Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 945

Joi, 17 Septembrie 2015

E timp de coasã ºi de strâns via ºi zeci de mineri stau acasã în foi de boalã. Producþia de huilã este diminuatã,

administraþiile celor douã societãþi din Valea Jiului fac anchete,în timp ce Casa de Sãnãtate a sancþionat câþiva medici pentru cãau dat foi de boalã. Fenomenul este deja familiar în Valea Jiului,însã, controalele continuã acum la medicii care au eliberat adeverinþele de concediu. >>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

C inci mineri aurefuzat miercuri

la prânz sã iasã dinmina Petrila. A fostmodul lor de a protestafaþã de faptul cã nu ausiguranþa zilei demâine. Mina Petrila seînchide ºi ei cred cã vorrãmâne pe drumuri.

Protestul a avut loc laschimbul I, iar 5 oamenicare au intrat dimineaþa înminã, nu au vrut sãpãrãseascã subteranul pânã

ce nu au primit lãmuriri. Oamenii au cerut sã afle

ce se va întâmpla cu ei caangajaþi de luna viitoare,când mina Petrila îºiopreºte activitatea. La minãa ajuns ºi directorul generalal Societãþii Naþionale deÎnchideri de Mine din ValeaJiului, Aurel Anghel, carespune cã a rezolvat amiabilconflictul.

„Cinci mineri de laBrigada Cenuºã, respectiv,abatajul cu banc subminat434, au solicitat intervenþiadirectorului pentru a clarifi-

ca câteva aspecte legate deeventualele transferuri cãtremina Uricani, pentru cãvoiau sã ºtie din capul locu-lui, cum vor fi transferaþi, înce perioade ºi dacã îºi vorpãstra locurile de muncã. S-au purtat discuþii ºi amfost ºi eu acolo ºi nu maisunt probleme. Ei ºi-auexpirmat dorinþa sã plecespre una dintre mine, darca brigadã compactã, lucrucu care ºi noi am fost deacord”, a declarat AurelAnghel, director general al SNÎMVJ.

Mina Petrila îºi închide activitatea în lunaoctombrie ºi oamenii vor fi

redistribuþi la celelalte douãunitãþi miniere care sunt totpe închidere, respectivParoºeni ºi Uricani. Ceicare nu se disponibilizeazãºi mai au de lucrat la minãpânã la pensionare suntacum în derivã ºi au cerutlãmuriri. La ieºirea din ºut,minerii care au protestat,i-au întâlnit ºi pe cei dela schimbul II ºi astfel,lucrurile au fost lãmurite însala de apel.

Mina Petrila este primacare se închide, dupãscindarea în mine viabile ºineviabile.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

E oficial. De sãptãmânaviitoare, Complexului

Energetic Hunedoara va avea un nou directorgeneral.

Este vorba de Emil Floruþcare va ajunge la Petroºanitocmai din zona Bihorului.Floruþ Emil s-a aflat în fruntea conducerii de laElectrocentrale Bihor, însãacesta a fãcut parte ºi din maimulte consilii de administraþie.

“De sãptãmâna viitoareFloruþ Emil va fi noul directorgeneral al CEH. De luni saude miercuri îºi va începe mandatul”, a declarat Petre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

Floruþ Emil, face parte dinALDE, acesta declarând cã„actuala formaþiune politicãALDE se doreºte a fi o expre-sie româneascã a ALDE dinParlamentul European”, încare promoveazã intereseleliberalismului: libertatea individualã, antreprenoriatul ºiclasa de mijloc. De asemenea,Floruþ precizeazã cã îºidoreºte ca în acest nou partidsã se regãseascã membri carenu ºi-au gãsit locul în alte formaþiuni politice, de-a lungul timpului.

Potrivit CV-ului lui EmilFloruþ acesta doctor inginer îninginerie electricã, ioar dinanul 2001 ºi pânã în prezenta ocupat funcþia de expertconsultant, cercetator asociatîn cadrul Ministerului Justiþiei.Potrivit declaraþiei de averecompletatã în luna mai aacestui an, viitorul directorgeneral al CEH deþine unteren intravilan în Oradea însuprafaþã de 396 de metripãtraþi ºi un teren intravilan înMiersig, Husasau de Tinca totîn judeþul Bihor acesta fiindobþinut printr-o donaþie. EmilFloruþ mai deþine ºi douã casede locuit în aceleaºi localitãþi.Acesta conduce un autorutismMercedes E 22o ºi are uncont în bancã în valoare de25.000 de lei. Totodatã, aces-ta ºi-a împrumutat ºi propriafirmã cu 150.000 de euro.Din postura de membru alConsiliului de Administraþie dela Termoficare Oradea Floruþa obþinut un venit de 3600 delei la care se adaugã pensiade la MAPN în valoare de12.000 de lei anual.

Alþi 24.000 de lei i-auintrat în cont de pe urmafirmei Consultanþã/ExpertizeACEES USA, EIT EU Hu.

Monika BACIU Monika BACIU

Doctor în inginerie electricã,noul general al CEH

Producþie diminuatã,medici sancþionaþipentru foi de boalã

Protest spontan la mina Petrila

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Tratamente stomatologicegratuite pentru elevii petrileni

C abinetele medicale ºcolare de laPetrila ºi-au deschis porþile

odatã cu începutul anului ºcolar. Încã de anul trecut la Petrila funcþioneazã primul

cabinet medical stomatologic ºcolar din Valea Jiului.Aici elevii beneficiazã de asistenþã din parteamedicului angajat.

“Funcþioneazã atât cabinetul stomatologic cât ºicel de medicinã generalã. La cel stomatologic setrateazã urgenþele ºi aici mã refer ºi la extracþii dacãe cazul ºi se fac mici tratamente”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila. Asistenþamedicalã la cabinetul ºcolar de medicinã generalãeste asiguratã de medicii de familie ºi asta pentru cãpostul nu a fost atractiv pentru niciun alt medic.

“La cabinetul ºcolar de medicinã generalã avempatru medici de familie care lucreazã câte douã orepe zi pentru a îndeplini norma de opt ore”, a mai spus sursa citatã.

Odatã cu darea în folosinþã a cabinetelor medi-cale ºcolare, visul autoritãþilor petrilene a devenitrealitate. Cabinetul stoamtologic este dotat cuaparaturã nouã ºi este destinat controalelor de rutinã pentru prevenirea apariþiei cariilor ºi arãspândirii bolilor ºi urgenþelor medicale. Investiþiapentru cabinetul ºcolar stomatologic a fost în jur de60.000 de lei ºi ideea a venit în urma închiderii spitalului din Petrila. ((Monika BACIU)Monika BACIU)

T rag tare pentru a

finaliza lucrãrile.Pânã la începutullunii noiembrielucrãrile la proiectulintegrat de laPetrila trebuie fina-lizate pentru a nupierde finanþarea.

Proiectul integrat dela Petrila face referire la“Modernizare strãzi ºiparcãri în zona cap liniePetrila – cap linie Loneadin oraºul Petrila”.

