Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 966

Vineri, 16 Octombrie 2015

A pa din Valea Jiului a nãscut discuþii aprinse. De data aceasta cei care sunt în disputã s-au aflat la

aceeaºi masã. Este vorba de directorul general al ApaServ Costel Avram, senatorul Haralambie Vochiþoiu ºi vicepreºedinteleConsiliului Judeþean Hunedoara, Vetuþa Stãnescu. Ca de obicei,Vochiþoiu îl acuzã pe Avram de faptul cã preþul apei în Valea Jiului este mãrit ºi cã 20% din populaþie nu beneficiazã de acest serviciu vital. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Vetuþa, arbitru întreVochiþoiu ºi Avram

Comunicatul depresã, semnat deAurelian Ghimpãu,preºedinte alConsiliului deAdministraþie al S.CEH – SA ar putea fide-a dreptul hilar, dacãnu ar fi tragic încondiþiile în care sunt

mii de oameni careîngheaþã de frig înapartamente, iar sutede elevi sunt nevoiþi sãstea în clase îmbrãcaþi,din cauza ºefilor de laCEH care în ceasul al12-lea spun cã nu aucãrbune... Parcã arvinde zarzavaturi, nu

cãrbune!Ghimpãu mai

are ºi tupeul sã lespunã locuitorilor dinValea Jiului cã, ei,membrii Consiliului de Administraþie alSocietãþii ComplexulEnergetic Hunedoara,adicã acei oameni carepe spatele minerilorcâºtigã lunar indemni-zaþii de mii de lei,“sunt dedicaþi gãsiriisoluþiilor pentrurezolvarea problemelorCEH-SA ºi reducereaimpactului negativ alacestora la nivelul

comunitãþii locale”.Mai mult, onor

preºedintele Consiliuluide Administraþie alCEH le transmitelocuitorilor Vãii Jiului,probabil sperând cãaceºtia vor fi doar“lacrimi ºi muci” cândvor citi, cã ”pentru areduce pierderile gene-rate de transportulagentului termic prinreþeaua magistralã ºide a asigura un randa-ment optim în beneficiulpopulaþiei, vor urgentafinalizarea reparaþiilornecesare astfel încât sã

avem instalaþiile opera-þionale pentru momen-tul în care condiþiile me-teorologice vor necesitapornirea încãlzirii pen-tru unitãþile de învãþã-mânt, agenþii econo-mici, instituþiile publiceºi consumatorii casniciabonaþi la serviciile determoficare din ValeaJiului”. Bãi, “binevoito-rilor” din CEH, cemama dracului aþi fãcutpânã acum pentru banii,nu puþini, pe care i-aþiluat pe tot parcursul veriiºi nu numai? Oare voiaveþi copii la grãdiniþã ori

la ºcoalã? I-aþi întrebatcâte grade sunt în clase?Voi v-aþi pornit centralaproprie din curtea CEHca sã nu îngheþaþi de frigîn birouri în timp cejucaþi SOLITAIRE saustaþi pe Facebook? Aþi avut cãrbune? NESIMÞIÞILOR!!!

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

I nspectorii de muncãfac cercetãri la

Universitatea dinPetroºani, în condiþiileîn care, un electrician,care a cãzut de laînãlþime, a murit câte-va zile dupã incident.

Aceºtia aºteaptã certifi-catul medico-legal, pentruca stabili exact care suntcauzele decesului, mai alescã omul a ºi fost externatîn stare bunã din spital.

Un bãrbat de 43 deani, care fãcea verificãri lainstalaþia electricã aUniversitãþii din Petroºani,cu câteva zile înainte deînceperea anului universi-tar, a cãzut de pe o scarãºi a ajuns la spital. Omul afost diagnosticat cu frac-turã de bazin ºi, dupã mai multe zile în care s-arecuperat rapid, a fostexternat. Din pãcate, însã,omul a decedat ºi acumITM face cercetarea înacest dosar.

„La sfârºitul lunii trecute, am fost anunþaþide producerea unui eveni-ment la Universitate. Unelectrician, fiind urcat pescarã pentru a curãþa niºte

abajururi, fiind în pregãtirepentru începerea anuluiuniversitar, a cãzut de pescarã. A avut o fracturã debazin. Nu pãrea foartegrav. Victima a fost transportatã la SUP, a statcam 7 zile internat, apoi afost externat la domiciliu.Ulterior, a acuzat o starede rãu ºi nici în urmaresuscitãrii celor de laSMURD nu l-au pututsalva, fiind declarat decesul. Având în vederecã victima nu îºi reluaseactivitatea, cercetareaevenimentului a fost preluatã de cãtre ITM,pentru a vedea dacã decesul a survenit în urmaevenimentul de la finelelunii trecute”, a declaratIleana Bodea, ºefa SSMdin ITM Petroºani.

Inspectorii de muncãfac acum cercetãri ºi,imediat dupã ce vor primicertificatul de la legiºti, vorîncadra accidentul într-oformã sau alta de abatere.Cazul este cu atât maiinteresant cu cât omul aplecat aproape recuperatdin spital ºi a murit subitacum câteva zile.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Moarte suspectãpentru un angajat de laUniversitatea din Petroºani

Nesimþirea se mãsoarã prin comunicate, la CEH Î ntr-o zonã ca Valea Jiului, care stã

pe un munte de cãrbune, conducereaCEH a remis ieri un comunicat de presãprin care anunþã cu mare fast cã “s-areuºit constituirea stocului de cãrbunenecesar furnizãrii agentului termic înValea Jiului în perioada imediat urmãtoare”.

Ploile din aceastãtoamnã au fãcut ca ciupercile sã fie dinabundenþã în munþiiVãii Jiului, iar mai mulþiculegãtori neexperimen-taþi sau neatenþi au fostla un pas de a-ºi pierdeviaþa. Aceºtia au mân-cat ciuperci otrãvitoareºi au ajuns pe mânamedicilor. Din fericirenu s-a înregistrat niciun deces în urmaintoxicaþiilor cu

ciuperci, iar medicii dinurgenþã spun cã înfiecare an au de a facecu pacienþi care aunevoie de ajutor de specialitate din cauzaintoxicãrii. ManagerulSpitalului de UrgenþãPetroºani, Dr. AlinVasilescu, spune cãnumãrul pacienþilor estecu mult mai mic faþã de alþi ani când erauînregistrate ºi douã-treicazuri pe zi la Urgenþã

ºi pe Secþia ATI. Ceimai mulþi dintre ceicare au ajuns în aceastãtoamnã la medic, s-auintoxicat cu ciupercideºi cunosc foarte binespeciile comestibile ºinecomestibile. Aceºtianu au luat în calcul unfenomen care sepetrece în anii foarteploioºi, când ciupercilesuferã mutaþii. Chiardacã sunt comestibilepot conþine substanþeotrãvitoare care sãpunã viaþa celor care leconsumã în pericol.

