CVJ Nr 910, joi 30 iulie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 910

Joi, 30 Iulie 2015

I storie pe hartã ºi în sufletele oamenilor care au trudit. Acest lucruse va întîmpla în curînd cu Valea Jiului care, din pãcate, din lipsa

totalã de interes a guvernanþilor, indiferent de culoarea politicã, vaajunge o zonã moartã în câþiva ani de zile. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

M inerii din Valea Jiului

au prestat ºuturi suplimentare pentru aasigura cãrbunele necesar funcþionãriitermocentralelor.

Chiar ºi în acestecondiþii, huila produsã este insuficientã pentru funcþionarea termocentralei Paroºeni.

“TermocentralaParoºeni a fost pornitã treizile de probã, iar apoi dincauza cãrbunelui insuficienta fost oprtiã. Pentrumoment este opritã pentrua fi asigurat stocul deiarnã”, a declarat PetreNica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Producþia de huilã acrescut puþin în ultimaperioadã ºi asta se datoreazã faptului cãortacii au lucrat atât sâmbãta cât ºi duminica.

“Producþia a crescut

puþin, dar nu sufiecient. Au lucrat ºi sâmbãtã ºiduminicã pentru a asigurastocurile. Se va înregistra o creºtere semnificativãatunci când la Livezeniabatajul mecanizat va func-þiona în condiþii normale”,a mai spus sursa citatã.

Cãrbunele este insufi-cient ºi pe timpul verii.Producþia nu asigurã canti-tatea de huilã necesarãpentru funcþionarea normalã a celor douã termocentrale.

Monika BACIUMonika BACIU

Veche de zeci de anipuntea pietonalã esterealizatã în întregime dinmetal care a fost mâncatde ruginã, iar acum ceicare trec pe ea pot vedeapârâul de dedesubt. Înorice moment se poateprãbuºi în albia pârâuluicu tot cu trecãtori.

„De vopsit au maivopsit-o în anii trecuþi cugrund ºi au mai peticit-o.Ar fi trebuit schimbatãcoala aia de tablã groasãpe care trecem pentru cãe coaptã. Se vede ºi pemargini cã nu mai esteprinsã cu nimic de struc-tura podului. Când calcipe ea miºcã sub picioareºi îþi este teamã sã nucazi în apã”, spune un

trecãtor. Pe punte treczilnic sute de oameni,însã autoritãþile localespun cã ºtiu de situaþie ºianul acesta o vor reface.

„Va fi cuprinsã în pro-gramul nostru de lucrãri,anul acesta se va refaceîn totalitate zona pieto-nalã”, a declarat ieri,Nicu Taºcã, purtãtorul decuvânt al municipalitãþiiPetroºani. Inspecþiaedililor la podeþul încauzã a arãtat cã structu-ra de rezistenþã nu esteafectatã ºi nu existã peri-colul sã cedeze sub greu-tatea trecãtorilor, însãtrebuie fãcute reparaþii latrecerea pietonalã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

În curînd doar istorie pe harta României

Valea Jiului, monument al

tristeþii ºi sãrãciei

Podul de la piaþã va fireabilitat de municipalitate

P untea pietonalã de lângã Piaþa CentralãPetroºani, care face trecerea peste pârâul

Maleia, este un pericol public chiar dacãautoritãþile au fãcut verificãri ºi spun cã, deo-camdatã, trecãtorii nu trebuie sã-ºi facã griji.

Nu fac faþã consumului

Producþie mãritã, cãrbune insuficient

Marþi la Timiºoara a avut loc ºedinþaConsiliului pentruDezvoltare RegionalãVest (CDR Vest). Încadrul acestei ºedinþeau fost votaþi ºi aleºinoul preºedinte ºi noul vicepreºedinte al Consiliului pentruDezvoltare RegionalãVest.

Astfel, AdrianNicolae David,preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoaraeste noul preºedinte alCDR Vest, iar TituBojin, preºedinteleConsiliului JudeþeanTimiº este noulvicepreºedinte al CDR Vest.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre stadiul implementãriiProgramuluiOperaþional Regional(P.O.R.) 2007–2013în Regiunea Vest, versiunea aprobatã deComisia Europeanãprivind P.O.R 2014-2020 ºi constituirea

Comitetului deMonitorizare aProgramuluiOperaþional Regional2014-2020 ºi nomi-nalizarea membrilorRegiunii Vest.

Consiliul pentruDezvoltare RegionalãVest este organismulregional deliberativ alRegiunii Vest. El a fost constituit odatã cusemnarea Convenþieide Asociere a celorpatru judeþe dinregiune, convenþiecare a fost semnatã decãtre cei 16 membri aiacestuia. CDR Vesteste constituit ºifuncþioneazã pe principii parteneriale la nivelul Regiunii Vest,în scopul coordonãriiactivitãþilor de elabo-rare ºi monitorizare cedecurg din politicile dedezvoltare regionalã.

Consiliul pentruDezvoltare RegionalãVest este alcãtuit dinpreºedinþii consiliilorjudeþene ºi din câte un

reprezentant al fiecãreicategorii de consiliilocale municipale,orãºeneºti ºi comunaledin fiecare judeþ alregiunii. Acest consiliualege un preºedinte ºi

un vicepreºedinte, carenu pot fi reprezentanþiai aceluiaºi judeþ.

Aceste funcþii suntîndeplinite, prinrotaþie, pentru câte unmandat de un an, de cãtre preºedinþiiconsiliilor judeþene.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Racorduripe baniiprimãrieiS unt prea

sãraci pentrua-ºi permite sã seracordeze la utilitãþi, iar peacest considerentreprezentanþiimunicipalitãþii vinîn ajutorul lor.

Este vorba dechiriaºii care stau înlocuinþele din fondullocativ. Municipalitateadin Petroºani va alocasuma de 1900 de leipentru a-i branºa peaceºtia la reþeaua deenergie electricã.

“Locuinþa situatã pe strada Progresuluiface parte din fondullocativ al municipiuluiPetroºani, administratde Serviciul Public de Administrare aDomeniului Public ºi Privat ºi nu esteracordat la reþeaua de

energie electricã. În vederea realizãrii

branºamentului laenergia electricã estenecesarã suma de1900 de lei. Locatariiacestui imobil au venituri reduse ºi nu-ºipot permite accesul laacest serviciu public de strictã necesitate.Drept pentru care,propun ConsiliuluiLocal al municipiuluiPetroºani aprobareaachitãrii taxelor debranºament la energiaelectricã în cuantumde 1900 de lei”, searatã în nota de funda-mentare a proiectuluide hotãrâre iniþiat deprimarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob Ridzi.

Nu este pentruprima datã cândmunicipalitatea de laPetroºani asigurã plataunor servicii. S-aîntâmplat ºi la bloculsocial din Colonie,unde municipalitatea aplãtit branºamentele laenergia electricã.


Un miliard în plus pentruasistenþa socialã. În urmaºedinþei de Guvern care a avut loc în aceastã sãptãmâ-nã, Guvernul a decis sã taiepeste un miliard de lei de laTransporturi ºi sã aloce 1,2milioane de lei MinisteruluiMuncii pentru a face faþãcheltuielilor asistenþiale.

A sistenþã socialã demilioane de lei, la

PetroºaniConform raportului

întocmit de reprezentanþiiDirecþiei de AsistenþãSocialã ºi ProtecþiaCopilului Petroºani susþinaceste activitãþi sociale cumilioane de lei. Doar în

primele douã trimestre aleacestui an s-au cheltuit3.792.578 de lei.