“Lucrãm la proiectulintegrat pentru cã pânãla începutul lunii noiem-brie trebuie finalizat cãaltfel pierdem finanþareadin banii europeni ºi alt-fel trebuie sã returnãmsumele. Mai avemfoarte puþine lucrãri deexecutat la rigole,acostament ºi trotuare.Ne încadrãm în ter-men”, a declarat VasileJurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Proiectul de moder-nizare a strãzilor din cap

de linie Petrila – cap delinie Lonea face partedin programulOperaþional Regional2007-2013, Axa prioritarã „Sprijinireadezvoltãrii durabile aoraºelor – poli urbanide creºtere”, domeniulmajor de intervenþie„Planuri integrate dedezvoltare urbanã”

Obiectivele progra-mului au fost asigurareaunei infrastructuri detransport moderne ºidurabile, facilitatea circulaþiei persoanelor,marfurilor ºi serviciilor,creºterea accesibilitãþiizonei Cap Linie Petrila-Cap Linie Lonea, flu-

idizarea traficului rutierlocal creºterea sigu-ranþei în traficul rutier ºipietonal, îmbunãtãþireaimaginii oraºului, reducerea timpilor detransport ºi creºtereapotenþialului economical zonei. Rezultateleproiectului au fost modernizarea a 35,037km lungime de drum,însumând 164.122,13mp parte carosabilãmodernizatã pe 54strãzi (1 Mai, AnaColda, 6 August,Auºelului, Avram Iancu,Barbu Delavrancea,Bobâlna, Bucureºti,Câmpului, Cimitirului,Ciocârliei, Cloºca,Crinului, Criºan,Dealului, Dobreºti,Doinei, George Coºbuc,George Enescu,Griviþei, Horea, IonCreangã, Independen-þei, Înfrãþirii, Liliacului,Luceafãrului, Izvorului,Mihai Eminescu,Minerilor, Muncii,Nicolae Iorga, LucianBlaga, NicolaeTitulescu, Octavian

Goga, Parcului, Petre Ispirescu,Predoni, Prieteniei,Progresului, Republicii,Sarmisegetuza,Scânteii, ªoimilor,Stadionului, ªureanu,Taia, Tineretului, TraianVuia, Carpaþi, Pieþei,Popi, Jieþ, Apaductului,Tãii), modernizarea acinci poduri, 58.034mp trotuare moderni-zate, 10.420 mp zoneverzi amenajate, 4.953mp parcãri moderniza-te, 3.000 mp drumurilaterale ºi intersecþiimodernizate, 1750 maccese la proprietãþi,creºterea numãrului depersoane care utilizeazãtransportul în comun cu10,9% ºi a celor careutilizeazã bicicleta camijloc de transport; cu11,3 % ºi reducereatimpilor medii de trans-port/km atât a autove-hiculelor cu 50% cât ºia persoanelor cu 20%.

Monika BACIUMonika BACIU

Nu aurenunþatla ora dereligie41de mii de

elevi dinjudeþul Hunedoaravor frecventa orelede religie.

Fie cã e vorba dereligia ortodoxã sau decea catolicã majori-tatea elevilor a decis sãurmeze aceste cursuri.Astfel, la nivelul judeþu-lui, numãrul celor cevor merge la orele dereligie este aproapenemodificat faþã deanul trecut cândpãrinþii nu aveau posi-bilitatea pentru a optapentru nefrecventareaacestor cursuri.

“41 de mii de elevidintr-un total de 63 demii vor face orele de

religie. Puþini sunt ceicare nu vor sã frecven-teze aceste cursuri.Spre exemplu la serlanu se face religie, darmai sunt ºi alte claseunde aceastã materienu se studiazã”, adeclarat Anca Claudia,purtãtor de cuvânt al

ISJ Hunedoara. Potrivit reprezen-

tanþilor Inspectoratuluiªcolar, cererile depuseanul trecut sunt valabileºi anul acesta. Preoþiisunt de pãrere cã orade religie ar trebuiurmatã de elevi. Învãþã-turile dumnezeieºti trebuie transmise ºigeneraþiilor tinere.

Potrivit dascãlilor,elevii care nu vor par-ticipa la orele de religieîºi vor petrece timpulla biblioteca unitãþii deînvþãmânt, asta dacãministerul de resort nutraseazã alte directive.

Monika BACIUMonika BACIU

Garda de Mediutipãreºte o broºurãcu Retezatul ºiGeoparculDinozarurilor

Ariile protejate din România sevor regãsi într-o broºurã ce va fitipãritã, în premierã, pe durataimplementãrii unui nou proiect învaloare de 4,54 milioane lei, lansatde Garda Naþionalã de Mediu.

Bugetul total eligibil al proiectuluieste de 4.543.412,31 lei, iar grupulþintã al proiectului îl reprezintã 630de angajaþi ai Gãrzii de Mediu ºi300 de custozi ºi administratori aiariilor protejate. În proiect seprevede tipãrirea broºurii „Arii pro-tejate din România”, în 10.000 deexemplare, material ce va fi dis-tribuit în toate ariile protejate pentruturiºtii care le viziteazã. Broºura va fi

editatã bilingv (românã/englezã) ºiva cuprinde informaþii ºi fotografiirelevante despre cele mai impor-tante arii protejate din România,precum: Delta Dunãrii, ParculNaþional Retezat ºi Pietrosul Mare,incluse în patrimoniului mondial alUNESCO, Geoparcul Dinozaurilor-Þara Haþegului. „Broºura este unelement important de diseminare ºipromovare al proiectului ºi are ca scop promovarea turismuluiresponsabil în ariile protejate ºi promovarea monumentelor naturaledin România”, se menþioneazã înprezentarea proiectului. Româniaadãposteºte cele mai valoroaseecosisteme din Europa pe nu maipuþin de 1,6 milioane de hectare(rezervaþii ºtiinþifice, rezervaþii naturale, parcuri naþionale, parcurinaturale, monumente ale naturii), la care se adaugã RezervaþiaBiosferei Delta Dunãrii, cu cele580.000 de hectare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Bani returnaþi UE dacã nu seîncadreazã în graficul de lucrãri

Cronica Vãii Jiului | Joi 17 Septembrie 2015 Actualitate 3

George Becali estedispus sã gãzduiascã1000 de migranþi pebanii lui, în Berceniunde are construit uncãmin cu bucãtãrie ºisalã de mese, însãtotul depinde dedecizia statului român.

Declaraþiilelatifundiarului dinPipera a stârnit îngrijorare în ValeaJiului, cu precãdere înmunicipiul Petroºani.Motivul este legat defaptul cã patronulStelei ar putea aducerefugiaþii pentru a-icaza într-un bloc deþinut de fundaþia pecare o patroneazã.

Deºi Becali a spus cã-iva loca pe refugiaþi înzona Capitalei,petroºãnenii spun cãlatifundiarul estecunoscut pentru faptulcã se rãzgândeºterepede.

S untem maisãraci decât

refugiaþiiLocalnicii din

Petroºani nu suntîmpotriva refugiaþilor,însã considerã cãValea Jiului nu este o soluþie pentru a-igãzdui ºi reintegra lanevoie în societate.

„Ce vor face aceioameni, cât sã stea pe

banii lui Becali? Olunã, ºase, un an dezile ºi apoi… Unde sevor angaja câteva sutede arabi într-o zonãlovitã grav de ºomaj?Nici la minã nu au loc,vedeþi cã în doi ani dezile se închid toate. Auºi ei nevoie de ajutorpentru cã fug de rãu,de rãzboi, de foametedar în Vale vor face ºimai rãu foamea”,spune unul dintrevecinii blocului dinPetroºani ce aparþinelui Becali. Niciautoritãþile locale nustau liniºtite chiar dacãsunt ºanse minime camigranþii sã ajungã la

Petroºani. „Exclus sãajungã la Petroºani, nu avem soluþii pentrua-i gãzdui. Imobilulrespectiv nu va primiautorizaþie, el n-a fostlocuit de ani de zile ºi ar trebui sã fiereabilitat pentru a oferi condiþii locatarilorlui. Nu sunt soluþiipentru aceºti oameninici pe piaþa muncii.Noi nu am puteaasigura nici mãcarpaza zonei, sunt douãculturi diferite ºi esteaproape sigur cã s-arciocni la un momentdat”, spune un oficial din cadrulmunicipalitãþii.

M otive deîngrijorare

Gigi Becali a maidorit sã aducã în ValeaJiului, în blocul deþinutîn cartierul Aeroportdin Petroºani, câtevazeci de familii de romi.Se întâmpla în anul2007, iar Valea a luatfoc dupã ce localniciiau auzit de decizie.Nici romii din cartierulbucureºtean Griviþa n-au vrut sã fie relo-caþi. Opoziþia ambelortabere l-a determinatpe latifundiar, care eraimplicat în politicã, sã renunþe la plan.George Becali ainvestit în anul 2007,în reabilitarea imobilu-

lui, care a fost uncãmin de nefamiliºti,peste 600 de mii deeuro.

Rãmas nelocuit, în2012 Fundaþia GeorgeBecali a transmis cãtrePrimãria municipiuluiPetroºani o adresãprin care îºi declarãdisponibilitatea de avinde acel bloc pentrusuma de 825.000 deeuro. MunicipalitateaPetroºani a refuzatoferta considerând cãsuma cerutã este multprea mare pentruValea Jiului ºi, în plus, bugetul local nudispune de aceºti bani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

ªi-a riscat libertateaU n recidivist din municipiul Vulcan

riscã sã ajungã dupã gratii pentrucã n-a putut sta departe de fãrãdelegitimp. Bãrbatul a fost iertat de douã oride magistraþi, însã acum are ºanse micisã scape de puºcãrie.

