CVJ NR. 900 JOI 16 IULIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 900

Joi, 16 Iulie 2015

H oþii care au tero-rizat afaceriºtii

din Valea Jiului, dupãce le-au spart locuinþeledin care au furat bunuride valoare ºi bani aufost trimiºi în judecatãpentru furt calificat.

Primul termen în acestdosar este programat pen-tru mâine-vineri, dosarulfiind pe rolul JudecãtorieiPetroºani. Cei patru mem-

bri ai grupãrii au spart maimulte vile ale unor oamenide afaceri din Vulcan oriPetroºani ºi au þinut în ºah

anchetatorii jumãtate dean pânã sã fie prinºi. Doidintre ei au ajuns dupãgratii fiind cercetaþi în

stare de arest preventiv,iar ceilalþi doi în stare delibertate. Membrii grupãriise specializaserã în spar-geri la locuinþe de lux,cum ar fi cea a unui înstãritdealer Dacia, a fostului ºefal Ocolului Silvic Petroºaniori a unor localnici cu miciafaceri, dar care aveaulocuinþe impunãtoare.

Astfel, Ionuþ DumitruStan, Ioan Baltag ºiCãtãlin Ionuþ Sãpunarusunt judecaþi pentru furtcalificat, zece persoanefiind pãgubite de cãtre ei,

în timp ce Nicuºor LiviuAvãdãnei, poreclit”Olteanu” nu a fost trimis în judecatã de cãtreprocurori. Banda a maiacþionat spun poliþiºtiihunedoreni ºi în Haþeg, iar în total au reuºit sã dea18 spargeri. Anchetatoriiau mai stabilit cã suspecþiipãtrundeau în locuinþeprin forþarea ferestrelor ºisustrãgeau în principalsume de bani, bijuterii dinaur ºi argint ºi aparaturãelectronicã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Adezivii,drogurile ieftine aleminorilorÎ nfiorãtor. Minori

care se drogheazãcu prenandez pot fi zãriþi în centrulPetroºaniului. Dupã îmbrãcãmintetânãrul nu pãrea aproveni dintr-o fami-lie cu probleme sociale.

Abia þinându-se pepicioare, bãiatul trage cuputere din punga umplutãcu substanþa care inhalatãdevine drog.

Instituþiile îºi paseazãresponsabilitatea de la una la alta. ReprezentanþiiAgenþiei Naþionale Antidrogspun cã nu au responsabili-tãþi în aceastã arie. Singuralor responsabilitate fiind cea a consilierii.

“Familia în primul rândeste responsabilã de aceºtitineri. Pe pãrinþi ar trebui sãîi intereseze. În cazul în carestarea lor de sãnãtate estedegradatã ar trebui duºi laspital, la urgenþã, iar apoiintervin organele statului.Noi avem atribuþii pe parteade prevenire ºi asistenþã”, a declarat Cristina Ghirca,purtãtor de cuvânt alCentrului de Prevenire,Evaluare ºi Consiliere

Antidrog al JudeþuluiHunedoara. Urmãtorii pelista responsabililor sunt ceide la Protecþia Copiluluicare ar trebui sã se auto-sesizeze sau sã fie sesizaþi în cazul în care sunt identificate cazuri în careminorii se drogheazã.

“În cazul unei sesizãri,Protecþia Copilului poate sãpreia cazul, sã vadã care esituaþia din familie ºi even-tual sã îi ducã la un centrude minori. Noi intervenimdoar în cazul în care ni seadreseazã aceºti tineri înmod direct sau ne solicitãalte instituþii”, a mai subliniat sursa citatã.

Pe termen lung, consu-mul de inhalante determinãtulburãri de creºtere, tulbu-rãri ale aparatului genital,scãderea imunitãþii, anemieaccentuatã, boli ale aparatu-lui respirator, comporta-mente deviante, depen-denþã fizicã ºi psihicã.

Monika BACIUMonika BACIU

D irectorul general al Complexului Energetic Hunedoara,Constantin Jujan, ºi-a prezentat miercuri dimineaþa demisia,

în original la sediul Ministerului Eneregiei, dupã ce ºi-a anunþat cuo zi înainte intenþia de a pãrãsi funcþia. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Spãrgãtorii de lux, aduºi la „barã”

Constantin Jujanînlocuit cu

Viorel Stancu

Încã se lucreazãintens, iar odatã finali-zate lucrãrile elevii voravea parte de o clãdiremodernã, dar ºi deechipamente didacticede ultimã generaþie.Edilii locali de laVulcan, împreunã cuconducerea unitãþii deînvãþãmânt ºi construc-torul au inspectat aces-te lucrãri. “Un proiectpe fonduri europene aavut loc cu doi ani înurmã unde au fostcuprinse toate ºcoliledin Vulcan, drept rãsplatã am luat locul Ipe þarã pentru infra-structurã ºcolarã. Nuputeam sã lãsãm liceul care sã nu fiemodernizat ºi dotat cu toatã aparatura nece-sarã conform cerin-þelor europene, astfelne-am apucat ºi amfãcut proiect pentruliceu ºi anul trecut afost acceptat ºi intratla platã, astfel cã înacest an ne-am apucatde lucru ºi sperãm cãîntr-o lunã vor fi finali-zate lucrãrile. Am avuto prerecepþie la toatelucrãrile sã vedem cear mai trebui fãcut ºi

ce rãmâne de modifi-cat sau de corectat ºisunt câteva elementeîntârziate ºi se vorînscrie pânã când estetermenul de punere înplatã a lucrãrilor careau fost executate. Noisperãm cã vom reuºisã facem ºi plãþile pentru furnizori ºi constructori. Mai avempuþin ºi vom terminape când copiii vorîncepe ºcoala ºi vorveni într-o ºcoalã

curatã, nouã, modernãcu aparaturã de ultimãgeneraþie ºi sã le dãmposibiliattea sã înveþeaºa cum îºi dorescpãrinþii ºi copiii ºi profesorii ºi implicitcum ne dorim ºi noi sã avem copii binepregãtiþi, copii sãnãtoºide care sã ne bucurãm

la finalizarea ºcolilor ºisã poatã merge maideparte ºi sã nereprezinte cu mândriemunicipiul Vulcan”, adeclarat Gheorghe Ile,primarul municipiuluiVulcan. Reprezentanþiiunitãþii de învãþãmântspun cã elevii vorînvãþa în condiþii mo-derne ºi îi aºteaptã petoþi cei care vor sã

urmeze cursurileliceale. “Ne bucurãmfoarte mult sã tãiempanglica la toamnãîmpreunã cu elevii.Lucrãrile constau înreabilitarea totalã atuturor sãlilor de clasã,a anexelor, a labora-toarelor din ºcoalã, asãlii de sport, a ate-

lierelor ºcoalã, inclusivterenul de sport. E oinvestiþie imensã pen-tru cã nu avem doarreabilitarea clãdirii însine, avem ºi achiziþio-narea de echipamenteIT, echipamente autoºi echipamente pentruatelierul de confecþiiplus fiecare cabinet va avea un retro-video-proiector ºi unlaptop aferent, deciprofesorii îºi vordesfãºura activitatea în cele mai optimecondiþii”, a declaratMalvine Socaci, directorul ColegiuluiTehnic Mihai Viteazudin Vulcan.