Pe primul trimestru al acestui an, DASPCPetroºani a achitat suma de 844.429 de lei cãtreasistenþii personali pentrucopiii ºi adulþii cu handicap

grav. Alte 1.465.300 de lei au fost achitate ca indemnizaþii conformordinului 794/380/2002.

În al doilea trimestru alacestui an s-au cheltuit1.842.849 de lei pentruserviciile de asistenþã socialãde la Petroºani. Cea mai

mare sumã de peste 1,1 milioane de lei a fostdirecþionatã pentru plataasistenþilor personali ai persoanelor cu handicapgrav ºi indemnizaþii pentrupersoanele cu handicapgrav sau reprezentanþiilegali ai acestora.

Cele aproximativ 90 deporþii de mâncare dintr-o zi au costat în al doileatrimestru al anului 133.550de lei. Lista cu beneficiileacordate persoanelor saufamiliilor care se aflã înpragul marginalizãrii socialeeste deschisã.

Monika BACIU Monika BACIU

Adrian David, preºedinte al Consiliuluipentru Dezvoltare Regionalã Vest

C onsiliul pentru DezvoltareRegionalã Vest are un nou

preºedinte. Adrian David, actualulconducãtor al Consiliului JudeþeanHunedoara a fost ales preºedinteleconsiliului.

Statul acasã costã multC ombaterea marginalizãrii sociale costã la

Petroºani milioane de lei. Doar pe primeleºase luni ale acestui an s-au cheltuit aproapepatru milioane de lei pentru susþinerea celor carese aflã în situaþii financiare ºi sociale deosebite.

27 iulie, 250 de mii de

certificate

În data de 27 iulie,Complexul EnergeticHunedoara acumpãrat de pe BursaRomânã de Mãrfuri250.000 de certificatede carbon. Preþul lacare au fost achiziþio-nate acestea este de8,03 euro.

28 iulie, 350 de mii

de certificateO zi mai târziu,

CEH mai achiziþio-neazã de pe BursaRomânã de Mãrfuri unnumãr de 350.000 decertificate de carbon.Preþul este acelaºi,adicã 8,038571 europer bucatã.

În data de 23 iulie,Complexul a mai

reuºit sã achiziþioneze50 de mii de certifi-cate de carbon. Preþulde achiziþie din datade 23 iulie a fost de 8,09 euro per certificat. Pânã acum,în cadrul celor trei tranzacþii ComplexulEnergetic Hunedoara a scos din visteria ºi aºa goalã 4.818.000de euro.

Toate acestea ar fi

trebui sã fie cumpãratede compolex pânã lafinele lunii aprilie, însãdin lipsa fondurilor afost imposibilã aceastãprocedurã.

1 august este datalimitã pentru achiziþio-narea certificatelor de carbon. ComplexulEnergetic Hunedoaraar putea scãpa deamenda pentru neachi-ziþionarea certificatelor

de carbon dacã le vacumpãra pânã la datade 1 august.Complexul EnergeticHunedoara a cumpãratdoar o parte din certificatele de emisii cuefect de serã ºi riscãamenzi de la UniuneaEuropeanã de câte 100de euro pentru fiecaredin cele peste 1,2 milioane de certificateneachiziþionate încã.Potrivit CEH, ar finecesare încã

1.217.740 certificate,din care 435.583 pentru TermocentralaMintia ºi 782.157 pentru TermocentralaParoºeni. Certificatelede CO2 trebuie cum-pãrate de cãtre oricefirmã a cãrei activitateafecteazã mediul, iarbanii adunaþi în contuldin Registrul UnicConsolidat al UE suntdestinaþi protejãriimediului.


Cronica Vãii Jiului | Joi 30 iulie 2015 Actualitate 3

G erom mai câºtigão licitaþie organi-

zatã de CEH. Dupã ce afost prima societate carea solicitat insolvenþaComplexului EnergeticHunedoara, firmaGerom din Petroºani amai câºtigat un contractcu mamutul energetic.

Peste un milion de leieste valoarea contractuluipentru furnizare stâlpihidraulici individuali cu circuit deschis echipaþi cuventil ºi ventile inox cu arcpentru stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschis.Conform informaþilor de pe SEAP, contractul esteîmpãrþit pe loturi. Astfel,GEROM Internaþional SAva trebui sã furnizeze mini-mum 564 ºi maximum 934 de stâlpi hidraulici individuali cu circuit deschisechipaþi cu ventil sunt utilizaþi pentru susþinereaabatajelor frontale a pre-abatajelor ºi a intersecþiilor.

“Suplimentarea can-titãþilor este condiþionatã deexistenþa resurselor financia-

re alocate cu aceastã destinaþie”, se aratã în documentele de pe SEAP.

Al doilea lot adjudecat deGerom Internaþional SAcuprinde minimum 358 ºimaximum 658 de ventileleinox cu arc sunt pãrþi componenete ale stâlpilorhidraulici cu circulaþiedeschisã ce echipeazãsusþinerile lucrãrilor minierepe o perioadã determinatã.

A lte trei contracte doar

în aceastã lunãGEROM Internaþional

ºi-a mai adjuceat în cursulacestei luni trei contracte de

la Complexul EnergeticHunedoara. Însumate, celetrei ajung undeva la pesteun milion de lei.

La o valoare estimaticãde 350 de mii de lei,GEROM Internaþional SAvã furniza ComoplexuluiEnergetic Hunedoara ºi elemente de hidraulica cucuplare rapidã tip Steko sau echivalent. Elementelede hidraulica se folosesc la instalaþiile hidraulice decomandã, ele permiþândacþionarea ºi protecþiastâlpilor ºi cilindrilorhidraulici care asigurarealizarea funcþiei portanteºi respectiv acþionarea dis-pozitivelor mecanice din

componenþa secþiilor delinie prin intermediul cilindrilor hidraulici.

Un alt contract prevedefurnizare de “zale de legãtura pentru lanþ minier18x64 - lot 1 / zale deîmbinare pentru lanþ30x108 - lot 2 / zale deîmbinare orizontalã TR7(sau echivalent) - lot 3 /zale de îmbinare KS-3M9sau echivalent) - lot 4”.Acest contract a avut o valoare estimatã la suma de193.000 de lei. Aceeaºifirmã care a solicitat insol-venþa CEH, iar mai apoi ºi-a retras cererea a câºtigatîn cursul acestei luni uncontract pentru furnizaregrinzi de susþinere articulatetip GSA (sau echivalent) ºipiese de schimb aferenteacestora. 580 de lei a fostvaloarea acestui contract.

G erom a cerut,instanþa a dat

Gerom Internaþional arerelaþii comerciale de ani dezile cu administratorulunitãþilor miniere din ValeaJiului. Problemele financiarecu care se confruntã acumCEH s-au rãsfrânt, însã, ºiasupra relaþiilor contractualedintre compania energeticãºi Gerom Internaþional, iarsocietatea ºi-a cerut banii îninstanþã. Dosarele judecatela Tribunalul Hunedoara, în

care firma a avut trei acþiunicare au ca obiect ordonanþade platã au avut câºtig decauzã. În total, numai încele trei cazuri ajunse pemasa judecãtorilor, CEHtrebuie sã plãteascã cãtreGerom Internaþional peste 1,3 milioane de leireprezentând contravaloa-rea facturilor neachitate. Iarla aceste sume se adaugã ºicheltuielile de judecatã solicitate de reprezentanþiiGerom, în valoare de altecâteva sute de lei.

La finele anului trecut,reprezentanþii GeromInternaþional au cerut insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara pentru creanþe ce depãºeau5,5 milioane de lei.

Dupã câteva zile, cerereaa fost retrasã de pe rolulinstanþei numai dupã cesocietatea ºi-a primit oparte din datoria restantã.