Recidivistul va ajunge în faþa judecãtorilor dela Petroºani, peste câteva zile, dupã ce poliþiºtiiºi procurorii au cerut magistraþilor sã revocesuspendarea pedepsei de trei ani de închisoarela care a fost condamnat pentru furt. CiprianGheroghe Grosu a fostiertat de judecãtori îndouã rânduri, acestafiind condamnat ºiîn anul 2013 la unan de închisoarecu suspendare.

La finele lui2014, judecãtorii aucontopit pedepsele ºiau decis ca Grosu sãrãmânã doar cu cea de 3ani închisoare pe care i-au ºi sus-pendat-o. Au impus mai multe condiþii pe carerecidivistul sã le respecte pentru a nu ajungedupã gratii. Termenul de încercare dispus dejudecãtori a fost de cinci ani, însã dupã circazece luni individul a „cãlcat pe „bec”.Recidivistul a fost pedepsit de magistraþi, înambele cazuri, pentru furt calificat dar a maifost cercetat ºi pentru abuz de încredere însã ascãpat dupã ce pãgubitul ºi-a retras plângerea.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

„Refugiaþi islamiºti ne mai trebuie ºi le avem pe toate!”Î ngrijorare în „capitala” Vãii Jiului

dupã anunþul lui Gigi Becali, acestaanunþând cã este dispus sã gãzduiascã1000 de refugiaþi dacã statul îi va cereacest lucru. Latifundiarul deþine unîntreg bloc de locuinþe în Petroºani, imobil nelocuit în prezent.

D atoriile CEH cãtreSNÎMVJ s-au redus,

dar nu semnificativ. Chiarºi aºa Societatea Naþionalãde Închideri Mine ValeaJiului rãmâne încã cu treicereri de insolvenþã dinpartea creditorilor.

Ajutorul de stat primit deComplexul EnergeticHunedoara a deblocat, parþial,situaþia de la SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului.

“Aºa cum am preconizat în

urma ajutorului de stat cãtreComplexul EnergeticHunedoara putem spune cãîn ultimele douã luni de zilesituaþia încasãrilor de la CEH s-a îmbunãtãþit. Am ajunssã plãtim furnizorii mai bine decât în lunile precedenteºi sperãm sã realizãm o deblocare a situaþiei cu furnizorii în perioada imediaturmãtoare”, a declarat Aurel Anghel, directorul general al SNÎMVJ.

Societatea de închideri seconfruntã cu trei cereri deinsolvenþã din partea credito-

rilor care nu ºi-au primit banii,însã conducerea spune cã vaevita acest proces.

“Sunt trei cereri de insolventa cu data de 21octombrie. Cu douã dintresocietãþi suntem în fazaavansatã de eºalonare a dato-riilor ºi de retragere a cererilorde insolventa, urmeazã ºi ceade a treia ºi speram cã pânã ladata de 21 octombrie ºi acestecereri de insolventa sã fierezolvate”, a mai spus sursacitatã.

Datoriile CEH cãtreSNIMVJ s-au redus cu aproapecinci milioane de lei, însãrestanþele totale sunt de 40 demilioane de lei.

„Suntem undeva la 40 demilioane faþã de cele 45 demiloane care le aveam acumtrei luni de zile. Sunt undeva ladouã milioane de lei în plusîncasãri pe lunã faþã deîncasãrile din prima parte aanului 2015”, a conchisAnghel.

Societatea de închideri aîncheiat anul 2014 cu profit,iar anul 2015 nu mai este lafel de favorabil din punct devedere financiar.

Monika BACIUMonika BACIU

Datorii reduse cu 5 milioane. Mai rãmân 40 de milioane de achitat

“Am sperat în moduºuratic cã sunt con-damnatã la închisoare ºinu la moarte, am speratîn onoarea celor înmâinile cãrora s-au aflatºi recomandãrile pre-scrise de cei 8 profesoridoctori care m-au consul-tat în cadrul expertizei.Am crezut cã, dincolo deafirmaþiile preºedinteicomisiei de expertizã,mai existã o umbrã decorectitudine. Mi-amimaginat cã vorbele aces-teia, din ziua în care avãzut pentru prima datãactele mele medicale, nureprezintã expresiaconvingerilor deja for-mate. Mi-am imaginat cãva avea decenþa profe-sionalã sã aºtepte rezul-tatele investigaþiilor, sã lereproducã fidel în con-cluziile sale ºi sã decidãobiectiv, în baza lor.

Este trist sã constat cãnu am avut, niciodatã,nicio ºansã realã, pentrucã aceastã persoanã, înmâinile cãreia viaþa meas-a aflat, devoalatã deorice secrete, m-a privitca pe o pierdere colateralã a sistemului.

Mi-a spus de la începutcã o mare parte din

bolile mele sunt cronice,“fãrã leac”, iar întreru-perea pedepsei nu e orezolvare întrucât afecþiu-nile mele sunt incurabile.Cu alte cuvinte, ori laînchisoare, ori acasã, totmor la un moment dat.Mi-a mai spus cã stresuleste la fel. ªi la puscãrieºi acasã ºi la serviciu. Nu-mi venea sã cred ce aud…

Am sperat cã sunt doarvorbe ºi cã deontologiaprofesionalã o va obligasã se aplece pe rezul-tatele investigaþiilor me-dicale pe care le-a dispusºi pe care trebuia sã leaibã în vedere pe deplin.

M-am revoltat când amvãzut cã a ignorat omare parte din reco-mandãrile prescrise decei 8 profesori doctoricare m-au consultat, lacererea sa, în cadrulexpertizei. Practic, deºimedicii care m-au consul-tat mi-au prescris sãurmez anumite proce-duri, sã respect anumiterecomandãri, sa fac anu-mite investigaþii, pe careevident nu le pot facenici în penitenciar, nici învreun spital, aceste reco-mandãri au fost “uitate”

în concluziile expertizei.M-am revoltat pentru

cã am crezut în corecti-tudinea celor în mâinilecãrora soarta mea s-a aflat ºi pentru cãdemersul meu a fost unul real ºi disperat.

Din aceasta perspec-tivã, concluziile expertizei(marcate de neasumareaconþinutului raportului,formulate ca expunândprobabilitãþi, astfel încâtorice evoluþie ulterioarãsã parã posibilã: “cel maiprobabil”, “apreciemcã”, “opinãm cã”, “aces-te condiþii ar putea fi”) aufost imprevizibile.

Formulele neclarefolosite în concluziileraportului reduc la ridicolcaracterul de „certitudineºtiinþificã” al conþinutuluilor ºi sunt de naturã sãinducã în eroare instanþacu privire la situaþia mearealã, motiv pentru caream decis sã renunþ lacererea de întrerupere aexecutãrii pedepsei.

Voi depune o nouã cerere la Cluj, însperanþa cã acolo voiîntâlni medici corecþi.

Am sperat cã recuzareapreºedintei comisiei deexpertizã de la I.N.M.L.va face posibilã o evaluare corectã a situaþiei mele.

Deºi martorii au relatatcorect ce s-a întamplat,acest lucru a rãmas fãrã urmãri.

Prin urmare, pentru anu mai pierde timp ºi adepune o nouã cererecât mai repede, am decissã renunþ acum la un

demers fãrã viitor, fãrãsperanþã, aflat în mâinicare au scris concluziileraportului înainte ca eusa fiu examinatã.

Este adevãrat cã toþi cei cãrora le-am spus decererea mea, au zâmbit.Mi-au spus cã sunt naivãsi mi-au explicat cã, de lamomentul când OmarHayssam a fost eliberatdin motive medicale ºi a fugit, nu s-a maiadmis nicio cerere deîntrerupere.

