Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 970

Joi, 22 Octombrie 2015

N u mai puþin de 50 de biserici în care acum se roagã credincioºiiortodocºi în mai multe oraºe din judeþul Hunedoara ar putea fi

retrocedate celor de rit greco-catolic. Procesele sunt pe rol ºi mai este calelungã pânã la sentinþa definitivã, iar o parte dintre acestea se aflã chiarîn centrul municipiului Petroºani, fiind extrem de vizitate de credincioºi.Pãrerile lor, însã, sunt împãrþite. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ortodocºi contra greco-catolici,

în instanþã

Mina Petrila a maiavut plan de producþiedoar pentru ziua demiercuri a acestei sãptãmâni, iar de azide aici nu se mai sapãîn stratul de zãcãmânt.Mai mult, începe recu-perarea utilajelor dinfrontul de lucru, iarodatã cu asta, începe

practic închiderea singurului abataj dinsubteran. „Astãzi (n.rmiercuri 21 octombrie2015) este ultima zi încare efectiv se maiexploateazã cãrbune.Urmeazã o procedurãpe care minerii o facla fiecare dezechiparede abataj ºi deci se

dezechipeazã abatajul,concomitent cu evacuarea cãrbunelui,pentru a nu rãmânezãcãmânt care sã producã neplãceri, ºianume, autoîncãlzirealui. Va dura pânã lasfârºitul lunii, aºa încât în data de 30octombrie, la schimbul

IV sã fie ultimele tonede cãrbune ce se vorda de la Mina Petrila”,a precizat AurelAnghel, director general SNIMVJ.

Toate utilajele cevor fi scoase din subte-ran vor pleca la mineleneviabile sau la CEH,pentru cã este nevoie de ele ºi acolo.

„Utilajele care suntîn mina Petrila ºi suntcompatibile cu minaUricani, respectivParoºeni, vor fi trans-ferate cãtre cele douãsucursale, iar pentru

cele de suprafaþã, amdiscutat cu conducereaCEH, sã gãsim oformã legalã sã letransferãm cãtre CEH”,a mai spus directorulSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine.

Aceasta este ultimalunã în care mineriimai coboarã sã scoatã

cãrbuni sau utilaje sub pãmânt la Petrila.

O parte vor plecala alte mine, alþii sepensioneazã ºi în 30 octombrie acolova avea loc o ceremonie dedicatãacestui eveniment.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

“Organizãm din nou“toamna petrileanã” înparteneriat cu o firmã de evenimente. Noi nualocãm niciun leu dinbugetul local, însã amavut pretenþia sã fieprezenþi producãtori deproduse tradiþionale dinîntreaga þarã ºi din ValeaJiului. Totodatã am solicitat ca aceºtia sã nuplãteascã nicio taxã pen-tru ca preþurile mãrfurilorsã fie accesibile pentrupetrileni”, a declarat

Vasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.

ªi cum mina seînchide, petrilenii vorpetrece pe muzicã popularã. Au fost invitaþiartiºti din þarã, dar ºitrupe locale care sã îndulceascã amãrãciuneaminerilor care intrã pen-tru ultimele zile în minacare le-a fost loc demuncã zeci de ani.

“Adrian Stanca esteunul dintre invitaþi, darsunt ºi trupe locale”, amai spus sursa citatã.Mina Petrila îºi va încetaactivitatea la data de 31octombrie, datã la carede aici se va scoate ultima lopatã de cãrbune.Momentul considerat a fiunul trist de localnici,pare a fi sãrbãtorit cufast de autoritãþi.

Monika BACIUMonika BACIU

Primãria Petrila sãrbãtoreºteÎNCHIDEREA MINEIA utoritãþile locale din Valea Jiului

s-au întrecut în a organiza tot soiul demanifestãri de-a lungul anului, însã de aceastãdatã la Petrila, cu o sãptãmânã înainte deînchiderea definitivã a activitãþii de la MinaPetrila, edilii locali s-au gândit sã organizezeun bairam. La finele acestei sãptãmâni vaavea loc “Toamna petrileanã”.

La mina Petrila s-a oprit producþiaM inerii de la mina Petrila, prima care se închide dupã înfi-

inþarea Complexului Energetic Hunedoara, au mai scoscãrbune pânã ieri. De joi, 22 octombrie 2015, începe recuperareautilajelor din front ºi doar cãrbunii care mai sunt acolo vor maiajunge la suprafaþã. Unicul abataj de la mina Petrila va fi închisîn ultima zi a lunii octombrie definitiv.

Au trecut cele ºaseluni de la acordarea ajutorului de stat, iaracum administraþiaComplexului EnergeticHunedoara trebuie sãprezinte planul derestructurare în faþaComisie Europene careare douã variante, fiede al aproba ºi atuncitermenul de rambursarepoate fi prelungit pânãla doi ani, fie sã îl respingã, iar atuncisocietatea trebuie sã îºiîntocmeascã formelepentru a intra în lichidare voluntarã.

“Am plecat cu celemai bune gânduri ºicele mai mari speranþe.Dacã nu ne avizeazãfavorabil rambursãmsuma ºi mergem maideparte. Avem lichidi-tãþi ºi lucrãm la asigu-rarea lor”, a declaratpentru Cronica VãiiJiului, Emil Floruþ,directorul general al

CEH. Planul de restructurare întocmitde ISPE nu este peplacul sindicaliºtilor.

“Planul vorbeºte de odivizare în trei pãrþi, termocentrala Paroºeni,Mintia ºi minele care încel puþin 10 ani trebuiesã intre pe un programde închidere. Noi nusuntem de acord cuacest lucru. Planulprevede cã termocen-tralele trebuie sãfuncþioneze cu cãrbunesubvenþionat pânã înanul 2024, iar dupã sãasigure serviciile tehno-logice de sistem ºi apacaldã. O solicitare deprelungire a termenuluide închidere a minelorpe o perioadã de 10ani nu se încadreazã în niciunul din regulamentele UniuniiEuropene, nu are nicisuport legislativ ºi nicieconomic”, a declaratPetre Nica, preºedintele

Sindicatului Muntele. De cealaltã parte,

directorul general alComplexului EnergeticHunedoara susþine cãare mai multe planuride rezervã în cazul încare ComisiaEuropeanã nu avizeazãfavorabil planul derestructurare.

“Eu ca manager amun plan B, C ºi D”, amai spus Floruþ, fãrãînsã a preciza ce conþinplanurile de rezervã.

Sindicaliºtii susþin cã soluþia viabilã pentru CEH ar fi mixulenergetic.

“Strategia energeticãa României trebuie sã

fie definitivatã princrearea a trei entitãþiprofitabile pe produce-rea energieie electrice ºitermice ºi mixul energe-tic. A ne lãsa sã concur-cãm cu energia produsãde hidro, eoliene saupanouri solare este o crimã împotrivainteresului naþional.Mixul energetic arputea asigura produce-rea energiei electrice laun preþ echilibrat”, amai subliniat Nica.

În luna mai a acestuian Guvernul a aprobatacordarea unui împru-mut în valoare de 40 demilioane de lei, pe careCEH i-a primit pentru arambursa un ajutor destat ilegal de care ar fibeneficiat termocen-tralele în perioada2009-2011. Ajutorulde stat considerat ilegalde cãtre ComisiaEuropeanã a fost acordat începând cuanul 2008 societãþilorElectrocentrale Deva ºiTermoelectrica. Ajutorula constat în aceea cãproducãtorul de energiecontrolat de statHidroelectrica a accep-tat sã cumpere de laElectrocentrale Deva ºi

Termoelectrica energieelectricã la preþuri cu40%-60% mai maridecât preþul mediu alpieþei de la acelmoment. Contractelebilaterale în baza cãroraHidroelectrica a efectuataceste achiziþii deenergie electricã au fostsemnate în 2008 ºi2009, pe perioade de10 ani. Contractele aufost reclamate laComisia Europeanã în2011 de cãtre FondulProprietatea, acþionarminoritar laHidroelectrica, cu 20%din acþiuni, dar graveste cã statul romannici mãcar nu a încercatsã se apere în faþa forului european.

În consecinþã, în datade 20 aprilie 2015,

Comisia Europeanã adispus recuperarea ajutorului de stat decãtre statul român, con-siderând cã acest ajutorde stat a fost acordatillegal, iar banii au fostpuºi tot în cârca celorde la CEH, care dejaabia îºi mai trãgea sufle-tul. Practic, ComplexulEnergetic Hunedoara afost declarat succesor îndrepturi ºi obligaþii alsocietãþii ElectrocentraleDeva ºi al societãþiiP.E.E.T. TermoelectricaS.A. ºi pusã la platã.