GEROM International, fãrã numãr de la CEHInamici în instanþã, parteneri de afaceri în relaþiile comerciale

În doar o sãptãmânã,

Aproape 5 milioane de euro a scos CEHpentru certificatele de CO2D ouã zile, douã achiziþii. Odatã viraþi

banii în conturile ComplexuluiEnergetic Hunedoara, cei de aici audemarat procedura pentru achiziþionareacertificatelor de carbon. În douã zile aufost cumpãrate 600 de mii de certificatedin necesarul de 1.200.000.

Toþi oamenii pe carei-am întrebat ce pãrereau despre soarta VãiiJiului ne-au rãspuns cãîn curând aici vorrãmâne doar pensionariisau cei care mai au unan, doi pânã la pensie.Altfel toatã lumea vaîncerca sã plece într-unoraº mai mare, cu posi-

bilitãþi financiare maimari unde copii vorputea avea un alt viitor.

„Trebuie sã facemceva pînã nu va fi preatîrziu ºi pînã sîntemtineri. Nu putem rãmîneaici pentru cã în curîndnu vom mai avea locuride muncã ºi nu ne vommai putea întreþine

familiile. Ne vom luabagajele ºi vom pleca încãutarea unui trai maibun în alte oraºe maridin þara sau poate chiarîn strãinãtate”, ne spune un locuitor almunicipiului Petroºani.

Dacã din pãcatelumea din Petroºanivrea sã plece atunci cesã mai vorbim de restuloraºelor ºi municipilordin Valea Jiului care nusunt la fel de puternicedin punct de vederefinanciar.

L a unii se poate,

la noi nu...Pentru a vedea un

exemplu de dezvoltareeconomicã a unui oraººi a unei regiuni care nuse deosebeºte foartemult de zona noastrã nutrebuie sã privim foartedeparte ci doar laaproximativ 100 ºi cevade kilometri la veciniinoºtri din judeþul Alba.

Mai exact la Sebeº undepânã acum câþiva anisituaþia nu era roz ºioraºul era unul foartetrist din punct de vedereeconomic ºi al locurilorde muncã. În schimbaceastã zonã parcã aexplodat în ultimaperioadã de timp. Suntfoarte multe fabrici carepe lângã faptul cã aducbani la bugetul localoferã ºi foarte multelocuri de muncã. Lamomentul de faþãSebesul este un oraº cuºomaj zero care în con-tinuare importa forþa demuncã din alte zone aleþãrii. Municipiul Sebeºreprezintã un puterniccentru economic în con-tinuã dezvoltare, în careinvestiþiile strãine repre-zintã o pondere foarteimportantã. Volumulacestora se cifreazã laaproximativ 500 mili-oane de dolari, acesteafiind favorizate de situa-rea oraºului chiar pe undrum european ºi exis-tenþa unei platformeindustriale moderne.

L a nivelul principalelor...

...sectoare ºi ramurieconomice, ramura ceamai bine reprezentatãeste comerþul, urmatãde ramura serviciilor,dupã numãrul de agenþieconomici. Dupã cifrade afaceri cel mai mareaport îl au firmele dindomeniul industrial.Importanþi investitoristrãini în domeniul pre-lucrãrii lemnului au alesSebeºul: Holzindustrie

Schweighofer,Kronospan, Savini Due,Ciatti HT, GrandeArredo ºi alþi investitori.

Dintre aceºtia,HolzindustrieSchweighofer areinvestiþii de peste 300de milioane de euro ºi ocifrã de afaceri de 300de milioane euro anualîn România ºi opereazãpatru fabrici de prelu-crare a lemnului, laSebeº, Rãdãuþi, ªiret ºiComãneºti. Kronospanare de asemenea unitãþiimportante de prelu-crare în România ºiaºtepta anul trecut omajorare a afacerilor cupeste 10% comparativcu nivelul de 300 mili-oane de euro din 2011.

Kronospan opereazãfabrici la Braºov ºiSebeº, dar deþine ºifirma Kronospan Sepal,cu activitãþi de leasing ºiînchiriere de echipa-mente ºi maºini.

Existã multe voci carear putea spune cã ceidin acesta zonã suntavantajaþi din punctul devedere cã s-a construit ºiautostrada care pentru

investitori este un lucrufoarte bun. Este totaladevãrat acest lucru darcu sau fãrã autostrada ºila noi lucrurile ar puteasta altfel dacã ar existainteres din partea celorcare ne conduc þara.

D egeabaîncearcã...

...autoritãþile localedin Valea Jiului sã punãla dispoziþia eventualilorinvestitori, care ar dorisã vinã aici la noi,terenuri ºi parcuri indus-triale ºi sã le asigure maimulte facilitãþi de careaceºtia ar avea nevoiedacã nu existã niciun felde sprijin din parteaguvernanþilor care sãtrimitã investitori înzonã. Este pãcat cã nuexistã interes mai alescã la alegerile de anultrecut Valea Jiului a fostroºie dar acest lucru separe cã nu intereseazãpe actualul Guvern pen-tru care Valea a devenitun ghimpe care trebuie smuls fãrã sã segândeascã la oameniicare lociesc aici ºi laproblemele acestora.

N ici pensionarii

din Vale......nu sunt deloc opti-

miºti în ceea ce priveºteviitorul. Aceºtia nu semai gândesc la ei ci lacopiii ºi nepoþii lor pecare îi vãd chinuindu-seîn fiecare zi sã aducãacasã o pâine pentrufamiliile lor. Mulþi spuncã se gândesc cu sufletulstrâns cã vor rãmânesinguri pentru cã ceitineri vor pleca dinaceastã zonã din ce înce mai sãracã pentru aputea asigura un traimai bun familior.Aceºtia sunt foarte

nemulþumiþi de condiþiilede viaþã de aici dar ºi detoatã lumea politicã carenu a fãcut decât sã leînºele toare aºteptãrile ºi sã încalce toatepromisiunile fãcute.

„Este o problemãcruntã. Sunt niºte criminali. Aceºti indivizicare nu vor sã maiexiste minerit în ValeaJiului indiferent cã suntde la PSD, PNL, PMPsunt nistecriminali, dacãpe ei îi doare în cot deactivitatea economico-socialã din Valea Jiului.pe de altã parte ºi penoi pensionarii neafecteazã. A plecat acelindivid de la Cotroceniºi a rãmas domnulpreºedinte Iohanis.Pãrerea mea este aceeacã sidansul se canali-zeazã pe aceleaºi idei deieºire pe cale naturalãdin sistem. ªi noiledorim la fel viaþa lungãºi sãnãtate sã iasã pe

cale naturalã dar sãajungã sã trãiascã dinpensiile din care trãim ºinoi din Valea Jiului caream muncit în niºtecondiþii crunte. Avemniºte condiþii de viaþã ºide minerit asemãnã-toare cu cei din bazinulRuhr, cei din Dombas ºi alþii”, ne spune unpensionar miner dinValea Jiului.

S ituaþia Vãii...

...este una foartegravã, iar dacã în scurttimp nu se vor gãsisoluþii pentru a ajutaaceastã zonã care a fostbinecuvântatã cu resursenaturale care ar faceinvidioase poate ºi celemai mari oraºe aleEuropei, totul va fi isto-rie aici ºi toatã lumea vãva vorbi despre ValeaJiului la timpul trecut...


Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5


Valea Jiului, monument al tristeþii ºi sãrãcieiZ iua Imnului naþional,

între generaþii.Românii au sãrbãtorit ieriziua Imnului Naþional, unuldintre simbolurile naþionalealãturi de drapel, stemã ºisigiliul statului.

