--

Sunt cifrele de cre}tere economic@ aleultimei perioade rezultatul unei exploat@ri lamaximum a poten]ialului local? În ciudacifrelor mari, r@spunsul pare a fi negativ.Cre}terea economic@ a anilor 2004 - 2008nu are ca suport cre}terea sus]inut@ anum@rului de locuri de munc@. Guvernan]iiar putea spune c@ nici nu a fost acestascopul lor, de vreme ce au ajuns la coteminime ale }omajului. Cu procente sub 4&,aceast@ chestiune nu este una prioritar@de}i cifra în sine e în}el@toare, cel pu]in dindou@ prespective: odat@, ea cuprinde foartepu]in situa]ia din mediu rural }i, apoi, dis-tribu-ia geografic@ neuniform@ face ca pro-blemele s@ r@mân@ extrem de localizate.

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Un prost serviabil este

mai periculos decât un

du}man”

În]elepciune popular@

c my b

c my b

Decebal N. TOD~RI[~Bursa din Sibiu

continuare ^n pagina 7

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

Într-o Românie bântuit@ de prea dese turbulen]e }i angoase,este posibil ca politicienii s@-}i piard@ vremea }i s@-}i risipeasc@bruma de inspira]ie în dezbateri sterile cu concluzii primejdioase}i confuzii dramatice. Abordând, de pild@, probleme de anvergurastrategiilor continentale }i comunitare, dup@ ce, probabil, conside-r@ c@ }i-au f@cut datoria rezolvându-le pe cele multe de acas@.

M@ gândesc c@ aceasta ar fi explica]ia, singura posibil@, aunor lu@ri de pozi]ie tran}ante într-o chestiune delicat@ }i maipericuloas@ decât un fitil la un butoi cu pulbere: federalizarea.Doi europarlamentari români, investi]i în func]ii de partide diferite,î}i intersecteaz@ traiectoriile, sus]inând o idee comun@. S@-iascult@m…

Academia de Studii Economice din Bucure}ti, împreun@ cu MinisterulEduca]iei }i Cercet@rii din Fran]a, CNAM-Paris, Institutul Na]ional deDezvoltare Economic@ }i cu Facultatea de {tiin]e Economice din cadrulUniversit@]ii „Lucian Blaga” din Sibiu, organizeaz@ studii de Masterat tip(MBA), pe o perioad@ de 2 ani, cursurile desf@}urându-se în Sibiu.Absolven]ii în MASTERAT INTERNA[IONAL ÎN {TIIN[E ECONOMICE vorprimi 2 diplome, una din partea Statului Francez }i a Ministerului Educa]iei,precum }i una de la ASE Bucure}ti, Facultatea de {tiin]e Economice dinULB Sibiu, diplome recunoscute în UE }i nu numai, absolven]ii avândposibilitatea s@ profeseze oriunde în lume.

Cursurile cost@ 2200 euro/an, sum@ care se poate achita în mai multe rate.Înscrierile se pot face, zilnic, la Facultatea de {tiin]e Economice (la

secretara }ef@) de la ora 8 - 15,30 Informa]ii suplimentare se pot ob]ine de pe Internet, la www.inde.ro,

sau la Secretariatul Facult@]ii de {tiin]e Economice Sibiu.

Regionalizare – federalizare: o ecua]ie cu necunoscute }i suspans

%N ATEN[IA ABSOLVEN[ILOR DE FACULT~[I CARE DORESC S~ SE ÎNSCRIE LA MASTERATINTERNA[IONAL ÎN {TIIN[E ECONOMICE

continuare ^n pagina 6

PUNCTUL PE EUROPA

Sediul UNESCO de la Paris

Dan SUCIU

Emil DAVID

New-York

Regiuni }i regionalizare în zona M@rii

Negre

Panteonul valorilor universale

Tulbur@ri pe pie]ele financiare

- efecte la “zi” }i “subterane” -

Sp@tarul Nicolae Milescu

În panteonul UNESCO, se afl@ nu pu]ini români, valori na]ionalecu mare deschidere european@ }i universal@. Valori ale umanit@]ii.Sunt acolo, bine încrusta]i, marele domnitor {tefan cel Mare, ap@r@-torul, „o}teanul cre}tin@t@]ii”, ilustrul istoric, excep]ionalul c@rturarDimitrie Cantemir, marele savant Nicolae Iorga, marele compozitorGeorge Enescu }i remarcabilul politician de mare deschidere NicolaeTitulescu, savantul „Nobel” George Emil Palade, deschiz@torul de dru-muri în sculptura modern@ Constantin Brâncu}i, }i al]ii, }i al]ii.

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 3

Dan POPESCU

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Aurel Octavian BEREA

prof. univ. dr. Livia ILIE

nr. 184 anul 4 vineri, 19 septembrie 2008 0,50 RON

Mar]i, am asistat la mai mult@ istorie financiar@decât am v@zut de la Marea Criz@ din 1929. De}i pia]aamerican@ nu s-a pr@bu}it, a fost o zi istoric@, extraor-dinar@ în pie]ele financiare: titlurile europene }i asiaticeau sc@zut cu 3-5&, într-o singur@ zi; Banca Central@European@ a injectat în pie]ele monetare 30 miliarde deeuro, iar Banca Angliei, 6,3 miliarde, pentru a le men]ine,dup@ colapsul b@ncii de investi]ii Lehman Brothers;pre]ul petrolului a sc@zut la 97 de dolari barilul, întru-cât speculatorii se a}teapt@ la o recesiune în America }iEuropa }i, deci, la o sc@dere a cererii de petrol.

pag. 7

pag. 6Imaginea s@pt@m$nii

Cât poate economias@ creasc@?

Ilie BANU pag. 6

pag. 3

Un european al secolului al XVII –lea:Neculai Milescu Sp@tarul

Experien]a Universit@]ii deVar@ organizat@ de Lions Club

Comportamentul uman,model al cre}terii spiritualit@]ii

ATITUDINI VINERI 19 SEPTEMBRIE 20082

În conturarea comportamentuluiuman, se eviden]iaz@ influen]a adou@ tendin]e:

� Pe de o parte, predetermina-rea datorat@ unui Dumnezeu atotpu-ternic se manifest@ prin legile }tiin]ei,care contureaz@ cadrul general al des-f@}ur@rii comportamentului, f@r@ a seface referire la toate am@nuntele }idetaliile posibile.

� Predeterminarea se intersec-teaz@ în ac]iunea sa cu liberul arbi-tru, care determin@ o infinitate de posi-bilit@]i, pentru a c@ror precizare ar finecesar@ solu]ionarea tuturor ecua]ii-lor de care este capabil creierul, carecon]ine circa 1026 particule, respectivo sut@ de milioane de miliarde demiliarde, deci practic imposibil.

%n ceea ce prive}te liberul arbi-tru sunt mai multe puncte de vede-re, dintre care subliniem dou@:- acesta prive}te numai laturile pozi-tive ale activit@]ii umane }i nu celenegative, care se îndep@rteaz@ de unparcurs normal al vie]ii }i scap@ desub control, îndep@rtându-se de ca-lea elev@rii spirituale;- prin decizia, hot@rârea proprie,omul se poate ruga la Dumnezeu s@-ighideze soarta, întrucât numai înacest fel poate avea un parcursoptim în via]@.

De la început sau pe parcursulvie]ii, locuitorul Terrei poate s@ roa-ge divinitatea s@-i coordoneze ac]iu-nile în mod eficient, s@-i asigure obusol@ în tot ceea ce face }i între-prinde, pentru a evita derapaje lega-te de neîn]elegerea modului în caretrebuie orientat liberul arbitru, astfelîncât s@ favorizeze evolu]ia pe caleaspiritualit@]ii.

Din intersectarea predetermin@-rii cu liberul arbitru se ajunge, potri-vit principiului incertitudinii, la cadrulce reliefeaz@ soarta }i comportamen-tul uman. Aceasta poate fi influen-]at@ pozitiv de umanitate, atât în pla-nul credin]ei (religios), cât }i social-uman, astfel încât s@ se înregistrezeun nivel superior al ratei de conver-sie a tot ce prime}te omenirea de laDivinitate.

Pentru a trasa cadrul de desf@-}urare al comportamentului uman înplanul credin]ei }i social-uman, pre-zent@m, în continuare, o schem@sinoptic@.

MODEL ETIC DE COMPORTAMENT UMAN

I. În planul credin]ei (religios),prosl@virea Divinit@]ii:

� Respectarea programului derug@ciune, de cel pu]in 2-3 ori pe zi.

� Reculegerea la biseric@: des@rb@tori, ori de câte ori se simteomul singur, sau are de comunicatceva Divinit@]ii, sau de cerut sfatul }iîndrumarea acesteia.

� Practica permanent@ a lecturiireligioase }i, pe aceast@ baz@, medita-]ia, pentru a fi aproape de Dumnezeu.

� Vizitarea locurilor sfinte din]ar@ }i str@in@tate.

� R@spândirea credin]ei prinscris, viu grai }i atragerea de adep]i.

II. În planul social-uman:� Situarea pe un plan superior

a iubirii fa]@ de semeni, societate,popula]ia Terrei.