Edilii vulcãneni auun crez ºi pe acesta se bazeazã. Elevii suntviitorul, astfel cã pen-tru ei trebuie realizatelucrãri. “În infrastruc-tura ºcolarã s-auinvestit foarte mulþibani, am plecat de laideea cã întotdeaunatrebuie sã pleci dintemelie, din temelie sãfaci totul. Temelianoastrã sunt copiii,

cum îi creºtem aºa osã îi avem. E cel maiimportant sã investimîn copii. Cea mai mareinvestiþie a unei gene-raþii, a unei comunitãþisunt copiii. Dacã inves-tim în ei lucrurile vormerge mai departespre bine. Acesta este crezul nostru, aconducerii primãriei, a consiliului local de laVulcan”, a mai spusGheorghe Ile. În ceeace priveºte lucrãrile dela liceu, valoarea totalãa proiectului este de8.314.681,26 lei ºiprevede îmbunãtãþireacalitãþii infrastructuriide educaþie ºi dotareaColegiului TehnicMihai Viteazu ºi a Sãliide Sport aferente dinMunicipiul Vulcan pentru asigurarea unuiproces educaþional lastandarde europene ºia creºterii participãriipopulaþiei ºcolare laprocesul educaþional.Proiectul prevede ºireabilitarea ºi moder-nizarea colegiului ºi asãlii de sport din punctde vedere al infrastruc-turii, termic ºi estetic,în funcþie de necesitãþi

- dotarea cu echipa-mente IT ºi specificelaboratoarelor, con-form documentaþieitehnico-economice ºirealizarea conexiunii laInternet de mare vitezã- creºterea siguranþeielevilor în incintaunitãþii de învãþãmânt -scãderea ratei de abandon ºi absenteismºcolar în rândul elevilorºi reducerea ratei deanalfabetism, în specialîn rândul comunitãþilordefavorizate ºi alrromilor - creºtereanivelului de cunoºtinþeºi de culturã al absolvenþilor la nivelde liceu ºi al ºcolii de meserii - inte-grarea/reintegrarea înprocesul educaþional alelevilor care provin din grupuri vulnerabile(familii cu veniturifoarte reduse, copii ai cãror pãrinþi suntdisponibilizaþi dinindustria minierã, copiii de etnie rromã,copii cu dizabilitãþi) -creºterea eficienþeienergetice a imobiluluiºi a sãlii de sport aferente.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 20152 Învãtãmânt

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

E xamenul dedefinitivat a

dat bãtãi de capdascãlilor. Rezulta-tele examenului de Definitivat aufost afiºate.

Dintre cei 118 can-didaþi prezenþi la exa-

men, 13 nu au reuºitsã obþinã nota cinci.

Potrivit rezultatelor,nici jumãtate dintredascãlii care au susþinuttestarea nu au reuºitsã obþinã o notã detrecere, procentul depromovabilitate fiind de44,62 la sutã. Astfel,mai bine de jumãtate

nu au reuºit sã obþinãdreptul de practicã înînvãþãmânt, astadatoritã notelor.Minimum nota opt ar fi trebuit sã obþinãcandidaþii care aususþinut examenul dedefinitivat.

În urma examenuluide Definitivat, dascãlii

obþin titlul de profesorcu drept de practicã înînvãþãmântul preuniver-sitar ºi dobândesc ocatedrã. Profesorii carenu reuºesc sã promo-veze examenul dedefinitivat pot sã predea în continuareca suplinitori la catedrele care nu suntacoperite de cadredidactice definitive.


Liceul din Vulcan, cel mai modern din Valea Jiului

Din toamnã, condiþiile de studiu vor ajunge la cele europeneC el mai modern liceu din Valea Jiului

va funcþiona la Vulcan. În urmã cuaproape un an de zile, reprezentanþiiadministraþiei locale de la Vulcan audemarat un proiect pentru ”ModernizareaColegiului Tehnic Mihai Viteazu dinMunicipiul Vulcan”.

Mai bine de jumãtate din dascãli nu au promovat examenul de definitivat

B ancaMondialã

nu poate aveaimplicaþii directe în sfera de activi-tate a ComplexuluiEnergeticHunedoara.

Aceasta poate spriji-ni anumite proiecte alecomunitãþilorlocale.“Am participatla întâlnirea de la sediul CEH. Cei de laBanca Mondialã nupot susþine decât anu-mite proiecte în zonã.Nu pot sã aibã impli-caþie directã în activi-tatea noastrã în acestmoment însã lucrul celmai bun este cã aureuºit încã odatã sãtrezeascã la realitate ºiminþile care încã maicred cã la nivel european ºi mondiallucrurile mai pot fipasate la infinit astfelcã noi cei care am participat acolo amauzit încã odatã faptulcã trebuiesc aplicatemãsuri dar ºi un sprijinguvernamental la felde serios dacã se mai

doreºte energie elec-tricã pe bazã de huilapentru cã orice amface noi în CCM ºioricât am reducesalariile celor carelucreza în cadrul CEH,acesta nu poate fi salvat în actualelecondiþii”, a declaratPetre Nica, preºedin-tele SindicatuluiMuntele.

Reprezentanþii BãnciiModiale s-au aflat laPetroºani în urmã cu osãptãmânã. Vizitã afost una neoficialã, iarcei de la BancaMondialã urmeazã sãtrasmitã un raportGuvernului Românieiîn ceea ce priveºteactivitatea minierã dinValea Jiului.


Cronica Vãii Jiului | Joi 16 iulie 2015 Actualitate 3

Constantin Jujanpretinde cã a recurs laacest gest din cauzã cãMinisterul Finanþelorîntârzie foarte multsemnarea acordului deîmprumut pentruCEH, deºi situaþiacompaniei este extremde dificilã. Sindicaliºtiispun cã nu rãmân înaer cu negociereaConstractului Colectivde Muncã. Acestaexpirã în douã sãp-

tãmâni ºi pânã atuncinegocierile le preiaînlocuitorul lui Jujan.

Minerii ºi energeti-cienii sunt în plin pro-ces de negociere aConstractului Colectivde Muncã ºi, dupã ceConstantin Jujan ºi-aînaintat demisia cãtreministrul AndreiGerea, locul sãu încomisia de negociere afost luat de cel careera normal sã îl

înlocuiascã. Acumsindicaliºtii spun cãnici nu se aºteaptã laun nou director, pentrucã nimeni nu mai vreasã se bage în aceastãtrebã. „Echipa denegociere a contractu-

lui din partea adminis-traþiei, ca ºi cea dinpartea sindicatuluireprezentativ are no-minalizate ºi persoanecare înlocuiesc titulariicomisiei de negociere.Deci, în locul fostuluidirector generalConstantin Jujan estedomnul ViorelStancu”, a spus PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Angajaþii CEH riscã de la 1 august sãîntâmpine mari pro-bleme, dacã nu va fiparafat un nou acordpentru contractulcolectiv de muncã ºiasta doar din vina presiunilor politice dincauza cãrora Constatin Jujan ºi-ar fidat demsiia.

„Data de 1 august2015 este data la careCCM expirã, iar însituaþia în care acestanu va fi prelungit, saunu va fi încheiat unaltul, salariaþii CEHvor rãmâne fãrã drep-turi ºi facilictãþile caresunt prevãzute doar înCCM, nu ºi în cel individual care mairãmâne valabil. Astãzi,CEH nu mai are direc-tor general. Nu ar ficea mai mare proble-mã, însã, cel mai grav lucru îl reprezintãfaptul cã nu îºi maidoreºte nimeni sã

preia frâiele CEH,lãsat sã meargã pe undrum cãtre moarte ”, a mai adãugat principalul negociatoral CCM.

Nica a mai precizatcã situaþia de acum arecauze în politicalocalã, care a impusconduceri pe criteriipolitice ºi a subordonattoate activitãþile economice dirijându-lecãtre firmele apropiaþilor de partid.Singurii care au depierdut sunt minerii ºienergeticienii ºi totmai mulþi se întreabãdacã se dã ordonanþã,ca sã plece din sistem.

Constantin Jujan afost numit în funcþia dedirector general alCEH în luna februariea acestui an, dupã cepostul a rãmas vacantdupã demisia lui AurelNiculescu.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Salvarea nu ducedecât la deces. Astasusþin sindicaliºtii dinmineritul Vãii Jiului,care acum considerãcã acel ajutor promisde stat nu mai esteajutor, ci doar unimbold ce duce spremoartea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Tocmai de aceea,sindicatele cred cã nicinu mai este necesar ºicer conducerii CEH sã îl refuze.

„Noi, ca ºi organi-zaþie sindicalã ne-amadresat conduceriiCEH cu solicitarea dea renunþa la acest aju-tor de salvare, pentrucã el nu reprezintãdecât o amânare adecesului CEH, în

condiþiile în care esteacum acordat. Este unajutor rambursabil,despre care avemcunoºtinþe cã, dacã nuîl rambursãm suntemobligaþi sã întocmimtoatã documentaþiapentru lichidarea CEHla termenul de 6 lunide acum încolo”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului reprezen-tativ la nivel de CEH.