Pentru ComplexulEnergetic Hunedoara s-a început ºi executareasilitã de cãtre statulromân pentru neplatadatoriilor la bugetul destat.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

SC ACOMIN SA DevaANGAJEAZÃ:

muncitori necalificaþi dulgheri; mecanici utilaje ( buldoexcavator, compactor, excavator, buldozer).

ingineri constructori specialitatea civile,infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

P este 30 de miide tone de

cãrbune sunt înstocurile termocentralelor.

ConducereaComplexului EnergeticHunedoara a luatdecizia de a pornigrupul IV de la termo-centrala Paroºeni, astfel cã locuitorii VãiiJiului vor avea cãldurãîn case, asta dacã nupocneºte vreo magis-tralã. “Producþia launitãþile miniere a cres-cut. Avem de zece ori

mai mult cãrbune pestoc faþã de cum eracând am preluat eumandatul. Sunt peste30 de mii de tone,motiv pentru care amdecis repornirea termo-centralei Paroºeni.Pornim treptat sã nucedeze, sã putem inter-

veni în caz de nevoie.Am reparat reþeaua dinValea Juiului”, adeclarat pentruCronica Vãii Jiului,Emil Floruþ, directorulgeneral al CEH.

Societãþile de termoficare din Valea Jiului sunt în

insolvenþã, drept pentru care societateanu poate furniza agentul termic fãrãplata în avans.

“Eu nu pot livranimic, nici mãcar unºurub, unei societãþinaflate în insolvenþã sauîn faliment fãrã caaceasta sã îmi plãteas-cã înainte. Asta trebuiesã înþeleagã primariidin Valea Jiului”, a maisubliniat Floruþ.

Societatea de ter-moficare din Petroºaniar fi trebuit sã achite în avans, pentru cã acerut CEH-ului sã deadrumul la cãldurã,suma de 250.000 lei.

Monika BACIU Monika BACIU

Floruþ a plecat la Bruxelles “cu cele maibune gânduri ºi cele mai mari speranþe”

30 de mii de tone de cãrbune permit reluarea furnizãrii cãldurii

“P lecãm cu cele mai bune gânduri ºi cele mai mari speranþe. Dacã nu,

rambursãm suma ºi mergem mai departe”.Este declaraþia directorului general alCEH, Emil Floruþ care a plecat la Bruxellessã prezinte planul de restructurare întocmitde ISPE pentru societatea pe care o conduce.

I ndividul care aºocat cu cruzimea

sa a fãcut o nouã cererecãtre magistraþi pentrua-i fi revizuit dosarul.

Criminalul a fost condamnat la 27 de anide temniþã pentru cã aviolat ºi ucis o hunedo-reancã de 57 de ani.

David Andronic (23 de ani) vrea cu oricepreþ sã scape de celulaPenitenciarului Aiud ºi a cerut în mai multe rânduri sã-i fie revizuitdosarul de judecatã, însãmagistraþii i-au respinssolicitãrile. Nu a renunþatºi la începutul toamnei amai încercat o datã, darmagistraþii Curþii de ApelAlba Iulia nu s-au lãsatconvinºi de argumentelerecidivistului. Andronicnu se poate împãca cusentinþa de 27 de ani de închisoare ºi a revenit, marþi, cu o nouãsolicitare la TribunalulHunedoara prin carevrea acelaºi lucru, respec-tiv revizuirea. Cererea sava fi luatã în discuþie decãtre magistraþi în ºedinþadin 19 noiembrie a.c. În

paralel cu aceastã solici-tare, criminalul a maifãcut ºi o nouã contes-taþie la executare care seaflã pe rolul JudecãtorieiAiud ºi care va fi luatã îndiscuþie la mijlocul luniidecembrie a acestui an.

David Andronic a fostcondamnat la 27 de anide închisoare pentruomor deosebit de grav,viol ºi tâlhãrie.

Oribila crimã comisãde Andronic a fostdescoperitã în seara zileide 19 august 2013,cadavrul victimei fiindgãsit la marginea unui lande porumb. Criminalul afost prins câteva zile maitârziu ºi nu ºi-a recunos-cut fapta, însã probeleADN l-au incriminat.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015 Actualitate 3

Sãtui dearest ladomiciliuD oi dintre cei

trei tineri care au terorizatafaceriºtii din ValeaJiului, dupã ce le-auspart locuinþele, de unde au furatbunuri de valoare,au scãpat de gratii ºiºi-au fãcut curaj.

Aceºtia au cerutlibertate deplinã, darmagistraþii de laPetroºani nu au fostde aceiaºi pãrere.Stan Dumitru Ionuþ ºiBaltag Ioan Valentinau cerut sã le fieînlocuit arestul ladomiciliu cu mãsura

preventivã a controlu-lui judiciar, cerea lorfiind respinsã deinstanþã. Aceºtia aufost arestaþi preventivîn varã pentru maimulte spargeri delocuinþe în localitãþileVulcan ºi Petroºani.Din banda de hoþi aufãcut parte trei tinericare au dat mai multespargeri în vilele delux ale unor poten-taþi, de unde au furatbunuri de valoareºi bani. Poliþiºtii austabilit faptul cã, în perioada ianuarie-iunie 2015, tinerii ar fi comis 18 furturidin locuinþele unorafaceriºti din Vulcan,Petroºani ºi Haþeg.

Hoþii intrau înlocuinþe prin forþareaferestrelor ºi sus-trãgeau în principalsume de bani, bijuteriidin aur ºi argint dar ºiaparaturã electronicã.Majoritatea imobilelorîn care hoþii au intratla furat erau dotate cusisteme de alarmã,însã proprietarii auuitat sã le armeze sauaveau defecþiuni.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

T inerele aurevenit în faþa

unui prestigiosliceu din municipiulPetroºani, nu pentru a face carteci pentru a-ºi racolaclienþii.

Cu greu au fostgonite din faþa colegiului din PiaþaVictoria, unde-ºi stabiliserã cartierulgeneral.

Au fost amendaterepetat, dar fãrã efectºi abia când au ajunssã fie condamnate laînchisoare, e drept cususpendare, au plecatpeste hotare sã-ºi facã„meseria”.

Minunea n-a duratprea mult ºi tinerele aurevenit la locul favoritpe „centurã”, chiar înfaþa Liceului MihaiEminescu dinPetroºani. „Sunt celpuþin trei ºi vin zilnic ºistau pânã seara. Estederanjant cã nu maiscãpãm de ele.Dimineaþa vin poliþiºtipentru a-i ajuta peelevi sã treacã strada,pentru cã este circu-laþie ºi apoi e liniºte.Apar ºi ele ”, spuneunul dintre cei carelocuiesc în zonã.Prostituatele sunt atâtdin Petroºani cât ºi dinPetrila.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Un numãr de 50 de procese suntacum pe rol ºi credin-cioºii greco-catolici, al cãroro calendar religios seamãnãizbitor cu cel ortodox,cer acum retrocedareabisericilor. Douã dintreacestea sunt chiar încentrul municipiuluiPetroºani, iar în toatãValea Jiului sunt celpuþin 15 astfel de biserici. Oamenii, însã,au pãrerile împãrþite.„Mie mi se pare destulde greu. Bisericile suntimportante pentrucredincioºi ºi pentru caºi copiii noºtri sã aibãcredinþã în Dumnezeu.Îmi pare rãu, altcevanu pot sã spun”, ne-a

mãrturisit o credincioasã, care vine la Biserica dinCentrul Petroºaniului,ce se aflã în litigiu înacest moment.

Alþi credincioºi,însã, spun cã aiciveneau grecocatolicii ºi cã aceºtia au fostobligaþi sã treacã laortodoxism, iar acum li s-ar face dreptate.

„A fost BisericãGreco-catolicã pe vre-muri. Îmi aduc amintecând eram eu copil ºidupã 1944, când s-audesfiinþat greco-catoliciiîn Transilvania, au trecut la BisericaOrtodoxã ºi eu credcã sunt îndreptãþiþi sãîºi câºtige acum drep-

turile”, spune un altenoriaº, iar o femeie îisusþine spusele: „Mi separe ceva corect, dacãa fost dintotdeaunagreco-catolicã, sã fie ºiacum. Eu, cu pãrinþiimei, am fost toþigreco-catolici, iar cânds-a desfiinþat, am venitla ortodocºi. Acumrevenim dacã sepoate”.

Istoria se tranºeazãacum în sãlile de jude-catã ºi mai este pânãla soluþionarea acestorsituaþii, dar preoþiirecunosc cã sunt multeastfel de lãcaºuri în dis-cuþie, în întreaga þarã.

