 1973,

de la „tineretul” lui Dinamo,Mihai Stoichiþã avea doar 19ani. Va termina liceul lasecþia umanã a Liceului Real-Uman (actual Informaticã)din Petroºani ºi s-a înscris lacursurile Facultãþii de Maºiniºi Instalaþii Miniere (M.I.M.)a Institutului de MinePetroºani.

O facultate ce îl avea ca decanpe prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaº.79 de studenþi vor termina cursurile acestei facultãþi în vara lui 1980, printre care ºi mai mulþisportivi, handbalista AuroraMarincaº ºi rugbiºtii TeodorMesaroº, Sorin Lãzãroiu, fotbaliºtiiTraian Stoica ºi Mihai Stoichiþã.

Printre aceºtia, Mihai Stoichiþã afost la întâlnirea de terminare afacultãþii acum 35 de ani, în anul1980, alãturi de alþi colegi, care s-au revãzut cu multã bucurie.

Reporter: Mihai Stoichiþã, cume revederea cu Petroºaniul undeai jucat la cel mai înalt niveltimp de opt campionate?

Mihai Stoichiþã: Extrem deemoþionantã! Sã-ºi reveni atâþiacolegi, dupã atâta vreme, locuriletinereþii, nu se comparã cu nimic.

Rep.: Ai avut niºte perfor-manþe de top la Jiul: câºtigãtorde Cupa României, CupaCupelor, Cupa Balcanicã, locul 7

în topul prezenþelor all time laJiul (212 meciuri în Divizia „A”),locul 17 în clasamentul golgete-rilor (18 goluri marcate în Divizia „A”), sunt niºte cifre...

M.S.: E adevãrat, dar dincolode cifre, rãmân momentele

frumoase, alãturi de cei ce mi-aufost antrenori ºi coechipieri...

Rep.: ªtim cã ai fost multãvreme antrenor la Steaua, laVaslui, dar ºi în þãri exotice, pre-cum Mexic, Panama, Armenia...

M.S.: Peste tot au fost expe-rienþe interesante. Desigur, Steauaa reprezentat un moment de vârf,aº mai antrena acolo, oricând, cuplãcere. Dar revenind la momentulrevederii cu colegii de facultate,nimic nu se comparã emoþional cuacest lucru. Mã bucur enorm deacest moment trãit aici laPetroºani, în iunie 2015, la 35 deani distanþã de momentuldespãrþirii noastre.

Fotbal. Transferuri.

Ultimii mohicani...P uþini jucãtori au mai

rãmas la nivelul Ligii Idintre foºtii componenþi aiJiului Petroºani.

Dintre aceºtia, Mihai Pintilii rãmânecel mai titrat. La 30 de ani, dupã cetraseul sãu din ultimii ºase ani de când aplecat de la Jiul a însemnat InternaþionalCurtea de Argeº, Pandurii Tg. Jiu,Steaua, Al Hilal (Arabia Sauditã) ºi dinnou Pandurii, ultima oprire înseamnã

Hapoel Tel Aviv din Israel. Aici el vajuca alãturi de fostul târg-mureºeanClaudiu Bumba, ºi va avea un salariu de500.000 euro pe an. El a semnat pen-tru trei ani la Hapoel Tel Aviv, echipã ceare în palmares 35 de trofee. Pintiliieste component al echipei Naþionaleunde a jucat de 24 de ori.

Nicandro Breeveld a rãmas în continuare la Steaua, iar MarianConstantinescu a plecat de la FC Braºov la Concordia Chiajna.

Aceºtia sunt singurii jucãtori care maiactiveazã în Liga I, care au jucat în urmãcu câþiva ani la Jiul Petroºani.

EvenimentLa 35 de ani de la absolvirea facultãþii

Mihai Stoichiþã se reîntoarce la Petroºani!Mihai Stoichiþã (în medalion) alãturi de colegii absolvenþi...

...ºi pregãtindu-se sã acorde un interviu