[MODUL 1- Protectia plantelor
[MODUL 1- Protectia plantelor2015MODUL 1- pROYTECITAFisa de
documentare DAUNATORII PIERSICULUI SI CAISULUI Cariul scoartei
(Ruguloscolytus rugulosus) Daunatorii in stare adulta sapa galerii
intre scoarta si lemn in care depun ouale. Aceste galerii sunt
scurte, drepte si in sensul fibrelor de lemn. Larvele, in schirnb
sapa niste galerii adanci, cu multe incalcituri de directie si
asezate sub forma razelor unui cerc. La capatul galeriei, ia
nastere nimfa. Gandacii (carii), ies prin mici gaurele rotunde,
facute in scoarta. Viata pomului este serios afectata, el
uscandu-se in final. Molia vargata a piersicului (Anarsia
lineatella) In caz de atac, lastarii se usuca si fructele se
strica. Ouale acestui daunator au culoarea portocalie si sunt
depuse pe muguri, frunze sau pe fructe. Din oua ies larvele, care
vor intra in interiorul fructelor cu a carer pulpa se hranesc.Molia
ortentala a fructelor (Grgpholitha molesta) Fructele raman
pipernicite si prezinta adesea, la suprafata lor, pete violacee si
un lichid lipicios, scurs din interior. Fructele bolnave se coc
inainte de vreme si cad. Larva intra in pulpa fructului si sapa o
galerie pana la sambure, cu care se hraneste. La maturitate,
viermele paraseste fructul si se retrage in scoarta pomului, unde
se transforma in pupa. lerneaza in scoarta. Ouale sunt depuse pe
frunze si fructe. Paduchele din San Jose (Guatraspidiotus
perniciosus) Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele si
fructele. In jurul locurilor de fixare a fructelor (unde se prinde
codita) se formeaza pete rosii, caracteristice. Pomii atacati
sufera in dezvoltare si, cu timpul, se usuca incepand de la varf.
Paduchele testos (Eulecanium corni) In momentul inteparii, acest
daunator introduce odata cu saliva si enzirne care produc moartea
frunzelor. Se produce decolorarea, ofilirea partiala sau totala a
frunzelor si caderea lor. La atac repetat, pomii se pot usca in
masa. Are o singura generatie pe an. lerneaza ca Iarva secundara,
protejata de un strat de ceara la baza mugurilor, pe frunzele de pe
sol sau in crapaturile scoartei. Pe dejectiile zaharoase ale
paduchelui se dezvolta ciuperci din genul Capnodium (fumagina).
Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae) Formeaza colonii
aglomerate pe partea inferioara a frunzelor si, dispersate, pot fi
intalnite pe flori. Adultul are corpul globulos, verde brumariu, de
2,5 - 3 mm, are picioare si antene scurte. .lerneaza ln stadiul de
ou depus pe scoarta sau la baza mugurilor. Este un vector important
pentru virusi. Inteapa tesuturile pentru a se hrani cu seva.
Acestea se necrozeaza, se rasucesc si apoi se usuca. Viermele
merelor (Carpocapsa spp.) Ataca in special parul si marul. Mai rar,
ataca prunul, caisui, piersicul si gutuiul. Exista doua
posibilitati (forme) de atac: 1) atacul primar, atunci cand
fructele sunt roase superficial si 2) atacul secundar, cand
fructele au galerii pline cu excrementele daunatorului, iar in
jurul orificiului de perforare sunt rosaturi brunificate. Frunzele
verzi atacate, stagneaza in dezvoltare si cad. Atacurile secundare
grabesc maturarea fructelor si caderea lor. Aceste fructe nu se pot
pastra, deoarece putrezesc. Prin aceasta boala se vor inregistra
pierderi de pana la 7o-8o% din recolta de fructe. Omida paroasa a
dudului (Hyphantria cunea) Ataca printre altele si piersicul,
producandu-i defolierea (caderea frunzelor). Femela depune 4oo-9oo
de oua pe partea inferioara a frunzelor, acoperindu-Ie cu perisori
albi de pe varful abdomenului.Larvele se hranesc cu epiderma
frunzelor, formandu-se cuiburi mici din 2-3 frunze legate cu fire
de matase. Frunzele atacate se ingalbenesc, se brunifica si se
usuca. In ultimele stadii, omizile rod frunzele in intregime,
lasand. nurnai nervurile mai groase. Frunzele atacate sunt
infasurate cu fire de matase, rezultand cuiburi mari, care ajung la
dimensiuni de pana la 6o-8o cm. La invazii mari, toata coroana
pomilor poate fi defoliata. Omizile pot ataca si fructele, carora
Ie rod epiderma. Are doua generatii pe an (prima in mai-iunie si
cealalta in august). Pentru o intelegere cat mai exacta redam in
continuare o schema simplificata de urmarire a aparitiei bolilor si
daunatorilor si de aplicare a tratamentelor. - daca in 'tirnpul
verii si toamnei s-a' observat un atac important al bolilor si
daunatorilor descrisi la tratamentul-nr. 1 atunci aces! tratament
devine aproape obligatoriu. Daca atacurile au fost slabe sau
inexistente tratamentul 1 poate fi anulat. - tratamentul 2 nu se
prea aplica, mai ales in plantatiile mici - individuale. Este insa
un tratament care, odata aplicat reduce considerabil numarul
tratamentelor necesare in cursul verii. Explicatia este simpla:
tratarnentul 2 distruge in buna masura ouale hibernante si astfel
aparitiile adultilor sunt sensibil dirninuate. . - tratamentul 3.
Se pot stabili o multirne de retete daca retinem ca este nevoie de
un insecticid ales din grupa celor descrise la tratamentul 4 - prun
sI de fungicidele indicate in combaterea basicarii, ciuruirii
micotice, moniliozei, bolii plumbului si fainarii.Concret: Karate
2,5EC o,o2% + Dithane 75WG o,2% sau Fastac 1oCE-HV o,oo8% +
polislfura de bariu o,7% inainte de inflorit si o,4% dupa lnflorit.
In functie de substantele pe care Ie putem procura se pot intocmi o
serie intreaga de combinatii ghidandu-ne desigur dupa indicatiile
din tabele. -tratamentul 4 se aplica de regula impotriva bolilor-
criptogamice (Polibar, Dithane, Nemispor.. Mantrimet, Metazir,
Captadin, Vondozeb, etc.), in concentratiile aratate . In
continuare, pomicultorul va stabili singur daca sunt necesare toate
cele 12 tratamente recomandate sau poate sa suprime cateva dintre
ele. Aceasta depinde de avertizari si de observarea directa, in
teren.