De teama de a nu daexplicaþii, nu-ºi maiasumã nimeni nicio întrerupere de pedeapsã.Probabil ºi pentru cã,pânã acum, când aumurit deþinuþi în peniten-ciar din cauza afecþiu-nilor, nu i-a întrebatnimeni nimic pe mediciidin comisii care au scris, în rapoartele deexpertizã medico-legalãcã deþinuþii respectivi “ar putea fi” trataþi în sistemul penitenciar.Strategia este sã nu maipermitã nimãnui întreru-perea executãrii pedep-sei, din motive medicale.

ªi, pentru ca strategiamedicilor de la I.N.M.L.sã fie posibilã, fie seamânã toate procedurilepânã mori ºi nu mai enevoie, fie unii medici,“neglijenþi”, omit sãtreacã în concluziileraportului de expertizãmedico-legalã exact acelerecomandãri care nu potfi respectate în peniten-ciar ºi care ar impuneîntreruperea executãriipedepsei.

Doar cã eu mãîncãpãþânez sã trãiesc ºisã lupt pentru drepturilemele.

Prin urmare, voidepune ºi o plângerepenalã împotrivapreºedintei comisiei deexpertiza de la I.N.M.L.,pentru cã nimic din ceeace profesorii care m-auexaminat au constatat ºirecomandat nu a avutecou. Unele recomandãriau fost „uitate”, altele n-au avut urmãri, deºi,fãrã dubiu, în situaþia încare mã aflu, nu le pot respecta.

Luând în considerarerecomandãrile medicilorcare m-au consultat, esteevident cã, din punct de vedere medical, executarea pedepsei înregim de detenþie îmiagraveazã afecþiunile.

Oricum, întrerupereaexecutãrii pedepsei mi-ar permiterespectarea recoman-dãrilor medicilor ºi efectuarea investigaþiilordoar pentru o perioadãlimitatã de timp.

Ciclul ar continua lareluarea executãriipedepsei, când afecþiunile mele s-aragrava din nou.

Cu toate acestea, doar aºa aº putea speracã voi rãmâne în viaþã o perioadã cât mai lungã de timp.

Nu încetez sã sper,însã, în singurul demerscare îmi poate da oºansã realã la viaþã, alãturi de copiii mei înperioada imediat urmã-toare. De aceea, îl rogpublic, încã o datã, pedomnul Preºedinte alRomâniei sã facã un gestde supremã conºtiinþã,de clemenþã, ºi sãaccepte cererea mea degraþiere, a cãrei admiterear fi pentru mine diferenþa între viaþã ºi moarte, care mi-arpermite sa respect în libertate recomandãrilemedicale ºi mi-ar daºansa sã pot avea grijãde cei doi copii mici ºibolnavi, pe care îi am”,aratã Monica Iacob Ridzipe blogul personal.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

A stãzi se reia judecarea cererii de

insolvenþã a creditorilorîmpotriva ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Numãrul creditorilor carecer insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara a ajunsla 14, iar magistraþii de laTribunalul Hunedoara vorjudeca astãzi cauza. Datoriilesocietãþii cãtre creditori estede ordinul sutelor de mili-oane de lei, iar pentru a-ºirecupera banii, creditorii s-auadresat instanþei. Intrarea îninsolvenþã a mamutului energetic nu pune probleme

ministrului Energiei care este optimist.

"Situaþia de la ComplexulEnergetic Hunedoara nu estedeloc uºoarã. (...) Insolvenþa

poate sã intervinã oricând,având în vedere numeroaselecereri de (intrare în insol-venþã - n.r.) care au fostdepuse, dar nu ar trebui sã

fie o sperietoare, pentru cã s-a vãzut cã ºi în cazulHidroelectrica a produs rezultate foarte bune. Decinu e un lucru pe care sã îlrespingem. Deocamdatã nuam intrat în insolvenþã, darvom vedea cum vor evolualucrurile, pentru cã solicitãrisunt foarte multe, vom vedeadacã reºim sã menþinem ritmul", a declarat într-un inter-viu pentru MEDIAFAX minis-trul Energiei, ÎntreprinderilorMici ºi Mijlocii ºi Mediului deAfaceri, Andrei Gerea.

Adevãrul este cã societateaenergeticã poate intra îninsolvenþã oricând, dar numai poate ieºi precumHidroelectrica. Complexulenergetic Hunedoara a fost

cãpuºat atât din interior cât ºi din exterior, iar statulnu a fãcut altceva decât sãpriveascã acest fenomeninfracþional.

Complexul EnergeticHunedoara este cel mai mare agent economic dinValea Jiului ºi din judeþulHunedoara ºi, de asemenea,este singura societate carefurnizeazã agent termic înmunicipiul Deva ºi în oraºeledin Valea Jiului. În structuraComplexului EnergeticHunedoara sunt incluseminele de huilã Lupeni,Lonea, Livezeni ºi Vulcan,alãturi de termocentraleleMintia ºi Paroºeni.

Monika BACIUMonika BACIU

Laszlo Domokoº aprezentat un raport înce priveºte minele dehuilã ºi vorbit laBruxelles despre Valea

Jiului ºi problemele cu care se confruntãproducãtorii de energiepe bazã de huilã dinRomânia. A gãsit acolo

specialiºti care habarnu aveau despre stareade fapt a lucrurilor ºi aconstatat cã alte stateau evoluat enorm înacest domeniu, în timpce România e la coadã.

„Se discutã desprereducerea efectelorgazelor de serã ºi detehnologii noi, perfor-mante, ceea ce pentrunoi este o himerã. Noi suntem încã rudi-mentari în ce priveºtemineritul. De exempluGermania ne-a prezen-tat cu imagini niºte

tehnoclogii noi, a vorbitdespre faptul cã ºi-auschimbat ºi au acumtehnologii noi de pro-ducere a energiei elec-trice, crescând astfelrandamentele cu 40%ºi reducând emisiile degaze cu 30%. Au insti-tute de cercetare înacest sens, care dez-voltã tehnologii din ceîn ce mai noi ”, a spusLaszlo Domokoº, liderla Sindicatul Huila.

Nu suntem pierduþi,

dar ne pierdem pentrucã România nu îºifoloseºte oamenii de laBruxelles. Asta maispune liderul de laSinducatul Huila, sindi-calist care s-a dus laBruxelles sã spunã cã ºihuila din Valea Jiuluieste bunã, dar a aflatcã cei de acolo nu preaºtiau de minerii dinValea Jiului. „Noi avemreprezentanþi acolo,precum acest domn,Dumitru Fornea, care afost raportor pe acestaviz – un om extraor-dinar, de care minis-terul sau Guvernul nuse folosesc la maxim ºinici de capacitatea luide relaþionare acolo îninteriorul ComitetuluiSocial European. L-amîntrebat ºi eu ºi, dinpãcxate, mi-a spus cãnu gãseºte sprijin ºi,

dacã cere date de laminister, nu primeºterãspunsuri ”, explicãDomokoº.

Comitetul Economicºi Social European esteun organ al UE cu rolconsultativ pe lâmgãComisia Europeanã,Consiliul Europei ºiParlamentul Europeanºi anual, au loc maimulte întâlniri cu sindi-caliºti ºi reprezentanþiai societãþilor civile dinEuropa. La Bruxelles.,liderul din Valea Jiului alãsat un program elabo-rat de cei de aici, petema impactului socialal industriei miniere înValea Jiului ºi sperã cacerinþele celor de aicisã fie luate în calcul, cugândul de a elabora unaviz care sã ajungã îndezbatereaParlamentului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Mai sunt 4 luni demuncã pânã la fineleanului 2015 ºi mineriide la minele aflate înproces de închidere ºi-au fixat obiectivul final.Douã capacitãþi de pro-ducþie vor fi cele carevor acoperi cea maimare parte a necesarului

ºi cele douã abatajemecaanizate vor trebuisã asigure huila necesarã arderii în termocentrale.

„Anul acesta a fostdificil, cu douã capacitãþide producþie schimbate,una la Paroºeni, care aintrat în lucru de luni

sãptãmâna aceasta, vorbim de un complexmecanizat, care vaasigura producþia de cãr-bune aproximativ un anºi jumãtate ºi care vaduce la creºterea pro-ductivitãþii undeva la700 de tone pe zi. Adoua va fi înlocuitã în

noimebrie la Uricani - ocapacitate de producþiemenitã sã preia producþia minei Petrila,care se va încheia la 31octombrie 2015, astfelîncât producþia peSNÎMVJ ºi pe iarnaviitoare, sã nu fie afectatã”, a spus Aurel Anghel, directorgeneral S.N.Î.M.V.J.