„Se poate intra încomã ºi apoi urmeazãdecesul. Noi îi rugãmpe cei care culeg ciu-perci ºi care ºtiu soiurilesã aibã grijã pentru cãapa, din cauza ploilor,poate aduce substanþenocive ºi la ciupercilepe care ei le cunosc ºipe care le folosesc deani de zile”, mai spunmedicii. Pe de altãparte, sezonul din acestan a fost unul foartebun pentru ciupercari.Cei care cunosc zoneleºi s-au cantonat înmunte pe perioada devarã, au reuºit sãcâºtige ºi 1500 de leiîntr-o singurã zi.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

În momentul defaþã în toatã þaraexistã cursuri care se fac ºi dupã masãpentru cã numãrulelevilor este foartemare iar spaþiile pentru aceºtia suntdestul de puþine.

Cel mai greu le este celor de lagimnaziu care suntdestul de micuþi ºi leeste dificil sã seobiºnuiascã cu astfelde cursuri mai ales cãsunt mulþi dintre eicare nu stau chiaraproape de ºcoalã iar la terminarea cursurilor mai alesiarna este dejaîntuneric iar mulþi dintre aceºtia urmîndsã meargã pe joschiar ºi prin pãdure.

Acest proiect delege vine în sprijinulelevilor dar mai existão problemã foartemare în ceea cepriveºte spaþiul

propriu zis în care se vor desfãºuracursurile pentru caelevi sunt foarte mulþiiar clasele sunt foarte

puþine pentru cãaceºtia sã-ºi poatãdesfãºura activitateaîn condiþii optime.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Octombrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

SC ACOMIN SA DevaANGAJEAZÃ:

muncitori necalificaþi dulgheri; mecanici utilaje ( buldoexcavator, compactor, excavator, buldozer).

ingineri constructori specialitatea civile,infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.

Reþea deevazioniºti,destructuratãde DIICOTP rocurorii DIICOT

împreunã cu poliþiºtispecializaþi în investigareacriminalitãþii economiceefectueazã 12 percheziþii, înMehedinþi, Hunedoara,Sibiu ºi Gorj, pentrudestructurarea unei grupãriinfracþionale specializate îninfracþiuni economice.

Prejudiciul cauzat prin activi-tatea infracþionalã este de esti-

mat la aproape 1.000.000 de lei. Anchetatorii au documentat cã, în perioada2010-2013, suspecþii, în calitate de reprezentanþi ai unor societãþi comerciale, ar fiînregistrat în contabilitateafirmelor controlate numeroasefacturi fiscale care aveau la bazãoperaþiuni comerciale nereale.

„Erau evidenþiate achiziþii fictive de materiale de construcþii, piese ºicomponente auto,în scopul deducerii ilegale a T.V.A. ºidiminuãrii artificialea impozitului peprofit. Ulterior, prinintermediul unoroperaþiuni succe-sive, constând îndepuneri ºi retrageri

de numerar din conturile soci-etãþilor comerciale implicate, arfi fost disimulatã provenienþailicitã a banilor, obþinuþi dinevaziune fiscalã. Prejudiciulcauzat bugetului de stat a fostestimat la peste 1.000.000 delei”, aratã anchetatorii.

Nu mai puþin de 11 persoanevor fi duse la audieri în bazamandatelor emise de judecãtori.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ciupercile i-au trimis direct la spitalM ai multe persoane din Valea Jiului

au ajuns pe patul de spital dupã ceau consumat ciuperci culese din pãduriledin zonã. Medicii au reuºit sã-i salveze pe intoxicaþi, dar se aºteaptã ca pânã la mijlocul lunii viitoare sã mai aibã ºi alte cazuri.

Cursuri doar de dimineaþãV eºti bune pentru toþi elevii. Este vorba despre un proiect

de lege care, dacã va intra în vigoare, îi va ajuta mult petoþi elevii începînd de la cei din clasa I ºi pînã la cei de liceu.Acesta prevede faptul cã începînd cu anul ºcolar 2018-2019toate aceste categorii de elevi vor avea cursurile doar dedimineaþã, nemaiexistînd cursuri de dupã-masã ca acum.

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Dacã teoria dreptuluiºi a legilor aplicate îninstanþele de judecatãsunt cât se poate declare pentru legiuitori,în realitate unele deciziipar aberante ºi daupeste cap segmenteîntregi de activitate.

Un exemplu este celal ziariºtilor bãtuþi încare Poliþia, Parchetulnu au avut probe ºiinstanþa de judecatã apus pe ziariºti la platacheltuielilor. Adicã ºibãtuþi ºi cu banii luaþi.

Un altul este cel deacum o sãptãmânã, 6octombrie 2015, încare un tânãr arecunoscut cã a delapi-dat, adicã a plecat cubanii de la serviciu, darpatronul îi va plãti cheltuielile pentru cãinstanþa l-a scos curat,conform legilor ºi procedurilor în vigoare.

În aceastã ultimãcauzã este vorba de un tânãr angajat al unui magazin, cefuncþioneazã în cadrulJiul Shopping CenterPetroºani, care a gãsitun mod neortodox dea-ºi pãrãsi locul demuncã. ªi-a însuºitbanii încasaþi pe ziuarespectivã lãsând unbilet proprietarului cã ºi-a luat ceea ce i s-ar ficuvenit pe luna în cursºi dus a fost. Cumtânãrul era isteþ, cu abilitãþi în domeniu,

proprietarul îl trata cape un om de încrederedrept pentru care nouangajaþii erau daþi sãlucreze pe lângã acesta,chiar în subordinea luipânã învãþau ºi seadaptau postului.Salariaþii sunt tineri cuºcoli, chiar cu studiisuperioare, iar relaþiaangaja-

tor-angajat este una derespect ºi de motivare,aºa ca ”sã vinã cuplãcere la servici”, cuma precizat investitorul.

Familia tânãrului încauzã s-a dovedit a fi debunã credinþã ºi a rugatangajatorul cã dacã seva ivi vreo problemã cufiul lor, sã fie anunþatã.Zis ºi fãcut, a fostanunþat tatãl, iar fiul afost dat pe mânaPoliþiei considerând cãnu este normal ºi nicilegal ca orice angajat,de la orice firmã, sã seautoserveascã din bani,în plus lãsând descope-rit un post, lucru care

poate aduce pagubeînsemnate pânã la reintrarea în normali-tate. Dacã ar fi admis ºilegal asemenea gest, arexista un haos total înrespectivul sistem undese lucreazã direct cubani.

Parchetul de pelângã judecãtoria

Petroºani adispus ”Renunþarea laurmãrire penalã încauzã având ca obiectinfracþiunea de dela-pidare…”, conformCodului de procedurãPenalã 318, al. 1,2”…se constatã cã nuexistã interes public înurmãrirea acesteia”.