Pentroºãnenii sunt împãrþiþi îndouã categorii. Cei care cunoscfoarte bine simbolurile naþionaleºi pentru care acestea sunt sfinteºi cei care au auzit în trecere deaceste semne reprezentative.Discrepanþa dintre generaþii seresimte. Dacã persoanele devârsta a doua cunosc aceste simboluri ºi le preþuiesc, tineriise poziþioneazã de cealaltã parte

a baricadei. Pentru mulþi dintreei imnul, drapelul nu reprezintãmare lucru, dovadã stau vorbele acestora.

“Imnul naþional este un cântec trist. Nu mã pasioneazãistoria, nu mã intereseazã” –Andrei 19 ani Petroºani.

“Imnul naþional e ceva sfântpentru poprul român. Pentrumine alãturi de drapel ºi stemãreprezinã simbolul naþional, pecare îl respect. Trebuie sã fimmândrii de ceea ce suntem ºi deceea ce au fost înaintaºii noºtri”– Petru 60 ani Petroºani.

Persoanele de vârsta a III-a au intonat imnul naþional alRomâniei cu mâna pe inimã, iarîn colþul ochiului au avut lacrimi,în schimb tinerii au refuzat sãintoneze imnul de stat. Imnul"Deºteaptã-te romane!" a fostintonat pentru prima datã pe 29iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea,de un grup de tineri, avându-l înfrunte pe Anton Pann.


“Noi am început ziua de astãzi cu acestsentiment de respectfaþã de Imnul de Stat alRomâniei.

Deºteaptã-teRomâne este astãziauzit la Primãrie alãturi de alte melodiipatriotice ºi folclorice

româneºti. Este modulîn care ne aducemîmpreunã contribuþia lacelebrarea acestei zilefrumoase din calendarulromânilor”, spunreprezentanþii Primãriei Vulcan.

Data de 29 iulie afost proclamatã, în conformitate cu Legeanr. 99/1998, ZiuaImnului Naþional alRomâniei - ''Deºteaptã-teromâne!'', simbol alunitãþii RevoluþieiRomâne de la 1848.


P oveºti rome. Turiºtiialflaþi la Castelul

Corvinilor din Hunedoaraau avut posibilitatea de alua contact cu obiceiurile ºitradiþiile romilor.

Acþiunile au avut loc în cadrulcadrul proiectului RROMANEPARAMÌÆA (POVEªTI ROME)- inventariere ºi mãsuri de con-servare a patrimoniului imaterialrom din regiunea Hunedoarei,finanþat prin Granturi SEE.Promotorul proiectului esteAsociaþia pentru Protejarea ºiPromovarea Castelului CorvinilorHunedoara iar partenerul acestuia este Asociatia FjelluglaKompetanse (Norvegia).

RROMANE PARAMÌÆA -inventariere ºi mãsuri de conser-vare a patrimoniului imaterialrom din regiunea Hunedoareieste prima iniþiativã de acest felderulatã în zona Hunedoarei,

prin care se urmareste satisfacerea nevoii stringente decunoaºtere a culturii ºi tradiþiilorrome din regiunea proiectului,prin abordare ºtiinþificã, ºi cuscopul comunicãrii cãtre majori-tate ºi alte minoritãþi a patrimo-niului comunitar rom. Demersuleste cu atât mai important cu cât factorul coeziunii sociale esteparte integrantã a funcþiilor culturii în societatea modernã.

Proiectul este derulat de cãtreAsociaþia pentru Protejarea ºi

Promovarea Castelului CorvinilorHunedoara, în parteneriat cuFjellugla Kompetanse (Norvegia)ºi este finanþat de cãtreMecanismul Financiar al SpaþiuluiEconomic European ºi GuvernulRomâniei prin ProgramulPA16/RO12 Conservarea ºirevitalizarea patrimoniului culturalºi natural. Proiectul va contribuila dezvoltarea durabilã a regiuniiVest, microregiunea Hunedoara,prin protejarea ºi valorificareapatrimoniului material alminoritãþii rome.

Activitãþile proiectului suntlegate în principal de cercetarede teren ºi inventariere, creareaunei baze de date multicriterialãdisponibilã online, dar ºi de orga-nizarea de evenimente pentrupublicul de largã audienþã ºi promovarea proiectului. Durataproiectului este de 8 luni, iar valoarea totalã a finanþãrii neram-bursabile este de 172.600 RON.


I storie pe hartã ºi în sufletele oamenilorcare au trudit. Acest lucru se va

întîmpla, în curînd, cu Valea Jiului care,din pãcate, din lipsa totalã de interes aguvernanþilor, indiferent de culoareapoliticã, va ajunge o zonã moartã în câþivaani de zile. Dacã în momentul de faþãmineritul încã se mai chinuie sãsupravieþuiascã ºi acest lucru este doar oagonie a unui gigant care dã sã moarãdupã foarte mulþi ani, nimeni nu segîndeºte sã punã ceva în loc. Toatã lumeaspera cã Valea Jiului va avea un viitorînfloritor în turism. Acest lucru este vizibilîn fiecare iarnã. Turiºti existã dar nu atîtde mulþi încît economia Vãii sã prospere.

“Rãzboi” între generaþii deZiua Imnului Naþional

Ostaºul Ile a încolonat angajaþii primãrieipentru intonarea Imnului naþional

Î ncolonaþi, cu mâna la piept. Aºa a început ziua de ieri pentruangajaþii Primãriei municipiului Vulcan care, încolonaþi, pe

ostaºul Gheorghe Ile au intonat imnul naþional al României.

Cultura romã, pusã în scenã la castel

Toþi oamenii pe carei-am întrebat ce pãrereau despre soarta VãiiJiului ne-au rãspuns cãîn curând aici vorrãmâne doar pensionariisau cei care mai au unan, doi pânã la pensie.Altfel toatã lumea vaîncerca sã plece într-unoraº mai mare, cu posi-

bilitãþi financiare maimari unde copii vorputea avea un alt viitor.

„Trebuie sã facemceva pînã nu va fi preatîrziu ºi pînã sîntemtineri. Nu putem rãmîneaici pentru cã în curîndnu vom mai avea locuride muncã ºi nu ne vommai putea întreþine

familiile. Ne vom luabagajele ºi vom pleca încãutarea unui trai maibun în alte oraºe maridin þara sau poate chiarîn strãinãtate”, ne spune un locuitor almunicipiului Petroºani.

Dacã din pãcatelumea din Petroºanivrea sã plece atunci cesã mai vorbim de restuloraºelor ºi municipilordin Valea Jiului care nusunt la fel de puternicedin punct de vederefinanciar.

L a unii se poate,

la noi nu...Pentru a vedea un

exemplu de dezvoltareeconomicã a unui oraººi a unei regiuni care nuse deosebeºte foartemult de zona noastrã nutrebuie sã privim foartedeparte ci doar laaproximativ 100 ºi cevade kilometri la veciniinoºtri din judeþul Alba.

Mai exact la Sebeº undepânã acum câþiva anisituaþia nu era roz ºioraºul era unul foartetrist din punct de vedereeconomic ºi al locurilorde muncã. În schimbaceastã zonã parcã aexplodat în ultimaperioadã de timp. Suntfoarte multe fabrici carepe lângã faptul cã aducbani la bugetul localoferã ºi foarte multelocuri de muncã. Lamomentul de faþãSebesul este un oraº cuºomaj zero care în con-tinuare importa forþa demuncã din alte zone aleþãrii. Municipiul Sebeºreprezintã un puterniccentru economic în con-tinuã dezvoltare, în careinvestiþiile strãine repre-zintã o pondere foarteimportantã. Volumulacestora se cifreazã laaproximativ 500 mili-oane de dolari, acesteafiind favorizate de situa-rea oraºului chiar pe undrum european ºi exis-tenþa unei platformeindustriale moderne.