Petre Nica maispune ºi cã acest aju-tor era bun la finelelunii aprilie, iar acumle face numai rãuminelor, care se vorînchide curând.

„În momentul defaþã statul român sepãcãleºte pe sine. Ne

dã un ajutor de stat laun moment când numai avem nevoie deel, pentru cã necesi-tatea accesãrii acestuiajutor de salvare aapãrut odatã cu obli-gaþia CEH de a faceachiziþia certificatelorde Carbon, care trebuia sã se întâmplepânã la 30 aprilie2015. Acest lucru nus-a întâplat, în con-cluzie, necesitateaacordãrii ajutorului destat pe fondul pe careel a fost solicitat ºiavizat de CE nu maiare obiect acum”, maisusþine Nica.

Guvernul ar vrea sãacorde ComplexuluiEnergetic Hunedoaraun ajutor de stat individual sub formaunui împrumut peºase luni de aproape100 milioane lei, baniproveniþi din priva-tizãri ºi obligã pro-ducãtorul de cãrbuneºi energie sã-ºi separelegal activitãþile ºi sãaplice un program derestructurare. Practic,spun sindicaliºtii acumcând a fost depãºittermenul pentru platacertificatelor de car-bon ºi oricum riscãmsancþiuni, asta nu arduce decât laînchiderea minelor câtmai curând.


Constantin Jujan înlocuit cu Viorel StancuD irectorul general al Complexului

Energetic Hunedoara, ConstantinJujan ºi-a prezentat miercuri dimineaþademisia în original la sediul MinisteruluiEneregiei, dupã ce ºi-a anunþat cu o ziînainte intenþia de a pãrãsi funcþia.

Minerii vor refuza ajutorul de statN u a venit la momentul oportun,

acum nu mai este nevoie de el.Vorbim despre ajutorul de stat acordatcolosului industrial din Hunedoara, desprecare sindicaliºtii din CEH spun cã mai rãule-ar face acum. Asta pentru cã va trebuirambursat ºi oricum a fost depãºit termenul la care era nevoie de el.

Banca Mondialã, raport cãtreGuvern despre Valea Jiului

La un sfert de veacde la înfiinþarea firmei ºila peste un secol deexistenþã a unei structuricare a gestionat undomeniul strategic alsecuritãþii naþionale, aºacum este distribuþia apeipotabile, la Apa Serv auloc evenimente notabile.Asta dupã ce în lunamai a fost dezvelitã oplãcuþã comemorativã,care a marcat sfertul deveac care a trecut, decând acolo lucreazãangajaþii ce se ocupã cuapa ºi canalizarea.

Una dintre sãlile deconferinþe ce acumpoartã aleatoriu numeleSala Londra de la ApaServ va purta numeleunuia dintre oameniicare au însemnat cevapentru istoria aducþiuniide apã în Valea Jiului.Asta

a decis directorul gener-al al SC Apa Serv,Costel Avram, care areîn întenþie sã îi chemepe toþi cei care au fostangajaþi ai acestei soci-etãþi ºi au fãcut câteceva, bun sau rãu, pen-tru ca populaþia sã aibãapã 24 de ore din 24 ºiun sistem de canalizaremodern. „Urmeazã sãavem o întâlnire cudirectorii care au con-dus aceastîã societate,dar ºi cu foarte mulþioameni, foºti angajaþi,actualmente pensionari.Sala Londra de confe-rinþe de aici de la ApaServ va avea numelemecanicului ºef, cel carese ocupa de staþia deapã în zona Jieþului”, aspus Costel Avram,director general SC ApaServ Valea Jiului.

Mai mult, în momen-

tul în care va organizaceremonia de întâlniredintre generaþiile dedirectori ºi angajaþi,Costel Avram promite ºilansarea unei cãrþi-docu-ment despre istoria apeiîn aceastã zonã.

„Vreau sã fac o surprizã ºi, în maxim olunã de zile, vom scoateºi o carte „Drumul apeiîn Valea Jiului”, careîncepe acum 100 deani în urmã ºi acolovreau sã vedem exactcum se aseamãnã evenimentele de atunci,cu cele de acum. Cum comuna Petroºanimãrea preaþul apei,cum azi preþul apei acrescut ºi sunt proble-mele care sunt, cuaducþiunea apei, cuexamenele pe posturi,care ºi atunci, ca ºiacum erau controver-sate, dar ºi multe altesurpize, pentru actualiiangajaþi, ca ºi pentrufoºtii”, a mai precizatAvram.

În aceastã carte pecare o vom vedea camîntr-o lunã de zile,autorul Marian Boboc îiva cuprinde ºi pe actua-lii angajaþi ai Apa Serv

ºi va surprinde aportulpe care fiecare ºi-laduce la bunul mers alsocietãþii. Asta pentrucã responsabilitateapentru sãnãtatea populaþiei este problemã de securitatenaþionalã ºi fiecare arerolul sãu bine determi-nat. Acum 25 de aniRegia Autonomã a Apei Valea Jiului se

desprindea din RegiaAutonomã deGospodãrie Comunalãºi Locativã, care avea însubordine ºi societãþilede termoficare ºi devenea o societatecare accesa fondurieuropene pentru dez-voltare. A fost un primpas spre modernizareasistemelor vechi deaducþiune a apei, dar afost ºi o perioadã cumultiple frãmântãri,pentru cã s-audescoperit fraude cu aceºti bani.

Acum, societatea estesubordonatã unui ssitemgenerat de societatea peacþiuni formatã dinConsiliul JudeþeanHunedoara, ce are52,33% din acþiuni,Primãria MunicipiuluiPetroºani, cu 21,123%, Primãria Vulcan

cu 5,182%, PrimãriaPetrila cu 6,25%,Primãria Aninoasa5,28%, Primãria Lupenicu 7,39% ºi PrimãriaUricani cu 2,42%.

ªi, dacã la începutavea doar distribuþiaapei ºi o micã parte din canalizare, acum,societatea din ValeaJiului, are ca obiect deactivitate captarea,tratarea, transportul,acumularea ºi dis-tribuirea apei potabile,colectarea, transportulºi epurarea apelor uzatemenajer, reparaþii lareþelele de apã ºicanalizare exterioare,montarea, întreþinereaºi verificarea aparatelorde mãsurã ºi control,dar efectueazã ºi ucrãride construcþii-montaj.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

R eprezentanþiimunicipiului Vulcan

ºi-au stabilit prioritãþilepentru perioada urmã-toare. Aceºtia vor sã acceseze fonduri europenepentru a dezvolta comuni-tatea astfel încât aceastasã concureze cu cele dinstatele Uniunii Europene.

Edilul vulcãnean,Gheorghe Ile spune cã auîntocmit strategia de dez-voltare localã pentru urmã-torii cinci ani.“Noi acest program de dezvoltare localãl-am fãcut cu ani în urmã. A fost primul din judeþulHunedoara ºi din regiunea devest, iar aceastã strategie secompleteazã anual. Cândvine scadenþa, adicã acumtrebuie fãcut pe o perioadãmai îndelungatã, de cinci anide zile. Este o strategie ºi învest care face pe o perioadãde cinci ani, de 10 ani, 15 ºi20 de ani. Anumite lucrãrisunt cu bãtaie lungã. Este ostrategie pe care se bazeazãºi UE privind dezvoltarealocalitãþilor ºi acordarea fon-durilor care sã vinã sã sprijinelocalitatea respectivã. Trebuiesã fim cu doi paºi înainteafondurilor europene ca sãputem accesa. Ne uºurezãbugetul local, cel judeþean ºicel guvernamental. Uºurãmpuþin din coºul de bani carear trebui sã vinã la noi dinfonduri europene”, adeclarat Gheorghe Ile,

primarul municipiului Vulcan. Gheorghe Ile, primarul

municipiului Vulcanrecunoaºte cã pe alocuri încãexistã macadam ºi spune cã toate aceste lipsuri vor dispãrea odatã ce vor accesafonduri europene.“Ne-amaxat pe modernizarea drumurilor interioare încartiere ºi drumuri, alei, toatecele necesare comunitãþii.Trebuie sã recunosc cã suntem în secolul XXI ºi maiavem macadam în multe dinstrãzile din municipiuluiVulcan ºi încã nu am reuºitpentru cã nu am avut fonduride a moderniza aceste strãzi,dar am fost ºi opriþi din anumite motive pentru cã nuam avut canalizare, nu amavut apã, nu am avut gaz,curent. Toate aceste lucrãriau fost fãcute pe fondurieuropene, fonduri guverna-mentale ºi acum vom trece ºila altã etapã, la modernizarea drumurilor, aleilor, pentru cacetãþeanul sã se simtã cãtrãieºte într-un municipiueuropean. Trebuie sãînþelegem cã nu se pot face toate odatã, am luat prioritãþile prioritãþilor cât sã putem sã spijinim toatezonele din Vulcan”, a maisubliniat sursa citatã.