� Folosirea inteligen]ei pentrua ]ine sub control agresivitatea, în-scris@ în ADN uman. Doar dac@reu}im s@ ridic@m non-violen]a la unprincipiu de via]@, umanitatea î}i vaputea r@spândi sistemul de valori pealte planete }i posibil pe alte stele.

� Conturarea mai pregnant@ aspiritului justi]iar (de corectitudine)al omului, care presupune combate-rea necinstei, în}el@ciunii, corup]iei.

� Promovarea unor fapte bune:- atât pentru a da ajutor moral se-menilor: prin a fi al@turi în momen-te grele; afec]iune; ajutor în solu-]ionarea unor aspecte; c@utareaîmpreun@ a unor rezolv@ri;- cât }i prin ajutoare materiale, prinfolosirea unei p@r]i din averea perso-nal@ (pân@ la 80&) pentru ac]iuniumanitare directe sau efectuate prinfunda]ii.

� Participare la îngrijirea unorcopii neajutora]i sau b@trâni (una,dou@, trei sau mai multe persoane,în func]ie de posibilit@]i).

� Prestarea de ore de munc@pentru comunitatea local@ (20-50 ore),în vederea îmbun@t@]irii condi]iilor detrai }i ale ambientului.

� Lansarea în programe de re-vigorare a mediului natural, prin s@-direa a 3-5 arbu}ti sau pomi, pre-cum }i prin îngrijirea parcurilor, gr@-dinilor, cur]ilor, conservarea bog@]ieiminerale.

� Ata}amentul fa]@ de toatevie]uitoarele }i îngrijirea a 2-4 ani-male de curte sau de companie.

� În rela]iile sexuale s@ semanifeste decen]@, grij@ fa]@ de par-tener, preocuparea de a da na}terela copii s@n@to}i }i viguro}i.

Dac@ se respect@ cerin]ele unuimodel etic de comportament umanexist@ premisele ca r@spunsul Divi-nit@]ii s@ fie favorabil, astfel:� în plan general, s@ se înregistreze:- s@n@tate puternic@;- vârst@ îndelungat@;- practicarea unei credin]e/religii cuo însemnat@ înc@rc@tur@ spiritual@;- evitarea unor situa]ii defavorabile,fenomene sau împrejur@ri nedorite.� în plan particular, s@ se ob]in@:- satisfac]ii }i realiz@ri în via]@;- ocazii însemnate ce pot schimba însens favorabil cursul vie]ii (2-4 ocazii);- semnale transmise continuu, des(în vise, la luarea unor decizii majore);- apari]ia unor sfin]i, mae}tri spiri-tuali, a Fecioarei Maria;- favorizarea unor c@l@torii în Astral;

� în plan existen]ial, se are învedere }i comportamentul avut învie]ile anterioare, dac@ a fost plin deînc@rc@tur@ negativ@ sau a evoluat îndirec]ia pozitiv@;- pentru înc@lc@ri grave ale compor-tamentului uman într-o comunitate,regiune, ]ar@, Pedeapsa Divin@ poatelua forma unor catastrofe naturale,molime, epidemii, menite s@ con-duc@ la întoarcerea la credin]@ }irenun]area la via]a p@c@toas@.

Comportamentul uman este esen-]ial în rela]ia biunivoc@ care se f@u-re}te cu Divinitatea, c@ci indic@ m@su-ra în care omul va fi r@spl@tit saupedepsit pentru atitudinea sa ante-rioar@, precum }i gradul de aspira]ieal fiin]ei umane spre via]@ ve}nic@.

x xx

Influen]@ asupra comportamen-tului pot exercita unele institu]ii }iasocia]ii, adev@ra]i „paznici” ai mo-dului de manifestare uman, astfel:- Institu]iile de educa]ie }i cultur@,prin formarea convingerilor individu-lui, modelarea acestora }i critica cli-matului politic, atunci când acestaeste negativ.- Mass-media, a c@rei orientare esteesen]ial@ în definirea mersuluisociet@]ii spre progres, într-un con-text pa}nic }i cu o înalt@ înc@rc@tur@moral@.- Societatea civil@, a c@rei menireeste s@ vegheze asupra factorilor cepot favoriza armonia }i pacea social@}i s@ combat@ hot@rât toate încerc@-rile belicoase, de corup]ie }i fraudare.- Biserica reprezint@ o verig@ cen-tral@ în formarea comportamentuluiuman prin modelul care trebuie s@-lofere maselor populare, în ceea ceprive}te respectarea credin]ei, gradul

înalt de moralitate, abnega]ia de caredau dovad@ reprezentan]ii s@i, aplica-rea cu stricte]e a normelor divine,grija fa]@ de semenii afla]i în sufe-rin]@, îndrumarea }i educarea tinereigenera]ii.

În leg@tur@ cu posibilitateacuantific@rii comportamentului uman,am propus o ecua]ie de echilibruprivind acesta, prezentat@ ^n figuranr. 1.

Pornind de la elementele pre-zentate, s-a încercat }i o dimensiona-re cifric@, prezentat@ ^n figura nr. 2.

Condi]iile echilibrului:Anihilarea de c@tre comportamentulpozitiv a celui negativ:

Poz = Neg

Pentru aceasta:Filantropie + Altruism ≥ IncorectitudineIubire ≥ Agresiune + Deregl@ri.

Analiza comportamentului umantrebuie diferen]iat@ pe principalelecategorii sociale, astfel:

1. Categoria oamenilor boga]i aiplanetei, miliardari, milionari afla]i înfruntea clasamentelor de avere }ireprezenta]i de investitori, juc@tori laburs@, afaceri}ti.

Se pare c@ ace}ti oameni dintop au primit semnale de la divini-tate, c@ este imperios necesar s@participe la ac]iuni umanitare.

Astfel, în literatura de speciali-tate1 este citat cazul lui Ted Turner,care a fondat CNN }i care, în anul1997, }i-a anun]at contribu]ia cu 1miliard de dolari la ONU, în vedereastabiliz@rii popula]iei, protec]iei me-diului }i acord@rii de asisten]@ medi-cal@. Pentru realizarea proiectului, aînfiin]at }i o Funda]ie a Na]iunilorUnite, care s@ urm@reasc@ realizareatransferului resurselor pentru a rea-liza scopul urm@tor.

Pe aceia}i linie se situeaz@ }iregele computerelor, Bill Gates, carea înfiin]at Funda]ia Bill and MelindaGates, ce urm@re}te finan]area unorac]iuni menite s@ amelioreze s@n@-tatea popula]iilor din ]@rile în cursde dezvoltare, prin combaterea viru-sului HIV, precum }i prin vaccin@ricontra unor boli comune; de aseme-nea, se au în vedere }i alte m@suriumanitare }i de combatere a s@r@-ciei. Recent, Bill Gates a anun]at c@va renun]a la conducerea activ@ acompaniei de software Microsoft }ise va dedica Funda]iei Bill andMelinda Gates, care dispune de circa39 de miliarde de dolari, pentruac]iuni filantropice.

Sub influen]a lui Bill Gates,prietenul s@u, Warren Buffett, un om

modest, unul din investitorii cei maimari din toate timpurile }i cel maibogat om al planetei în 2008, potri-vit revistei americane „Forbes”, }i-aanun]at inten]ia ca 80& din averea sa s@treac@ treptat în posesia funda]iei cari-tabile Bill and Melinda Gates, pentrua fi utilizat@ în scopuri filantropice.

Dac@ aceste orient@ri v@ditespre filantropie ale vârfurilor (elitei)celor mai boga]i oameni a }ocatcomunitatea de afaceri interna]ional@,în acela}i timp, reprezint@ un semnal divinit@]ii în ceea ce prive}teadev@rata cale de urmat pentru to]icei ce au beneficiat de pe urmaprosperit@]ii. În acest sens, probabilc@ divinitatea a transmis propor]iade 4 la 1 (respectiv 80& }i 20&),între reîntoarcerea pe cale filantro-pic@ în circuitul economico-social aunei p@r]i din averea agonisit@ }irecompensa considerat@ suficient@pentru talentul }i viziunea novatoarede investitor sau manager, care s@revin@ celor mai boga]i oameni.

Fa]@ de cele prezentate, consi-der@m total neadecvat@ pozi]ia majo-rit@]ii celor 2000 de magna]i, perso-naje din ]ar@ sau str@in@tate, carerefuz@ cu înc@p@]ânare s@ contribuiela ajutorarea semenilor, a comunit@]ii}i, în ultim@ instan]@, la ameliorareasitua]iei de pe glob. Mai mult, î}ipetrec via]a în chefuri }i distrac]iiobscene, se drogheaz@ }i au hobby-uri sângeroase de a vâna hecatom-be de animale nevinovate. Printreformele de evitare a obliga]iilorsociale }i umane ce le revin, boga]iiplanetei apeleaz@ }i la:- retragerea complet@ din societate,cum este cazul acelor miliardari „in-vizibili”, care nu au fost v@zu]i în lumeani de zile }i foloseau pentru depla-s@ri adev@rate vehicule „fantom@”;- traiul solitar pe anumite insule,arhipelaguri sau zone izolate, pentrua se deta}a de locurile populate,unde au f@cut adesea afaceri necin-stite, ilicite;- c@l@torii }i vacan]e prelungite, de-parte de concet@]enii lor, în locuriexotice, periferice, pu]in populatesau în care au acces numai de]i-n@torii de averi impresionante (genLas Vegas, Riviera francez@, Monaco,Lichtenstein).