L a nivelul principalelor...

...sectoare ºi ramurieconomice, ramura ceamai bine reprezentatãeste comerþul, urmatãde ramura serviciilor,dupã numãrul de agenþieconomici. Dupã cifrade afaceri cel mai mareaport îl au firmele dindomeniul industrial.Importanþi investitoristrãini în domeniul pre-lucrãrii lemnului au alesSebeºul: Holzindustrie

Schweighofer,Kronospan, Savini Due,Ciatti HT, GrandeArredo ºi alþi investitori.

Dintre aceºtia,HolzindustrieSchweighofer areinvestiþii de peste 300de milioane de euro ºi ocifrã de afaceri de 300de milioane euro anualîn România ºi opereazãpatru fabrici de prelu-crare a lemnului, laSebeº, Rãdãuþi, ªiret ºiComãneºti. Kronospanare de asemenea unitãþiimportante de prelu-crare în România ºiaºtepta anul trecut omajorare a afacerilor cupeste 10% comparativcu nivelul de 300 mili-oane de euro din 2011.

Kronospan opereazãfabrici la Braºov ºiSebeº, dar deþine ºifirma Kronospan Sepal,cu activitãþi de leasing ºiînchiriere de echipa-mente ºi maºini.

Existã multe voci carear putea spune cã ceidin acesta zonã suntavantajaþi din punctul devedere cã s-a construit ºiautostrada care pentru

investitori este un lucrufoarte bun. Este totaladevãrat acest lucru darcu sau fãrã autostrada ºila noi lucrurile ar puteasta altfel dacã ar existainteres din partea celorcare ne conduc þara.

D egeabaîncearcã...

...autoritãþile localedin Valea Jiului sã punãla dispoziþia eventualilorinvestitori, care ar dorisã vinã aici la noi,terenuri ºi parcuri indus-triale ºi sã le asigure maimulte facilitãþi de careaceºtia ar avea nevoiedacã nu existã niciun felde sprijin din parteaguvernanþilor care sãtrimitã investitori înzonã. Este pãcat cã nuexistã interes mai alescã la alegerile de anultrecut Valea Jiului a fostroºie dar acest lucru separe cã nu intereseazãpe actualul Guvern pen-tru care Valea a devenitun ghimpe care trebuie smuls fãrã sã segândeascã la oameniicare lociesc aici ºi laproblemele acestora.

N ici pensionarii

din Vale......nu sunt deloc opti-

miºti în ceea ce priveºteviitorul. Aceºtia nu semai gândesc la ei ci lacopiii ºi nepoþii lor pecare îi vãd chinuindu-seîn fiecare zi sã aducãacasã o pâine pentrufamiliile lor. Mulþi spuncã se gândesc cu sufletulstrâns cã vor rãmânesinguri pentru cã ceitineri vor pleca dinaceastã zonã din ce înce mai sãracã pentru aputea asigura un traimai bun familior.Aceºtia sunt foarte

nemulþumiþi de condiþiilede viaþã de aici dar ºi detoatã lumea politicã carenu a fãcut decât sã leînºele toare aºteptãrile ºi sã încalce toatepromisiunile fãcute.

„Este o problemãcruntã. Sunt niºte criminali. Aceºti indivizicare nu vor sã maiexiste minerit în ValeaJiului indiferent cã suntde la PSD, PNL, PMPsunt nistecriminali, dacãpe ei îi doare în cot deactivitatea economico-socialã din Valea Jiului.pe de altã parte ºi penoi pensionarii neafecteazã. A plecat acelindivid de la Cotroceniºi a rãmas domnulpreºedinte Iohanis.Pãrerea mea este aceeacã sidansul se canali-zeazã pe aceleaºi idei deieºire pe cale naturalãdin sistem. ªi noiledorim la fel viaþa lungãºi sãnãtate sã iasã pe

cale naturalã dar sãajungã sã trãiascã dinpensiile din care trãim ºinoi din Valea Jiului caream muncit în niºtecondiþii crunte. Avemniºte condiþii de viaþã ºide minerit asemãnã-toare cu cei din bazinulRuhr, cei din Dombas ºi alþii”, ne spune unpensionar miner dinValea Jiului.

S ituaþia Vãii...

...este una foartegravã, iar dacã în scurttimp nu se vor gãsisoluþii pentru a ajutaaceastã zonã care a fostbinecuvântatã cu resursenaturale care ar faceinvidioase poate ºi celemai mari oraºe aleEuropei, totul va fi isto-rie aici ºi toatã lumea vãva vorbi despre ValeaJiului la timpul trecut...


Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 20154 Actualitate Actualitate 5


Valea Jiului, monument al tristeþii ºi sãrãcieiZ iua Imnului naþional,

între generaþii.Românii au sãrbãtorit ieriziua Imnului Naþional, unuldintre simbolurile naþionalealãturi de drapel, stemã ºisigiliul statului.

Pentroºãnenii sunt împãrþiþi îndouã categorii. Cei care cunoscfoarte bine simbolurile naþionaleºi pentru care acestea sunt sfinteºi cei care au auzit în trecere deaceste semne reprezentative.Discrepanþa dintre generaþii seresimte. Dacã persoanele devârsta a doua cunosc aceste simboluri ºi le preþuiesc, tineriise poziþioneazã de cealaltã parte

a baricadei. Pentru mulþi dintreei imnul, drapelul nu reprezintãmare lucru, dovadã stau vorbele acestora.

“Imnul naþional este un cântec trist. Nu mã pasioneazãistoria, nu mã intereseazã” –Andrei 19 ani Petroºani.

“Imnul naþional e ceva sfântpentru poprul român. Pentrumine alãturi de drapel ºi stemãreprezinã simbolul naþional, pecare îl respect. Trebuie sã fimmândrii de ceea ce suntem ºi deceea ce au fost înaintaºii noºtri”– Petru 60 ani Petroºani.

Persoanele de vârsta a III-a au intonat imnul naþional alRomâniei cu mâna pe inimã, iarîn colþul ochiului au avut lacrimi,în schimb tinerii au refuzat sãintoneze imnul de stat. Imnul"Deºteaptã-te romane!" a fostintonat pentru prima datã pe 29iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea,de un grup de tineri, avându-l înfrunte pe Anton Pann.


“Noi am început ziua de astãzi cu acestsentiment de respectfaþã de Imnul de Stat alRomâniei.

Deºteaptã-teRomâne este astãziauzit la Primãrie alãturi de alte melodiipatriotice ºi folclorice

româneºti. Este modulîn care ne aducemîmpreunã contribuþia lacelebrarea acestei zilefrumoase din calendarulromânilor”, spunreprezentanþii Primãriei Vulcan.

Data de 29 iulie afost proclamatã, în conformitate cu Legeanr. 99/1998, ZiuaImnului Naþional alRomâniei - ''Deºteaptã-teromâne!'', simbol alunitãþii RevoluþieiRomâne de la 1848.


P oveºti rome. Turiºtiialflaþi la Castelul

Corvinilor din Hunedoaraau avut posibilitatea de alua contact cu obiceiurile ºitradiþiile romilor.

Acþiunile au avut loc în cadrulcadrul proiectului RROMANEPARAMÌÆA (POVEªTI ROME)- inventariere ºi mãsuri de con-servare a patrimoniului imaterialrom din regiunea Hunedoarei,finanþat prin Granturi SEE.Promotorul proiectului esteAsociaþia pentru Protejarea ºiPromovarea Castelului CorvinilorHunedoara iar partenerul acestuia este Asociatia FjelluglaKompetanse (Norvegia).