Nu doar strãzile vor fimodernizate ci ºi locurile dejoacã pentru copii. Edilul facecomparaþie cu alte oraºe dinþãrile mai dezvoltate dinEuropa ºi spune cã vrea sãasigure condiþii moderne

pentru cei mici. “Vom moderniza toate zonele pentru copii pentru cã aceºtiatrebuie sã se dezvolte foartebine. Ei când vor ieºi dingraniþele României sau cândvor intra în alte þãri ei trebuiesã simtã cã ºi România esteo þarã dezvoltatã în care eigãsesc ceea ce este ºi acolo.Consider cã este importantpentru copii partea pe care o pot face pãrinþii, adicã educaþia copiilor prin pãrinþi.Dacã nu vom fi atenþi vomscãpa din mânã aceºti copii ºiatunci suntem nemulþumiþicând cresc mari cã nu amreuºit sã facem ce trebuiepentru ei”, a conchis edilul.

Strategia stabileºte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval detimp rezonabil ºi realist, la unnou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene ºilarg împãrtãºit pe plan mondi-al – cel al dezvoltãrii durabile,orientat spre îmbunãtãþireacontinuã a vieþii oamenilor ºi arelaþiilor dintre ei în armoniecu mediul natural.


S paniolii carereabiliteazã

DN 66 între Petroºani ºi Tg. Jiu lucreazã„româneºte”, încet ºi fãrã spor, iar CNADNReste îngãduitoare.

Parcã nu era suficient cã au depãºit termenele cuanii ºi prin defileu se circulãmai rãu ca niciodatã, acumau mai gãsit o modalitate de a întinde nervii ºoferilor la maxim.

Aproape nici un semaforde dirijare a circulaþiei pe DN 66 între Petroºani ºi Tg. Jiu, unde sunt fãcutelucrãri de reparaþii, nu estesincronizat corespunzãtor.Astfel, ºoferii care au liber detrecere se trezesc cu maºinidin sens opus ºi de multe ori ambii ºoferi respectãsemaforul. În plus, circulaþiaeste restricþionatã desemafoare pe kilometriîntregi chiar dacã se lucreazãdoar pe câþiva metri la ºosea.

„Peste tot vezi câte oarmatã de muncitori caresprijinã utilajele, dupã ce tustai o veºnicie la semafoare.De lene pun semafoarele lacâte unul - doi kilometri, deºi

ei lucreazã pe câte un podsau asfalteazã cinci metri.Este o mare bãtaie de joc ºinimãnui nu-i pasã. Auancorat câteva stânci, auconsolidat ceva poduri ºi pecâte o jumãtate de drum, dinloc în loc, au pus asfalt ceare o diferenþã de nivel ºi de15 centimetri. Dacã nu eºtiatent riºti sã-þi faci prafmaºina ori mai rãu”, spuneSorin, unul dintre ºoferii caretrebuie sã tranziteze defileulaproape zi de zi.

Din cauza debandadei dindefileu, distanþa dintrePetroºani ºi Tg. Jiu estestrãbãtutã în circa douã oresau mai mult, deºi sunt doaraproximativ 50 de kilometri.Veºtile rele nu se opresc aici, pentru cã DrumulNaþional 66 are slabe ºansede a fi terminat în acest an,iar CNADNR admite cã a dat un ultimatum constructorului dat fiind faptul cã lucrãrile nu sunt îngrafic. Conform contractului,durata estimatã de execuþie a lucrãrilor era de 2 ani, lacare se adãugau alþi 2 aniperioada de garanþie, însãtermenul a fost depãºit.


Zeci de mii deturiºti vin înjudeþ, dar nu auunde se caza

P e primul loc în pre-ferinþele celor care

ajung în judeþul Hune-doara se aflã MãnãstireaPrislop, unde aproape înfiecare sfârºit de sãptãmâ-nã sunt înregistraþi între20 ºi 30 de mii de pelerini.

Apoi Castelul Corvinilorori munþii Retezat sunt desti-naþii preferate de turiºti, însãnici cetãþile dacice nu suntocolite. Pentru zecile de miide turiºti sunt prea puþinlocuri de cazare, iar mulþihunedoreni au speculat aces-te lipsuri ºi îºi pun locuinþelela dispoziþia turiºtilor. Astfel,

pensiunile ºi chiar locuinþeleparticulare ale sãtenilor dinlocalitãþile situate lângãMãnãstirea Prislop suntpline, la sfârºit de sãptãmânãºi în zilele de sãrbãtori, decredincioºi veniþi din toatecolþurile þãrii. ªi alþi sãteni aucerut Primãriei Haþeg, pe alcãrei teritoriu administrativse aflã Mãnãstirea Prislop,autorizaþii pentru cazareaturiºtilor în camerele liberedin case. La Castelul

Corvinilor procentul turiºtilorcare vin sã viziteze obiectivulcu faimã în întreaga lume, acrescut cu 40 la sutã înultimii doi ani, numai în2014 fiind înregistraþiaproape 250.000 de vizita-tori. În primele patru luni alelui 2015 au fost 40.000 deturiºti, iar vârful va fi în lunaaugust. O problemã culocurile de cazare a fostîntâmpinatã chiar deautoritãþi, la TârgulEuropean al Castelelor deru-lat la Hunedoara, când cugreu au reuºit sã gãseascãlocuri de cazare pentru dele-gaþiile care ºi-au anunþat par-ticiparea. Hotelierii ºi propri-etarii de pensiuni dinHunedoara ºi Þara Haþeguluiprimesc mereu telefoanepentru rezervãri, însã locurilede cazare sunt epuizate cuzile înainte.


Gãsitãmoartã încasãO femeie de

48 de ani dinVulcan a fost gãsitãfãrã suflare în casãmiercuri dimineaþã.

Apropiaþii au sunat la 112, pentru cã aceasta nu rãspun-dea la uºã, dar cândparamedicii SMURD auintrat prin forþarea uºiiîn apartament, nu aumai putut face nimic.Femeia era angajatã laParoºeni ºi mediciilegiºti vor stabiloi ce s-a petrecut.

Un apel la 112 aalertat întreg cartieruldin spatele primãrieidin Vulcan, pentru cã,în scurt timp, poliþia,pompierii ºi SMURD-ulau ajuns la un blocapropiere. Pompierii aufost primii care auintrat în casa femeii, iarimediat paramedicii augãsit-o cãzutã în baie,dar nu mai avea semnevitale. „În jurul orei8,00, am fost solicitaþipentru o deblocare deuºã la un apartament înmunicipiul Vulcan. Lafaþa locului s-a deplasatun echipaj SMURDVulcan ºi unul de

descarcerare pentrudeblocarea uºii.Persoana de sex feminin a fost gãsitãdecedatã”, a declaratAdrian Avram, coman-dant DetaºamentulPompieri Petroºani

Femeia de 48 de anilucra la Paroºeni ºinimeni nu îºi explicã ces-a întâmplat. Poliþiºtiisunt cei care vor stabilicu exactitate ce s-apetrecut pentru cã audeschis un dosar decercetare penalã. „Estevorba despre o femeiede 48 de ani din

municipiul Vulcan, carea fost gãsitã decedatãîn locuinþa sa. În acestcaz, colegii mei auîntocmit de cercetarepenalã pentru moartesuspectã”, a spus ºiLaura Bradu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Cadavrul femeii afost preluat de serviciulde medicinã legalã ºiurmeazã ca legiºtii sãse pronunþe cu privirela cauza morþii.