Minele pe închidereau fiecare un plan stabilit pânã la fineleanului ºi toate calculelevor þine cont de capaci-tãþile de producþie capa-

bile sã dea cãrbune, darºi de personalul care va rãmâne la fiecareunitate minierã.

„Vorbim de 110.000de tone pânã la data de31 decembrie. În sep-tembrie vom da 25.000

de tone, în octombrie31.000 t, în noiembrie27.000 de t ºi îndecembrie 27.000 de tone, producþii pecare le preconizãm realizate, ca sã depãºimproblemele legate

aprovizionarea cu cãrbune cãtre CEH”,preconizeazã AurelAnghel, director generalS.N.Î.M.V.J.

Zilnic CEH are nevoieîntre 5.000 ºi 7.000 detone de huilã, dar restulde cãrbune este asiguratîn parte ºi de la mineleviabile. Din pãcate, însã,anul acesta este posibilca necesarul de huilã sãse asigure din rezerva destat, prin importul dehuilã, ce va fi arsã pen-tru a produce energieelectricã ºi termicã laMintia ºi Paroºeni.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Astãzi se decide viitorul CEH Monica Iacob Ridzi a renunþat la cererea de întrerupere a executãrii pedepseiM onica Iacob Ridzi a renunþat la

cererea de întrerupere a executãriipedepsei aflatã pe rolul Tribunalului Ilfov,dar va depune o cerere la Cluj. MonicaRidzi sperã cã acolo va întâlni medicicorecþi. De asemenea, fostul deputat spunecã va depune, de asemenea, ºi o plângerepenalã împotriva preºedintei comisiei deexperþi de la I.N.M.L. Bucureºti.

Germanii cer avioane ºi noi abia avem cãruþeC onfederaþia Sindicalã Meridian ºi Sindicatul Huila au

susþinut luni la Bruxelles importanþa huilei în strategiaeuropeanã. Alãturi de alte state ale Europei, liderii sindicali aucerut ca mineritul sã continue, dar, în timp ce Germanii au luatfonduri europene ºi au investit în tehnologii de producere aenergiei nepoluante, noi încã cerem subvenþii ºi lucruri mãrunte.Avem specialiºti la forul european, dar ei nu primesc date din þarãºi nici nu ne pot susþine dacã nu sunt informaþi.

110.000 de tone de huilã de la S.N.Î.MM inele pe închidere ºi-au fixat un plan pe care sã îl

îndeplineascã pânã în decembrie. Nu se ºtie dacã va fi suficient stocul extras din minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani pentru ca termocentralele din cadrul CEH sã nu mai importe huilã,dar douã complexe mecanizate îºi vor face în curând treaba, chiardacã mina Petrila se închide într-o lunã.

“Am sperat în moduºuratic cã sunt con-damnatã la închisoare ºinu la moarte, am speratîn onoarea celor înmâinile cãrora s-au aflatºi recomandãrile pre-scrise de cei 8 profesoridoctori care m-au consul-tat în cadrul expertizei.Am crezut cã, dincolo deafirmaþiile preºedinteicomisiei de expertizã,mai existã o umbrã decorectitudine. Mi-amimaginat cã vorbele aces-teia, din ziua în care avãzut pentru prima datãactele mele medicale, nureprezintã expresiaconvingerilor deja for-mate. Mi-am imaginat cãva avea decenþa profe-sionalã sã aºtepte rezul-tatele investigaþiilor, sã lereproducã fidel în con-cluziile sale ºi sã decidãobiectiv, în baza lor.

Este trist sã constat cãnu am avut, niciodatã,nicio ºansã realã, pentrucã aceastã persoanã, înmâinile cãreia viaþa meas-a aflat, devoalatã deorice secrete, m-a privitca pe o pierdere colateralã a sistemului.

Mi-a spus de la începutcã o mare parte din

bolile mele sunt cronice,“fãrã leac”, iar întreru-perea pedepsei nu e orezolvare întrucât afecþiu-nile mele sunt incurabile.Cu alte cuvinte, ori laînchisoare, ori acasã, totmor la un moment dat.Mi-a mai spus cã stresuleste la fel. ªi la puscãrieºi acasã ºi la serviciu. Nu-mi venea sã cred ce aud…

Am sperat cã sunt doarvorbe ºi cã deontologiaprofesionalã o va obligasã se aplece pe rezul-tatele investigaþiilor me-dicale pe care le-a dispusºi pe care trebuia sã leaibã în vedere pe deplin.

M-am revoltat când amvãzut cã a ignorat omare parte din reco-mandãrile prescrise decei 8 profesori doctoricare m-au consultat, lacererea sa, în cadrulexpertizei. Practic, deºimedicii care m-au consul-tat mi-au prescris sãurmez anumite proce-duri, sã respect anumiterecomandãri, sa fac anu-mite investigaþii, pe careevident nu le pot facenici în penitenciar, nici învreun spital, aceste reco-mandãri au fost “uitate”

în concluziile expertizei.M-am revoltat pentru

cã am crezut în corecti-tudinea celor în mâinilecãrora soarta mea s-a aflat ºi pentru cãdemersul meu a fost unul real ºi disperat.

Din aceasta perspec-tivã, concluziile expertizei(marcate de neasumareaconþinutului raportului,formulate ca expunândprobabilitãþi, astfel încâtorice evoluþie ulterioarãsã parã posibilã: “cel maiprobabil”, “apreciemcã”, “opinãm cã”, “aces-te condiþii ar putea fi”) aufost imprevizibile.

Formulele neclarefolosite în concluziileraportului reduc la ridicolcaracterul de „certitudineºtiinþificã” al conþinutuluilor ºi sunt de naturã sãinducã în eroare instanþacu privire la situaþia mearealã, motiv pentru caream decis sã renunþ lacererea de întrerupere aexecutãrii pedepsei.

Voi depune o nouã cerere la Cluj, însperanþa cã acolo voiîntâlni medici corecþi.

Am sperat cã recuzareapreºedintei comisiei deexpertizã de la I.N.M.L.va face posibilã o evaluare corectã a situaþiei mele.

Deºi martorii au relatatcorect ce s-a întamplat,acest lucru a rãmas fãrã urmãri.

Prin urmare, pentru anu mai pierde timp ºi adepune o nouã cererecât mai repede, am decissã renunþ acum la un

demers fãrã viitor, fãrãsperanþã, aflat în mâinicare au scris concluziileraportului înainte ca eusa fiu examinatã.

Este adevãrat cã toþi cei cãrora le-am spus decererea mea, au zâmbit.Mi-au spus cã sunt naivãsi mi-au explicat cã, de lamomentul când OmarHayssam a fost eliberatdin motive medicale ºi a fugit, nu s-a maiadmis nicio cerere deîntrerupere.

De teama de a nu daexplicaþii, nu-ºi maiasumã nimeni nicio întrerupere de pedeapsã.Probabil ºi pentru cã,pânã acum, când aumurit deþinuþi în peniten-ciar din cauza afecþiu-nilor, nu i-a întrebatnimeni nimic pe mediciidin comisii care au scris, în rapoartele deexpertizã medico-legalãcã deþinuþii respectivi “ar putea fi” trataþi în sistemul penitenciar.Strategia este sã nu maipermitã nimãnui întreru-perea executãrii pedep-sei, din motive medicale.

ªi, pentru ca strategiamedicilor de la I.N.M.L.sã fie posibilã, fie seamânã toate procedurilepânã mori ºi nu mai enevoie, fie unii medici,“neglijenþi”, omit sãtreacã în concluziileraportului de expertizãmedico-legalã exact acelerecomandãri care nu potfi respectate în peniten-ciar ºi care ar impuneîntreruperea executãriipedepsei.

Doar cã eu mãîncãpãþânez sã trãiesc ºisã lupt pentru drepturilemele.

Prin urmare, voidepune ºi o plângerepenalã împotrivapreºedintei comisiei deexpertiza de la I.N.M.L.,pentru cã nimic din ceeace profesorii care m-auexaminat au constatat ºirecomandat nu a avutecou. Unele recomandãriau fost „uitate”, altele n-au avut urmãri, deºi,fãrã dubiu, în situaþia încare mã aflu, nu le pot respecta.