„Existã aproximativ50 de biserici ortodoxecare sunt revendicate

de cãtre BisericaGreco-catolicã înjudeþul Hunedoara, iar în Valea Jiuluiaproximativ 15 sunt în aceastã situaþie. Noi sperãm cã acesteprocese nu le vompierde ºi cã, aºa cums-a procedat ºi pânã înprezent, instanþele vorda câºtig de cauzãpãrþii ortodoxe, tocmaipe motivaþia foartetemeinicã a faptului cãpartea greco-catolicãnu are enoriaºi înparohiile în care solicitã aceste restituiride bunuri imobile.Proprietatea legalã neaparþine nouã, BisericaOrtodoxã este ceacare a investit sume

mari în renovarea ºiconservarea lor ºi încomunitãþiile respec-tive nu prea sunt cre-dincioºi greco-catolici”,a menþionat ºi GabrielMiricescu, purtãtor decuvânt al EpiscopieiDevei ºi Hunedoarei.

Toþi credincioºiiortodocºi din parohiilecare sunt în litigiu aufost interpelaþi ºi ºi-auexprimat poziþia cuprivire la apartenenþareligioasã, iar acestfapt ar putea sã cân-

tãreascã în instanþã.Procesele sunt acumpe fond, dar pânã ºadecizia finalã mai suntetape de parcurs.

În Petroºani, credincioºii greco-catolici au o bisericãnou-construitã acumcâþiva ani ºi pânãacum erau nevoiþi sãse roage într-o casãparticularã, acolo undepreotul încropise unloc de rugãciune.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ortodocºi contra greco-catolici, în instanþãN u mai puþin de 50 de biserici în care acum se roagã credincioºii ortodocºi în

mai multe oraºe din judeþul Hunedoara ar putea fi retricedate celor de ritgreco-catolic. Procesele sunt pe rol ºi mai este cale lungã pânã la sentinþa definitivã,iar o parte dintre acestea se aflã chiar în centrul municipiului Petroºani, fiind extremde vizitate de credincioºi. Pãrerile lor, însã, sunt împãrþite.

Criminalul care a ºocat judeþular vrea revizuirea dosarului

Prostituatele s-auîntors în faþa liceului

F ostul preºedinteIon Iliescu ºi

fostul ºef al SRI Virgil Mãgureanu aufost audiaþi în dosarul“Mineriada din 13-15iunie 1990” ºi a fostextinsã urmãrireapenalã în dosarul“Mineriada din 13-15iunie 1990”.

Parchetul de pe lângãÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie a extins urmãrireaîn dosarul în care patrupersoane ºi-au pierdutviaþa în anii ’90 cândminerii din Valea Jiului aufost în Piaþa Constituþiei.Ion Iliescu are calitatea desuspect în dosar.

“Ca urmare a ordonanþei procuroruluigeneral al Parchetului depe lângã Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie de infirmare a soluþiei ºi confirmare a ordonanþeide cãtre judecãtorul decamerã preliminarã dincadrul Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie,procurorii militari continuãancheta în dosarul nr.47/P/2014 privind eveni-

mentele din 13-15 iunie1990. Prin ordonanþa nr.47/P/2014 din data de16 octombrie 2015,procurorii militari au dis-pus schimbarea încadrãriijuridice ºi efectuarea încontinuare a urmãririipenale sub aspectulsãvârºirii infracþiunii contra umanitãþii prev. deart. 439 alin. 1 lit. a, g ºi jdin Codul penal constândîn reprimarea violentã a manifestaþiei din Piaþa Universitãþii, dindimineaþa zilei de 13 iunie1990, soldatã cu decesula patru persoane ºirãnirea prin împuºcare aaltor trei, precum ºi vãtã-marea corporalã ºi lipsirea

de libertate a aprox.1.000 de persoane înzilele de 14 ºi 15 iunie1990, ca urmare a atacului violent declanºatde cãtre muncitori dinunele centre industriale ºibazine carbonifere dinþarã”, se aratã în comunicatul Parchetuluide pe lângã Înalta Curtede Casaþie ºi Justiþie

În cauzã s-a dispusextinderea urmãririipenale faþã de mai multe persoane.

“Prin aceeaºi ordonanþã s-a dispusextinderea urmãririipenale cu privire la participarea altor persoane la sãvârºireafaptelor descrise anterior.În perioada urmãtoare vorfi audiate persoanele faþã de care s-a dispusefectuarea în continuare aurmãririi penale sub

aspectul sãvârºirii infrac-þiunii contra umanitãþiiprev. de 439 lit. a, g ºi jdin Codul penal ºi care ladata evenimentelordeþineau funcþii de conducere la nivelul structurilor civile ºi militareale statului, precum ºi în cadrul unor unitãþi economice”, se aratã încomunicat.

Mineriada din iunie1990 sunt cunoscuteevenimentele care au avutloc în perioada 13-15iunie 1990 în Bucureºti,când forþele de ordine,susþinute de mineri, auintervenit în forþã împotriva protestatarilordin Piaþa Universitãþiiºi a populaþiei civile. Afost consideratã cea maisângeroasã, cea mai brutalã ca stil ºi anvergurãdintre toate acþiunileminerilor

Monika BACIUMonika BACIU

Precizez de la bunînceput cã acest articol nuse vrea ºi nici nu este oreplicã la articolul„Senatorul Vochiþoiu –lipsã de tact ºi sfidareaminerilor schingiuiþi desecuritate dupã greva din77”, publicat în CronicaVãii Jiului la data de 8octombrie 2015, nu arenicio conotaþie politicã ºisub niciun motiv nu esteun atac la persoanã laadresa doamnei IleanaFirþulescu. Sigur, fiecare eliber sã scrie ce vrea (chiarºi compuneri de compi-laþii), dar nu oricine poateºi proba ce scrie (atât afirmaþiile proprii cât ºiconþinutul compilaþiilor!),din care decurg ºi even-tuale consecinþe ºi riscurifireºti de a intra în colizi-une cu legea pentru aduceri de prejudicii de imagine ºi reputaþiepersoanelor vãtãmate.

Dimpotrivã, scopulacestui text are doarmenirea de a informa,lãmuri ºi se bazeazã exclu-siv pe documente proba-torii care pot fi puse ladispoziþia oricui, la cerere.ªi de ce nu, avertismentepublice!

A avut dreptul senatorul HaralambieVochitoiu de a mã contac-ta, consulta ºi a-l însoþi îndemersul domniei sale dea propune un proiect delege care sã insereze ºiRevolta minerilor dinaugust 1977 în L341/2004, cunoscutãgeneric ºi popular ca Lege

a recunoºtinþei? Rãspunsuleste, da! Din cât cunosceu, nimeni nu mi-a contestat rolul de lider alRevoltei din 1977, cuexcepþia mereu veseluluiestival Miron Cosma carese credea ºi încã se maicrede „liderul din umbrã”!Cu atât mai puþin odioasaSecuritate care nu mãscotea, în documentele loraflate în custodia CNSAS,din, citez: „exponentul devârf al elementelor instiga-toare ºi destabilizatoare întimpul evenimentelor din2-3 august” 1977. Revinºi întreb: care dintreminerii revoltaþi în anul1977 a mai avut un rolcel puþin asemãnãtor cu al meu ºi în special sã fipermis jurnaliºtilor deinvestigaþie din ValeaJiului sã aibã acces ladosarele Securitãþii, aºacum am permis eu, ºi pebaza cãrora sã fie publi-cate cãrþi documentare?Care dintre colegii meimineri revoltaþi ar fi pututfi mai informaþi decâtmine despre ce s-a întâm-plat în august 1977 plussã deþinã ºi documenteprobatorii din dosarele lorde Securitate ºi pe bazacãrora sã-l sprijine pedomnul senator Vochiþoiula întâlnirile dificile cu secretarul de stat, AdrianANCA, ºi în comisiile despecialitate al SenatuluiRomâniei, unde abundauîntrebãri ºi se cereauexplicaþii probatorii cugrad de generalizare caresã cuprindã ºi sã justificecele douã categorii de