Descumpãnit ºi îngrijorat de aceastãdecizie a Parchetuluicare poate încurajaasemenea fapte în rân-dul salariaþilor care potpleca oricând servindu-secu ”ceea ce li secuvine”, fãrã a respectaregulile minime din Codul Muncii,investitorul dinPetroºani a fãcutplângere la instanþa de judecatãîmpotriva ordo-nanþei de renunþarela urmãrirea penalãdatã de Parchet ºicea datã de prim procurorulParchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani, de res-

pingere a plângeriiîmpotriva acestei deciziia procurorului de caz.

Investitorul nu a avutnici o ºansã sã dãrâmecele douã decizii, carenu sancþioneazã aseme-nea fapte pentru cã ”nu existã interes publicîn urmãrirea acesteia”.

Explicaþia aceastei”lipse de interes public”, conform legii ºilegiuitorului, este urmãtoarea:

”În speþa de faþã seconstatã cã în modcorect procurorul decaz a dispus renunþareala urmãrire penalã încauzã având ca obiectinfracþiunea de delapi-dare, prev. de art. 295al.1 C.pen., cu privirela inculpatul BGR, atâtavreme cât în raport deconþinutul faptei, descopul urmãrit ºi deprejudiciul creat (încunatum de 418 lei),

dar ºi de persoanainculpatului (nefiindcunoscut cuantecedente penale),conduita acestuia ulterioarã (constând înrecunoaºterea faptei),nu existã interes publicîn urmãrirea acesteia,conform art. 318C.pr.pen.

Criteriile deapreciere a interesuluipublic pe care le are ladispoziþie organul deurmãrire penalã suntpersoana inculpatului,conduita avutã anteriorsãvârºirii infracþiunii,conþinutul faptei, modul ºi mijloacele desãvârºire, scopulurmãrit ºi împrejurãrileconcrete de sãvârºire,urmãrile produse saucare s-ar fi putut produce prin sãvârºireainfracþiunii ºi eforturiledepuse de inculpat pentru înlãturarea saudiminuarea con-secinþelor infracþiunii,criterii de altfel în modcorect au fost avute învedere la adoptareasoluþiei de renunþare laurmãrire penalã” – sespune în motivareasoluþiei date deJudecãtoria Petroºani,camera de consiliu.

”Este aberant! Faptaeste faptã demonstratã- delapidare, pârâtul ºi-a

recunoscut-o, iar eusunt bun de platã.Trebuie sã-i plãtesccheltuielile de judecatãºi asta pentru cã nu areantecedente ºi pentrucã a recunoscut. Nici deacum încolo nu va aveaantecedente deºi s-aconstat cã a delapidat,dar nu a fost sancþionatîn nici un fel. Probabilcã o va mai face ºi cualþii pentru cã s-ademostrat cã nu va fiatins de lege. În aseme-nea condiþii, salariaþiipot pleca când vor, cucâþi bani vor, fãrã a firespectate etapele regulamentelor date delegislaþia muncii, iarpierderile sunt serioasepentru cã se stopeazãactivitatea pentru reorganizare. Se totvehiculeazã cã trebuiecreate locuri de muncã,cã zona este sãracã îninvestitori. Aºa cumrespect eu legea, ampretenþia ca ºi ceilalþi s-ofacã. Experienþa acesteidecizii a justiþiei mã facesã restrâng afacereapentru cã nu renteazã,legea nu mã apãrãoricât de disciplinat voi fi” – a declaratinvestitorul, MarianG.T., din Petroºani.

De precizat cãinvestitorul va trebui sã plãteascã 50 lei cheltuieli de judecatã,plus 600 lei lui B.G.R.,salariatul care a plecatcu banii – 418 lei, iarprejudiciul este de1070 lei. Cum s-arspune – te furã ºi tot tuplãteºti! Asta pentru anu mai îndrãzni vreo-datã, ca cetãþean, sãapelezi la justiþie pentrucã nu ºtii ce iasã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Octombrie 2015 Actualitate 3

Pentru cã ”hoþul” ºi-a recunoscutfapta, pãgubitul e bun de platã”Este aberant! Fapta este faptã demonstratã - delapidare, pârâtul ºi-a recunoscut-o,

iar eu sunt bun de platã. Trebuie sã-i plãtesc cheltuielile de judecatã ºi asta pentrucã nu are antecedente ºi pentru cã a recunoscut. Nici de acum încolo nu va aveaantecedente deºi s-a constat cã a delapidat, dar nu a fost sancþionat în nici un fel. Probabilcã o va mai face ºi cu alþii pentru cã s-a demostrat cã nu va fi atins de lege (…) Experienþaacestei decizii a justiþiei mã face sã restrâng afacerea pentru cã nu renteazã, legea nu mãapãrã oricât de disciplinat voi fi” – investitor Marian G.T., Petroºani.

În cadrul unui proiectîn care copiii îºi deschidorizontul ºi se gîndescce vor sã se facã atuncicând vor creºte, laªcoala nr. 7 au venit pe rând ºi poliþiºti ºimedici, preoþi, ori alþii,dar acum a venit rândulnostru sã fim invitaþi.Le-am explicat celormici ce au vrut sã ºtiedespre noi ºi cumdecurge o zi din viaþade reporter de teren,aºa încât ei, seara, sãvadã un buletin de ºtiri,iar a doua zi sãcumpere un ziar.

Echipa Mondo TV,Cronica Vãii Jiului ºijurnalistul Ilie Pintea dela Radio RomâniaActualitãþi le-au dat totfelul de explicaþii celormici ºi, la final, ei chiars-au arãtat încântaþi demeseria de jurnalist.

„Mã încântã foartemult, pentru cã învãþ ºi,dacã îmi va plãceaaceastã meserie, voiputea sã devin ºi eu la fel”, a spus entuzias-matã o fetiþã, carecrede cã are ºi calitãþilenecesare „pentru cãmereu am zilele pline,merg peste tot ºi îmiplace asta”. „Mie îmiplace aceastã meserie,pentru cã niciodatã nute plictiseºti. Mergi peunde apuci ºi vezi tot cese întâmplã, accidente,cine pe cine salveazã”,a completat un bãiat.

De fapt, cei mici auvrut sã afle cam de câtãºcoalã au nevoie ca sãajungi ziarist ºi dacãnouã ne place ceea cefacem. Cum aflãm undese petrec accidente ºidacã avem camereascunse ca sã prindeminfractorii.

Au studiat camera defilmat, microfonul,ziarele pe care le-amîmpãrþit ºi au vrut sã

ºtie cum a fost pe front,acolo unde a ajuns IliePintea, cel pe care îlascultã ei la radio.Totul, în cadrul unuiproiect bine structurat,gândit de cei de laºcoalã.