Luând în considerarerecomandãrile medicilorcare m-au consultat, esteevident cã, din punct de vedere medical, executarea pedepsei înregim de detenþie îmiagraveazã afecþiunile.

Oricum, întrerupereaexecutãrii pedepsei mi-ar permiterespectarea recoman-dãrilor medicilor ºi efectuarea investigaþiilordoar pentru o perioadãlimitatã de timp.

Ciclul ar continua lareluarea executãriipedepsei, când afecþiunile mele s-aragrava din nou.

Cu toate acestea, doar aºa aº putea speracã voi rãmâne în viaþã o perioadã cât mai lungã de timp.

Nu încetez sã sper,însã, în singurul demerscare îmi poate da oºansã realã la viaþã, alãturi de copiii mei înperioada imediat urmã-toare. De aceea, îl rogpublic, încã o datã, pedomnul Preºedinte alRomâniei sã facã un gestde supremã conºtiinþã,de clemenþã, ºi sãaccepte cererea mea degraþiere, a cãrei admiterear fi pentru mine diferenþa între viaþã ºi moarte, care mi-arpermite sa respect în libertate recomandãrilemedicale ºi mi-ar daºansa sã pot avea grijãde cei doi copii mici ºibolnavi, pe care îi am”,aratã Monica Iacob Ridzipe blogul personal.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

A stãzi se reia judecarea cererii de

insolvenþã a creditorilorîmpotriva ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Numãrul creditorilor carecer insolvenþa ComplexuluiEnergetic Hunedoara a ajunsla 14, iar magistraþii de laTribunalul Hunedoara vorjudeca astãzi cauza. Datoriilesocietãþii cãtre creditori estede ordinul sutelor de mili-oane de lei, iar pentru a-ºirecupera banii, creditorii s-auadresat instanþei. Intrarea îninsolvenþã a mamutului energetic nu pune probleme

ministrului Energiei care este optimist.

"Situaþia de la ComplexulEnergetic Hunedoara nu estedeloc uºoarã. (...) Insolvenþa

poate sã intervinã oricând,având în vedere numeroaselecereri de (intrare în insol-venþã - n.r.) care au fostdepuse, dar nu ar trebui sã

fie o sperietoare, pentru cã s-a vãzut cã ºi în cazulHidroelectrica a produs rezultate foarte bune. Decinu e un lucru pe care sã îlrespingem. Deocamdatã nuam intrat în insolvenþã, darvom vedea cum vor evolualucrurile, pentru cã solicitãrisunt foarte multe, vom vedeadacã reºim sã menþinem ritmul", a declarat într-un inter-viu pentru MEDIAFAX minis-trul Energiei, ÎntreprinderilorMici ºi Mijlocii ºi Mediului deAfaceri, Andrei Gerea.

Adevãrul este cã societateaenergeticã poate intra îninsolvenþã oricând, dar numai poate ieºi precumHidroelectrica. Complexulenergetic Hunedoara a fost

cãpuºat atât din interior cât ºi din exterior, iar statulnu a fãcut altceva decât sãpriveascã acest fenomeninfracþional.

Complexul EnergeticHunedoara este cel mai mare agent economic dinValea Jiului ºi din judeþulHunedoara ºi, de asemenea,este singura societate carefurnizeazã agent termic înmunicipiul Deva ºi în oraºeledin Valea Jiului. În structuraComplexului EnergeticHunedoara sunt incluseminele de huilã Lupeni,Lonea, Livezeni ºi Vulcan,alãturi de termocentraleleMintia ºi Paroºeni.

Monika BACIUMonika BACIU

Laszlo Domokoº aprezentat un raport înce priveºte minele dehuilã ºi vorbit laBruxelles despre Valea

Jiului ºi problemele cu care se confruntãproducãtorii de energiepe bazã de huilã dinRomânia. A gãsit acolo

specialiºti care habarnu aveau despre stareade fapt a lucrurilor ºi aconstatat cã alte stateau evoluat enorm înacest domeniu, în timpce România e la coadã.

„Se discutã desprereducerea efectelorgazelor de serã ºi detehnologii noi, perfor-mante, ceea ce pentrunoi este o himerã. Noi suntem încã rudi-mentari în ce priveºtemineritul. De exempluGermania ne-a prezen-tat cu imagini niºte

tehnoclogii noi, a vorbitdespre faptul cã ºi-auschimbat ºi au acumtehnologii noi de pro-ducere a energiei elec-trice, crescând astfelrandamentele cu 40%ºi reducând emisiile degaze cu 30%. Au insti-tute de cercetare înacest sens, care dez-voltã tehnologii din ceîn ce mai noi ”, a spusLaszlo Domokoº, liderla Sindicatul Huila.

Nu suntem pierduþi,

dar ne pierdem pentrucã România nu îºifoloseºte oamenii de laBruxelles. Asta maispune liderul de laSinducatul Huila, sindi-calist care s-a dus laBruxelles sã spunã cã ºihuila din Valea Jiuluieste bunã, dar a aflatcã cei de acolo nu preaºtiau de minerii dinValea Jiului. „Noi avemreprezentanþi acolo,precum acest domn,Dumitru Fornea, care afost raportor pe acestaviz – un om extraor-dinar, de care minis-terul sau Guvernul nuse folosesc la maxim ºinici de capacitatea luide relaþionare acolo îninteriorul ComitetuluiSocial European. L-amîntrebat ºi eu ºi, dinpãcxate, mi-a spus cãnu gãseºte sprijin ºi,

dacã cere date de laminister, nu primeºterãspunsuri ”, explicãDomokoº.

Comitetul Economicºi Social European esteun organ al UE cu rolconsultativ pe lâmgãComisia Europeanã,Consiliul Europei ºiParlamentul Europeanºi anual, au loc maimulte întâlniri cu sindi-caliºti ºi reprezentanþiai societãþilor civile dinEuropa. La Bruxelles.,liderul din Valea Jiului alãsat un program elabo-rat de cei de aici, petema impactului socialal industriei miniere înValea Jiului ºi sperã cacerinþele celor de aicisã fie luate în calcul, cugândul de a elabora unaviz care sã ajungã îndezbatereaParlamentului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Mai sunt 4 luni demuncã pânã la fineleanului 2015 ºi mineriide la minele aflate înproces de închidere ºi-au fixat obiectivul final.Douã capacitãþi de pro-ducþie vor fi cele carevor acoperi cea maimare parte a necesarului

ºi cele douã abatajemecaanizate vor trebuisã asigure huila necesarã arderii în termocentrale.

„Anul acesta a fostdificil, cu douã capacitãþide producþie schimbate,una la Paroºeni, care aintrat în lucru de luni

sãptãmâna aceasta, vorbim de un complexmecanizat, care vaasigura producþia de cãr-bune aproximativ un anºi jumãtate ºi care vaduce la creºterea pro-ductivitãþii undeva la700 de tone pe zi. Adoua va fi înlocuitã în

noimebrie la Uricani - ocapacitate de producþiemenitã sã preia producþia minei Petrila,care se va încheia la 31octombrie 2015, astfelîncât producþia peSNÎMVJ ºi pe iarnaviitoare, sã nu fie afectatã”, a spus Aurel Anghel, directorgeneral S.N.Î.M.V.J.

Minele pe închidereau fiecare un plan stabilit pânã la fineleanului ºi toate calculelevor þine cont de capaci-tãþile de producþie capa-

bile sã dea cãrbune, darºi de personalul care va rãmâne la fiecareunitate minierã.

„Vorbim de 110.000de tone pânã la data de31 decembrie. În sep-tembrie vom da 25.000

de tone, în octombrie31.000 t, în noiembrie27.000 de t ºi îndecembrie 27.000 de tone, producþii pecare le preconizãm realizate, ca sã depãºimproblemele legate

aprovizionarea cu cãrbune cãtre CEH”,preconizeazã AurelAnghel, director generalS.N.Î.M.V.J.