Atunci când ace}ti oameni seduc seara la culcare, dup@ o zi deactivitate, ar trebui s@-}i întrebecon}tiin]a dac@ este lini}tit@, deoare-ce în afar@ de suplimentarea proprieibog@]ii, nu au de raportat nimic cares@ contribuie la alinarea suferin]eisemenilor lor }i a le face acestoravia]a mai agreabil@. Dar, în acest fel}i propria lor via]@, precum }i afamiliei lor, le va fi periclitat@ laJudecata de apoi.

(va urma)

prof. univ. dr. Aurel Octavian. BEREA

Fig. 1

Fig. 2

Comportamentul uman, model al cre}terii spiritualit@]ii

VINERI 19 SEPTEMBRIE 2008 3DEZVOLTARE REGIUNI

urmare din pag1„Cred c@ Uniunea European@,

dac@ nu va merge mai departe pecalea integr@rii, pe calea construiriiunei federa]ii, a unei federa]ii foartedescentralizate, se va pr@bu}i – ziceAdrian Severin, europarlamentarPSD. Uniunea European@ de ast@zinu poate s@ mai supravie]uiasc@ dac@nu merge în direc]ia federaliz@rii.Deja putem s@ vedem par]ial începu-turile acestor fracturi. Singura form@inteligent@ de egoism na]ional estesolidaritatea, este exerci]iul comun alsuveranit@]ii”.

Iar Renate Weber, europarla-mentar ALDE, subliniaz@ importan]ape care federalizarea ar putea s@ oaib@ asupra UE:

„Nu cred c@ avem o astfel deviziune european@ care s@ vin@ din-spre România. Exist@ chiar un grupinformal al federali}tilor europeni înparlament, din care eu fac parte.Cred în aceast@ federalizare a Euro-pei. Ca s@ fii un actor important tre-buie s@ ai o voce. E greu cândvorbe}ti cu 27 de voci”.

Opinia aceasta este împ@rt@}it@}i de consilierul preziden]ial CristianPreda, care o nuan]eaz@ îns@ subtil:

„Europa a fost atât de ampluvalidat@ de cet@]enii români pentru c@era un echivalent pentru occiden-talizare }i modernizare. Şi atunci afunc]ionat ca un pol de atrac]ieinevitabil. O Europ@ vandabil@ esteîns@ cu totul altceva decât o Europ@lizibil@. Eu, personal, pledez pentru oEurop@ lizibil@. Nu pentru o Europ@care este un produs de comunicare”.

Concluzia ar putea fi c@ lipsaunei Europe institu]ionalizate pe bazefederale, dotat@ nu numai cu politicieconomice }i fiscale comune, dar }icu o politic@ extern@, de securitate }i

ap@rare comun@, constituie un hand-icap pentru instaurarea unui echilibruglobal durabil. C@ România, neavândsuficiente resurse pentru a satisfacea}tept@rile legitime ale cet@]enilor s@i}i nici pentru a ajunge din urm@ peconcuren]ii s@i mai dezvolta]i, ar tre-bui s@-}i cedeze par]ial suveranitatea,sau m@car s@ o exercite în comun cualte state europene, abandonând logicaindependen]ei spre a func]iona potri-vit celei a interdependen]ei. Cu alte cu-vinte, în cele din urm@, federalizareaar putea fi un panaceu universal.

Fire}te, este un punct de vederecare trebuie acceptat ca atare. Numaic@ aici interpret@rile merg mult maideparte decât litera }i spiritul docu-mentelor constitutive ale Comunit@]iiEuropene, unde nu se pomene}tenimic de federalizare, ci doar de regio-nalizare ca fiind expresia unei politi-ci de coeziune economic@ }i social@,comun@ }i strict etapizat@, menit@ s@asigure fondurile structurale necesare„dezvolt@rii armonioase a economiilorstatelor membre, reducând dispar-it@]ile între diferitele regiuni }i întâr-zierea celor mai pu]in favorizate” –a}a cum se scrie negru pe alb înpreambulul Tratatului de la Roma (25martie 1957).

De pild@, etapa 2007 – 2013 aPoliticii de Coeziune Economic@ }iSocial@ vorbe}te despre o nou@ Uniu-ne European@ a regiunilor }i se vreaeficient@ }i ambi]ioas@ deopotriv@. Eareprezint@ o treime din bugetul UE,mai exact 338,7 miliarde de euro, }iva urm@ri trei obiective esen]iale: • construirea unei economii euro-pene competitiv@, creatoare de locuri

de munc@ }i cu dezvoltare durabil@; • concentrarea fondurilor pe regiu-nile cele mai pu]in favorizate; • descentralizarea politicii economicecomunitar@ }i aplicarea ei de omanier@ mai simplificat@, mai trans-parent@, mai eficient@. Prin urmare,strategia de dezvoltare a UE are învedere, primordial, consolidarearegiunilor de dezvoltare pe criteriieconomice, pentru a absorbi bani dinfondurile structurale comunitare, pen-tru eficientizarea administra]iei, dar }ipentru a apropia de cet@]ean proce-sul decizional. Organizarea lor se vaîntemeia pe criteriul coeziunii eco-nomice, ]inând cont }i de anumiteidentit@]i culturale regionale.

Se }tie c@, în România, înc@ din1998 func]ioneaz@ 8 regiuni de dez-voltare, care se vor men]ine ca atarepân@ în 2013. de ce? Pentru c@,potrivit negocierilor de aderare, doarîn 2013 Guvernul României va puteahot@rî modul în care va reorganiza }iva consolida regiunile. De men]ionatc@ nu exist@ un model european unicde organizare a regiunilor, fiecarestat european având libertatea de aproceda într-o manier@ proprie. S@re]inem esen]ialul: UE nu impune niciunei ]@ri forma de organizare aregiunilor. Guvernul României se vainspira din experien]a unuia sau altu-ia dintre statele occidentale, se vaconsulta cu partenerii sociali dininteriorul ]@rii }i va hot@rî organizarearegiunilor conform intereselor Româ-niei }i conform comunit@]ilor locale.Ce-i drept, în mod voluntar, toate]@rile membre UE î]i vor delega oparte din atribu]iile suveranit@]ii lor

c@tre institu]ii suprana]ionale (Co-misia European@, Curtea European@de Justi]ie). Dar România va aveareprezentan]i în aceste institu]ii, caretrebuie s@ urm@reasc@ interesulcomun al tuturor statelor membre,participând la procesul decizionaleuropean, sporindu-}i influen]a }iprestigiul în lume.

Prin urmare, nic@ieri nu g@simîn documentele oficiale ale Comu-nit@]ii Europene men]ionarea ter-menului de federalizare. Regionalizare– da, federalizare – nu! Aceasta }ipentru c@ amestecul iresponsabil din-tre cei doi termeni poate genera con-fuzie }i, mai grav, poate conturatendin]e }i manifest@ri extremiste,xenofobe }i s@ duc@ la scind@ri pecriterii etnice. Precedentul Kosovo adeschis cutia Pandorei, urmat fiinddup@ cum se }tie de Abhazia }iOse]ia de Sud. Alte situa]ii explozive„dospesc” îns@ de mai mult@ vremeprin Europa. Instabilitatea politic@ dinBelgia generat@ de confruntarea din-tre flamanzi }i valoni, fric]iunile nea-planate din Tirolul de Sud, preten]iilela drepturi suplimentare din parteaVoivodinei, tensiunile cu accente vio-lente din Catalonia }i [ara Bascilor,dar }i în ograda noastr@ exprimareavehement@ a aspira]iilor pentru oautonomie teritorial@ a [@rii Secuie-}ti, semn c@ secuii nu se mul]umescdoar cu aplicarea principiilor descen-traliz@rii, toate acestea constituie r@nideschise pe trupul unei Europe carese str@duie}te de peste jum@tate desecol s@ realizeze integrarea. Mai tre-buie s@ punem }i noi sare peaceast@ ran@ vorbind }i când trebuie,

}i când nu trebuie de federalizare?La ce ne-ar folosi, când diferitele legieuropene nu recunosc no]iunea dedrepturi colective? UE ofer@ înschimb un cadru ce garanteaz@ pescar@ larg@ drepturile individuale careasigur@ p@strarea identit@]ii na]ionalea etniilor }i eliminarea oric@ror dis-crimin@ri. M@sura în care acestedrepturi sunt aplicate depinde defiecare stat în parte. Respectarea loreste etalonul care confer@ autonomi-ilor stabilitatea }i protec]ia fa]@ deeventualele tendin]e secesioniste.Astfel, risc@m s@ c@dem în p@catulcelor care declar@ provoc@tor c@ „s-au s@turat de România”, de oRomânie etnic fundamental etero-gen@, inconsistent@ }i incapabil@ s@-}i duc@ proiectele pân@ la cap@t.