Istoria aducþiunii de apã în Valea JiuluiS unt 25 de ani de când a fost înfiinþatã

la Petroºani o societate care sã seocupe cu distribuþia apei ºi cu canalizarea întoatã Valea Jiului. Istoria apei ce curge larobinet ºi modul în care societatea a evoluatîn timp, cu perioade de frãmântãri generatede preþ, este, însã, mereu aceeaºi, indiferentde epocã ºi în scurt timp, Costel Avram nepromite o întrevedere cu toþi cei care aulucrat aici.

Fondurile europene uºureazã coºul naþional

Drumul prin DefileulJiului, o bãtaie de joc cuacceptul CNADNR

La un sfert de veacde la înfiinþarea firmei ºila peste un secol deexistenþã a unei structuricare a gestionat undomeniul strategic alsecuritãþii naþionale, aºacum este distribuþia apeipotabile, la Apa Serv auloc evenimente notabile.Asta dupã ce în lunamai a fost dezvelitã oplãcuþã comemorativã,care a marcat sfertul deveac care a trecut, decând acolo lucreazãangajaþii ce se ocupã cuapa ºi canalizarea.

Una dintre sãlile deconferinþe ce acumpoartã aleatoriu numeleSala Londra de la ApaServ va purta numeleunuia dintre oameniicare au însemnat cevapentru istoria aducþiuniide apã în Valea Jiului.Asta

a decis directorul gener-al al SC Apa Serv,Costel Avram, care areîn întenþie sã îi chemepe toþi cei care au fostangajaþi ai acestei soci-etãþi ºi au fãcut câteceva, bun sau rãu, pen-tru ca populaþia sã aibãapã 24 de ore din 24 ºiun sistem de canalizaremodern. „Urmeazã sãavem o întâlnire cudirectorii care au con-dus aceastîã societate,dar ºi cu foarte mulþioameni, foºti angajaþi,actualmente pensionari.Sala Londra de confe-rinþe de aici de la ApaServ va avea numelemecanicului ºef, cel carese ocupa de staþia deapã în zona Jieþului”, aspus Costel Avram,director general SC ApaServ Valea Jiului.

Mai mult, în momen-

tul în care va organizaceremonia de întâlniredintre generaþiile dedirectori ºi angajaþi,Costel Avram promite ºilansarea unei cãrþi-docu-ment despre istoria apeiîn aceastã zonã.

„Vreau sã fac o surprizã ºi, în maxim olunã de zile, vom scoateºi o carte „Drumul apeiîn Valea Jiului”, careîncepe acum 100 deani în urmã ºi acolovreau sã vedem exactcum se aseamãnã evenimentele de atunci,cu cele de acum. Cum comuna Petroºanimãrea preaþul apei,cum azi preþul apei acrescut ºi sunt proble-mele care sunt, cuaducþiunea apei, cuexamenele pe posturi,care ºi atunci, ca ºiacum erau controver-sate, dar ºi multe altesurpize, pentru actualiiangajaþi, ca ºi pentrufoºtii”, a mai precizatAvram.

În aceastã carte pecare o vom vedea camîntr-o lunã de zile,autorul Marian Boboc îiva cuprinde ºi pe actua-lii angajaþi ai Apa Serv

ºi va surprinde aportulpe care fiecare ºi-laduce la bunul mers alsocietãþii. Asta pentrucã responsabilitateapentru sãnãtatea populaþiei este problemã de securitatenaþionalã ºi fiecare arerolul sãu bine determi-nat. Acum 25 de aniRegia Autonomã a Apei Valea Jiului se

desprindea din RegiaAutonomã deGospodãrie Comunalãºi Locativã, care avea însubordine ºi societãþilede termoficare ºi devenea o societatecare accesa fondurieuropene pentru dez-voltare. A fost un primpas spre modernizareasistemelor vechi deaducþiune a apei, dar afost ºi o perioadã cumultiple frãmântãri,pentru cã s-audescoperit fraude cu aceºti bani.

Acum, societatea estesubordonatã unui ssitemgenerat de societatea peacþiuni formatã dinConsiliul JudeþeanHunedoara, ce are52,33% din acþiuni,Primãria MunicipiuluiPetroºani, cu 21,123%, Primãria Vulcan

cu 5,182%, PrimãriaPetrila cu 6,25%,Primãria Aninoasa5,28%, Primãria Lupenicu 7,39% ºi PrimãriaUricani cu 2,42%.

ªi, dacã la începutavea doar distribuþiaapei ºi o micã parte din canalizare, acum,societatea din ValeaJiului, are ca obiect deactivitate captarea,tratarea, transportul,acumularea ºi dis-tribuirea apei potabile,colectarea, transportulºi epurarea apelor uzatemenajer, reparaþii lareþelele de apã ºicanalizare exterioare,montarea, întreþinereaºi verificarea aparatelorde mãsurã ºi control,dar efectueazã ºi ucrãride construcþii-montaj.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5

R eprezentanþiimunicipiului Vulcan

ºi-au stabilit prioritãþilepentru perioada urmã-toare. Aceºtia vor sã acceseze fonduri europenepentru a dezvolta comuni-tatea astfel încât aceastasã concureze cu cele dinstatele Uniunii Europene.

Edilul vulcãnean,Gheorghe Ile spune cã auîntocmit strategia de dez-voltare localã pentru urmã-torii cinci ani.“Noi acest program de dezvoltare localãl-am fãcut cu ani în urmã. A fost primul din judeþulHunedoara ºi din regiunea devest, iar aceastã strategie secompleteazã anual. Cândvine scadenþa, adicã acumtrebuie fãcut pe o perioadãmai îndelungatã, de cinci anide zile. Este o strategie ºi învest care face pe o perioadãde cinci ani, de 10 ani, 15 ºi20 de ani. Anumite lucrãrisunt cu bãtaie lungã. Este ostrategie pe care se bazeazãºi UE privind dezvoltarealocalitãþilor ºi acordarea fon-durilor care sã vinã sã sprijinelocalitatea respectivã. Trebuiesã fim cu doi paºi înainteafondurilor europene ca sãputem accesa. Ne uºurezãbugetul local, cel judeþean ºicel guvernamental. Uºurãmpuþin din coºul de bani carear trebui sã vinã la noi dinfonduri europene”, adeclarat Gheorghe Ile,

primarul municipiului Vulcan. Gheorghe Ile, primarul

municipiului Vulcanrecunoaºte cã pe alocuri încãexistã macadam ºi spune cã toate aceste lipsuri vor dispãrea odatã ce vor accesafonduri europene.“Ne-amaxat pe modernizarea drumurilor interioare încartiere ºi drumuri, alei, toatecele necesare comunitãþii.Trebuie sã recunosc cã suntem în secolul XXI ºi maiavem macadam în multe dinstrãzile din municipiuluiVulcan ºi încã nu am reuºitpentru cã nu am avut fonduride a moderniza aceste strãzi,dar am fost ºi opriþi din anumite motive pentru cã nuam avut canalizare, nu amavut apã, nu am avut gaz,curent. Toate aceste lucrãriau fost fãcute pe fondurieuropene, fonduri guverna-mentale ºi acum vom trece ºila altã etapã, la modernizarea drumurilor, aleilor, pentru cacetãþeanul sã se simtã cãtrãieºte într-un municipiueuropean. Trebuie sãînþelegem cã nu se pot face toate odatã, am luat prioritãþile prioritãþilor cât sã putem sã spijinim toatezonele din Vulcan”, a maisubliniat sursa citatã.