vãtãmaþi, condamnaþi laînchisoare ºi strãmutaþi,aºa cum rezultã din docu-mentele Securitãþii ataºatela proiectul de lege?Acum chiar las la o partemodestia ºi mai adaugîncã o întrebare: care dintre foºtii mei minerirevoltaþi ar fi fost în stare,aºa cum am fost eu, sãredacteze, pe modelelesoftware ale Guvernului ºiSenatului, EXPUNEREADE MOTIVE (obligatoriuataºatã proiectului de lege)ºi AMENDAMENTELE laproiectul iniþial al legii(cine nu crede, poate uºor sã intre pe site-ulSenatului ºi sã seconvingã)? Sigur, i sereproºeazã senatoruluiHaralambie Vochiþoiu cãîn locul meu sã fi fostînsoþit de un minerrevoltat care în urmaRevoltei din 1977 a fost,citez „schilodit” deSecuritate. Necazul e cãn-au existat ºi nu existãvictime ºi/sau minerischilodiþi, atât în timpulcât ºi imediat dupãRevolta minereascã dinaugust 1977 ºi care sã sebazeze pe orice fel de pro-batoriu, inclusiv pe docu-mentele Securitãþii aflateîn custodia CNSAS. Amîncercat eu ºi chiar aminsistat afirmând cã auexistat bãtãi ºi chiarschingiuri aplicate minerilor revoltaþi, dar n-am avut probe ºi nici nu existã în dosareleSecuritãþii, ale cãror copiise afla în posesia mea.Desigur, cine are asemenea probe plus condamnarea laînchisoare poate beneficiauºor de prevederile Legiirecunoºtinþei. Uniculdocument probatoriu

securist, nominal ºiincriminatoriu, aflat în cus-todia CNSAS, este, citez:„ANEXA cu Situaþia per-soanelor care în timpulevenimentelor au produsdezordine”, unde se aflãnumele a 16 mineri condamnaþi la închisoareºi numele meu, citez:„DOBRE COSTICÃ, scosdin zonã, dosarul penalurmeazã a fi definitivat”.În alte 2 note-raport,întocmite ºi semnate defostul ºef al SecuritãþiiHunedoara, colonel Golea David, respectiv defost Inspector ªef alInspectoratului JudeþuluiHunedoara, colonelSimon Gheorghe, se scriecã eu, Constantin Dobre,am fost strãmutat dinVulcan în oraºul Craiova,împreunã cu soþia ºicopilul nostru minor, dinordinul generaluluicolonel, Nicolae PLEªIÞÃ,fostul ºef suprem alDepartamentuluiSecuritãþii Statului (ceeace sã ºi întâmplat – strã-mutarea, în dimineaþa zileide 29 august 1977 uti-lizându-se mijloacele detransport al Securitãþii jud.Hunedoara ºi personal,ofiþeri, ale aceleiaºi insti-tuþii), ºi cã un mare numãrde mineri, nenominalizati,au fost avertizaþi sãpãrãseascã Valea Jiului,practic strãmutaþi. Ca unelement de noutate, acumam revenit la CNSAS cuo nouã cerere pentru a mise pune la dispoziþieordinul de strãmutare asecuristului-sef, NicolaePleºiþã, ºi copie dupãdosarul penal nefinalizat,întocmit pe numele meu.

Mi-am pus eu, citez unmiliþian anonim, candriu ºipus pe glume de prostgust, „propria-mi piele laadãpost” care mai da, el miliþianul, ºi verdictecapitale, cu o candoarevecinã cu nebunia sau cupoveºtile de adormit copii,concluzionând, citez dinnou ”Faptele lui Dobre nu pot fi disociate, este ca ºi când cãpitanul îºiabandoneazã camarazii pe front ºi dezerteazã.Cãpitanul ar fi ajuns înfaþa Curþii Marþiale”??Rãspuns categoric, nu, numi-am salvat propri-amipiele ºi nici n-am dezertat!Care fapte ºi despre ce felde dezertare gavaresti,moº miliþian? Vorbindaiurea despre fapte ºi dezertãri, le poþi ºi probã,moº Teacã? Eu, în

schimb, îþi pot probaoricând, atât þie cât ºicolegilor tãi securiºti (aflaþisub aceeaºi umbrelã a fostului MAI), cu sute de documente scrise demânuþele voastre crimi-nale, cu fotografii, filme,casete audio, note de filajîntocmite zi de zi, ceas deceas, minut de minut, ºichiar cu TehnicaOperativã (TO) în careeram înregistrat, ambien-tal ºi în interiorul clãdirilor,chiar ºi în timpul somnuluiplus scremetele copiluluimeu, aflat pe oliþa denoapte. În curând voiscoate la ivealã ºi ordinulde strãmutare a criminalu-lui-ºef, Nicolae Pleºiþã,plus dosarul penal nefina-lizat! Ce-aº mai putea sã-þizic, miliþianule obraznic ºineruºinat, în afarã de exis-tenþa probelor amintite?Doar sã-l copiez pe PaulGoma, altã victimã directãºi incontestabilã a aceluiaºicriminal-ºef, N. Pleºiþã:„ba pe-a mãtii!”, anonimule, fost miliþian!

Acum serios, am trãdateu, în oice fel, Revoltaminereascã din august1977 sau oricare minerrevoltat? Acelaºi rãspuns,categoric nu! Am maispus-o de multe ori publicºi o repet: nu existã nicicea mai micã probã, deorice fel, care sã arate cãeu am trãdat pe oricareminer revoltat în august1977, prin referite nomi-nale ºi sub orice formãprivind fapte, locuri ºi/sauîntâmplãri! Recunosc cãam fost anchetat, bãtut ºichiar schingiuit pentru adenunþa foºtii mei colegigreviºti de frunte (mi-aufost arãtate ºi fotografii),dar de fiecare datãrãspunsul a fost acelas„nu-l cunosc, nu l-amvãzut ºi nu l-am întâlnitniciodatã”, dar neºansamea e ca pânã-n prezentnu dispun de nici-odovadã care sã-mi susþinãspusele, deºi eforturi amfãcut destule ºi le voi maiface. În schimb spun, cutoatã responsabilitatea, cã dispun de mãrturii olografe ale mai multormineri rãzvrãtiþi, chiar ºicolaboratori apropiaþi,care-au cedat presiunilorºi probabil bãtãilorsecuriºtilor, forþându-i sãspunã tot ce ºtiau despremine ºi familia mea, inclu-siv membri mai apropiaþiai familiei mele. Tot atâtde categoric spun, cuprobe de deconspirare, cã

dispun de lista întreagã acolaboratorilor Securitãþiicare m-au turnat aceleisiinstituþii criminale. Nu-ijudec ºi nu-i voi denunþaniciodatã în public pentrucã ºtiu, pe propria-mipiele, cât de greu e sãreziºti. Doar întreb: cinepe cine a trãdat? Dacã voimai fi fãcut trãdãtor înpiaþa publicã, cred cã mi-ar fi greu, de aici în colo,sã mai rezist calomniilor ºisã fiu nevoit sã apelez lajustiþie, cu probe, pentruadevãr ºi pedepsireacalomniatorilor. Avertizezpublic cã dispun de sufi-ciente resurse financiare,câºtigate cinstit ºi legal,pentru ami permite ºiacest „lux”, apelul lajustiþie! Aviz pescuitorilorîn ape tulburi!

Sunt aproape desfârºitul acestei epistole,pentru cã nu cred cãlãrgindu-mã cu mai multeîntrebãri lãmuritoare,poate fi afiºatã public,presupun din lipsã despaþiu.

Sugerez doar ºi chiar invit pe cei care-micontesta comportamentulmeu public, dupã strã-mutarea mea din ValeaJiului, sã-ºi probeze spuse-le, nu cu trimiteri la com-pilaþii ºi gargare ieftine, cila probe de necontestat.

Pe final ºi scurt mãrefer la faptul cã am fãcut„ªtefan Gheorghiu” ºi deaici, probabil confuzia cãm-aº fi dat cu Securitateaºi PCR. Am mai rãspunspublic la acesta asazisadilema! Adaug doar câte-va întrebãri ºi rãspunsuri!Am mers eu la St. Gh.imediat dupã strãmutareaîn Craiova? Rãspuns, cat-egoric nu! Am mers înanul 1981, la 4 ani dupãRevoltã (la sugestia unuiziarist local, fost muncitorla întreprinderea unde eumã recalificasem casudor!), la examenul deadmitere la facultatea deziaristicã, unica pe þara ºifuncþionând chiar în sediulAcad. ªtefan Gheorghiu,dar pe motivul, chipurile,cã locurile fuseserã ocupate cu note mai mari, am fost repartizat lasecþia economicã, la fãrãfrecvenþã, cu durata de 5ani. ªi acum întrebãrilefireºti: am devenit euactivist al PCR, oricât demãrunt? Rãspuns, nu! Se gãseºte undeva vreosemnãturã a mea pevreun articol în orice ziarsau revistã din aceaepocã? Rãspuns, categoric nu! Am fost eucursant la zi, cu scoateredin producþie ºi plãtit

precum activiºtii ºisecuriºtii? Rãspuns, nu!Muncitor, sudor, am intratla secþia economicã de laªtefan Gheorghiu, ºi totîn funcþia de sudor am terminat-o! În loc sã fiufelicitat cã am rezistatspãlãrii pe creier cu rahatcomunistoid, observ c-amfost ºi sunt blamat tocmaipentru ce n-am fãcut?Cum se numeºte asta?Rãspuns, rea credinþã ºitotalã optuzitate!