Tuturor acestora le reamintimcuvintele marelui c@rturar românMircea Eliade, scrise pe la mijloculsecolului trecut, dar atât de actuale}i ast@zi: „A ap@rut acum, de curând,o nou@ mod@ printre tinerii intelectu-ali }i scriitori: a nu mai fi români, aregreta c@ sunt români, a pune laîndoial@ existen]a unui specificna]ional }i chiar posibilitatea in-teligen]ei creatoare a elementuluiromânesc. S-au s@turat pân@ în gâtde destinul acesta de a fi }i ar@mâne român. Şi caut@ prin orice felde argumentare (istoric@, filozofic@,literar@) s@ demonstreze c@ româniisunt o ras@ incapabil@ de gândire,incapabil@ de eroism, de problemefilozofice, de crea]ie artistic@ }i a}amai departe. Nu cred c@ se afl@ ]ar@european@ în care s@ existe atâ]iaintelectuali c@rora s@ le fie ru}ine deneamul lor, s@-i caute cu atâtafrenezie defectele, s@-}i bat@ joc detrecutul lui }i s@ m@rturiseasc@ îngura mare c@ ar prefera s@ apar]in@,prin na}tere, altei ]@ri”.

Cât de lesne transmisibile suntmolimele unui secol bolnav!

Marea Neagr@ a fost }i este poar-ta de leg@tur@ dintre Europa }i Asia,grani]a geografic@ dintre cele dou@continente trecând prin Caucaz }iStrâmtoarea Bosfor. Din punct devedere teritorial, la aceast@ mare auie}ire Bulgaria, Georgia, România,Rusia, Turcia }i Ucraina.

Din punct de vedere economic }igeopolitic, Regiunea M@rii Negre nucuprinde doar ]@rile riverane, ci osuprafa]@ mult mai intins@, desf@}urat@pe teritoriile Albaniei, Armeniei, Azer-baidjanului, Bulgariei, Ciprului, Geor-giei, Greciei, Moldovei, României, Ru-siei, Turciei }i Ucrainei. Pia]a regional@pe care o formeaz@ acest spa]iu de tre-cere dintre Europa }i Asia cuprindeaproximativ 350.000.000 de locuitori(popula]ia total@ a ]@rilor men]ionate),fiind, cel pu]in din punct de vederenumeric, comparabil@ cu pia]a UniuniiEuropene sau a Americii de Nord.Desigur, din punct de vedere al omo-genit@]ii sau al puterii de cump@rare,pia]a regional@ a M@rii Negre este netdiferit@ de cele dou@ pie]e globalemen]ionate. Banca Mondial@ evalua, înanul 1999, c@ în Regiunea M@rii Negrelocuie}te 5,6& din popula]ia mondial@,care produce 2,6& din PIB-ul mondi-al, „participan]ii” cei mai importan]ifiind Rusia }i Turcia.

Din anul 1990 }i pân@ ast@zi,]@rile ce compun Regiunea M@rii Negre(cu excep]ia Greciei }i Turciei) au tre-cut printr-un proces intens de modi-fic@ri, care au presupus atât compo-

nente politice determinante, cât }icomponente economice }i strategice.Astfel, pr@bu}irea URSS a schimbatîntreaga configura]ie strategic@ }ipolitic@ a zonei, evident dominat@, pân@în 1990, de c@tre Rusia. Revolu]iile saumi}c@rile populare din majoritateaspa]iilor foste sovietice sau sub influ-en]@ sovietic@ au conturat noi zone deinfluen]@. Astfel, România }i Bulgariaau întreprins ac]iuni clare de democra-tizare }i liberalizare economic@, de-venind membre ale Uniunii Europene.Majoritatea statelor ex-sovietice au par-curs perioade incerte, în fiecare dintreele fiind mi}c@ri politice importanteatât pro-Rusia, cât }i pro-Occident.

Pe fundalul instabilit@]ii politice }ieconomice, discu]iile }i deciziile referi-toare la regionalizare }i dezvoltarearegional@ au fost }i sunt în strâns@leg@tur@ nu numai cu actualele con-figura]ii politice }i strategice, ci }i cusitua]ia pe care zona }i fiecare dintrestatele componente au mo}tenit-o.

Astfel, dac@ lu@m în considerareaccep]iunea de mare întindere a ter-menului de „regiune”, evolu]iile dinultimele decenii au marcat o sc@dere ainfluen]ei politice }i economice aRegiunii M@rii Negre, în mod specialdatorit@ destr@m@rii URSS }i c@deriipie]ei CAER. Pie]ele din aceast@ zon@s-au rea}ezat, crescând în mod evidentponderea Turciei în regiune, nu atâtdatorit@ unei cre}teri economice spec-taculoase, cât mai ales datorit@ sc@deriiactivit@]ii economice }i dificult@]ilor detranzi]ie importante din Rusia. Des-tr@marea URSS a produs în RegiuneaM@rii Negre o cre}tere foarte impor-tant@ a fluxurilor migratoare interne }iinterna]ionale. Pe plan intern/na]ionalse remarc@ mi}c@ri migratoare gene-

rate de anularea legilor }i regulilorsovietice care îngr@deau libera mi}carea cet@]enilor, care astfel se rea}az@ înteritoriul na]ional, cea mai important@mi}care fiind cea urban-rural.

În acest domeniu, cele mai marifluxuri migratoare le are Rusia, uniidintre fo}tii cet@]eni sovietici de na]iona-litate rus@, care au avut func]ii impor-tante politice, economice, sociale, în fos-tele republici, preferând s@ se intoarc@acas@. De asemenea, speciali}tii de altena]ionalit@]i care lucrau în timpul sta-tului sovietic în alte republici, au luatîn marea lor majoritate aceia}i decizie,mai ales datorit@ valului important deatitudine na]ionalist@ }i xenofob@ carea lovit republicile fostului spa]iu sovietic.

C@derea „Cortinei de fier” a gene-rat fluxuri migratoare din direc]ia fos-telor state comuniste în direc]iastatelor occidentale europene. O partesemnificativ@ a acestor fluxuri, mai alesîn anii ‘90, au fost constituite din imi-gra]ia ilegal@.

Pe de alt@ parte, în ceea ce pri-ve}te accep]iunea „restrâns@” a terme-nilor regiune-regionalizare, zona M@riiNegre se remarc@ prin ac]iuni }i atitu-dini ce au r@d@cini istorice }i factualeimportante. Astfel, regionalizarea }itransferul de putere de la „centru” spre„periferie” au fost considerate ca fiindpericuloase de c@tre regimurile socia-liste, totalitare. Îns@}i existen]a statuluisocialist a depins de un nivel foarteridicat de centralism, atât la nivelpolitic, cât }i la nivel economic. Întrea-ga propagand@ socialist@ a transferatcet@]enilor „oroarea de imp@r]ire”. Re-gionalizarea a fost prezentat@ ca unpericol mortal, mai ales pentru statul-na]iune, ca o modalitate de rupere }idiluare sau disipare a acestuia.

Republicile sovietice, sc@pate de domi-na]ia Moscovei, au urmat mai degrab@procese de ^nt@rire a structurilor na]io-nale }i na]ionaliste, centralismul UniuniiSovietice fiind inlocuit de centralismulguvernelor na]ionale. Mai toate stateledin Regiunea M@rii Negre au pe terito-riul lor minorit@]i na]ionale mai multsau mai pu]in importante, care auf@cut }i fac presiuni pentru indepen-den]@ sau autonomie, chiar pentrucrearea de noi state na]ionale. Multedintre aceste mesaje politice suntlansate sub spectrul regionaliz@rii, caun prim pas pe axa autonomie –autodeterminare – independen]@ na]io-nal@/etnic@. Aceste state au avut reac]iide int@rire a centralismului statal }i derespingere a regionaliz@rii (bazat@ pedescentralizare }i deconcentrare), maiales dup@ ce fosta Iugoslavie a dis-p@rut de pe hart@, iar Kosovo a primitrecunoa}tere interna]ional@ par]ial@. Maiales evolu]iile din Kosovo sunt de luatîn seam@ ast@zi, pentru c@ existen]aacestui precedent este de a}teptat s@duc@ atât la intensificarea proceslorsegrega]ioniste, pe criteriul etnic, cât }ila intensificarea procesului opus, de

centralizare }i control excesiv a terito-riului na]ional , pe principiile intangi-bilit@]ii statului-na]iune.