„Am dorit sã fiþi alãturi de noi, voi ceidin mass-media, pentrucã foarte multe lucruridespre noi au ajuns lacunoºtinþa oamenilor,prin intermediul preseiºi a televiziunii. Noi vorbim foarte des cuelevii noºtri despre faptul cã unul dintremotivele pentru ºcoalanoastrã este cunoscutã,nu doar la nivelulmunicipiului, vi sedatoreazã vouã”, a spus

Vasile Pop, directorªcoala nr. 7 dinPetroºani.

Cu siguranþã, ceimici vor privi acum altfel un buletin de ºtiri,iar faptul cã sunt chiarei protegoniºtii unei ºtiriîn care au încercat sãne descoasã, i-a fãcutinteresaþi ºi de aceastãmeserie. Cei mici, însã,ne-au spus ºi ce nu le-aplãcut la ºtiri ºi aici au menþionat-o pe profesoara care a trimiso fetiþã acasã pentru cã nu avea o fustã corespunzãtoare, oriºtirile cu omoruri, pecare nu le-ar mai vreala televizor niciodatã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Octombrie 20154 Actualitate Actualitate 5

“Statele membre tre-buie sã fie obligate sã seasigure cã toþi locuitoriiau acces la apã ºi lasalubritate. Alimentareacu apã ºi gestionarearesurselor de apã sã nufie pusã normelor pieþeiinterne ºi ca serviciile de apã sã fie scutite deliberalizare, apa sã nufie consideratã un buncomercial, ci un bunvital. Minciuna spusã deconducerea regiei deapã cã primarii sunt devinã este o minciunã.Consiliul Judeþean poatela acest moment sã iaorice decizie vrea pentrucã are majoritate,Consiliul Judeþeanpoartã întreaga respon-sabilitate asupra a ceea ce se întâmplã cuaceastã regie de apãcare este a noastrã, nua unuia singur sau a doi-trei ºmecheri.Domnii primari nu auce sã facã. Regia de apãare un proiect european,nu împrumut pe care sã îl dea înapoi, regia dea apã a cheltuit aproape100 de milioane deeuro ca sã extindãreþeaua, sã nu mai aibãpierderi. Dupã 100 demilioane de euro cheltu-

iþi ajungem sã nu nemai permitem apa. În Valea Jiului peste20% din oameni suntdebranºaþi. Suntemcriminali. Când iei apaunui om ºi aerul îl laºifãrã viaþã. Apa înseam-nã viaþã ºi nu existã niciun argument sã îi ieiunui om apa”, adeclarat HaralambieVochiþoiu, senator.

Avram, la rândul sãuîl acuzã pe Vochiþoiu depopulism, contrazicân-du-l pe senator cã socie-tatea de apã a beneficiatde 100 de milioane deeuro. Mai mult, Avramsusþine cã planul tarifara fost aprobat de pri-marii din Valea Jiului.

“De obicei în viaþa de zi cu zi, când te cãsãtoreºti o faci dindragoste, în politicã ofaci din interes, neasumãm noi cei dinPNL cã cei din PDL aufãcut ce au fãcut, darasta este, ne asumãmacest risc. Noi, ValeaJiului, astãzi nu aveamapã fãrã acel contract.Este un contract definanþare nerambursabildin care am primit 40de milioane de euro, nu100, din care am chel-

tuit doar 35 de milioanede euro. Planul de tari-fare a fost cunoscut detoatã lumea, aprobat dela est la vest. Fãrã acelplan, fãrã aceleaprobãri, Valea Jiuluiunu avea apã astãzi. De40 de ani nu s-au bãgatbani în Valea Jiului, darnici autoritãþile locale nuaveau banii necesari.Este un plan de tarifarecunoscut de toatãlumea, cã fãrã apro-barea consiliilor locale ºial Consiliului Judeþean.CJH are majoritatea laacþiuni, dar oricehotãtâre care se ia laApaServ se ia prinaprobarea ADI, acolosunt 7 ConsiliulJudeþean ºi primãriile.Consiliul Judeþean chiardacã are 52% are unsingur vot ca ºi primãri-ile. De obicei s-au luatîn unanimitate. Primamãrire a preþului a fostanul trecut. Exista unplan de tarifare pe caretoatã lumea îl cunoºtea.Anul acesta în august afost ministrul FondurilorEuropene în ValeaJiului, toþi primarii alã-turi, senatorul Vochiþoiu

în stânga, deputatulNistor în dreapta. L-amîntrebat pe ministrudacã se poate reeºalonaplanul de tarifare caoamenii sã suporte.Rãspunsul a fost clar cãnu. Dacã nu se va aplica planul de tarifareValea Jiului va deveni cu proiect neeligibil, iaracþionarii vor plãti cele40 de milioane de euro.Directorul de la opera-torul de apã nu poate sãpunã în aplicare absolutnimic fãrã aprobareaADI. Atunci s-a întrunitADI, s-a dat o hotãrâreºi s-a mãrit preþul apei”,a replicat Avram.

Consiliul Judeþeaneste acþionarul majoritaral societãþii de apã, însãvotul instituþiei judeþeneeste egal cu cel al tuturor primãriilor dinValea Jiului.

“Domnul senatorVochiþoiu spunea dedreptul omului la apã ºisalubritate. Apa nu are

culoare politicã ºi noiConsiliul Judeþean deºideþinem acþionariatulmajoritar în interiorulcompaniei ApaServ,reþelele de apã trebuiaureabilitate, reþelele decanalizare de asemenea.Noi din punct de vederefinanciar nu puteam sãfacem lucrul acesta, nuaveam susþinerea finan-ciarã necesarã pentruasta a fost nevoie deproiecte europene carene-au garantat acestlucru. Avem apã pota-bilã, ea costã, dar între-barea mea este de ce nus-a aplicat strategia definanþare, de ce nu s-aaplicat planul de tarifarela momentul la care trebuia aplicat. Mi-aº fidorit ca aceastã întâlniresã nu fie una politicã,domnul senatorVochiþoiu a pedalatfoarte mult pe laturapoliticã”, a replicatVetuþa Stãnescu,vicepreºedintele CJH.

V ochiþoiu, maipresus de UE

SenatorulHaralambie Vochiþoiuface declaraþii populistecare pot pune în pericoladministraþiile locale dinValea Jiului. Zeci demilioane de euro arputea fi returnaþi dacãplanurile proiecteloreuropene nu suntrespectate, iar din cauza populismului luiVochiþoiu, primãriile dinValea Jiului ar suportaconsecinþele.