Nu doar strãzile vor fimodernizate ci ºi locurile dejoacã pentru copii. Edilul facecomparaþie cu alte oraºe dinþãrile mai dezvoltate dinEuropa ºi spune cã vrea sãasigure condiþii moderne

pentru cei mici. “Vom moderniza toate zonele pentru copii pentru cã aceºtiatrebuie sã se dezvolte foartebine. Ei când vor ieºi dingraniþele României sau cândvor intra în alte þãri ei trebuiesã simtã cã ºi România esteo þarã dezvoltatã în care eigãsesc ceea ce este ºi acolo.Consider cã este importantpentru copii partea pe care o pot face pãrinþii, adicã educaþia copiilor prin pãrinþi.Dacã nu vom fi atenþi vomscãpa din mânã aceºti copii ºiatunci suntem nemulþumiþicând cresc mari cã nu amreuºit sã facem ce trebuiepentru ei”, a conchis edilul.

Strategia stabileºte obiective concrete pentru trecerea, într-un interval detimp rezonabil ºi realist, la unnou model de dezvoltare propriu Uniunii Europene ºilarg împãrtãºit pe plan mondi-al – cel al dezvoltãrii durabile,orientat spre îmbunãtãþireacontinuã a vieþii oamenilor ºi arelaþiilor dintre ei în armoniecu mediul natural.


S paniolii carereabiliteazã

DN 66 între Petroºani ºi Tg. Jiu lucreazã„româneºte”, încet ºi fãrã spor, iar CNADNReste îngãduitoare.

Parcã nu era suficient cã au depãºit termenele cuanii ºi prin defileu se circulãmai rãu ca niciodatã, acumau mai gãsit o modalitate de a întinde nervii ºoferilor la maxim.

Aproape nici un semaforde dirijare a circulaþiei pe DN 66 între Petroºani ºi Tg. Jiu, unde sunt fãcutelucrãri de reparaþii, nu estesincronizat corespunzãtor.Astfel, ºoferii care au liber detrecere se trezesc cu maºinidin sens opus ºi de multe ori ambii ºoferi respectãsemaforul. În plus, circulaþiaeste restricþionatã desemafoare pe kilometriîntregi chiar dacã se lucreazãdoar pe câþiva metri la ºosea.

„Peste tot vezi câte oarmatã de muncitori caresprijinã utilajele, dupã ce tustai o veºnicie la semafoare.De lene pun semafoarele lacâte unul - doi kilometri, deºi

ei lucreazã pe câte un podsau asfalteazã cinci metri.Este o mare bãtaie de joc ºinimãnui nu-i pasã. Auancorat câteva stânci, auconsolidat ceva poduri ºi pecâte o jumãtate de drum, dinloc în loc, au pus asfalt ceare o diferenþã de nivel ºi de15 centimetri. Dacã nu eºtiatent riºti sã-þi faci prafmaºina ori mai rãu”, spuneSorin, unul dintre ºoferii caretrebuie sã tranziteze defileulaproape zi de zi.

Din cauza debandadei dindefileu, distanþa dintrePetroºani ºi Tg. Jiu estestrãbãtutã în circa douã oresau mai mult, deºi sunt doaraproximativ 50 de kilometri.Veºtile rele nu se opresc aici, pentru cã DrumulNaþional 66 are slabe ºansede a fi terminat în acest an,iar CNADNR admite cã a dat un ultimatum constructorului dat fiind faptul cã lucrãrile nu sunt îngrafic. Conform contractului,durata estimatã de execuþie a lucrãrilor era de 2 ani, lacare se adãugau alþi 2 aniperioada de garanþie, însãtermenul a fost depãºit.


Zeci de mii deturiºti vin înjudeþ, dar nu auunde se caza

P e primul loc în pre-ferinþele celor care

ajung în judeþul Hune-doara se aflã MãnãstireaPrislop, unde aproape înfiecare sfârºit de sãptãmâ-nã sunt înregistraþi între20 ºi 30 de mii de pelerini.

Apoi Castelul Corvinilorori munþii Retezat sunt desti-naþii preferate de turiºti, însãnici cetãþile dacice nu suntocolite. Pentru zecile de miide turiºti sunt prea puþinlocuri de cazare, iar mulþihunedoreni au speculat aces-te lipsuri ºi îºi pun locuinþelela dispoziþia turiºtilor. Astfel,

pensiunile ºi chiar locuinþeleparticulare ale sãtenilor dinlocalitãþile situate lângãMãnãstirea Prislop suntpline, la sfârºit de sãptãmânãºi în zilele de sãrbãtori, decredincioºi veniþi din toatecolþurile þãrii. ªi alþi sãteni aucerut Primãriei Haþeg, pe alcãrei teritoriu administrativse aflã Mãnãstirea Prislop,autorizaþii pentru cazareaturiºtilor în camerele liberedin case. La Castelul

Corvinilor procentul turiºtilorcare vin sã viziteze obiectivulcu faimã în întreaga lume, acrescut cu 40 la sutã înultimii doi ani, numai în2014 fiind înregistraþiaproape 250.000 de vizita-tori. În primele patru luni alelui 2015 au fost 40.000 deturiºti, iar vârful va fi în lunaaugust. O problemã culocurile de cazare a fostîntâmpinatã chiar deautoritãþi, la TârgulEuropean al Castelelor deru-lat la Hunedoara, când cugreu au reuºit sã gãseascãlocuri de cazare pentru dele-gaþiile care ºi-au anunþat par-ticiparea. Hotelierii ºi propri-etarii de pensiuni dinHunedoara ºi Þara Haþeguluiprimesc mereu telefoanepentru rezervãri, însã locurilede cazare sunt epuizate cuzile înainte.


Gãsitãmoartã încasãO femeie de

48 de ani dinVulcan a fost gãsitãfãrã suflare în casãmiercuri dimineaþã.

Apropiaþii au sunat la 112, pentru cã aceasta nu rãspun-dea la uºã, dar cândparamedicii SMURD auintrat prin forþarea uºiiîn apartament, nu aumai putut face nimic.Femeia era angajatã laParoºeni ºi mediciilegiºti vor stabiloi ce s-a petrecut.

Un apel la 112 aalertat întreg cartieruldin spatele primãrieidin Vulcan, pentru cã,în scurt timp, poliþia,pompierii ºi SMURD-ulau ajuns la un blocapropiere. Pompierii aufost primii care auintrat în casa femeii, iarimediat paramedicii augãsit-o cãzutã în baie,dar nu mai avea semnevitale. „În jurul orei8,00, am fost solicitaþipentru o deblocare deuºã la un apartament înmunicipiul Vulcan. Lafaþa locului s-a deplasatun echipaj SMURDVulcan ºi unul de

descarcerare pentrudeblocarea uºii.Persoana de sex feminin a fost gãsitãdecedatã”, a declaratAdrian Avram, coman-dant DetaºamentulPompieri Petroºani

Femeia de 48 de anilucra la Paroºeni ºinimeni nu îºi explicã ces-a întâmplat. Poliþiºtiisunt cei care vor stabilicu exactitate ce s-apetrecut pentru cã audeschis un dosar decercetare penalã. „Estevorba despre o femeiede 48 de ani din

municipiul Vulcan, carea fost gãsitã decedatãîn locuinþa sa. În acestcaz, colegii mei auîntocmit de cercetarepenalã pentru moartesuspectã”, a spus ºiLaura Bradu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Cadavrul femeii afost preluat de serviciulde medicinã legalã ºiurmeazã ca legiºtii sãse pronunþe cu privirela cauza morþii.


Istoria aducþiunii de apã în Valea JiuluiS unt 25 de ani de când a fost înfiinþatã

la Petroºani o societate care sã seocupe cu distribuþia apei ºi cu canalizarea întoatã Valea Jiului. Istoria apei ce curge larobinet ºi modul în care societatea a evoluatîn timp, cu perioade de frãmântãri generatede preþ, este, însã, mereu aceeaºi, indiferentde epocã ºi în scurt timp, Costel Avram nepromite o întrevedere cu toþi cei care aulucrat aici.