De altfel, în Regiunea M@rii Negre,doar în Bulgaria, Grecia }i Româniaputem vorbi de existen]a unor politiciregionale }i de amenajarea teritoriului,în celelalte state chiar discu]iile despreacest domeniu fiind rare. Grecia esteveteranul regiunii în acest domeniu,desigur în strâns@ leg@tur@ cu calitateasa de a fi cel mai vechi membru alUniunii Europene de la Marea Neagr@.Desigur, ralierea Bulgariei }i Românieila politicile europene de amenajareateritoriului (ESDP) }i la cele de dez-voltare regional@/coeziune, a avut loc înleg@tur@ direct@ cu procesul de aderareal acestor ]@ri la Uniune. Mai exact,ambele ]@ri au trebuit s@ creeze de omanier@ sau alta un cadru general, ca}i condi]ie impus@ de aderare }i deacces la Fondurile Europene de Prea-derare sau la Fondurile StructuraleEuropene. Modul în care cadrul regio-nal a fost creat în cele dou@ state noimembre arat@ cu claritate c@ a fost unproces impus }i nu un proces naturalsau programat. (va urma)

Regionalizare – federalizare: o ecua]ie cu necunoscute }i suspans

Emil DAVID

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Regiuni }i regionalizare în zona M@rii Negre (I)

ISTORIE ECONOMIC~ VINERI 19 SEPTEMBRIE 20084

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Printre ei, pe nedrept intrat într-

o relativ@ uitare – ce eroare, avândîn vedere analfabe]ii, agrama]ii }isemidoc]ii care ne agreseaz@ dingreu, aproape zilnic, la televizor }idin ziare – Sp@tarul Nicolae Milescusau, cum mai este pomenit, „NeculaiMilescu Sp@tarul”. Vor scrie riguros}i frumos despre el istoricul P. P.Panaitescu („Nicolae Milescu Sp@-tarul”, Ed. Junimea, Ia}i, 1987 ),istoricul Radu {tefan Vergatti, în1998 („Nicolae Sp@tarul Milescu –via]a, c@l@toriile, opera”, Ed. Paideia),ca }i istoricul }i c@rturarul NeaguDjuvara, într-o „Scurt@ istorie a se-menilor povestit@ celor tineri”, în 2002.O lucrare literar@ în interbelic, maimulte studii, }i, posibil, cam atât…

Sunt 300 de ani, în anul nostru2008, de când Milescu a trecut înnefiin]@. Iar UNESCO îl comemoreaz@.În România, îl amintim cu mult maimult@ timiditate, cu o nejustificat@re]inere. Nejustificat@ re]inere, maiales într-un timp în care „deschide-rile”, valorile europene }i universaleadev@rate ar trebui s@ ne covâr-}easc@ realmente, s@ fie amplu dez-b@tute, s@ fie date drept pild@ ti-nerelor genera]ii, care au atâta nevoiede ele. Dar cine a fost acest om,Sp@tarul Nicolae Milescu, }i prin ces-a remarcat el cu prec@dere? De cea fost }i este considerat el „euro-pean” }i „universal”? Câteva succintegânduri }i considera]ii, mai multedesprinse din volumele }i studiiledespre Milescu, gânduri }i conside-ra]ii închinate memoriei }i faptelorlui, din acest col] de pagin@…

Nicolae Milescu se na}te, în1636, la mo}ia Micle}ti, de lâng@Vaslui. Ca fiu al unui boier, Gavril,originar, se pare, din Peloponez, dinGrecia. Îndemnat de spiritul deschis

}i viu spre cunoa}tere, al p@rinteluis@u, pe care l-a mo}tenit }i în acestsens, studiaz@ la {coala Patriarhieidin Constantinopol, istoria, teologia}i filozofia. Va vorbi – }i va scrie –curent în latin@, elen@, slavon@, turc@}i greaca nou@. Desigur, în primulrând, în român@. Domnitorii autohtoniaveau nevoie de curteni iscusi]i, }ipentru „treburile din-l@untru”, dar }ipentru cele „din afar@”, astfel c@, lanici 18 ani împlini]i, îl vom afla încalitate de „gr@m@tic” (secretar) lacurtea domnitorului moldoveanGheorghe {tefan - dac@ nu foarteîn]elept, cel pu]in un epicurian con-vins al timpului s@u. Va intra, apoi, înslujba domnitorului ce i-a urmat luiGheorghe {tefan, anume GheorgheGhica, care, impresionat de persona-litatea tân@rului slujba} domnesc, îiva acorda, repede, rangul de sp@tar.Nu era deloc pu]in. Îl va urma peGheorghe Ghica, din Moldova, în[ara Româneasc@, Ghica acceptândaici tronul, dup@ Mihnea al II-lea. Vafi numit, acum, prin hrisov domnesc„mare sp@tar”…

Trece, pu]in inspirat se pare,din nou în Moldova, unde domnea{tef@ni]@ Lupu. Va unelti, se spune,împotriva lui – îi „vedea” suficien]ele- }i ceea ce este sigur este faptul c@,în 1660, {tef@ni]@ îi va t@ia (cresta)nasul, pentru „uneltire împotriva dom-niei”. Potrivit cutumelor }i pravilelor,cei însemna]i astfel nu puteau ajungedomnitori, ceea ce relev@ }i o anumeinvidie a lui {tef@ni]@ Lupu fa]@ decalit@]ile, capacit@]ile deosebite aletân@rului boier, o anumit@ team@ c@acesta i-ar putea lua locul.

Revine în [ara Românesc@, încadrul unei domnii a lui GrigoreGhica (1660 – 1664), care îl va numi„capuchehaie”, adic@ reprezentantuls@u pe lâng@ Înalta Poart@ dinIstanbul. Iat@, dar, Nicolae MilescuSp@tarul, în calitate de diplomat, undebut remarcabil al deschiderilor salespre lume…

… Înva]@ multe în ale diplo-ma]iei, lucruri mai mult sau maipu]in „ascunse”, de tain@, subterane.

Dar nu va r@mâne vreme îndelungat@la „post”. Cu sentimente antiotomanev@dite, alege calea pribegiei. Ajungela Berlin iar, apoi, îl va urma pedomnitorul Gheorghe {tefan în exiluls@u, la Stettin (azi Szczecin, Polonia),primind }i misiuni din partea acestu-ia, pentru Stockolm }i pentru Paris.Ce urm@rea era, se pare, o alian]@antiotoman@. Pentru scurt timp,revine în Moldova, apoi la Istanbul –teritoriu foarte nesigur pentruromânul, pentru moldoveanul iubitorde libertate.

… În 1671, cu o scrisoare derecomandare din partea PatriarhuluiIerusalimului, pleac@ la Moscova,unde va fi angajat la „DepartamentulSolilor” din Ministerul rus deExterne, ca interpret pentru limbilelatin@, greac@ }i român@. Va începe oalt@ etap@ de peregrin – diplomat,

poate cea mai important@ a vie]iisale. Va r@mâne, de altfel, în slujba]arilor ru}i, pân@ la moartea sa, sur-venit@ în 1708…

Scriitor, c@rturar, traduc@tor,teolog, diplomat }i c@l@tor. Detaliileîn acest cadru sunt cât se poate desemnificative. Între 1655 }i 1664,traduce câteva lucr@ri religioase delarg@ referin]@: „Mântuirea p@c@to-}ilor”, a teologului grec AgapieLandos, pe urm@ „Cartea cu multeîntreb@ri foarte de folos pentru mul-tele treburi ale credin]ei noastre”,dup@ Sfântul Atanasie cel Mare alAlexandriei, cum scriu exege]ii s@i,prima lucrare patristic@ cunoscut@ lanoi, tradus@ direct dup@ originalulgrec; traduce apoi „Vechiul Testa-ment”, dup@ versiunea Septuagentei,tip@rit@ de protestan]i la Frankfurt, în1597. Aceast@ ultim@ lucrare bise-riceasc@ a fost revizuit@ }i îndreptat@de viitorul Mitropolit Dosoftei al Mol-dovei }i, ulterior, înainte de a fi dat@la tipar, la Bucure}ti, a fost revizuit@}i îndreptat@ de fra]ii Radu }i {erbanGreceanu, întregul text tradus deNicolae Milescu întrând, astfel, înBiblia de la Bucure}ti, tip@rit@ de{erban Cantacuzino în 1688 }i reedi-tat@ în 1988…

…A mai scris – respectivtradus – }i alte lucr@ri de seam@,unele f@când o veritabil@ faim@ înApusul european (de pild@, „Ecritd'un seigneur moldave sur laCroyance des grecs”). Dup@ ce s-astabilit în Rusia, „a compliat sau atradus în ruse}te câteva lucr@ri teo-logice, mai multe lucr@ri istorice, undic]ionar rus - greco – latin, care separe c@ s-a pierdut etc.

Din perspectiva deschiderii saleeuropene }i universale, ni se pare,îns@, c@ este puternic relevant@ acti-vitatea de diplomat desf@}urat@ lacurtea ]arului Alexei Mihailovici, ]arcu personalitate destul de autoritar@– }i care }tia ce vroia }i ce trebuiaf@cut pentru a extinde în lume pu-terea sau influen]a acestui imperiudevenit, peste nu mult@ vreme, întimpul lui Petru cel Mare }i mai apoi,o mare, o impresionant@ putereeuropean@. [arul Alexei Mihailovici,sesizând }i având deplin@ încredere

în calit@]ile Milescului, de c@rturar, deobservator, de în]elept, îi vaîncredin]a, în 1675, o important@solie în China, de care deja cunos-cutul boier român se va achita cudeplin@ cinste. Era greu acest voiajîn acea perioad@. {i tocmai de aceea,unii dintre cei care au scris despresp@tarul Nicolae Milescu l-au numit,cu argumente întemeiate, }i ca unadev@rat „Marco Polo al României”.Înfruntând cu dârzenie, cu stoicism}i în]elepciune dificult@]ile c@l@toriei,„Va merge pe drumuri necunoscute,printre popoare }i rase diferite, vâs-lind pe râuri pe care nu mai vâslisenici un european pân@ la el”. Va sta-bili contacte }i va în]elege oameni }icutume altele decât cele europene,decât cele române}ti sau ruse}ti,Acest moldovean în]elept al secoluluial XVII-lea }i al debutului de secolXVIII-lea, cu aten]ia ve}nic treaz@, vaface însemn@ri am@nun]ite asupraconfigura]iei solului, asupra râurilortrecute sau v@zute, asupra mun]ilor,va face m@sur@tori topografice reve-latoare. Se va referi iscusit la via]aspecific@ a popoarelor, a oamenilorpe care i-a întâlnit, la înf@]i}areaacestora, la ocupa]ia, la armele, lamanifest@rile lor religioase, la super-sti]iile lor (vezi }i Nicolae Milescu,Wikipedia). Va face, într-un fel, înacest cadru, o bun@ cercetare eco-nomic@ transdisciplinar@ }i multidis-ciplinar@. Nicolae Milescu va valorifi-ca experien]a bogat@ }i atât de va-riat@ a acestei excep]ionale c@l@toriiîn trei lucr@ri: a) „Cartea cu privire la c@l@toria prinSiberia, din ora}ul Tobolsc pân@ lahotarul Chinei; b) „Raportul soliei în China”; c) „Descoperirea Chinei”.