V ochiþoiu vreaschimbarea

lui Avram Senatorul

Haralambie Vochiþoiupretinde cã dacã directorul general alApaServ Costel Avramva fi schimbat dinfuncþie atunci va interveni la ministrulFondurilor Europenepentru reglarea situaþiei

apei în Valea Jiului. “Eu îmi asum cã dacã

Consiliul Judeþean îlschimbã pe CostelAvram din funcþia dedirector general alApaServ, schimb ºiaceastã decizie de a apli-ca planul tarifar. Atâtatimp cât omul acestaconduce aceastã regie ºinu am încredere cã baniivoºtri sunt gestionaþicorect eu nu mã bag înacest subiect”, a declaratHaralambie Vochiþoiu.

Declaraþia luiVochiþoiu este însã doaro altã pãcãlealã cu caresenatorul încearcã sã-iprosteascã pe locuitoriidin Valea Jiului, încondiþiile în care, faptulcã politica tarifarã nupoate fi schimbatã întimpul jocului esteîntãritã chiar de ministrulde resort Marius Nica.

“Dacã trebuie respectate politiciletarifare de la momentulsemnãrii contractelor,DA este o condiþie obligatorie, ComisiaEuropeanã nu acceptãschimbãrile în timpuljocului, dar a mai ridicatã problema dacã ºi pe viitor 2014-2020 creºte procentulde cofinanþare pentrurealizarea acestorproiecte. Suntem întratative cu JASPER ºiComisia Europeanã ºi vafi elaborate un ghid postbeneficiu din care varezulta acest procees de cofinanþare. Din discuþiile la momentulacesta, nu va creºteacest procent de cofinanþare”, a declaratMarius Nica, ministrulFondurilor Europene.

Contractele finanþatedin bani europeni numai pot fi renegociate,nici în timpul derulãrii

proiectului ºi nici ulterior. Mai mult, nerespectarea prevederilor asumate,poate duce chiar lapierderea finanþãrilor.Avram spune cã ignorarea evoluþiueiPlanului Tarifar, în con-formitate cu prevederileasumate de ADI ApaValea Jiului în 2011 cuorganismele definanþareeuropeanã, ar puteaatrage dupã sinesancþionarea Primãriilordin Valea Jiului ºi aConsiliului Juideþean,care ar putea fi obligatela returnarea celor peste 60 de milioane de euro puºi la dispoziþiede UE pentru investiþii în ultimii 4 ani.

Din 2011 pânã în2015 nu au mai avutloc majorãri ale tarifelorla apã, în cea maisãracã zonã a judeþuluiHunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

Centrumedical ºila Uricani

Cabinetele medicalede la Lupeni, la un pas de inaugurare.

O investiþie în infrastructura medicalãde 1,3 milioane de eurova fi inauguratã, cel maiprobabil, luna viitoarela Uricani. Dãnuþ

Buhãescu, primarullocalitaþii susþine cã vreasã demareze activitateamedicalã în cadrul fostului spital.

“Am cumpãrat citi-toare de carduri, lapto-puri, am realizat cone-xiunea la internet ºi înluna noiembrie vom dadrumul efectiv la cabi-

netele medicale. Acesteaaparþin de Spitalulmunicipal Lupeni, iarmedicii vor veni deacolo”, a declarat DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

Cinci cabinete medi-cale au fost amenajateaici, iar specializãrilesunt de ORL, oftalmolo-gie, ginecologie, dar ºialtele. La ora actualã,cei 11.000 de localnicidin Uricani nu au unspital, dupã ce în anul2003 instituþia medicalãa fost desfiinþatã.

Pentru o consultaþiela un medic specialist,locuitorii Uricaniului suntnevoiþi sã se deplasezepânã în Lupeni, Vulcansau Petroºani, undeexistã instituþii medicale.

Monika BACIUMonika BACIU

C opiii de la ªcoalanr 7 din

Petroºani au luat lecþiide ecologie ºi au vrutapoi sã le vinã în aju-tor pãsãrilor care înanotimpul rece nupleacã din cartierul lor.

Au luat cartoane ºi,ajutaþi de pãrinþi auconstruit cãsuþe pentrupãsãrele, le-au lãcuit ºiacum aºteaptã sã ºihrãneascã înaripatele.

Au învãþat la ºcoalãcã nu toate pãsãrilepleacã spre alte zãri

mai calde ºi cã unelefoarte mici, cum suntvrãbiile, rãmân la noi.Cele din cartierul lor,însã, au mare noroc,pentru cã acum aucãsuþe, chiar în curteaºcolii, cãsuþe construitede copii, special pentrumicile vietãþi care arputea sã degere laiarnã.

„Noi derulãm multeactivitãþi cu caracterecologic ºi în cadrulunei astfel de ore,împreunã cu elevii, amavut ideea, inspiratã separe, sã confecþionãmcãsuþe pentru pãsãrele.Copilaºii, împreunã cupãrinþii lor, au procuratlemn, au lãcuit cumânuþele lor cãsuþele,apoi cu ajutoruladulþilor am asamblat

bucîþile de lemn ºi miercuri, în ciuda frigului, le-am fixat pecopacii din vecinãtateaºcolii. Toþi au fostfoarte bucuroºi cã lepot proteja astfel”, ne-adeclarat Ionela Trucã,una dintre profesoarelecare au gândit acestproiect ecologist.

Acum, copiii aºteaptã sã le vizitezepãsãrelele cãsuþele ºi sã îºi gãseascã acoloadãpost. Cei mici leprivesc de pe geamulºcolii ºi promit cã le vorda de mâncare, ca sãatragã cât mai multepãsãrele în cuiburile pecare le-au confecþionatcu mânuþele lor.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Vetuþa, arbitru între Vochiþoiu ºi AvramA pa din Valea Jiului a nãscut discuþiiaprinse. De data aceasta cei care sunt

în disputã s-au aflat la aceeaºi masã. Estevorba de directorul general al ApaServCostel Avram, senatorul HaralambieVochiþoiu ºi vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Vetuþa Stãnescu. Ca de obicei, Vochiþoiu îl acuzã pe Avramde faptul cã preþul apei în Valea Jiului este mãrit ºi cã 20% din populaþie nu beneficiazã de acest serviciu vital.

Cãsuþe pentru pãsãrele

Cine sunt ziariºtii ºi ce fac ei?A u aflat ce fac poliþiºtii, medicii, profesorii, ori alte categorii

profesionale, dar acum au vrut sã ºtie cum e sã fii jurnalist.Copiii din clasa a IV-a de la ªcoala Generalã nr. 7 din Petroºani, aupus întrebãri ºi au cãutat sã afle cum facem noi sã ajungem la evenimente. Au fost curioºi sã vadã cum concepem un articol de ziar, cum ar putea ei sã se audã la radio, dar ºi cum aratã ºi cumfuncþioneazã o camerã de filmat. Ne-au spus ºi ce nu le place la ºtiri.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Octombrie 20156 Actualitate

L ocuitoriimunicipiului

Petroºani îºi vorputea face aprovizio-narea de toamnã înaceste zile, zeci deproducãtori fiindaduºi de administra-þia pieþelor la Zilele Recoltei.