RROMANE PARAMÌÆA -inventariere ºi mãsuri de conser-vare a patrimoniului imaterialrom din regiunea Hunedoareieste prima iniþiativã de acest felderulatã în zona Hunedoarei,

prin care se urmareste satisfacerea nevoii stringente decunoaºtere a culturii ºi tradiþiilorrome din regiunea proiectului,prin abordare ºtiinþificã, ºi cuscopul comunicãrii cãtre majori-tate ºi alte minoritãþi a patrimo-niului comunitar rom. Demersuleste cu atât mai important cu cât factorul coeziunii sociale esteparte integrantã a funcþiilor culturii în societatea modernã.

Proiectul este derulat de cãtreAsociaþia pentru Protejarea ºi

Promovarea Castelului CorvinilorHunedoara, în parteneriat cuFjellugla Kompetanse (Norvegia)ºi este finanþat de cãtreMecanismul Financiar al SpaþiuluiEconomic European ºi GuvernulRomâniei prin ProgramulPA16/RO12 Conservarea ºirevitalizarea patrimoniului culturalºi natural. Proiectul va contribuila dezvoltarea durabilã a regiuniiVest, microregiunea Hunedoara,prin protejarea ºi valorificareapatrimoniului material alminoritãþii rome.

Activitãþile proiectului suntlegate în principal de cercetarede teren ºi inventariere, creareaunei baze de date multicriterialãdisponibilã online, dar ºi de orga-nizarea de evenimente pentrupublicul de largã audienþã ºi promovarea proiectului. Durataproiectului este de 8 luni, iar valoarea totalã a finanþãrii neram-bursabile este de 172.600 RON.


I storie pe hartã ºi în sufletele oamenilorcare au trudit. Acest lucru se va

întîmpla, în curînd, cu Valea Jiului care,din pãcate, din lipsa totalã de interes aguvernanþilor, indiferent de culoareapoliticã, va ajunge o zonã moartã în câþivaani de zile. Dacã în momentul de faþãmineritul încã se mai chinuie sãsupravieþuiascã ºi acest lucru este doar oagonie a unui gigant care dã sã moarãdupã foarte mulþi ani, nimeni nu segîndeºte sã punã ceva în loc. Toatã lumeaspera cã Valea Jiului va avea un viitorînfloritor în turism. Acest lucru este vizibilîn fiecare iarnã. Turiºti existã dar nu atîtde mulþi încît economia Vãii sã prospere.

“Rãzboi” între generaþii deZiua Imnului Naþional

Ostaºul Ile a încolonat angajaþii primãrieipentru intonarea Imnului naþional

Î ncolonaþi, cu mâna la piept. Aºa a început ziua de ieri pentruangajaþii Primãriei municipiului Vulcan care, încolonaþi, pe

ostaºul Gheorghe Ile au intonat imnul naþional al României.

Cultura romã, pusã în scenã la castel

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 20156 Actualitate

ANUNÞÎn temeiul art. 39 aliniatul (1) ºi

(5) din Legea nr. 215/ 2001,privind Administraþia publicã localã,republicatã se convocã Consiliullocal al Municipiului Lupeni înºedinþã ordinarã pentru joi 30 iulie2015, ora 14,00 în sala de ºedinþea Consiliului local al MunicipiuluiLupeni, cu urmãtoarea

ORDINE DE ZI:1 – Proiect de hotãrâre nr. 79/

2015 privind aprobarea documen-taþiei de delegare, prin concesiune,a gestiunii serviciului de transportpublic local de cãlãtori prin curse

regulate în Municipiul Lupeni. Iniþiator: Cornel Damon Lungan,

Viceprimar al Municipiului Lupeni2 – Proiect de hotãrâre nr. 82/

2015 privind aprobarea încetãriicontractului de închiriere a uneilocuinþe în blocul 56 – ANLBulevardul Pãcii, municipiul Lupeni,judeþul Hunedoara ºi repartizareaacesteia conform listei anuale deprioritãþi.

Iniþiator: Cornel Damon Lungan,Viceprimar al Municipiului Lupeni3 – Proiect de hotãrâre nr. 83/

2015 pentru rectificarea bugetuluilocal pe anul 2015 aprobat potrivitprevederilor Hotãrârii Consiliului

local al Municipiului Lupeni nr. 16/23.02.2015.


2015 privind aprobarea încetãriicontractului de concesiune nr. 9/22/ 01.08.2006 ºi a actuluiadiþional nr. 59/ 27/ 08.08.2007la contractul de concesiune încheiatde Municipiul Lupeni în calitate deconcedent.


2015 privind alocarea sumei de1.000 lei pentru omagierea ºicomemorarea a 86 de ani de lagreva minerilor din 5-6 august1929 de la minele din Lupeni pre-cum ºi a 38 de ani de la greva

minerilor din 1977.Iniþiator: Cornel Damon Lungan,

Viceprimar al Municipiului Lupeni6 – Proiect de hotãrâre nr. 86/

2015 privind revocarea HotãrâriiConsiliului Local al MunicipiuluiLupeni nr. 73/ 2015 privind apro-barea contractului de asociere înparticipaþiune dintre MunicipiulLupeni ºi Asociaþia PRO STRAJALupeni.

Iniþiator: Cornel Damon Lungan,Viceprimar al Municipiului Lupeni

7 – Diverse

Lupeni, 24 iulie 2015

VICEPRIMARProf. CORNEL

DAMON LUNGAN

L a magazinelesecond hand

este mereu coadã în zilele când pe vitrine troneazãafiºele cu ”am primit marfã”, iarîn celelalte zile fluxul este continuu.

Cu trei luni în urmã,când cozile se formauînainte de deschidereamagazinelor, clienþiideclarau cã vor sã-ºischimbe lenjeriile depat, cã se pregãtesc deconcedii ºi materialelehainelor, croielile ºidiversitatea îi atrag, darîn special preþurile suntbune. Acum, înmijlocul verii, multefamilii ãºi renoveazãcasele, iar magazinelecu pricina sunt luate cu asalt pentru reame-najãri interioare.

Acum, în mijloculverii, foarte multefamilii ºi-au renovatcasele ºi doamnele, dar ºi cuplurile cautã în special covoare,perdele, draperii,cuverturi etc. Laînceputul sãptãmânii,la trei dintre mulþimeade magazinele second-hand din Petroºani,grupuri considerabileaºteptau oradeschiderii...

”Am mai luat de aicio cuverturã superbãpentru pat imperial,din aceea foarte mare,care de fapt este ºi plapumã de varã, cu

inserþii de saten pemãtase grea, foartebine lucratã, cu niºtecombinaþii de culoriplãcute. Pe lângã fap-tul cã în magazinelespecializate de prinþarã, pe unde am fost,nu am gãsit asemeneacalitate, cele existenteerau foarte scumpe ºinu arãtau deloc bine.Adicã mie nu mi-auplãcut. Nu, nu am nicio reþinere sã cumpãrde la second hand pentru cã sunt mulþumitã”-a spusCarmen M.V., cadrumedical, Petroºani.

Într-o parte a unuidin magazine aflat înburicul Petroºaniului, o doamnã ºi un domn,sorã ºi frate, alegeaucovoare din multi-tudinea celor aflate învânzare, iar alte douãfemei relativ tinereîndesau într-o plasãmare perdele, uneleuriaºe de circa 10 metri.