Au fost lucr@ri care au atraseminamente aten]ia lumii }tiin]ificeeuropene, Nicolae Milescu fiind pri-vit astfel, }i atunci, ca }i mai târziu,ca un mare etnograf al lumii }i print-re pionierii sinologiei moderne.

…O via]@ tr@it@ cu intensitatemare, plin@ de evenimente }i care al@sat posterit@]ii imaginea vie a uneimari personalit@]i }tiin]ifice, a unuieuropean universalist }i globalist:sp@tarul Nicolae Milescu.

Dan POPESCU

Vedere din Moscova

Pekin-ul, mult diferit ast@zi fa]@ decel int$lnit de Nicolae Milescu

Un european al secolului al XVII –lea:Neculai Milescu Sp@tarul

VINERI 19 SEPTEMBRIE 2008 5

c my bc my b

c my b

INTEGRARE T#RGURI

c my b

A 20 edi]ie a Universi]@]ii deVar@, organizat@ de clubul LIONS, înacest an, la Sophia Antipolis, la 10km de Cannes, a avut loc în perioa-da 1- 25 august 2008 }i a reunit 26de reprezentan]i din 13 ]@ri diferite.Sibiul a reprezentat, }i de aceast@

dat@, România, la aceast@ }coal@ devar@, prin 2 studen]i: Ioana Mad@linaBUTIUC - Facultatea de BusinessCluj-Napoca }i Facultatea de Dreptdin Sibiu }i Ilie BANU – Facultateade {]iinte Economice din Sibiu.

Printre oportunit@]ile pe carestuden]ii le-au avut, în cadrul progra-mului UDEL, s-a num@rat }i }ansade a fi primi]i de cluburile Lions dinora}ele Costei de Azur.

Astfel, am fost întampina]i cudeosebit@ c@ldur@ }i prietenie decluburile din St. Tropez, Nice,Grasse, Vence etc. }i am avut opor-tunitatea de a vedea modul extraor-dinar în care se coopereaz@ întremembrii acestor cluburi, precum }iorganizarea perfect@ de care au datdovad@ de nenumarate ori.

Poate cea mai important@realizare pentru viitorul club LionsCampus Sibiu a fost stabilirea unorleg@turi cu persoane din comiteteledecizionale ale cluburilor franceze.Astfel, pre}edintele programului UDEL,d-na Jacqueline Mely Fillpi, fostguvernator Lions în 2004, a acceptats@ fie na}a viitorului club, }i a pro-mis c@ ne va sprijini în toate demer-surile noastre.

O }ans@ deosebit@ pentru noi,proaspe]i absolven]i, a fost aceea dea participa la conferin]ele propuse deechipa UDEL, conferin]e cu teme deactualitate }i de interes general.

Conferin]ele au cuprins maimulte module, astfel ele s-au referitatât la no]iuni }i teme de manage-ment, cum ar fi c@utarea unui loc demunc@, negocierea contractului demunc@, gestiunea unui proiect, dar }ila teme de dezvoltare durabil@ }itranzi]ia energetic@.

Alte teme de interes general aufost cele de dezvoltare economic@, încadrul c@rora au avut loc dezbateripe teme precum : China }i Japonia,dou@ modele opuse, UniuneaEuropean@, Comer]ul electronic.

Pe lâng@ conferin]e, în fiecaredup@-amiaz@, fiecare student avea unloc de practic@ într-o anumit@ firm@,în func]ie de preg@tirea sa. Astfel,am avut }ansa de a vedea modul încare se lucreaz@ într-o societate str@in@,pentru unii poate chiar înainte de avedea cum se lucreaz@ într-o soci-etate româneasc@, lucru care nu af@cut decât s@ ne deschid@ orizontul}i s@ ne fac@ s@ dorim s@ ajungemcât mai repede la nivelul Europei deVest.

Pe lâng@ conferin]e }i stagiilepractice, am avut ocazia ca, în week-

end-uri, s@ admir@m frumuse]ileCoastei de Azur, împreun@ cu întrea-ga echip@ UDEL }i s@ vizit@mnumeroasele or@}ele de aici.

Evenimentele au fost marcate }iîn presa francez@, Universitatea devar@ organizat@ de clubul Lionsavând deja o bun@ tradi]ie.

La sfâr}itul celor 3 s@pt@mâni,am avut ocazia s@ cunoa}tem }icâ]iva membri ai promo]iilor ante-rioare UDEL, ultimul week-end fiinddedicat exclusiv întâlnirii cu vechile

promo]ii, precum }i festivit@]ii deîncheiere a celor 3 s@pt@mâni deUDEL.

Dorim s@ mul]umim, pe aceast@cale domnului ing. Ilie CARABULEA,domnului Constantin OPREAN - rector alUniversit@]ii “Lucian Blaga”, domnu-lui Adrian POPESCU - pre}edinteledistrictului 124 LIONS }i domnuluiDan POPESCU-director Centru deCercet@ri Economice, U.L.B.S, pentrutot sprijinul acordat }i care a f@cutposibil@ aceast@ deplasare.

Ilie BANU

Experien]a Universita]ii de Var@ organizat@ de LIONS Club

CRIZ~ FINANCIAR~ VINERI 19 SEPTEMBRIE 20086

urmare din pag1Bursele de pe toate continen-

tele au înregistrat sc@deri masivedup@ „topirea” a dou@ mari b@nci.Mii de locuri de munc@ au dis-p@rut, exper]ii avertizând c@ acope-rirea sc@derii pre]ului ac]iunilor vanecesita ani, de acum încolo.Aceast@ criz@ este tot mai multcomparat@ cu Marea Criz@ interbe-lic@. Bursele americane s-aupr@bu}it în 1929 }i a fost nevoiede peste dou@ decenii pentru revi-riment. Evenimentele ultimelor zileau }ters speran]ele privind sfâr}itulcrizei creditului }i avertizeaz@ asu-pra continu@rii crizei, pentru celpu]in un an.

Lehman Brothers a demarat, laînceputul s@pt@mânii, procedurilede faliment. Federal Reserve, BancaCentral@ European@ }i Banca Anglieiau injectat zeci de miliarde de do-lari în pie]ele monetare dup@ c@-derea unor titani din sectorul ban-car sub greutatea creditelor neper-formante. Bank of America a pre-luat Merrill Lynch, printr-o tran-zac]ie de 50 miliarde de dolari,gigantul asigur@rilor AIG a fost sal-vat, cu dou@ zile în urm@, printr-unîmprumut federal de 85 de miliar-de de dolari, acordat pentru ur-m@torii 2 ani.

Dac@ AIG, care de]ine activede 1000 de miliarde de dolari(având 116 000 de angaja]i în 130de ]@ri), ar fi intrat în colaps, ar fifost cel mai mare faliment din isto-ria american@. Undele de }oc ce s-ar fi creat ar fi fost mult mai sem-nificative decât cele create decolapsul Lehman Brothers. Bancade investi]ii Lehman Brothers, celmai mare faliment din aceast@ criz@financiar@, avea doar un sfert dinangaja]ii lui AIG }i nu avea extin-derea global@ la nivelul acesteia dinurm@. AIG era mult prea important@pentru a fi l@sat@ s@ se pr@-bu}easc@.

Greenberg, fostul pre}edinteAIG, a precizat c@ o astfel de com-panie este unic@. Ea influen]eaz@totul la nivel global: de la compa-niile aeriene la asigur@rile de via]@.Dac@ AIG s-ar declara falit@, ar creaprobleme în 130 de ]@ri. AIG nueste o companie insolvabil@, cidoar o companie care are o pro-blem@ de lichiditate ce poate firezolvat@ prin vânzarea unor active}i de aceea FED i-a oferit împrumu-tul, altfel ar fi fost un dezastru, oreac]ie în lan].