Posibilul reproº care mis-ar face ar fi cam acesta:bine, bine, înþelegem cãn-ai profitat ºi nici n-aidevenit spãlat pe creier,atunci cam ce-ai fãcut întimpul ºi dupã ªtefanGheorghiu? Iatã ºi rãspun-sul foarte scurt, bazatexclusiv pe probe! Amfãcut nenumãrate memoriiscrise adresate lui NicolaeCeauºescu în care-lacuzãm de strãmutarea înCraiova, bãtãile de laSecuritate ºi represiunileasupra colegilor meirevoltaþi, aflate chiar dingurã securiºtilor în timpulanchetelor la care-am fost supus. Toate acelememorii le-am gãsit îndosarele mele întocmitede Securitate, ceea ceînseamnã cã n-au ajuns laCeauºescu?! În anul 1984mi-am mobilizt colegii demuncã la întreprindereaunde lucram ca sudor ºiam declanºat douã grevesuccesive în protest faþãde restricþiile de apã,lumina ºi gaze atât la locul de muncã cât ºi ladomiciliile locuitorilor dinCraiova.

Dupã o disputã, lasfârºit unei ºedinþe a„oamenilor muncii”, cusecretarul de partid alîntreprinderii unde lucram,l-am lovit puternic în faþãcu pumnii pentru cã mi-astrigat cã „Tu ºi derbedeiitãi din Valea Jiului ar fitrabuit sã fiþi puºi la zid ºiîmpuºcaþi!”, apoi mã ºiavertizat cu expresia „Vezi cã aici nu eºti înValea jiului!” Politrucul ºi-ascos certificat medical dari s-a interzis sã mã dea înjudecatã pe motivul de anu „populariza cazul ºi aface pe placul duºmanilorpartidului nostru”.

Pe data de 17 noiembrie 1987 ammers la Bucureºti, la sediul Comitetului Centralal PCR, unde am adresatultimul memoriu lui N.Ceauºescu ºi protetandfizic în faþa acelei clãdiri,împotriva represaliiloradministrate muncitorilorbraºoveni rãzvrãtiþi. Actulmeu sã soldat cu arestarea

mea ºi ducerea într-oclãdire necunoscutã undedupã ce-am fost forþatinjectat cu substanþe chimice care m-au adormit ºi mi-au pricinuitºi mult rãu dupã aceea,m-au râs pe cap ºi pe alte pãrþi intime, m-auhipnotizat, ºi dupã ce m-am trezit mi s-a spus cãei, cei în halate albe ºi înprezenþa altor 2 civili, audetectat la aparatele lor cãeram nebun, atât eu cât ºi tatãl meu ºi în modsigur ºi fiul meu, dupãcare m-au lãsat în Gara deNord cu avertismentul sãmã întorc la Craiova ºiinterzicându-mi sã mã maiîntorc în Bucureºti.

Nu mã plâng ºi nici numã justific nimãnui, cidoar mãrturisesc celorcare au ochi ºi urechi sãciteascã ºi sã audã ºi sã iaaminte cam cum se soldãadevãrata rezistentaîmpotriva unor ticãloºi ºicriminali care-au servit cu„zel ºi devotament” (sloganul lor!) un regimdupã chipul ºi asemãnarealor.

Cred cã cel mai important lucru este cã eaproape de intrare învigoare a unui proiect delege de care sã se bucuretoþi minerii care pot probac-au suferit teroareacomunisto-securisticã ,urmare a Revoltei antico-muniste din august 1977ºi toatã suflarea vârstnicãºi tânãra a Vãii Jiului sã semândreascã cu asta,indiferent de cine ºi cum ainiþiat ºi sprijinit acestproiect. Evident, mai puþincãlaii încã nepedepsiþi, de ieri, care mai ºi îndrãznesc, azi, sã ºiinsulte eroismul ºi sacrificiile celor care auluptat, cu ei, pe faþã ºi nudin poziþii de anonimi.

În ce mã priveºte, amafirmat public ºi re-afirm,dacã, repet dacã, voi beneficia de orice dreptfinanciar i-l voi donanecondiþionat, posibilîmpãrþit la 3-4 copii orfaniºi/sau sãraci ai Vãii Jiului,alegerea lor lãsând-o laaprecierea comunã amanagementelor ziarelorlocale ale Vãii Jiului.

Salut Valea Jiului ºilocuitorii acesteia, în special tineretul care n-atrãit vremurile acelea, ºicare nu trebuie sã uite cãacolo au avut loc eroismecare-au fost reprimate cucruzime ºi sãlbãticie de unregim odios ºi criminal.

ConstantinConstantinDOBRE DOBRE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015 Actualitate 5

M inisterul Justiþieia comunicat

Preºedinþiei Românieiavizul consultativ cuprivire la graþiereaMonicãi Iacob Ridzi.Tiberiu Iacob-Ridzi adepus pe 28 mai laPalatul Cotroceni maimulte documente cuprivire la graþiereaMonicãi Iacob-Ridzicare însumeazã aproxi-mativ 2.000 de pagini.

Potrivit rãspunsuluioferit de MinisterulJustiþiei cotidianuluiCronica Vãii jiului,preºedintele Românieipoate decide dacã MonicaIacob Ridzi va fi graþiatãsau dacã pedeapsa îi va ficomutatã într-una maiuºoarã.

“Potrivit art. 1 dinLegea nr. 546/2002privind graþierea ºi proce-dura acordãrii graþierii,republicatã[1], „graþiereaeste mãsura de clemenþã

ce constã în înlãturarea, în total sau în parte, a executãrii pedepsei aplicate de instanþã ori în comutarea acesteia în una mai uºoarã”,aceasta putând fi acordatãindividual, prin decret alPreºedintelui României,potrivit art. 94 lit. d) dinConstituþia României,republicatã, sau colectiv,de cãtre Parlament, prinlege organicã, conformprevederilor art. 73 alin.(3) lit. i) din ConstituþiaRomâniei, republicatã (art.2 din acelaºi act norma-tiv). În conformitate cudispoziþiile art. 6 alin. (1)din Legea nr. 546/2002,republicatã[2], Preºedin-tele României a solicitataviz consultativ din parteaMinisterului Justiþiei”, searatã în rãspunsul remiscotidianului Cronica VãiiJiului de cãtre MinisterulJustiþiei.

Au fost solicitate docu-mente de la Înalta Curte

de Casaþie ºi Justiþie,dar ºi de la TribunalulBucureºti, toate acesteafiind înaintate lui KlausIohannis.

“Pentru elaborareaavizului consultativ,Ministerul Justiþiei a solicitat informaþii dinpartea Înaltei Curþi deCasaþie ºi Justiþie precumºi din partea instanþei deexecutare, TribunalulBucureºti. Condamnata seaflã la Penitenciarul

Gherla, în curs de executare a pedepseirezultante de 5 (cinci) aniînchisoare. A început executarea la data de16.02.2015, pedeapsaexpirând la data de15.02.2020. La data de15 iulie 2015, MinisterulJustiþiei a comunicat cãtrePreºedinþia Românieiavizul consultativ privindcererea de graþiere for-mulatã de condamnataIacob Ridzi Monica”, semai aratã în document.

Pe 15 februarie,Monica Iacob-Ridzi a fostcondamnatã definitiv deÎnalta Curte de Casaþie ºiJustiþie la cinci ani deînchisoare cu executare îndosarul în care este acuza-tã de abuz în serviciu înlegãturã cu organizareaZilei Tineretului din 2009.Fostul ministru suferã de numeroase afecþiunimedicale, printre caretrombofilie ºi leuconeu-tropenie. Mai mult, aceasta are doi copii mici:o fetiþã de 1 an ºi câtevaluni ºi un bãiat de 5 ani.