Fondurile europene uºureazã coºul naþional

Drumul prin DefileulJiului, o bãtaie de joc cuacceptul CNADNR

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 20156 Actualitate

Mai mult decât atât înultima perioadã locuitoriiVãii sunt din ce în ce mainesiguri de locurile demuncã din minerit, careºi aºa sunt cum sunt, ºitrãiesc cu teamã cã înorice moment pot fianunþaþi de închidereaminelor care pânã acumceva vreme erau conside-rate viabile dar care înultimele luni au devenitmai neviabile decât celede la Societatea Naþionalãde Închideri de Mine. Tot mai multã lume se cugroazã la ziua de mâine ºila viitorul copiilor, dacã semai poate vorbi de unviitor în Vale. Din pãcatelocurile de muncã sunt dince în ce mai puþine iarabsolventiilor de liceu saude studii superioare nu lise oferã o variantã demuncã. Ei pot alege sãplece în alte oraºe maridin þara sau în strãinãtatela cules de fructe saulegume.

O categorie de oamenicare nu s-au gândit nicio-datã sã pãrãseascã acestemeleaguri sunt momârlaniicare din moºi strãmoºi se

aflã înrãdãcinaþi aici ºi care nu s-au gânditniciodatã sã pãrãseascãaceastã Vale. Mulþi dintreacestea trãiesc doar din ce produc în grãdina saudin vânzarea produselorlactate de la animalele pe care le au.

„Nu ne-am gânditniciodatã sã plecãm deaici. Toate neamurilenoastre sunt aici. Toþi strã-moºii noºtrii sunt îngropaþiaici. Pentru noi acestepãmânturi pe care lemuncim în fiecare zi dedimineaþã ºi pânã searaînseamnã tot. Fãrã acestepãmânturi fi fãrã toatãmunca pe care odepunem zilnic noi nu amputea trãi. Nu suntemobiºnuiþi ºi nici nu amputea trãi o clipã la blocfãrã ca sã nu avem ogradanoastrã ºi animalele noastre”, ne spune unmomârlan.

Aceºtia au totuºi ºianumite regrete. Mulþi ºi-ar dori ca munca lor sãfie vãzutã ºi apreciatã ºioamenii de peste hotarecare sunt aºteptaþi sã vinãºi sã vadã cum se

munceºte pãmântul aiciîn Valea Jiului în fiecarezi. Mai mult decât atâtmomârlanii viseazã ºi eicã poate într-un viitorapropiat ºi zona noastrãsã devinã o zonã la felde cãutatã ca ºi Viscri,acea localitate din judeþulBraºov unde PrinþulCharles al Marii Britanii a venit ºi a fãcut minuniîn ceea ce priveºte turismul rural.

„Am vrea sã vinã ºiaici la noi un prinþ caresã ne salveze ºi care sãaducã foarte mulþi turiºtistrãini pentru cã ºi noiavem multe locuri fru-moase pe care sã lepoatã vizita lumea darcare nu sunt puse în valoare. Îi putem lua pedoritori cu noi toatã ziuape câmp sã vadã cum semunceºte, îi putem trimi-

te cu animalele la pãscut,le arãtãm cum sã mulgãvacile, dar în primul rândle arãtãm ospitalitateanoastrã a momârlanilordin Valea Jiului”, a maiprecizat momârlanul.

Toate aceste lucruri arputea fi puse în valoaredacã Valea Jiului ar ficunoscutã nu doar prinproblemele care au fost cumulþi ani în urmã, proble-me care ºi acum conside-rãm cã sunt resimþite laBucureºti unde mai mariiþãrii când aud de zonanoastrã mai bine preferasã întoarcã spatele sãu sã gãseascã soluþii deînchidere a tot ceea ceînseamnã locuri de muncã,decât sã spunã HAI SÃLE DÃM O MÂNÃ DEAJUTOR OAMENILORDIN VALEA JIULUI.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazãcursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã. RELAÞII LA TELEFON 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Primarul TiberiuIacob Ridzi cautã laBucureºti soluþiapentru termoficare

D e câteva sãptãmâni numai avem apã caldã în

sistem centralizat în toatãValea Jiului ºi la iarnãabonaþii ar putea rãmânefãrã cãldurã.

Acest lucru se întâmplã aici undeminerii scot cãrbune, dar nu au cumsã primeascã ºi cãldurã, iar Tiberiu Iacob Ridzi a fãcut demersuripânã la Bucureºti.

Primarul din Petroºani îi cere ministrului Gerea sã ia mãsuri aºaîncât sã nu se mai punã problemalipsei de cãrbune la termocentralaParoºeni. Sute de familii dinPetroºani, dar ºi din Vulcan ori de laLupeni ar trebui sã beneficieze de

agent termic, dar nu îl primesc pentru cã stocul de huilã este zero.

„Am fãcut o scrisoare dechisãcãtre domnul ministru Gerea, pentrucã existã o situaþie nemaiîntâlnitã ºiineditã pânã în acest moment laTermocentrala Paroºeni. Ei au rãmascu stoc de cãrbune zero, acum aupentru vreo douã sãptãmâni ºi pemine mã îngrijoreazã situaþia lor, înprimul rând pentru cãldura pe caretrebuie sã o dãm la oameni.Ministrul ºi ministerul trebuie sã iamãsuri”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Situaþia de acum este una fãrãprecedent ºi, în condiþiile în care secautã soluþia pentru a branºa toateoraºele la sistemul centralizat de termoficare, Termocentrala nu arecãrbune. Paradoxul se întâmplã fixîn Valea Jiului unde nu mai puþin de7 unitãþi miniere scot huila ce estetransformatã în agent termic doar laMintia, pentru abonaþii din Deva.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Despre migraþiunea unor gânduri:

Cartea lui Butulescu aapãrut ºi în belarusã…D upã ce au trecut Atlanticul

(Canada, SUA, Mexic, Ecuador,Argentina), dupã ce au parcurs toatestatele balcanice, dupã ce s-au publicatîn toate limbile Europei Occidentale,aforismele lui Valeriu Butulescu seîndreaptã acum spre Rãsãrit.

Aceastã direcþie nu este însã o premierã.Cãrþile autorului din Petroºani circulã de multtimp în Rusia, Ucraina, Estonia, Georgia,Mongolia, Siria, Liban, Iordania, Armenia, Iran,Israel, ajungând chiar în Extremul Orient (China,Vietnam). De data aceasta cartea apare ºi înlimba belarusã, tradusã de scriitoarea MiraLuksha, care semneazã ºi o amplã prezentarebio-bibliograficã a autorului. Lucrarea a apãrutsub egida ºi cu sprijinul Uniunii Scriitorilor dinBelarus, într-o þinutã graficã de excepþie. Prefaþacãrþii este semnatã de însuºi Preºedintele UniuniiScriitorilor din Belarus (Filiala Regionalã Brest),dl Anatoli Kreydich ºi poartã titlul: Magnetismulsinceritãþii la Valeriu Butulescu. Din aceastã prefaþã reproducem un scurt fragment:

„O carte de aforisme. Nu un roman sau opovestire. Nici mãcar o colecþie de prozãscurtã. Doar câte un rând, sau douã. Dar ceconþinut au aceste rânduri!(…) Am citit ºi recititaceste aproape o mie de aforisme, care acumtrãiesc în mine, ca ºi cum ar fi fost o parte aeului meu. Cred cã ele au fost mereu în mine,dar eu nu am ºtiut acest lucru pânã nu le-amcitit. Ele au umplut în mine un loc gol.(…) Deaceea am scris acest cuvânt cãtre cititori, însperanþa cã sinceritatea autorului acestorcapodopere scurte ne va uni, nu doar pe noidoi, ci o mulþime de oameni care gândesc la fel,din lumea întreagã. Cã ne putem bucura de frumuseþe fãrã sã ne cunoaºtem între noi,cãpãtând sentimentul cã noi, spiritele înfrãþite,nu suntem singuri pe acest pãmânt.”Pe margi-nea acestui eveniment, Valeriu Butulescu a fãcuturmãtoarea declaraþie: „Aceastã nouã apariþiemã bucurã, desigur. Mulþumesc tuturor celorimplicaþi, inclusiv Uniunii Scriitorilor din Belarus.Faptul cã aceste aforisme percuteazã eficient înspaþii spirituale diferite este o satisfacþie ªi nuuna neapãrat personalã. Eu o socotesc o micãvictorie a literaturii noastre.”

Cartea va fi prezentatã în curând, laFestivalul Literaturii, organizat la Brest, eveni-ment la care autorul a fost deja invitat. (L.V).