Zilnic CEH are nevoieîntre 5.000 ºi 7.000 detone de huilã, dar restulde cãrbune este asiguratîn parte ºi de la mineleviabile. Din pãcate, însã,anul acesta este posibilca necesarul de huilã sãse asigure din rezerva destat, prin importul dehuilã, ce va fi arsã pen-tru a produce energieelectricã ºi termicã laMintia ºi Paroºeni.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Astãzi se decide viitorul CEH Monica Iacob Ridzi a renunþat la cererea de întrerupere a executãrii pedepseiM onica Iacob Ridzi a renunþat la

cererea de întrerupere a executãriipedepsei aflatã pe rolul Tribunalului Ilfov,dar va depune o cerere la Cluj. MonicaRidzi sperã cã acolo va întâlni medicicorecþi. De asemenea, fostul deputat spunecã va depune, de asemenea, ºi o plângerepenalã împotriva preºedintei comisiei deexperþi de la I.N.M.L. Bucureºti.

Germanii cer avioane ºi noi abia avem cãruþeC onfederaþia Sindicalã Meridian ºi Sindicatul Huila au

susþinut luni la Bruxelles importanþa huilei în strategiaeuropeanã. Alãturi de alte state ale Europei, liderii sindicali aucerut ca mineritul sã continue, dar, în timp ce Germanii au luatfonduri europene ºi au investit în tehnologii de producere aenergiei nepoluante, noi încã cerem subvenþii ºi lucruri mãrunte.Avem specialiºti la forul european, dar ei nu primesc date din þarãºi nici nu ne pot susþine dacã nu sunt informaþi.

110.000 de tone de huilã de la S.N.Î.MM inele pe închidere ºi-au fixat un plan pe care sã îl

îndeplineascã pânã în decembrie. Nu se ºtie dacã va fi suficient stocul extras din minele Petrila, Paroºeni ºi Uricani pentru ca termocentralele din cadrul CEH sã nu mai importe huilã,dar douã complexe mecanizate îºi vor face în curând treaba, chiardacã mina Petrila se închide într-o lunã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 20156 Invãtãmânt

Casa de Sãnãtate a pornit din nou ofensiva împotrivamedicilor care dau foide boalã.

Valea Jiului deþineanual recorduriabsolute în ce priveºtenumãrul de foi deboalã ce le suntatribuite celor celucreazã în subteran,iar pânã acum 4medici au fostsancþionaþi cã au încãlcat legea.

Amenzile pe care leau de plãti se ridicã la

un total de 10.000 delei, dar controalele nus-au finalizat încã.

„Au fost verificaþiun numãr de 36 defurnizori de serviciimedicale, acþiuneaîncã nu s-a finalizat,iar din aceºti 36 defurnizori, sunt31 de medicide familie,douã cabi-nete medi-cale privatede speciali-tate ºi 3 spitale. Toate

sunt din Valea Jiului.Pânã în prezent aufost încheiate veri-ficãrile la 14 medici defamilie ºi douã spitale.Au fost constatate un

numãrde

4 contravenþii de eliberare de certificatede concedii medicalede cãtre mediciiprescpriptori cu neres-pectarea prevederilorlegale în vigoare,aceºtia fiind sacþionaþidupã cum urmeazã: 3 sancþiuni contraven-þionale în valoare de5.000 de lei fiecare ºiun avertisment scris”,

a precizat OvidiuBândea, purtãtor decuvânt al CJASHunedoara.

Toate aceste controale au fostimpuse dupã ceresponsabilii de la

Complexul EnergeticHunedoara au cerutverificãri, exasperaþi denumãrul mare de concedii medicale.

Nici la minele aflateîn proces de închiderenu e mai bine ºi cei deaici se plâng de lipsãacutã de personal înaceste zile calde.

„Concediile medicale ne-au afectat producþia în aceastãvarã ºi chiar producþia.Pe societate avemundeva la 11% oameniîn concedii. 9,6%Petrila, 10,6 Paroºeniºi 13,6 % Uricani, cifredestul de mari. Noi

ne-am fãcut o analizãºi avem acelecomitete de securitateprin care analizãmaceste concedii pefiecare persoane înparte, sunt ºi cauze

subiective ºi obiective,dar le vom analiza ºivom vedea ce este defãcut”, a precizat ºiAurel Anghel, directorgen. S.N.Î.M.V. J.

Minerii din ValeaJiului au ºi boli gravede sãnãtate, munca însubteran fiind extremde grea, însã, se constatã anual cãmedicii de familie, orimedicii specialiºti dauconcedii medicale preamulte ºi nejustificate.

Controalele Caseide Sãnãtate sunt înplinã desfãºurare ºi elevor fi finalizate înoctombrie. Atunci seva ºti cu exactitatecine sunt medicii careau dat fictiv foi deboalã ºi cu cât au fostsancþionaþi ei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

ªi sãraci ºibolnaviD upã cum un proverb

bine ºtiut spune cã „la omul sãrac nici boii nutrag”, aºa ar putea fi catalo-gatã ºi sãnãtatea populaþiei.

Din cauza problemelor finan-ciare ºi a traiului de zi cu zi careeste tot mai greu ºi stresul careapasã pe umerii fiecãruia amajuns sã fim din ce în ce maibolnavi. Astfel avem nevoie dince în ce mai mult de asistenþãmedicalã ºi de mai multemedicamente.

Mai mult decât atât din categoriile sociale care ar fi avut nevoie de un consult despecialitate, dar nu l-au pututefectua, pensionarii se distingprin frecvenþa cea mai ridicatã,26,3% dintre ei confruntându-secu imposibilitatea de a participa

la un consult medical, în ciudaproblemelor de sãnãtate iminente vârstei.

Aceºtia, dupã o viaþã grea demuncã nu pot sta liniºtiþi nici lapensie din cauza greutãþilorfinanciare prin care trec ºi carele macinã ºi mai rãu sãnãtatea.În Valea Jiului toate acesteprobleme sunt ºi mai mult resimþite de cãtre pensionaripentru cã marea majoritate alor au lucrat la mina de unde au plecat cu nenumãrateboli profesionale de care nu vor mai putea scãpa ºi care înfiecare lunã le diminueazã simþitor bugetele.

Nici persoanele care încãsunt active nu sunt cu mult maisãnãtoase ºi asta se datoreazãtot stresului ºi a greutãþilor de zicu zi. Aproximativ 10%, alecelor care nu au ajuns, dindiferite motive, la consultul unuimedic specialist, provin dincadrul categoriilor de ºomeri ºia lucrãtorilor pe cont propriu

inclusiv patroni. Nu doar populaþia de la oraº

resimte problemele de sãnãtateci ºi cea de la þarã. Aici însãproblemele sunt ºi mai mari dincauza faptului cã veniturile suntfoarte mici, munca este foartemultã ºi solicitanta iar acestepersoane ajung ºi foarte greu la un consult de specialitateîntr-un spital sau o clinicã.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 14.20 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 14.60 lei- Costiþã porc cu os - 9.90 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 4,5 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Producþie diminuatã, medicisancþionaþi pentru foi de boalã

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

E timp de coasã ºi de strâns via ºi zeci de mineri stau acasã în foi de boalã. Producþia de huilã este diminuatã,

administraþiile celor douã societãþi din Valea Jiului fac anchete,în timp ce Casa de Sãnãtate a sancþionat câþiva medici pentru cãau dat foi de boalã. Fenomenul este deja familiar în Valea Jiului,însã, controalele continuã acum la medicii care au eliberat adeverinþele de concediu.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 17 Septembrie 20158 Sport

Am vãzut în week-end-ul trecutmultã lume la primaetapã de CampionatNaþional la handbaljunioare II (15-16 ani)în sala de jocurisportive a Clubului

Sportiv ªcolarPetroºani.

Câteva sute despectatori au savuratun joc bun, dinamic ºiiatã cã noua formulã,pe etape ca la fotbal ºi nu pe turnee cu

meciuri grãmadã,odatã la 2-3 sãp-tãmâni, se dovedeºte afi mai interesantã, celpuþin la acest nivel. S-a mai vehiculatideea de a se avansachestiunea cu echipãîn liga a doua, araduce mult public.