Monika BACIUMonika BACIU

Primim la redacþie

ÎNTREBÃRI LÃMURITOAREMOTTO:“Istoria adevãratã e scrisã doar de istorici sau

jurnaliºti de investigaþie independenþi, se bazeazã peprobe irefutabile, aparþine celor care au fãcut istorieºi este lãsatã moºtenire generaþiilor contemporane ºide viitor spre citire, cunoaºtere, documentare ºitransmitere mai departe. Joaca de-a istoria, este unact iresponsabil, dezinformator ºi manipulator”

Klaus Iohannis a primit avizul consultativprivind graþierea Monicãi Iacob Ridzi

Dosarul “Mineriada din 13-15 iunie 1990”

Ion Iliescu acuzat de crime împotriva umanitãþii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 20156 Actualitate

HOTÃRÂREAnr. 102/2015

privind alegerea domnuluiIng. Mihai Basarab capreºedinte de ºedinþã

pentru ºedinþa de îndatã aConsiliului local al

Municipiului Lupeni dindata de 13 octombrie

2015

hotãrârea a fost apro-batã prin vot liber exprimat

cu unanimitate de voturi

Consiliul Local alMunicipiului Lupeni,

Þinând cont de absenþamotivatã de la ºedinþã adomnului Ing. GheorghiþãManolache, preºedinte alespotrivit prevederilorHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr.98/ 2015 privind alegereapreºedintelui de ºedinþãpentru lunile octombrie-noiembrie 2015;

În conformitate cuprevederile:

- art. 35 ºi art. 47 alin.(3) din Legea administraþieipublice locale nr. 215/

2001, republicatã, cu mod-ificãrile ºi completãrile ulte-rioare;

- ale art. 9 alin. (1) ºiart. 10 din O.G. nr. 35/2002 privind aprobareaRegulamentului-cadru deorganizare ºi funcþionare a consiliilor locale cu modificãrile ºi completãrileulterioare;

- ale art. 9 ºi 10 din Regulamentul de organizare ºi funcþionare a Consiliului local alMunicipiului Lupeni aprobat prin HotãrâreaConsiliului local alMunicipiului Lupeni nr.75/ 2008 privind apro-barea Regulamentului deorganizare ºi funcþionare aConsiliului local alMunicipiului Lupeni;

În temeiul art. 47 alin.(3), art. 39 alin. (4), art. 45alin. (1) ºi art. 115 alin. (1)lit. „b” din LegeaAdministraþiei publicelocale nr. 215/ 2001,republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE:Art 1 (1) Se alege dom-

nul Ing. Mihai Basarab ca preºedinte de ºedinþãpentru ºedinþa de îndatã aConsiliului local alMunicipiului Lupeni dindata de 13 octombrie2015.

(2) Preºedintele deºedinþã ales va exercitaatribuþiile prevãzute de legislaþia în vigoare.

Art. 2 Hotãrârea poate fi atacatã conformprevederilor Legii nr. 554/2004 a contenciosuluiadministrativ.

Art 3 Prezenta hotãrâreva fi comunicatã InstituþieiPrefectului judeþuluiHunedoara în vederea veri-ficãrii legalitãþii, PrimaruluiMunicipiului Lupeni, dom-nului Ing. Mihai Basarab,iar la cunoºtinþã publicãprin grija Secretaruluimunicipiului Lupeni.

Lupeni, 13 octombrie2015

Preºedinte de ºedinþã,Ing. MIHAI BASARAB

Contrasemneazã –Secretar, Jr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

HOTÃRÂREAnr. 103/2015

pentru revocareaHotãrârii Consiliuluilocal al MunicipiuluiLupeni nr. 85/ 2015privind aprobarea

încheierii unui contract de servicii,prin licitaþie publicã,

pentru asigurarea personalului necesarîn vederea punerii

în funcþiune aDomeniului Schiabil

Straja Lupeni

hotãrârea a fostaprobatã prin vot liberexprimat cu 11 voturi

„Pentru” ºi 2 „Abþineri”

Consiliul local alMunicipiului Lupeni,

Având în vedereProiectul de hotãrâre nr.107 din 13.10.2015,Expunerea de motive nr.9.800/ 13.10.2015 aViceprimaruluiMunicipiului Lupeni prin

care solicitã revocareaHotãrârii Consiliului localal Municipiului Lupeninr. 85/ 2015 privindaprobarea încheierii unuicontract de servicii, prinlicitaþie publicã, pentruasigurarea personaluluinecesar în vedereapunerii în funcþiune aDomeniului SchiabilStraja Lupeni ºi avizeleComisiilor de specialitateal Consiliului local alMunicipiului Lupeni;

În temeiul prevede-rilor art. 36 alin. (1), alin.(2) lit. “b” alin. (4) lit. “a”ºi alin. (9) ºi art. 45 dinLegea Administraþieipublice locale nr. 215/2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare

HOTÃRêTE

Art. 1 Se revocãHotãrârea ConsiliuluiLocal al MunicipiuluiLupeni nr. 85/ 2015privind aprobareaîncheierii unui contract

de servicii, prin licitaþiepublicã, pentru asigu-rarea personalului nece-sar în vederea punerii înfuncþiune a DomeniuluiSchiabil Straja Lupeni.

Art. 2 Hotãrâreapoate fi atacatã conformprevederilor Legii nr.554/ 2004 a contencio-sului administrativ.

Art. 3 Hotãrârea seva comunica InstituþieiPrefectului – JudeþulHunedoara în vedereaexercitãrii controlului cuprivire la legalitate,Primarului MunicipiuluiLupeni, ViceprimaruluiMunicipiului Lupeni ºidomnului Ec. AndreiOstrowski în vedereaaducerii la îndeplinire iarla cunoºtinþã publicã pringrija SecretaruluiMunicipiului Lupeni.

Lupeni, 13 octombrie 2015

Preºedinte deºedinþã, Ing. MIHAI

BASARAB

Contrasemneazã –Secretar, Jr. MARIUS

CLAUDIU BÃLOI

Niciodatã pare sã nufi fost ca astã datã laCampionatul de fotbal,care se organizeazã deopt ani în organizareatinerilor social democraþidin Petroºani. A 8-aediþie, care s-a încheiatsâmbãta trecutã, maicere o ediþie tot în 2015,în luna decembrie ºiacest lucru se dezbãteamiercuri, la Petrila.

Echipa poliþiºtilor, aminerilor de la Lonea ºiLivezeni, a celor de laSIMAUSROM, a SC Apa Serv, echipaVulcanului, a PSD ºiUNPR au jucat cu multãdeterminare luând foarteîn serios competiþia.Echipa TSD a fost con-testatã pentru cã aveamai mulþi legitimaþi decâtprevedea regulamentul,drept pentru care a fostdescalificatã de comisie.Contestaþiile au curs dinprima zi de luni, pânãsâmbãtã când s-a jucat

finala. Chiar ºi finala adat emoþii organizato-rilor, finalã cu prelun-girea meciului, încât consilier ºi preºedinteTSD Petroºani, LaviniaGrigoriu, responsabilã aCampionatului, a excla-mat: ”dacã oamenii ãºtiase omoarã pe teren, sãvezi consecinþe!”.

ªi asta cã pe tot parcursul competiþiei vigilenþa a fost maximã,iar întârzierea echipeiMinei Lonea la meciul cuMina Livezeni pare sã fifost apogeul, când firavaLavinia Grigoriu a trebuitsã sarã în mijlocul lor pentru a aplana tensiunea care putea sãdegenereze. Aprigi aufost ºi componenþiiechipei Apa Serv.Gãlãgioºi ºi pe alocurirecalcitranþi au fostsusþinãtorii acestei echipeformatã din ºefi de secþiiºi ingineri, ºi cu galerie înfruntea cãreia s-au aflat

directori. Conform celorprezenþi, Daniel Preda s-a evidenþiat clarîn acest sens. Dar niciceilalþi nu s-au lãsat.

„C e drac se dã

premiu?50.000 de euro? Sãºtim pentru ce nebatem aºa”.

Toate echipele auavut ca jucãtori atâþia...ºefi – ”ºefu paseazã!ºefu, þine-l” etc. – încâtdeterminarea datã demândria statutului lor afost covârºitoare. Dupãprimele meciuri, un con-silier din rândul suporteri-lor a întrebat contrariat:„Ce drac se dã premiu?50.000 de euro? Sã ºtimpentru ce ne batem aºa”.

”Niciodatã în cei optani nu am lucrat cuatâþia seniori. De regulãîn echipele participantepredominau tinerii, pânãîn 30 de ani. Ori, cu cei

tineri altfel poþi discuta în asemenea momentetensionate. Nu mi-a fostuºor, de exemplu cândîntre echipele de laLonea ºi Livezeni s-auaprins spiritele rãu. Amfost nevoitã sã sar înmijlocul lor ºi sã aplanezconflictul invocând, fãrãdiscuþii, regulamentul. ªi,deºi între ei se purtau...minereºte, au avut uncomportament sportiv cunoi, ceilalþi. Toateechipele au fost susþinutede directori ºi ingineriºefi sau de secþii de laîntreprinderi ºi exploatãriminiere, toþi s-au implicatridicând stacheta campi-onatului. Îmi pare rãu cãnu am avut pregãtitã odiplomã ºi pentru ceamai gãlãgioasã ºi recalci-trantã echipã. A fost otacticã a lor ce meritaevidenþiatã. Da, avem

cereri pentru un alt campionat de salã pentru luna decembrie”– a declarat organizatorLavinia Grigoriu.