Pie]ele financiare, care luni auînregistrat sc@deri, ca urmare aîngrijor@rilor privind posibilul co-laps al AIG }i falimentul LehmanBrothers, au r@suflat u}urate, înurma }tirii privind împrumutulacordat AIG. Anticipând solu]ia,ac]iunile au crescut cu 1&, în SUA.Pie]ele asiatice au deschis, mier-curi, cu câ}tiguri importante, darau sc@zut ulterior, pe fondul reve-nirii îngrijor@rilor privind dimensiu-nea efectelor negative la nivelul sis-

temului financiar global.Ceea ce ne sperie foarte mult

este posibilul colaps al unui gigantîn asigur@ri, interconectivitateaacestuia cu toate sectoarele }i fricade necunoscut.

Fraze precum „la fel de sigur@ca Banca Angliei” sau „la fel devaloros ca aurul” ne aminte}te c@institu]iile financiare sunt la fel deimportante cultural, cât sunt finan-ciar. Dac@ o institu]ie financiar@exist@ de mult timp, dobânde}te oreputa]ie puternic@. Longevitateaîns@}i este o virtute financiar@. AtâtLehman Brothers, cât }i MerrillLynch sunt ilustr@ri ale acestoradev@ruri. Lehman Brothers este obanc@ de investi]ii germano-evre-iasc@ cu o existen]@ de 158 de ani(Fondat@ 1850). A fost o banc@ aelitei americane a afacerilor.Merrill Lynch, prin compara]ie, esteun nou venit, având o existen]@ dedoar 96 de ani, fiind cunoscut@pân@ acum 30 de ani ca o compa-nia irlandezo-catolic@. Într-o lumefinanciar@ global@ din secolul 21,distinc]iile etnice nu mai au sens.Ce nu s-a schimbat, îns@, estepozi]ia de lider a Merrill Lynch peWall Street. Dar, ce mai este acumsolid? În ce s@ mai credem? Ame-ricanii par a fi prin}i mai degrab@într-o recesiune psihologic@ }i cul-tural@ decât în una economic@,real@, continuarea apari]iei a noive}ti proaste putând degenera într-ocriz@ politic@.

Cum este posibil s@ te tre-ze}ti, într-o luni diminea]a, }i s@afli c@ Lehman Brothers, o firm@creat@ în 1850, o firm@ ce a supra-vie]uit Marii Crize }i fiec@rei traumea pie]ei, este, dintr-o dat@, falimen-tar@? C@ Bank of America cump@r@Merrill Lynch, în acela}i sfâr}it des@pt@mân@? De ce a fost l@sat@compania Lehman Brothers s@ intreîn procedurile de faliment }i AIGnu? Un oficial FED a r@spuns c@pia]a era mult mai preg@tit@ s@ pri-measc@ falimentul unei b@nci deinvesti]ii.

Sistemul economiei de pia]@este cu prec@dere str@lucitor în tra-tarea falimentelor. În pia]a de capi-tal, pre]urile titlurilor financiarescad întrucât anterior au crescut.Indivizii nu fac doar erori individua-le, ei gre}esc }i colectiv. Câteodat@supra-investesc, iar alteori sub-investesc. Perioada de sub-investiredintr-un ciclu conduce la creareade noi afaceri, pie]e de capital încre}tere (pie]e de taur), ofertepublice ini]iale. {i perioada desupra-investire poate fi considerat@constructiv@, dar are }i elementenegative: falimente, pie]e de capitalîn sc@dere (pie]e de urs), conso-lid@ri sau lichid@ri de firme.

În concluzie, ciclurile conducpie]ele: trei pa}i înainte }i doiînapoi. F@r@ alternan]a ritmurilor deexpansiune }i contrac]ie, de cre}-teri }i sc@deri de pre]uri, nu arexista evolu]ie. Un boom estemodul de a preg@ti o nou@ c@dere.Cu toate acestea, perioadele deboom nu trebuie regretate. Eleaduc schimb@ri tehnologice majore,descoperirea unor noi resurse. Dar,întrucât limitele noilor descoperirisunt necunoscute, nu putem m@-sura exact valoarea lor. Previziunilede profitabilitate par a fi nelimitate.Astfel, un boom poate s@ degene-reze într-un „balon de s@pun”(engl. bubble). Un „bubble” este

întotdeauna sprijinit de credin]a c@în lume este ceva nou. Istoriaciclurilor trecute (alternan]a perioa-delor de cre}tere cu cele desc@dere) este considerat@ ca fiindirelevant@. Marele atuu al capitalis-mului de tip „laissez-faire” este c@permite unui boom s@-}i urmezecursul, iar apoi aduce în colaps„balonul de s@pun” (supraevalua-rea). Erorile de investi]ie sunt ree-valuate }i companiile neprofitabileintr@ în faliment. Corec]iile elibe-reaz@ drumul pentru un alt ciclueconomic. Numai a}a economia detip capitalist poate progresa.

Un înalt demnitar americanmen]iona: „Companiile vin }i seduc...oamenii iau decizii bune saudecizii proaste }i pl@tesc pentruconsecin]ele acestora sau benefi-ciaz@ de roadele lor”.

Dar, în orice ciclu de pia]@,cei care încep s@ piard@, rezist@schimb@rii, neputând evita falimen-tul. Investitorii care au experimen-tat o perioad@ lung@ de urs (desc@dere) sunt incapabili s@ recu-noasc@ revenirea pie]ei (cre}tereaei), dup@ cum cei obi}nui]i cu operioad@ de taur, nu cred însc@derea pie]ei. Negarea, furia, dis-perarea sunt faze prin care trecinvestitorii, înainte s@ se declareînvin}i. Dac@ investitorii }i-ar plecade la început capul }i ar acceptaînfrângerea, pie]ele de urs n-ardura decât câteva luni. To]i arvinde. Dar, natura uman@ intervinedin nou. Omul rezist@ în fa]a dezas-trului. De aceea, nici marele crahbursier din 1929 nu s-a întâmplatîntr-o zi, într-o lun@ sau într-un an. Istoria pie]ei de capital este o suc-cesiune de pie]e de taur }i de urs,de-a lungul unor cicluri mult mailungi – puternice }i slabe, care audurat suficient de mult pentru aconvinge c@ ele sunt norma, stan-dardul.

A}a cum preciza }i JohnKenneth Galbraith, din ra]iuni prac-tice, trebuie s@ consider@m c@memoria financiar@ dureaz@ nu maimult de 20 de ani. Aceasta este operioad@ de timp necesar@ pentru auita dezastrul f@cut de un urs, dup@cum este o perioad@ necesar@ pen-tru ca o nou@ genera]ie de investi-tori s@ fie impresionat@ de proprii-le ingeniozit@]i financiare }i s@cread@ într-un taur.

Pia]a de capital nu este untip de joc în care o parte câ}tig@

iar cealalt@ parte pierde. Maidegrab@, este un joc în care, într-o perioad@ de timp anume, aproa-pe oricine poate câ}tiga, sau aproa-pe oricine poate pierde.

Unii teoreticieni accentueaz@factorii psihologici care determin@ciclurile, al]ii cauzele economice. Înfapt, cele dou@ categorii nu pot fiseparate. Dar, nici o teorie nu poatepreviziona viitorul pe baza trecutu-lui. Istoria este ambigu@, iar manii-le financiare unice. Totu}i, astfel desisteme teoretice rigide pot feriinvestitorul de propriile emo]ii,dându-i putere s@ reziste ac]iuniiursului, }i credin]a de a reveni înpia]@ când sc@derea este la minim}i când oricine altcineva va fi aban-donat b@t@lia.

Pe plan mondial, pie]ele decapital intr@ într-o nou@ er@ a glo-baliz@rii. Puterea financiar@, con-centrat@ pentru mult timp în ]@riledezvoltate cum sunt Statele Unite}i ]@rile europene, se disperseaz@acum geografic. În spatele acesteievolu]ii, sunt patru piloni de pute-re tot mai influen]i în pie]ele glo-bale de capital: investitorii din zonapetro-dolarilor, b@ncile centraleasiatice, fondurile de hedge, fondu-rile cu capital de risc (fondurile deprivate-equity). Activele lor aproapes-au triplat în ultimul deceniu,dep@}ind 8 trilioane de dolari.

Cre}terea simultan@ a acestorpatru actori nu este întâmpl@toare.Cererea mare de investi]ii din par-tea indivizilor boga]i, a fondurilorde pensii }i a altor institu]ii pentrurandamente mai mari a alimentatcre}terea fondurilor de hedge }i acelor cu capital de risc. Aceste fon-duri au beneficiat, la rândul lor, deinvesti]ii directe ale b@ncilor centra-le asiatice }i ale investitorilor dinzona petro-dolarilor, dar }i de inve-sti]iile indirecte în pie]ele de obli-ga]iuni americane }i europene, ceau dus la sc@derea dobânzilor, permi-]ând astfel ob]inerea unui levierfinanciar mai mare pentru fonduri.Ace}ti patru actori noi restructu-reaz@ pie]ele de capital globale.Fiecare reprezint@ bazine largi delichiditate cu orizonturi investi]io-nale lungi, comparativ cu investito-rii tradi]ionali, }i, cu excep]ia b@n-cilor centrale asiatice, urm@resc ris-curi }i randamente mai mari. Ei diver-sific@ baza de investitori }i extindpie]ele private de capital. De aseme-nea, difuzeaz@ inova]ie financiar@, per-

mi]ând diversificarea mai eficient@ ariscului }i disipând lichiditatea spreAsia }i alte pie]e emergente.