Cei care-ºi vor desface produsele încentrul localitãþii au fostconvinºi de organizatorisã-ºi ieftineascã pro-dusele pentru ca local-nicii sã-ºi poatã permitemarfa româneascã.

„Dacã producãtoriivând scump, nu vãdmotivul pentru carelumea ar cumpãra de la ei ºi nu din marilemagazine unde estemarfã de import, frumos ambalatã ºi maiieftinã. Toþi au fost deacord cã vor ieºi peplus dacã vând produseromâneºti, cu gust, darºi mai ieftin decât lapiaþã”, spune unul din-

tre organizatori. La Petroºani au

venit producãtori ºi dinnordul þãrii, renumiþipentru produsele dincarne.

„Este un producãtordin Sighetul Marmaþiei,a fost ºi la ediþiile tre-cute, ºi va veni ºi acumcu produse de origineanimalã, majoritateaafumate. S-a bucurat deun succes foarte mareîn anii trecuþi ºi va fisolicitat ºi anul acesta.În total avem în jur de50 de producãtori, aiciintrã ºi cei cu terase, cupastramã de oaie etc.Am chemat ºi câþiva

artizani, vor avea uncolþ al lor ºi îºi vorprezenta manufactu-rile”, a declarat SorinCreþu, ºef AdministraþiaPieþelor Petroºani.

Pe timpul festivalului,circulaþia rutierã peprincipalul bulevard dinmunicipiul Petroºani afost restricþionatã pânãluni dimineaþã, iar manifestarea organizatãde administraþia localãºi conducerea pieþelorinclude ºi douã spectacole folcloricepentru zilele de sâmbãtã ºi duminicã.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

N u foarte mulþiºtiu cã Dacia,

constructorul autohton de automobile, a scosde pe linia de laMioveni ºi autotuti-litare, mai precisdubiþe. Douã „bijuterii” se aflã în Valea Jiului.

Unul dintre pasio-naþii de automobile deepocã din Valea Jiului,implicat în organizareaRetro Parada

Toamnei, evenimentcare are loc în acestweek-end, deþinedouã exemplare dintotalul de patru câtemai existã în România,de Dacia D6 –dubiþãsau Estafette dupãnumele variantei produsã de francezi.Autoutilitarele au fostachiziþionate deNicolae Gherghin ºiurmeazã sã fie restau-rate iar apoi prezen-tate publicului în cadrulexpoziþiilor derulatesub egida Retromobil

Club Român. „Suntfoarte rare, mai existãîncã douã în þarã ºiambele au aparþinutMinisterului de Interne-Miliþiei. Una dintreaceste douã dubiþe areseria 044 ºi s-au fabricat doar 642 debucãþi. Ambele aflatela mine sunt completeºi le-aº restaura pe amândouã”, adeclarat, NicolaeGherghin, secretarulRetromobil ClubRomânia- FilialaHunedoara. Gherghinmai are în colecþie ºi omaºinã care a fãcutparte din gardaRegelui Mihai I, care-lînsoþea în deplasãrilesale prin þarã. Estevorba de Plymouth P6,produs în România înanul 1937, o maºinãextrem de rarã, în þaranoastrã mai existânddoar douã bucãþi.

Automobilul de epocãare o istorie bogatã,pe lângã faptul cã afost folosit de CasaRegalã a României, afãcut parte din suita de maºini de epocãfolosite în filme ca„Duelul”, „Ultimulcartuº” de celebrulactor ºi regizor SergiuNicolaescu.

„Plymouth P6 a fostfabricat în România,lucru pe care puþinãlume îl ºtie, practic afost prima maºinã produsã la noi ºi nucelebra Dacia. Era omaºinã comunã la noiîn acea vreme, nufoarte scumpã fiind

produse 800 debucãþi. Circa 60 debucãþi au fost distruseîn timpul filmãrilor lacelebrele filme ale luiSergiu Nicolaescu.Restul au fost distrusede regimul comunistpentru cã erau un sim-bol al capitalismului ºinu trebuia sã mai fievãzute pe ºoselelepatriei. Acum este oraritate ºi nu numai lanoi ci ºi peste Ocean.Cea pe care a-þi vãzut-o expusã laRetro ParadaToamnei, la Petroºani,a stat în garajeleregelui ºi acum va firestauratã. Proiectul va

dura cel puþin patruani, va trebui sã gãsimpiesele lipsã care suntfoarte rare ºi ele”, adeclarat OvidiuZaharie, preºedintelefilialei hunedorene aRetromobil ClubRomânia.

Restaurarea a fostamânatã însã din cauzacelor douã dubiþeromâneºti. „Toþi baniicare erau pregãtiþi pentru restaurareaPlymouth, au fostdirecþionaþi cãtre achi-ziþionarea celor douãautomobile DaciaEstaffete. Era pãcat sãnu le luãm dupã ce le-am descoperit ºi dinacest motiv restaurareala maºina regelui a fostamânatã”, mai explicãGherghin. Pentru achiziþionarea celordouã dubiþe, proprietarula scos din propriul buzu-nar câteva mii de euro,iar pentru restauraremai are nevoie de osumã deloc de neglijat.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

3 00 de persoanedin municipiul

Vulcan primesc 3metri cubi de apãgratuit.

Mãsurile pentrucombaterea marginali-zãrii sociale prevedeca familiile cu veniturimodeste sã beneficiezede o anumitã cantitatede apã potabilã careeste subvenþionatã deadministraþiile locale.La Vulcan nu maipuþin de 300 de persoane sunt înaceastã situaþie.

“Legea 416prevede ca la cei cuvenituri mici au treimetri cubi de apã pelunã care o asigurãprimãria. Exsitã cafiecare persoanã cuveniturile mici sã aibãasiguraþi 3 metri cubide apã pe lunã. Amcel puþin 300 de persoane la Vulcan”,a declarat GheorgheIle, primarul municipiului Vulcan.

ªi autoritãþile locale

de la Petroºani alocã anual sumeimportante de banipentru combatereamarginalizãrii sociale.

Municipalitateasuportã o parte dincontravaloarea con-sumului de apã sauenergie electricã ºi nunumai.