”Probabil vom numicopetiþia altfel, pentru cãun campionat se þineanual, cel mai probabilCupa Sf. Varvara, la fotbal de salã. ” – a precizat ºi consilierullocal Costel Postolache,care a fãcut parte dinechipa de organizare.

Campioana de anulacesta a fost temutaechipã Acvila, ºtiutã ca

fiind a poliþiºtilor, pelocul 2 s-a clasat EMLivezeni, iar pe locul 3 –SC Apa Serv. Golgeter a fost declarat CosminKanduth, cel mai bunjucãtor – GheorgheGheorghiescu, iar cel mai bun portar –Romulus Bobu. Au arbitrat Mihai Spafiu,Bogdan Kremer, Cristian Kuszai.

În tribuna stadionuluiau fost ºi reprezentanþi aiClubului Jiul Petroºani –Ititesc ºi Tudorache, iarpremierea s-a fãcut înprezenþa primaruluiTiberiu Iacob Ridzi, care a felicitat echipele.Avea de ce!

Doar preºedintelePSD, Ioan Rus, pãrea sãexclame: unde sunteþipsd-iºtii mei? Asta pentru cã, în afarã deorganizatori, aceºtia n-aufost vãzuþi în tribune.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Primãria ºi Consiliul Local al municipiului Lupeni

Dupã încãierãri, contestaþii ºi descalificãri, mai vor o datã!C ontestaþii din prima pânã în ultima zi, prelungiri cu scandal ºi

eliminãri din campionat, încãierãri ºi pierderi la masa verde, directori,ingineri ºefi ºi ºefi de formaþiuni, consilieri, lideri de sindicat, viceprimari etc.au trãit emoþii intense au fãcut galerie ca la marile meciuri, au înjurat ca pestadion, vuvuzelele au rãsunat, s-au aprins spiritele încât arbitrii au fostnevoiþi sã intervinã. De sâmbãtã încoace se tot vorbeºte de Campionatulde fotbal de la Petroºani, aflat la a 8-a ediþie - încheiat sâmbãtã peStadionul Jiul Petroºani -, iar cererile curg pentru ca în decembrie 2015 sãmai fie organizat încã unul.

Regizorul AndreiDãscãlescu, cel carerealizeazã un filmdespre ultimele zileale minei, dar ne ºiaratã zilnic micipoveºti despreoamenii de acolo, îiîndeamnã pe cei dinValea Jiului ºi nunumai sã le fie alãturi cu fotografii-document.

Pe AndreiDãscãlescu, regizorulcare se încãpãþâneazãsã surprindã ultimelezile ale minei Petrila,l-am gãsit în salopetãºi cizme de cauciuc.Cobora de la sepa-raþie ºi, dacã nu suntmulþi cei din Bucureºti

care ºtiu ce este sepa-raþia, el ºtie mai multedecât ne aºteptãmnoi. Doar trepiedul ºicamera din mânã îldeosebesc de restulminerilor, iar pentrucã s-a „bãgat” însufletele lor, Andreichiar îºi petrece toatãziua pe la minã.

Acum, însã, necere sprijin tuturorcelor care vrem sãpãstrãm vie memoriamineritului din Petrila.„Este un apel cãtretoþi cei care au acasãamintiri cu Petrila,oraºul, sau mina, de ani le transmite pepagina de facebookPlaneta Petrila, pentru

a le trimite înposteritate.Vom face o

expoziþie cu ele, levom posta peFacebook, iar apeluleste cãtre toþi cei careau acasã o pozã cubunicul, cu bunica, cupãrinþii de la minaPetrila, sau cu oraºul,dar care sã reprezintecât de zât viaþa deminer sã ni le transmitã. Pânã acumam primit câtevafotografii ºi eu sper sãmai vinã, pentru cãvrem sã nu lãsãmmina sã moartã neobservatã, pentrucã nu meritã soartaasta”, spune Andrei Dãscãlescu,regizorul a cãrui film„Constantin ºi Elena”a fost premiat la maimulte festivaluri defilm ºi chiar a fostdifuzat în Româniade HBO.

Regizorul AndreiDãscãlescu, arhitectulDragoº Dascãlu, sauartistul Ion Barbu seluptã zi de zi sãsurpindã ceea cemina mai are frumosîn viaþa ei din ultimelezile. Sunt temerari ºine prezintã pe paginalor de Facebook,Planeta Petrila, totfelul de poveºtiminereºti, ce meritãsã fie urmãrite acum.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

T ribunalulHunedoara

organizeazã vineri,23 octombrie 2015,între orele 10-13,manifestarea anualãintitulatã „ZiuaPorþilor Deschise”.

Aceasta are ca scopasigurarea transparenþeiactului de justiþie ºi familiarizareajustiþiabililor cu aspectelespecifice activitãþii dejudecatã.

PreºedinteleTribunalului Hunedoara,Mihaela Timiºan spune

cã, celebrarea în fiecare an în data de 25 octombrie a „Zileieuropene a justiþieicivile” are ca raþiuneprincipalã crearea unuieveniment simbolic, pentru a reaminti cãjustiþia este în primulrând ºi cel mai impor-tant, un serviciu pentrucetãþeni care le dã dreptul de a-ºi rezolvadisputele private ºi de a-ºi afirma drepturile.

Agenda manifestãriicuprinde, în principal,turul instanþei, vizitareacompartimentelor dinstructura instanþei,

accesarea portaluluiTribunaluluiHunedoara de laun computer pus la

dispoziþia publicului,informarea celor intere-saþi cu privire la circuituldosarelor, la modalitateade accesare a soluþiilordosarelor aflate pe rolulTribunalului Hunedoara,sau a altor informaþiiutile disponibile pe site-ulTribunalului Hunedoaraºi la info-chioºcuri.

Tribunalul Hunedoarainvitã elevi, studenþi,justiþiabili, reprezentanþiai societãþii civile, jur-naliºti, pe toþi cei intere-saþi sã afle mai multeinformaþii despre circuitulunui dosar, etapele pro-cesuale ce se parcurgpânã la soluþionarea uneicauze, condiþiile în carelucreazã judecãtorii ºipersonalul auxiliar, pre-cum ºi despre cariera demagistrat, sã participe la„Ziua Porþilor Deschise”

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 2015 Actualitate 7

Naveta din 2013,decontatãîn 2015S e întâmplã în

România zilelornoastre când guver-nanþii ne demons-treazã cã educaþia nueste gratuitã.

Abia în lunaoctombrie a acestui anguvernul a alocat banipentru elevii care aufãcut naveta în anul2013. astfel, reprezen-tanþii Inspectoratuluiªcolar solicitã unitãþilor

de învãþãmânt sã precizeze care suntsumele necesare pentrudecontarea navetei aferente anului 2013.

“Având în vedere faptul cã în cursul luniioctombrie 2015 s-aualocat sume la titlul 57-asistenþã socialã pentrudecontarea transportuluielevilor restanþã din anul2013 (perioada aprilie –iunie 2013) vã rugãm sã ne comunicaþi urmãtoarele date: nece-

sar sume pentru navetaelevilor restanþã 2013”,se aratã în informareaISJ. La nivelul judeþuluiHunedoara peste 2000de elevi parcurg zilniczeci de kilometri pentrua ajunge la unitãþile deînvãþãmânt. Anul trecut,pentru aceºti elevi, sumaalocatã ca platã a decon-turilor pe transportulîntre casã ºi ºcoalã a fostde 100.000 de lei pelunã. Totodatã se cer statistici ºi referitoare lasumele necesare pentruplata persoanelor careau participat la examenele naþionale2015 ºi pentru care nus-au deschis creditelenecesare.

Monika BACIUMonika BACIU

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Apel pentru memoria minei

F abiani, premiulI la Concursul

Internaþional dePian de la Nisa,Franþa. FabianiPricsina a reprezen-tat municipiulPetroºani în Franþa.

Micuþul pianist dinmunicipiul Petroºanis-a aflat la Nisa, înFranþa unde a partici-pat la un prestigiosconcurs internaþionalde pian. În þara luiVoltaire, micuþulpianist din Petroºanis-a clasat pe primatreaptã a podiumului.