Handbalul femininrãmâne un sport savurat de spectatori,

mai ales cã ºi la niveleuropean, echipeleromâneºti îºi fac binetreaba. Desigur, din punct de vederefinanciar, CSSP-ului i-ar fi greu sã susþinãintegral un astfel deproiect, dar ce frumosar fi, ca peste 2-3 anicând ar fi gata renovarea sãlii desport din buricul

târgului ºi junioarelemici de acum arajunge la un grad decompetitivitate, sãputem susþine oechipã în eºalonul doi.Ar fi un lucru benefic,ar fi readucerea unuisport cu lipici la public, venind sã completeze peisajul ºiaºa destul de sãrac înValea Jiului.

Henþ cu mâna

Un sport cu lipici

Echipele de junioare II (15-16 ani) ºijunioare III (13-14 ani) ale CSSPetroºani au avut un start lansat în noua ediþie a Campionatului Naþional,ambele reuºind în prima etapã victoriicategorice, care le-au plasat pe primulloc. Astfel, la junioare II, cu o salã lacare au fost peste 300 de spectatori,petroºenencele au dispus cu 30-18 dejucãtoarele de la CSS Drobeta Tr.Severin, cu o echipã bine sudatã:Denisa Tudor, Bianca Krautner (portari),Nicoleta Kurlender (13 goluri), DeliaFãnic (4 goluri), Dalia Câmpean (6goluri), Livia Stoica (2 goluri), ArianaColda (2 goluri), Anamaria Aruºtei (2 goluri), Evelin Avãdanei (1 gol).

Junioarele III au câºtigat categoric îndeplasare, 33-10 la CSO Cugir, cu oformulã de echipã extrem de eficace înformula: Sava Rus, Bianca Krautner(portari), Denisa Niþu (5 goluri), DacianaCodarcea (8 goluri), Dalia Câmpean (7 goluri), Denisa Avãdanei (5 goluri),Evelyn Avãdanei (5 goluri), Bianca Þârle(2 goluri), Giulia Kovacs (1 gol).

Fotbal juniori

37 goluri înprima etapã

Cei mai mici dintre fotbaliºtiiVãii Jiului au luat startul în noulsezon, în week-end-ul trecut. Dincele ºapte partide, oaspeþii nu aureuºit nicio victorie! S-au marcat37 goluri, adicã o medie de5,28 goluri pe meci.

La juniori C (14 ani), jocuristrânse: Dynamic Lupeni (antr.Florin Bulgaru), egal acasã cuFotbal Jiul, 2-2 (pentru jiuliºti aumarcat Istrate ºi Vânãtoru), iarªc. Jiul – Fair play Vulcan 2-1(pentru Jiul, autori R.ªtefãnoaica ºi Szekely).

La juniori D (12 ani), scor cat-egoric în meciul ªc. Jiul – FairPlay Vulcan 9-0, meci în care

talentatul Rãzvan Rotea a marcatpatru goluri! În celãlalt joc, SoriiJunior`s a învins cu 1-0 (gol Ov.Iepure) pe cei de la Univ.Petroºani, în timp ce Uricaniul aîncheiat victoria, 3-1 cu Jiul IIPetroºani.

În fine, la juniori E (10 ani),goluri multe în meciul ªc. Jiul –Pro Fotbal, 7-4 ºi un scor strânsîn Fotbal Jiul – Inter Petrila 3-2.

Rugby, D.N.S.(liga secundã)

Victoriela „masaverde”

ªtiinþaPetroºani se aflãla cea de-a treiavictorie consecu-tivã, de data asta,obþinutã cu 5-0 laSteaua U.23Bucureºti.

O victorie obþinutã în urmaretragerii echipeibucureºtene dincampionat...

C.N. Junioare II, Seria E (gr. 1999-2000)Etapa 1, 12 sept. 2015CSS Craiova – HCM Craiova 13-24CSS Caracal – LPS Slatina 28-19CSS Petroºani – CSS D.T. Severin 30-18LPS Tg. Jiu a stat

Etapa a 2-a, 16 sept. 2015LPS Slatina – CSS PetroºaniHCM Craiova – CSS CaracalLPS Tg. Jiu – CSS CraiovaCSS D.T. Severin stã

C.N. Junioare III, Seria G (gr. 2001-2002)Etapa 1, 13 sept. 2015Unirea Sânnic. Mare - ªc. 7 Timiºoara 37-17CSS Sibiu – CSS Mediaº 7-15LPS Sebeº - Banatul Timiºoara 24-30CSO Cugir – CSS Petroºani 10-33

Etapa a 2-a, 20 sept. 2015CSO Cugir – CSS SibiuCSS Mediaº - LPS SebeºLPS Banatul Tm. – Unirea Sânnic. MareCSS Petroºani - ªc. Gen. Nr. 7 Timiºoara

CLASAMENTCSS Petroºani 1 1 0 0 30-18 3p.HCM Craiova 1 1 0 0 24-13 3p.CSS Caracal 1 1 0 0 28-19 3p.LPS Slatina 1 0 0 1 19-28 0p.CSS Craiova 1 0 0 1 13-24 0p.CSS D.T. Severin 1 0 0 1 18-30 0p.LPS Tg. Jiu 0 0 0 0 0-0 0p.

CLASAMENTCSS Petroºani 1 1 0 0 33-10 3p.Unirea Sânnic. M. 1 1 0 0 37-17 3p.CSS Mediaº 1 1 0 0 15-7 3p.LPS Banatul Tm. 1 1 0 0 30-24 3p.LPS Sebeº 1 0 0 1 24-30 0p.CSS Sibiu 1 0 0 1 7-15 0p.ªc. Gen. Nr. 7 Tm. 1 0 0 1 17-37 0p.CSO Cugir 1 0 0 1 10-33 0p.

Camp. Judeþean – Seria Valea JiuluiEtapa 1, 12-13 sept. 2015

Juniori C (gr. 2001)Dynamic Lupeni – Fotbal Jiul 2-2ªc. Jiul – Fair Play Vulcan 2-1Juniori D (gr. 2003)Minerul Uricani – Jiul II Petroºani 3-1ªc. Jiul – Fair Play Vulcan 9-0Sorii Junior`s Lupeni – U. Petroºani 1-0Juniori E (gr. 2005)ªc. Jiul – Pro Fotbal Petroºani 7-4Fotbal Jiul – Inter Petrila 3-2Minerul Uricani a stat

ETAPA A 16-A, 12 SEPT. 2015CS Nãvodari – CSUAV Arad 59-20CS Polit. Iaºi – CSM Bucovina Suceava 65-6R.C. Bârlad – RCM Galaþi 20-18CSM U.23 Bucureºti – RC Stejarul Buzãu 66-7Steaua U.23 - ªtiinþa Petroºani 0-5 (neprezentare)

ETAPA A 17-A, 19 SEPT. 2015Stejarul Buzãu – RC Bârlad; RCM Galaþi – Polit. IaºiBucovina Suceava – CS Nãvodari; CSUAV Arad - ªtiinþaPetroºani; CSM U.23 Buc. – Steaua U.23

CLASAMENT1. CSM U.23 Bucureºti 13 13 0 0 547-130 10p.b. 62p.2. CS Nãvodari 14 10 1 3 360-235 7p.b. 49p.3. RC Bârlad 13 8 1 4 345-241 6p.b. 40p.4. Polit. Iaºi 12 7 0 5 253-149 9p.b. 37p.5. RCM Galaþi 12 7 0 5 273-223 7p.b. 35p.6. Steaua U.23 10 6 0 4 265-172 4p.b. 28p.7. Bucovina Suceava 14 4 0 10 241-446 5p.b. 21p.8. ªtiinþa Petroºani 12 4 0 8 206-310 4p.b. 20p.9. RC Stejarul Buzãu 14 3 0 11 178-493 0p.b. 12p.10. CSUAV Arad 14 1 0 13 160-429 3p.b. 6p.

Handbal, Camp. Naþional juniori

C.S.S. Petroºani, start pe douã locuri 1!

Antrenorul Florin Bulgaru (Dynamic Lupeni) a debutat cu unegal, 2-2, cu Fotbal Jiul la juniori C

Razvan Rotea a marcat patrugoluri pentru micii jiuliºti

NicoletaKurlender

(CSSP) a marcat13 goluri în

prima etapã lajunioare II

Atac al echipei CSSP (junioare II) la poarta celor din Drobeta Tr. Severin