“În bugetul primãrieimunicipiului Petroºanipe anul 2015 a fostprevãzutã o sumã de20.000 de lei careeste echivalent cu ceacare a fost prevãzutãîn bugetul de pe 2014pentru a se suportacontravaloarea a 3metrii cubi de apã ºi70 de kilowaþi pe orãpentru famiile care

sunt în risc de margina-lizare socialã. Existã osingurã problemã ºianume nu toate familiile au contractepentru prestarea acestor servicii. Tot la marginalizaresocialã sunt cuprinseajutoarele pentruîncãlzire pentru careîn bugetul pe anul2015 a fost alocatãsuma de 60.000 delei. Numãrul per-soanelor care benefi-ciazã se schimbã înfiecare lunã pentru cãnu întotdeauna ceicare se afla în aceastãsituaþie vin sã-ºidepunã dosarele pentru a beneficia deacest ajutor”, susþinreprezentanþiiadministraþiei localede la Petroºani

Tot din bugetullocal ºi tot pentrucombaterea marginali-zãrii sociale pentruacest an s-a alocatsuma de 700.000 delei pentru alimentelebeneficiarilor.

Monika BACIUMonika BACIU

ªi constructorul de la Mioveni aaaarrrr ffffiiii iiiinnnnvvvviiiiddddiiiioooosssspe un colecþionar din Valea Jiului

Sute de persoane primesc treimetri cubi de apã gratuit

Producãtori aleºi pesprânceanã la Zilele Recoltei

“Vrem sã dãm maipuþini disponibilizaþidin sistemul minier ºi în ultimii animajoritatea oamenilordisponibilizaþi sã fieastfel încât toþi sãbeneficieze de pensii,este vorba de banipentru reconversiaprofesionalã a celorcare pleacã din sistemºi sã le gãsim ºi altemeserii care pot sã lepractice dupã vârstade 45 de ani ºi nucele care se fãceaupânã în prezent cãfãceau cursul ºi nuºtiau sã facã nimic.Notificarea a fostdestul de complexã,iar în data de 2octombrie ne-au trimis un rãspuns dela reprezentanþã ºine-am transmis cãnotificarea a fost bineîntocmitã. Aceastãnotificare a fost verificatã de Comisia

Europeanã, urmeazãredactarea, iar pânãla finele lunii trebuiesã avem acest document cã fãrã un document scris nu poþi sã iniþiezi orectificare bugetarã”,a declarat AurelAnghel, directorulgeneral al SNÎMVJValea Jiului.

Reprezentanþiisocietãþii susþin cã în acest ar puteaorganiza un centru decolectare a facturilorºi la Petroºani astfelîncât cei care îºi audomiciliul aici sã numai fie nevoiþi sã sedeplaseze la unitãþileminiere din ValeaJiului.

“Din rectificareabugetarã aprobatã o sã beneficiem desumele necesare,

organizãm la sucursale puncte deprimire a facturilor,chiar dacã timpul fizicnecesar în decembrienu primim totþi baniivom face eºalonareastfel încât sã prelungim baniiaferenþi anului 2015.Încercãm sã facem un centru de primirefacturi ºi în Petroºanicã sunt oameni foartemulþi care merg încelelale localitãþi”, amai spus sursa citatã.

Tot de documentulaprobat de ComsiaEuropeanã depinde ºi numãrul de disponibilizãri ce vor fi efectuate înacest an.

Monika BACIU Monika BACIU

Presiuni asupramembrilorsindicatuluiMunteleS indicatul Muntele a

rãmas fãrã membrii dela termocentrala Paroºeni.Petre Nica susþine cã s-aufãcut presiuni asupra mem-brilor sãi de sindicat de latermocentralã, fiind forþaþi sãse retragã din organizaþie.

Astfel, la TermocentralaParoºeni sindicatul Muntele maiare doar un singur membru.

“S-au fãcut presiuni foarte maripe membrii noºtri. Am avut 70,dar s-a început o prigoanã insuflân-du-se neadevãruri despre noi”, adeclarat Petre Nica, preºedinteleSindiatului Muntele.

Nu mai puþin de ºapte sindicatesunt la nivelul societãþii energeticehunedorene, însã doar SindicatulMuntele este cel reprezentativ,

lucru confirmat la începutul acesteiluni ºi de instanþa hunedoreanã.

”Respinge ca nefondat recursulformulat de petentul Sindicatul”Noroc Bun” Lupeni împotrivasentinþei civile nr. 483/2015, pronunþatã de JudecãtoriaPetroºani,judeþul Hunedoara. Fãrãcheltuieli de judecatã în recurs.Definitivã”, se aratã în soluþia pro-nunþatã de instanþa hunedoreanã.

Bãtãliile dintre sindicate nu facaltceva decât sã afecteze salariaþii.La acest moment douã dintresindicate se lupã cu Muntele.Sindicatul Liber Electrocentraleºi sindicatul de la Mintia cer îninstanþã anularea contractuluicolectiv de muncã de la nivelulComplexului Energetic Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Octombrie 2015 Actualitate 7

SC OPUS GUARD PETROªANIorganizeazã selecþie în vederea angajãrii

de AGENÞI DE SECURITATEInformaþii la telefon 0723.235.692

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

D atorii istoricela termoficare.

Populaþia municipiu-lui Petroºani careeste racordatã la sis-temul de termoficareare datorii istorice.

Nu s-au plãtit facturide ani de ani de zile, iar penalitãþile s-auacumulat. Nu mai puþinde 6 milioane de lei arede recuperat societateade termoficare de laabonaþii rãu-platnici.

“La populaþie suntvreo 60 de miliarde delei vechi, dar astea suntdatorii istorice ºi cupenalitãþile aferente. În ultimii ani aceastãdatorie a scãzut, nu acrescut”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Convinºi cã sistemulde termoficare esteunul viabil, mai mulþipetroºãneni au decis sãse reîntoarcã la acesta,însã acum au surprizade a îngheþa de frig înpropriile locuinþe.

“Anul acesta s-aubranºat undeva la peste

100 de persoane la sistemul de termofi-care”, a mai subliniatsursa citatã.

Societãþile de termoficare din ValeaJiului au acumulat, de-alungul anilor, datoriiimense cãtre furnizorulde agent termic. Pânã acum, în fiecarelocalitate exista câte o societate de sinestãtãtoare, dar, dincauza datoriilor, auintrat pe rând în insol-venþã sau în faliment.Cei mai mulþi abonaþisunt la Petroºani, dar ºi aici SC TermoficareSA are mari problemefinanciare ºi este, de asemenea, în

insolvenþã.CEH ar avea de

recuperat de la societatea de termofi-care din Petroºani nu mai puþin de 56 demilioane de lei.

În timp ceComplexul EnergeticHunedoara se zbateîntre insolvenþã ºi continuarea activitãþii,societãþile de termofi-care sunt datoare vândute entitãþii energetice. Doar de lasocietatea de termofi-care din Petroºani,Complexul EnergeticHunedoara ar avea derecuperat undeva la 56de milioane de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Pensionarii primescfacilitãþi, în curând...