” Ne-am schimbattoate covoarele pentru

cã aveam de la pãrinþidin acelea de lânã,care se întreþin foartegreu ºi sunt foarte maride intrã pe sub mobile.Am gãsit modele ºi demãrimi diferite ºi vã ziccã aratã altfel. Uitaþi,asta are eticheta defabricã. Am fost ºi în

târg, dar nu am gãsitaºa frumoase ºi cinstitvorbind, astea-s maiieftine”- au spus, compeletându-se, ceidoi fraþi care au spuscã sunt din Petrila.

Cât priveºte multitudinea de perdelecumpãrate de celedouã doamne, spuneaucã deþin o casã tip vilãºi cã ar însemna sãarunce cu bani pe fe-reastrã cumpãrând dela magazinele de profil,dar de aici este con-venabil pentru cã suntlucrate ”artistic”, cu totfelul de volane ºi dantele, ceea ce dedincolo ar fi ridicatpreþul considerabil. “Înplus, sunt unicat.Nimeni nu are ca ale

noastre” – a spusrâzând una dintrecliente, care a precizatcã este din Petroºani ºilucreazã la o ºcoalã.Cele douã femei au maiprecizat cã este oprostie faptul cã acestemagazine sunt destinatecelor sãraci dând exem-ple din þãri ale Europei,unde aceste magazineau succes la fel ca înRomânia. ”Acolo, chiardacã au bani nu aruncã

cu ei pe fereastrã. D-aia ºi au. Vorbesc declasa de mijloc, care emult desupra noastrã.Doar cei foarte bogaþidin clasa elitelor în afaceri, artiºti derenume ºi cu tradiþii defamilie cumpãrã lucruriscumpe, de lux. Ãia au lunea lor” – au maiprecizat cele douãcliente.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

ªcolile,fabrici deºomeriª colile româneºti

scot ºomeri pebandã rulantã.

Fie cã programele de studiinu sunt adaptate cerinþeloractuale de pe piaþa muncii, fiecã locurile de muncã sunt insu-

ficiente, cel puþin la nivelulVãii Jiului, sute de tineri ajungde pe bãncile liceelor sau alefacultãþilor direct în ºomaj.

P este 500 de noiºomeri

Doar la nivelul judeþuluiHunedoara, în ultimele douãluni, numãrul ºomerilor a crescut. Peste 500 de tineriabsolvenþi îngroaºã rândurilecelor care stau ºi aºteaptã unloc de muncã. Mai exact, 505tineri din promoþia actualã care

nu ºi-au gãsit un loc de muncãºi nici nu ºi-au continuat studiileºi-au depus dosarele de ºomaj.Aceºtia vor beneficia de o indemnizaþie în valoare de 250 de lei timp de 6 luni.

Absolvenþii vor primi con-siliere profesionalã pentru eva-luarea ºi autoevaluarea person-alitãþii în vederea orientãrii pro-fesionale, instruire în metode ºitehnici de cãutare a unui loc demuncã, dar ºi mediere a muncii.

Potrivit ANOFM, indemniza-þia poate fi solicitatã în cel mult12 luni de la data absolvirii, ºise acorda o singura datã. Existãun avantaj ºi pentru persoanelecare angajeazã absolvenþi.

Acestora le va fi acordatã oprimã cu valoarea între 500 ºi750 de lei, în funcþie de formade învãþãmânt pe care tinerii auabsolvit-o.


La magazinele second-hand este sezonul amenajãrii caselor

PRIMÃRIA MUNICIPIULUI LUPENICONSILIUL LOCAL

ªi-a bãgatamicul în spital U n ºofer neexperimentat

ºi-a bãgat amicul în spitaldupã ce a condus pe un drumforestier cu vitezã prea mare.

Accidentul a avut loc pe raza local-itãþii Uricani, pe drumul care duce spreVârful Tuliºa din Retezat, iar ºoferuleste cercetat acum pentru vãtãmarecorporalã.

„În data de 28.07.2015, în jurulorei 13:00, un tânãr de 21 de ani, dinoraºul Uricani, care conducea un auto-turism pe drumul forestier ce

duce spre muntele Tuliºa, în zonaValea de Brazi, la aproximativ 5 km deDN66 A, într-o curbã la stânga, a pier-dut controlul asupra autoturismului, aderapat ºi a lovit un parapet din beton.

În urma accidentului rutier a rezul-tat rãnirea gravã a unui tânãr de 17ani, din oraºul Uricani, pasager înautoturism”, a precizat, Laura Bradu,purtãtor de cuvânt IPJ Hunedoara.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

I ndividul dinUricani care a

primit 20 de ani detemniþã pentru cãºi-a înjunghiatsoþia chiar în faþacelor doi copilaºi, a încercat sã înduplece instanþade judecatã sã-ireducã pedeapsa.

Criminalul dinUricani a ºocat întrea-ga þarã prin cruzimeade care a dat dovadã,dar a sperat cã noileprevederi ale coduluipenal îi vor reduce dinpedeapsã.

Astfel, acesta acerut magistraþilorTribunaluluiHunedoara o reexa-minare, apoi a încer-cat sã-i convingã pejudecãtorii din Alba,atât de la JudecãtoriaAiud cât ºi de laTribunalul Alba, cãregretã crima comisãºi cã meritã sã i sereducã din pedeapsã.

N-a avut câºtig decauzã iar judecãtorii dela toate instanþele i-aurespins cererile.

Iulian Nicolae Pavela fost condamnat la20 de ani de temniþãpentru una din celemai sângeroase crime

comise în Valea Jiului. Orbit de gelozie ºi

bãut, individul ºi-amãcelãrit soþia cu uncuþit de bucãtãrie chiarîn faþa bãieþelului lorde opt ani, iar apoi aîncercat sã se sinucidãcu acelaºi cuþit. Nu aavut curaj ºi ºi-aprovocat doar o ranãsuperficialã.

Criminalul îºiameninþase soþia înrepetate rânduri cã oomoarã deoarece vroiasã se despartã de el,sãtulã sã-i suportebãtãile repetate ºiacuzaþiile de infideli-tate. Imediat dupã ce afost arestat, Nicolae

Iulian Pavel a încercatsã scape de închisoaredeclarând procuroruluide caz ºi magistraþilorcã a fost în legitimãapãrare. Strategia nu aþinut ºi, pus în faþadovezilor, acesta aîncercat sã scape cu ocondamnare maiuºoarã solicitând prinavocat schimbareaîncadrãrii juridice din

infracþiunea de omorcalificat în cea deomor deosebit de grav.

Magistraþii aurespins imediat cererea. Femeia ucisãa trãit alãturi de cãlãulei 15 ani ºi era terori-zatã de criminal, maiales când se îmbãta.

În anul 2008,Nicolae Iulian Pavel s-adus la un magazin

unde soþia lucra cavânzãtoare, a stropit-ocu benzinã ºi i-a datfoc în faþa clienþilor. Ascãpat cu viaþã ºi s-aîmpãcat cu cãlãul eipentru binele celor doicopii. Un an mai târziuavea sã fie ucisã cusânge rece de cãtreindivid.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

A ngajatorii din þarã carenu au luat mãsurile

necesare privind protecþialucrãtorilor în perioadele cutemperaturi ridicate au fostamendaþi cu peste 26.000 delei, a declarat Nicolae Bratu,inspector general de stat încadrul Inspecþiei Muncii.

“În perioada 20 — 24 iuliea.c. au fost efectuate 503 controale la angajatori cu untotal de 49.654 de salariaþi.Inspectorii de muncã au aplicatamenzi în valoare de 26.100 delei ºi 158 de avertismente. În aceeaºi perioadã au fost constatate 193 de deficienþe,fiind aplicate 166 de sancþiunicontravenþionale”, a afirmatNicolae Bratu.