“Fabiani a luatlocul I ºi îi mulþumimdoamnei profesoareAdina Stan cã l-aîndrumat. ªi Fabiola,

mama lui Fabiani, îimulþumeºte doamneiprofesoare de acolodin ceruri”, a declaratpentru Cronica VãiiJiului, bunica luiFabiani.

Fabiani a cântat cugândul la mama sacare a plecat la ceruriîn urma unui tragicaccident de circulaþiecare a avut loc anultrecut la Petroºanichiar în JoiaPatimilor.

“Fabiani a trãittoate sentimentele ºirefulãrile sale pescenã. A cântat cugândul la mama sa,care era ochii lui”, nemai spune bunicamicuþului pianist.

Fabiani este puºtiulcare poate da oricuio lecþie de viaþã. Esteartist ºi de fiecaredatã când cântã lapian, gândul îi zboarãla mãmica sa.

Monika BACIU Monika BACIU

„Ziua Porþilor Deschise”,la Tribunalul Hunedoara

P oze cu bunicul miner, cu tata în salopetesau cu o lopatã scoasã din mina Petrila,

toate pot constitui un document, iar cei careau venit de pe la Bucureºti ca sã ne salvezeamintirile, ne cer sã le fim alãturi.

Fabiani, cel mai bun din lume

Cronica Vãii Jiului | Joi, 22 Octombrie 20158 Sport

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Incredibil laHunedoara, în week-end-ul trecut, 3.000de spectatori la unmeci de Liga a III-a!

Echipa gazdã, F.C.-ul nãscut din moartea

Corvinului, întâlnealiderul ASU Poli.Timiºoara, echipadespre care se spunecã ar reprezenta ade-vãratul spirit alb-violetal Timiºoarei. Cu sigu-

ranþã, dacã ASU Poli.va promova în Liga aII-a, va fi o mare pro-blemã pentru actualanu prea agreata ACSPoli, fostã Recaº. Este cam fenomenulîntâmplat cu FCSB...

Dacã ASU Poli. vaajunge în Liga a II-a,vor fi mari problemepentru ACS Poli. dinLiga I. Ea îºi va pierde

ºi bruma de spectatori pe care omai are acum.

Prin anii `70,ªtiinþa Petroºani dinDivizia „C” la fotbal,„ameninþa” cu promovarea în „B”.Miile de studenþi de laInstitutul de Mine îºicam împãrþiserãafinitãþile între Jiul ºiªtiinþa, care avea un

val de simpatie ceducea, într-un oare-care fel, spre îngrijo-rarea barosanilor dela Jiul. A fost doar oboare de vânt...

Între timp, aici pemalurile Jiului, celedouã echipe trãiescdin amintiri, în timpce pe Bega se cautãnoi supremaþii în alb-violet.

Henþ cu mâna Violeþii vin sãdoboare... violeþii!

Fotbal juniori

UniversitateaPetroºani (jun. D)neînvinsã de 5 etape

La juniori C (14 ani)dupã o înfrângere „înfamilie” etapa trecutã, 1-4 cu ACS ªc. Jiul, ceide la ACS Fotbal Jiul auînvins cu 4-0 pe cei de laFair Play Vulcan, prindublele realizate deErokoz ºi Marcu.

La juniori D (12 ani),juniorii UniversitãþiiPetroºani sunt pe undrum ascendent, fiind de cinci etape neînvinºi,1-1 cu Sorii Junior`s Lupeni, golul gazdelorfiind marcat de Radu ªchiopu, dupã ce lupenenii au condus cu 1-0 prin golul lui M.Ungureanu. În tur, lupenenii au administrat singura înfrângere a Universitãþii, scor 1-0.

Tot la juniori D, ACS ªc. Jiul Petroºani a învinsla Vulcan cu 9-0 (Gheocea a marcat trei goluri),exact ca ºi în tur!

La juniori E (10 ani), 16 goluri marcate în parti-da Pro Fotbal – ACS ªc. Jiul, scor 6-10 (pentrugazde, Bulboacã a marcat 5 goluri, pentru oaspeþi,Vânãtoru 4 goluri), iar la Lonea, Inter Petrila –Fotbal Jiul 4-4, într-un meci extrem de disputat.

La finalul turului, clasamentele la juniori D ºi Ese prezintã astfel:

Camp. Judeþean, Seria Valea JiuluiEtapa a 6-a, 17-18 oct. 2015Juniori C (gr. 2001)ACS Fotbal Jiul Petroºani – Fair Play Vulcan 4-0Dynamic Lupeni – ACS ªc. Jiul amânatJuniori D (gr. 2003)ªc. Jiul II Petroºani – Min. Uricani amânatFair Play Vulcan – ACS ªc. Jiul 0-9Univ. Petroºani – Sorii Junior`s Lupeni 1-1Juniori E (gr. 2005)Univ. Petroºani – Minerul Uricani amânatPro Fotbal Petroºani – ACS ªc. Jiul 6-10Inter Petrila – Fotbal Jiul 4-4

JUNIORI D (GR. 2003)1 Univ. Petroºani 5 4 1 0 18-2 13p.2 ACS ªc. Jiul 5 4 0 1 25-3 12p.3 Sorii Jun. Lupeni 5 4 0 1 20-5 12p.4 Minerul Uricani 4 2 0 2 7-15 6p.5 ªc. Jiul II 5 1 0 4 8-24 3p.6 Fair Play Vulcan 5 0 0 5 5-32 0p.

JUNIORI E (GR. 2005)1 Pro Fotbal 5 5 0 0 38-7 15p.2 ACS ªc. Jiul 5 4 1 0 27-5 13p.3 Fotbal Jiul 5 3 0 2 14-23 9p.4 Inter Petrila 5 1 1 3 12-22 4p.5 Minerul Uricani 3 0 2 1 4-9 2p.6 Univ. Petroºani 4 0 0 4 1-24 0p.

Cronica de altãdatã

SCOR ÎNOCTOMBRIE `75

În 1975, acum 40 de ani, ªtiinþa Petroºani erauna dintre echipele de temut ale primei ligi larugby. La petroºani aproape nimeni nu reuºeavreun rezultat favorabil ºi nu de puþine ori victori-ile erau tranºate la scor de petroºeneni.

Pe vechiul stadion „Jiul”, ªtiinþa a aplicat o„Victorie la scor”, aºa cum spune ºi titlul unui arti-col semnat într-o gazetã localã, nou promovateiOlimpia Bucureºti, cu 24-3.

„Victoria elevilor lui gheorghe Bãltãreþu, deºicategoricã, nu a reflectat diferenþa de valoare din-tre cele douã echipe. Gazdele au excelat pepachetul jocului de înaintaºi, realizând lucruri fru-moase ºi pe linia de transferuri”.

Nici nu e de mirare, am spune noi, când print-re jucãtorii de marcã ai ºtiinþei Petroºani de acum40 de ani îi gãseam pe Ortelecan, Tufean, Fl.Constantin, Enciu Stoica, E. Neagu, Budicã,Tudose, Dan Talpã, Veºtemeanu etc.

Rugby, D.N.S. – Play Off

ªtiinþa Petroºania avut „liber”

În cea de-a doua etapã aplay-off-ului la rugby în ligasecundã, s-au jucat douã partide, ªtiinþa Petroºanirãmânând în stand-by.

În cele douã partide, gazdeles-au impus fãrã probleme, aces-tea fiind R.C.M. Galaþi ºiPolitehnica Iaºi. Pentru ªtiinþaPetroºani urmeazã o partidãgrea sâmbãtã în „DealulInstitutului”, meciul cu R.C.M.

Galaþi.„Echipa noastrã are un moral

bun. Avem la antrenamente, zil-nic de la ora 16:00, în jur de 20de jucãtori. Ei încearcã sã-ºi facã

treaba cât mai bine, dovadã ºirezultatele din ultima vreme,chiar dacã unii au sesiune, alþiiau serviciu. Cu Galaþiul va fi unmeci greu, dar avem un moralbun ºi sper cã vom încheia cubine aceste ultime etape aleplay-off-ului” a declarat EmilDrumea (foto), directorul tehnical ªtiinþei Petroºani.

Etapa a 2-a, 17 oct. 2015R.C.M. Galaþi – R.C. Bârlad 41-24C.S. Nãvodari – Polit. Iaºi 31-17ªtiinþa Petroºani a stat

Etapa a 3-a, 24 oct. 2015R.C. Bârlad – C.S. Nãvodariªtiinþa Petroºani – R.C.M. GalaþiPolitehnica Iaºi stã

Flavius Bulboaca

Adr. Marcu Andrei Vânãtoru