P ensionarii mineri vor beneficia defacilitãþi ºi în acest an. Urmeazã

doar sã vinã rãspunsul oficial de laComisia Europeanã, iar apoi sã fie rectificat bugetul societãþii pentru a li seplãti pensionarilor aceste facilitãþi.

Datoriile istorice au bãgatîn colaps termoficarea

D e câþiva ani, un grup de

antrenori din curteaJiului, au preluat lamodul cel mai seriossoarta viitorului fotbalistic dinPetroºani.

Chiar dacã entuziasmatau mai pornit alãturi de eiºi alþii – Mircea Popa, SorinHenzel, Toni Sedecaru,Cosmin Kanduth – care au

renunþat, a rãmas totuºi unnucleu, un trio: MarinTudorache, DamianMilitaru, Sorin Ghiþan.

La care se adaugã Petre „Ticã” Ititesc, poatesingurul om care a venit laJiul în timpul crizei, nu caalþii în urmã cu ceva ani,care veneau doar la oala cu sarmale...

Toþi trei foºti jiuliºti plusTicã Ititesc cautã mereuperfuzii pentru a þine Jiul în viaþã.

Marin Tudoracheîndeplineºte rolul de director tehnic, Sorin Ghiþan a revenit caantrenor principal ºi seocupã de pregãtirea tuturorportarilor, Damian Militaruse ocupã de pregãtirea

echipelor de juniori C,Tudorache de juniori D iarItitesc de juniorii E.

Vã daþi seama, dacãaceºti oameni ar pleca deacolo, s-ar trage oblonulpeste ceea ce înseamnã Jiul Petroºani.

Frumoasã þarã, bunipoliticieni!

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Octombrie 20158 Sport

Ne-am calificat laEuro 2016. Dar în cehal! Ne-am crezutdeºtepþii lumii, dar amfost pe toatã aceastãcampania de calificarecei mai jalnici. Au„reuºit” o grãmadã derecorduri negative,

fãrã precedent din1948 încoace: 429minute fãrã gol mar-cat, o serie de treimeciuri de 0-0 la rândºi un alt unicat, celemai puþine goluriînscrise în preliminari-ile C.E. de când existã

grupe de 6!Avem o „poziþie

bunã”, locul 6, lanumãr de cartonaºegalbene încasate, 26la numãr. Suntemantepenultimii la pasereuºite ºi cei mai slabila goluri marcate, 11goluri (numai germa-nul Lewandowski amarcat 13 goluri!), ºiavem locul 67 (!)

într-un clasament algolgeterilor, pe acelaºiloc fiind Budescu,Papp ºi B. Stancu, toþitrei cu câte douãgoluri. Astea sunt doarcâteva din cifrele cucare vrem sã plecãmla luptã în Europa. Înplus, cu niºte jucãtoricare joacã acum pe laAl Saylya, HapoelBe`er Sheva,

Genclerbirligi Ankarasau Al Ittihad, în timpce în `94, la C.M. dinS.U.A., veneau laNaþionalã jucãtori de laPSV Eindhoven, Milan,Valencia sau Leverkusen,plus Steaua ºi Dinamo,atunci niºte echipe puternice.

Ne-am calificat pebrânci, ãsta-i puruladevãr.

Henþ cu mâna O calificare pe brânci

La juniori C(U.14), dupã oînfrângere severã peteren propriu înetapa a 4-a, FairPlay Vulcan ºi-arevenit excelent,echipa lui Iosif Izsakreuºind o victorie

categoricã, 7-2 laDynamic Lupeni(antr. Florin Bulgaru)în timp ce ACS ªc.Jiul Petroºanireuºeºte un al doilea4-1 consecutiv, dedata asta cu ACSFotbal Jiul Petroºani. La juniori D

(U.12), Univ.Petroºani (antr. GabiNiþu) este la a 4-avictorie consecutivã,5-0 la MinerulUricani, în timp ceªc. Jiul II Petroºanicâºtigã în deplasare,6-4 la Fair PlayVulcan.

La juniori E(U.10), Pro FotbalPetroºani (antrenorCornel Irina),reuºeºte un 10-0 cu

Univ. Petroºani,fiind la al doileameci (dupã 10-2 cu Fotbal Jiul) încare marcheazã zece goluri!

Echilibrat joculMinerul Uricani –Inter Petrila, 1-1,singurul meci aletapei la junioriîncheiat la egalitate.ªi, între „fraþi”, scor categoric ACS ªc. Jiul –Fotbal Jiul 8-0.

WEEK-END SPORTIV

Derby la codaºi,derby la fruntaºi

În etapa a 8-a a Ligii a IV-a Hunedoara la fotbal, derby-ulultimelor clasate, cele douã echipe din Petroºani, va avea locîn „Dealul Institutului”, jocul Universitatea – Jiul. „Ce sã maizic la foamea asta de puncte? Mi-aº dori un joc sportiv ºi celmai bun sã învingã”, a spus antrenorul studenþilor, Gabi Niþu.

Interesant pare ºi jocul din Liga a V-a, Mãgura Pui –Mureºul Pricaz, unde oaspeþii sunt neînvinºi. „Întâlnim unadversar puternic. Îmi doresc sã nu pierdem, dacã învingeme ºi mai bine!” a declarat Ovidiu Ciolea, antrenorul de laMãgura Pui. Fiindcã în anii trecuþi au evoluat în serii diferite,întâlnirea dintre cele douã echipe este o premierã.

CAMPIONATUL JUDEÞEANJUNIORI, SERIA VALEA JIULUI

Etapa a 5-a, 10-11 oct. 2015Juniori C (gr. 2001)ªc. Jiul Petroºani – ACS Fotbal Jiul 4-1Dynamic Lupeni – Fair Play Vulcan 2-7Juniori D (gr. 2003)Fair Play Vulcan - ªc. Jiul II Petroºani 4-6Minerul Uricani – Univ. Petroºani 0-5ACS ªc. Jiul – Sorii Junior`s Lupeni 2-1Juniori E (gr. 2005)Pro Fotbal Petroºani – Univ. Petroºani 10-0Minerul Uricani – Inter Petrila 1-1ACS ªc. Jiul – Fotbal Jiul 8-0

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-aEtapa a 8-a, 16 oct. 2015ACSO Filiaºi – CSM Lugoj; Pandurii Tg. Jiu – Millenium

Giarmata; Naþional Sebiº - Mãgura Cisnãdie; FC Hunedoara– ASU Poli. Timiºoara; Performanþa Ighiu – Nova MamaMia Becic. Mic; CS Ineu – CSU Craiova; Minerul Motru –Cetate Deva; Metalurgistul Cugir stã

FOTBAL JUNIORI

Pro Fotbal Petroºani(Jun. E), dubla de 10!

Antrenori pasionaþi

Antrenorul Iosif Izsak, victorie la scor, la Lupeni