Poate un prinþ pe cal alb salveazã Valea JiuluiD oar o minune ne-ar mai putea salva.

Se ºtie cã situaþia din Valea Jiului nueste roz ºi acest lucru nu este doar de un an,doi. De la revoluþie încoace se pare cãaproape nimãnui nu-i mai pasã de aceastãzonã, care are un potenþial foarte mare atâteconomic cât ºi turistic. Toþi au venit, auanalizat ºi au plecat fãrã ca vizitele lor sã sefacã simþite în Vale.

Recentul succes al luptãtorilor de laClubul Sportiv ªcolarPetroºani (C.S.S.P.) de la CampionatulNaþional de laConstanþa, la categoriade vârstã juniori II (gr. 1998-2000), ne-adus cu gândul în urmãcu mulþi ani, când„salteaua”sportivilor dela lupte greco-romaneºi lupte libere era dese-ori acoperitã cu medaliiºi diplome reprezen-tând succesele echipei.

La competiþia maisus amintitã, C.S.ª.Petroºani a reuºit unloc 2 la cat. 69 kg prinVasile Chivari ºi un loc3 la cat. 59 kg prinIonuþ Borbely, dar nusunt de neglijat nicicele trei locuri 5,Cristian Popa (cat. 58kg) ºi Florin Heresteºan(cat. 60 kg) ºi DianaOcu (cat. 60 kg).Meritul este, nu înultimul rând, alantrenorului GheorgheRãducu, zis „Lele”,care are ºi funcþia depreºedinte al AsociaþieiJudeþene de LupteLibere Hunedoara.

Ca o parantezã

spus, cu referire laaceeaºi competiþie dela Constanþa, trebuiemenþionat ºi succesulcelor de la Inter Petrila,echipã antrenatã deMarian Lukacs, undesportivii Cristian Ciotir(cat. 54 kg) ºi IosifSzabo (cat. 58 kg) s-auîntors cu medalii deargint, respectiv bronz.

Revenind la sportiviide la C.S.ª. Petroºani,trebuie precizat cãsecþia de lupte libere arespectivului club a avut

mari succese de-a lungul vremii.

Secþia de lupte liberea Clubului Sportivªcolar Petroºani a fostuna cu adevãrat demare performanþã.

Fenomenul a irumptdupã anul 1970, odatã

cu apariþia unor gene-raþii de mari talente îndomeniul sportului pesaltea. Antrenori cupasiunepentru acestsport, ValentinCarasiniu, GheorghePop sau Vasile (Licã)Fãgaº au reuºit sã punãîn valoare numeroºitineri cu aptitudini pentru aceste luptesportive. MirceaRisipitu, nãscut în1959, va þine tabloulsucceselor multãvreme, reuºind de

pildã, un titlu naþionalla cat. 56 kg în 1978.O altã glorie va fi AronCândea (vicecampionnaþional în 1978, lanumai 14 ani!), apoidupã 1980 vor apãreaSilver Militaru, VasilePlugar, Iosif Keller,

Petre Stanciu, MarianFilip, Mihai Zoltan, Gh. Tirinticã, MarianHotea, NicolaeMarmaliuc, RomeoSãpânþan, IulianDamian, nume care vorface „legea” în zeci deconcursuri naþionale ºiinternaþionale.

În anii 1973-80, la diferite competiþiinaþionale, pe totcuprinsul þãrii, sportiviide la lupte libere auobþinut zeci de locuride podium: Ion Corbei,Ion ªerban, EmilCosteº, MihaiAsanache, MirceaRisipitu, Vasile Plugar,Iosif Antal, ValentinaImbrea, AlexandruCãpãþânã, Ion Titel,Ion Ojoc, DorelBrebinaru, MihaiZoltan, Marian ªiºu,Grigore Mereuþã sauAron Cândea au dominat ºi impresionatprin evoluþiile lor.

Dupã 1980, alãturide marile performanþela campionatele ºiturneele europenereuºite de AronCândea, se impun Gelu Madear, GabrielÞigãieru, RomulusSãpânþan, IulianJuravlea, VasileMânzat, Florin Pasãre,

Dan Mateaº.Primul deceniu de

dupã Revoluþie, 1990-2000 aduce la rampãalte nume: Ianoº Biro,Daniel Bostãnaru, EmilMihai, Ionel Hiriksco,Robert Risipitu, Gabrielªerbãnicã, MariusPopescu, Dãnuþªoiman, Liviu Stroi.Este generaþia la careîncepe sã-ºi aducã oimportantã contribuþie,începând cu anul1991, antrenorulGheorghe „Lele”Rãducu, alãturi de con-sacratul Vasile Fãgaº.

Anul 2000 aducepatru titluri de campi-oni naþionali, prin Ionuþ Miron, CodruþStângaciu, CosminStângaciu ºi CristianPopa. Apoi, deceniulurmãtor va fi dominatde performanþele...feminine, Elisabetaªanta, Roxana Risipitusau Georgiana Mârzadominând tabloul competiþiilor naþionaleîn anii 2001-2004.

Vor urma apoiLaura Gavriliuc,Sebastian ªandor,Elena Balea, IoanPascu, AlexandruOzarchevici, AdrianaCãpãþânã, Claudia ºiDaniela Olaru.

Se naºte o nouã stea în lupta pe saltea,aceastã LauraGavriliuc, ce obþine înperioada 2007-2013nu mai puþin de 14titluri naþionale ºinumeroase alte locuri 2 ºi 3, plus prezenþenotabile în confruntãrileinternaþionale. Alãturide ea, se impun la unînalt nivel, BiancaCovaci, LoredanaPârva, GabrielaSalomia, Oana Vãgãun,Elena Nune, DianaOcu, Ionuþ Borbely,Ionuþ Feraru, GeandaniNeacºu, Alexandru Fijer,Vasile Chirari. De pre-cizat cã din anul 2011,în panoplia de succesea luptelor libere intra caantrenor ºi fostul sportivCristian Popa.

Nu de puþine ori,medaliile ºi poziþiile depodium au fost obþinuteºi la nivel de echipã.Luptãtorii C.S.S.P. auocupat locuri de fruntela Gala F.R.L. în anii2011 (loc. 3) ºi 2012(loc. 6), de asemenea la Gala SportuluiHunedorean în anii2009 (loc. 6), 2011(loc. 6), 2012 (loc. 4) ºi 2013.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 iulie 20158 Sport

Rãmân mereuîncântat când îl vãd peacest „gogoloº” debãiat tuciuriu, venit dinSurinam (fosta Guyanaolandezã, din nordulAmericii de Sud), viaOlanda, care a dat

culoare jocului echipeiJiul Petroºani, undevaprin Liga a IV-a!

Este aproape incre-dibil faptul cã omul aajuns atât de sus, sãbatã acum la porþileLigii Campionilor!

Luptele lui printerenurile denivelate depe „ªtiinþa”, ori de laAninoasa, cotonogelileîncasate pe la Uricani,toate astea nu l-au descurajat. NicandroBreeveld ºi-a urmattraseul ascendent, pela Gaz Metan Mediaºapoi Pandurii Tg. Jiu,ajungând într-un final

la Steaua Bucureºti. Sepoate spune acum cã,la nivel naþional, estejiulistul cu cel mai înaltnivel de exprimare.

L-am vãzut recent înturul II preliminar alLigii Campionilor,jucând cu aplomb laZilina (Slovacia)împotriva celor de laFutbalovy Klub

Trencin. S-a zbãtut, a luat ºi un cartonaºgalben, dar a dus meciul cu brio pânã la capãt. NicandroBreeveld rãmâne fostuljucãtor al Jiului care nereprezintã acolo, înfotoliul fotbalului european. Un lucrucare nu poate decât sã ne bucure.

Henþ cu mâna Bucurie pentru Nicandro

Paginã realizatã deGenu TUÞU

LUPTE LIBERE. REPORTAJ.

Poveste cu luptãtori

Cu antrenorul Gheorghe „Lele” Rãducu, într-o discuþie despre succesul de la Constanþa

Documents

CVJ NR. 900 JOI 16 IULIE 2015