Potrivit acestuia, angajatorii nu au stabilit mãsurile pentruasigurarea condiþiilor de microclimat la locul de muncã înperioadele în care se înregis-

treazã temperaturi extreme, nuau evaluat riscurile la care îiexpun pe salariaþi ºi nu aurespectat mãsurile minimale pentru ameliorarea condiþiilor demuncã ºi pentru menþinereastãrii de sãnãtate a lucrãtorilor.

“Ordonanþa de Urgenþã aGuvernului nr. 99/2000 prevedeurmãtoarele mãsuri care trebuieluate de angajatori în caz de temperaturi exterioare ridicate:reducerea intensitãþii ºi ritmuluiactivitãþilor fizice, asigurarea ventilaþiei, a apei minerale ºicând e posibil duºuri.

Angajatorii sunt obligaþi sãasigure examen medical la angajare ºi controlul medical periodic al stãrii de sãnãtate.Inspectorii de muncã vor continua acþiunile de control înperioadele în care se semnaleazãtemperaturi extreme ºi se vorasigura cã fiecare mãsurã dispusãeste îndeplinitã la termen”, a pre-cizat inspectorul general de stat.

AGERPRES

Criminalul din Uricani nnnn--aaaa ccccoooonnnnvvvviiiinnnnssss

Amenzi de peste 26.000 lei pentruangajatorii care nu au protejat

lucrãtorii în perioadele de caniculã

Cronica Vãii Jiului | Joi, 30 iulie 20158 Sport

Mâine, mare-ºedinþã-mare laAsociaþia Judeþeanã deFotbal Hunedoara, cucapitala la Deva, undese va decide cursul

sezonului 2015-2016.De obicei, nu iese dinprima o astfel dechestiune de amploare,dar se pare cã de dataasta lucrurile sunt bine

gândite.Pânã la momentul

de mâine... Ce se ºtiecu siguranþã este cãvom avea douã ligi lanivel judeþean deseniori, ca ºi pânãacum, Liga a IV-a ºiLiga a V-a. Doar cã nuse ºtie exact câteechipe vor fi la Liga aIV-a, 14 sau 16, ºi

dacã Liga a V-a va maiavea douã serii. Fiindatât de puþine, probabilcã liga cea mai micã vaavea o serie cu vreo14 echipe. Dar sã nuanticipãm, sã nuºtampilãm, sã aºtep-tãm ultima zi a lunii, sãvedem ºi dacã ediþiadin acest sezon a Ligiia IV-a va începe pe 22

august aºa cum s-avehiculat de cevavreme încoace.

Considerãm cã ceide acolo au suficientãcapacitate de discernãmând de a luacele mai bune deciziipentru ca fotbalulhunedoara, ca lucrurilesã meargã bine ºi pe mai departe.

Henþ cu mâna Ce ºi cum va fi în „federaþia” de la Deva?

Ediþia 1966-1967, etapa a 3-aJiul-Petrolul Ploieºti 3-1

Bãteam campioana!

Jiul începuse bine campionatul:7-0 cu St. Roºu Braºov, 2-3 laCraiova, urmând a întâlni înetapa a 3-a (4 sept. 1966)Petrolul Ploieºti, campioana entitre. Start furtunos al Jiului, cutrei goluri marcate în primareprizã, prin Libardi (min. 21,

22), Peronescu (min. 22)respectiv Dincuþã (min. 73).

A fost o partidã în care jiuliºtiiau jucat avântat, cu o linie de atacMartinovici-Libardi-Casandra-Peronescu greu de oprit, chiardacã arbitrajul orãdeanului

Alexandru Toth a fost uneoripotrivnic. Jiul Petroºani (antrenorªtefan Coidum) a folosit echipa:Gram-ªerban, Dan, T. Pop,Cazan-Stocker (min. 46 Crãciun),I. Sandu-Martinovici, Libardi,Casandra, Peronescu.

FOTBAL, LIGA I

Campioanã decalibratãSteaua nu mai e ce-a fost, este o

echipã care trãieºte din amintiri ºi experi-mente. Vezi ultimul rezultat cu C.F.R. Cluj,1-1. C.S.M.S. Iaºi, o surprizã plãcutã, 1-0 cu Petrolul Ploieºti, una din favoritele la titlu, dar dupã trei etape, pe locul 14!

Hoþie la drumul mare în jocul ViitorulConstanþa-Dinamo (1-1), cu greºeli flagranteale arbitrului Robert Dumitru din Sf.Gheorghe (Covasna), care a refuzat douãpenalty-uri clare gazdelor. C.S. Univ.Craiova se afundã tot mai rãu, a fost bãtutãcu 2-1 în minutul 90+2, ajungând acum la -5 la „adevãr”, cel mai jenant din Liga I.

Interesant, nou promovata F.C. Voluntarinu are nicio înfrângere, dar nicio victorie,dupã 0-0 cu Pandurii Tg. Jiu. Deºi chinu-it, A.S.A. Tg. Mureº s-a instalat lider, dupãun 1-0 cu Concordia Chiajna. În ultimuljoc al etapei, A.C.S. (Recaº) Poli Timiºoaraa învins cu 1-0 pe F.C. Botoºani, reuºindprima victorie din campionat.

E tapa din week-end-ul

trecut de la Pui, încadrul celei de-a 14-aediþii a Cupei de varã „Mãgura Pui” s-a bucurat deprezenþa a peste 300de spectatori ºi patrupartide frumoase.

În primul joc, Fizeºtiuli-a spulberat pe cei din

Federicu 4-0,

cu trei goluri marcate de Sperlea (primul de la30 m!) ºi cu un penaltyapãrat de portarul

Ovidiu Tãtulea (min. 83)la ºutul expediat de D.Ciolea.

Al doilea joc, cu cântec, ªerel-Ponor! La scorul de 3-1 pentruponoreni, în min. 60 ceide la ªerel au contestatvehement o decizie aarbitrului Ionel Cârstea(Petroºani), pãrãsindterenul de joc, motivpentru care organizatoriiau decis rezultatul la„masa verde”, 3-0 pentru Ponor.

Valea Jiului a avut de-a lungul vremii douãechipe în Liga I (Divizia „A”), Jiul Petroºani ºi

Minerul Lupeni. În ediþiile noastre de miercurisau joi, vã prezentãm un remember cu un

meci al uneia dintre cele douã echipe,raportat la etapa la zi a Ligii I actuale.

FOTBAL RURAL

Un hat-trick ºi un penalty apãrat!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Primul gol marcat de Libardi (min. 2)în partida Jiul-Petrolul (3-1) din 1966

CUPA DE VARÃ „MÃGURA PUI”, 2015Etapa a 2-a, 26 iulie 2015Fizeºti-Federi 4-0 (Gr. B) ªerel-Ponor 0-3 (Gr. A)Etapa a 3-aGalaþi-ªerel (Gr. A); Pui-Federi (Gr. B)

Meciurile încep la ora 16:00

CLASAMENT GRUPA APonor 2 2 0 0 8-0 6p.ªerel 1 0 0 1 0-3 0p.Galaþi 1 0 0 1 0-5 0p.

CLASAMENT GRUPA BPui 1 1 0 0 7-1 3p.Fizeºti 1 1 0 0 4-0 3p.Federi 1 0 0 1 0-4 0p.Ohaba Ponor 1 0 0 1 1-7 0p.

„Veteranul”Romulus Bobu (40

ani) s-a aflat în poarta echipei

de la Ponor

Portarul Tãtulea (Fizeºti) apãrã lovitura de la 11 m executatã de D. Ciolea (Federi)

Documents

CVJ Nr 910, joi 30 iulie