Toate acestea sunt elementepozitive, dar cre}terea în impor-tan]@ a celor patru piloni creeaz@ }iriscuri suplimentare. Fluxurile de li-chiditate semnificative de la b@ncilecentrale asiatice }i investitorii dinzona petro-dolarilor pot alimenta, înunele pie]e, cre}teri nejustificate(engl. „bubble”) ale pre]ului active-lor financiare. De asemenea, co-nexiunile statale, la nivelul acestordoi piloni, sporesc posibilitatea imix-tiunii politice în deciziile investi]io-nale. Suplimentar, fondurile cucapital de risc pot m@ri riscul decredit în pie]ele financiare ca urma-re a utiliz@rii excesive a instrumen-telor de datorie. Lipsa de informa]iicu privire la ace}ti juc@tori (ope-reaz@ în zona privat@ sau guverna-mental@, ceea ce le face opace)amplific@ }i mai mult riscurile.

Euforia financiar@ din ultimiiani, inova]iile financiare f@r@ prece-dent, dezvoltarea de produse finan-ciare noi, cu grad ridicat de risc,nu totdeauna suficient testate, asi-gurarea }i reasigurarea riscului (darcare pân@ la urm@ r@mâne undevaîn sistem, de}i fiecare încearc@ s@îl îndep@rteze), globalizarea }i inter-conectivitatea dintre pie]e }i sec-toare, toate ne pot aduce la unpunct la care se cere stringent orea}ezare a pie]elor, a echilibrelor. Criza de pe Wall Street continu@ s@afecteze pie]ele interna]ionale decapital, inclusiv cea de la Bucu-re}ti. Cele mai semnificative pier-deri au fost semnalate, ieri, în sec-torul financiar. Pe pia]a american@,indicele Dow Jones a pierdut4.06&, Bursa de la Paris a atinscel mai sc@zut nivel dup@ 2005, iar,la Bucure}ti, mai bine de jum@tatedintre companiile listate au închispe minus.

Kenneth Lewis, pre}edinteleBank of America, a precizat, zileletrecute, c@ epoca de aur, cu profi-tabilit@]i uria}e, a sectorului finan-ciar-bancar, a luat sfâr}it. Va fi multmai greu de acum încolo. Vor fimult mai pu]ine companii în pia]@,iar acestea vor trebui s@ arate c@}tiu ceea ce fac. Ce pare a fi clarpentru cei de pe Wall Street estec@ marile profituri }i tranzac]iilebazate pe credit@ri extreme din par-tea b@ncilor au luat sfâr}it, celpu]in temporar.

prof. univ. dr. Livia ILIE

- efecte la “zi” }i “subterane” -Tulbur@ri pe pie]ele financiare (I)

New-York: Wall Street

Evolu]ia pre]urilor futures ale de-rivatelor pe ac]iuni tranzac]ionate laSibex a fost una descendent@, debutuls@pt@mânii de tranzac]ionare resim]inddin plin criza financiar@ din StateleUnite ale Americii, ]ar@ care d@, de celemai multe ori, trendul mondial. Efecteles-au resim]it pe toate pie]e bursiere alelumii, pia]a româneasc@ înscriindu-se}i ea în acest flux. În contextul dat,deprecierile nu au luat prin surprinde-re investitorii prezen]i pe bursa sibian@la termen, ci au animat specula]iile petrend descendent. În consecin]@, lichi-ditatea a crescut fiind încheiate 16.258contracte din 2924 tranzac]ii, cu ovaloare de peste 26 milioane de lei.„Unda de }oc provocat@ de mi}c@rilecare au zguduit lumea financiar@ ame-rican@ în ultima perioad@, pornind depreluarea de c@tre guvern a controluluiasupra celor mai importante dou@b@nci ipotecare, anume Fannie Mae siFreddie Mac, continuând cu probleme-le Merrill Lynch, preluat@ de Bank OfAmerica pentru 50 miliarde de dolari }iculminând cu falimentul LehmanBrothers, cel mai mare din istoria SUA,s-a extins la nivel mondial, implicit }iîn spa]iul autohton, iar culoarea caredomin@ este ro}ul. În condi]iile în careaceast@ situa]ie s-a perpetuat constant,

singurul lucru r@mas la îndemâna inve-stitorilor sunt specula]iile futures, iaracest lucru se observ@ din predomi-nan]a acestora fa]@ de tranzac]iile spot”a declarat un broker. Ca de obicei, par-ticipan]ii la pia]@ s-au orientat c@tresegmentul financiar unde, DESIF 5 s-au impus cu aproape 9300 contracte,secondate de DESIF 2 cu 6177 con-tracte. Pentru scaden]a scurt@ DESIF 5au deschis la un pre] de 1,8208lei/titlu }i s-au înscris apoi pe unculoar între 1,6833 }i 1,8208 lei, închi-derea g@sind pre]ul unei ac]iuni la1,635 lei, în minus cu 13,5 bani.DESIF 5 decembrie au pierdut 11,54bani }i au închis la 1,7296 lei/ac]iuneîn timp ce pierderile raportate la mar-tie }i iunie 2009 au ajuns la 6,06 }i12,01 bani, iar cota]iile la 1,889 }i1,9021 lei. DESIF 2 septembrie audeschis la 1,5701 lei/ac]iune }i auatins un minim de 1,4735 respectiv unmaxim de 1,58 lei, cota]ia stabilizându-se la 1,4957 lei, în minus cu 10,5bani. Pentru finalul anului, DESIF 2 s-au depreciat cu 11,73 bani }i au fostcotate la 1,58 lei. Pentru primele dou@scaden]e de anul viitor DESIF 2 aucoborât cu 13,88 }i 15,98 bani la nive-lul de 1,64 respectiv 1,74 lei/titlu. Înpia]a derivatelor valutare perecheaRON/EURO nu a mai fost singura ]int@a investitorilor care au tranzac]ionat }isimbolul RON/USD. RON/EURO ar@mas îns@ produsul mai lichid, cu 187contracte. Pentru septembrie monedaunic@ a fost cotat@ la 3,6252 lei, înurcare cu 0,66 bani, iar pentru iarnaacestui an la 3,686 lei, în plus cu 1,9bani. Cele 100 contracte RON/USD rea-lizate au vizat scaden]a decembrie pen-tru care moneda american@ a fost esti-mat@ la 2,61 lei. În pia]a op]iunilor s-au remarcat 411 contracte, dintre care372 de tip call. În prim-plan s-au aflat300 de contracte DESIF 5, încheiate laun pre] de exercitare de 1,7 lei/titlu, înschimbul unor prime între 160 }i 170lei/contract.

Mar]i, în contextul deprecieriloragresive ale cota]iilor derivatelor pe

ac]iuni, investitorii au fost din nou foar-te prezen]i pia]a Sibex unde au specu-lat puternic evolu]ia descendent@. De-alungul zilei transferurile au totalizat19.877 contracte futures }i options din3378 tranzac]ii cu o valoare de 30,8milioane de lei. De la începutul acesteiluni au fost încheiate 212.805 contrac-te fiind dep@}it rulajul din întreaga lun@august a acestui an. De]in@torii depozi]ii pe vânzare }i-au rotunjit din nouconturile cu randamente ridicate, iarlongerii au încercat limitarea pierderi-lor. „Direc]ia urmat@ de pre]ul ac]iu-nilor pe pia]a spot este una care aprovocat vânz@ri agresive sub influen]a}tirilor negative de peste ocean }i aevolu]iei burselor europene. Prin urma-re, cota]iile futures indic@ aceea}i starede fapt, tranzac]iile pe vânzare fiind laputere. Din câte se observ@, investito-rii prezen]i la Sibex au speculat dinnou într-un ritm sus]inut, f@r@ a sepanica, dovad@ num@rul redus al închi-derilor de pozi]ii, justificate fie prinmarc@rile celor mul]umi]i cu câ}tigurileacumulate pe sc@dere fie prin încer-c@rile cump@r@torilor de a limita pier-derile” a explicat un broker. La nivelde lichiditate, derivatele SIF 5 }i 2 auf@cut legea, atr@gând din nou volumede ordinul milioanelor de ac]iuni. Inpreferin]ele „juc@torilor” s-au impusDESIF 5, cu 13.138 contracte, repre-zentând echivalentul a 13,1 milioane deac]iuni. Pentru scaden]a septembrie, aufost încheiate 7425 dintre acestea, lapre]uri între un minim de 1,4812 }i unmaxim de 1,61 lei/ac]iune. Finalul }e-din]ei a g@sit DESIF 5 septembrie la1,51 lei/ac]iune, în minus cu 12,5 bani.Pentru finalul anului, DESIF 5 au fostcotate la 1,6047 lei/ac]iune în minuscu 12,49 bani, num@rul total al con-tractelor pe acest termen urcând la4765. DESIF 5 martie }i iunie 2009 s-au aliniat direc]iei de ansamblu,sc@zând cu 18 respectiv 12,23 anipân@ la 1,709 }i 1,7798 lei/ac]iune.DESIF 2 au atras 6160 contracte,sc@derea fiind direc]ia urmat@ decota]iile pentru toate scaden]ele. Pentru

septembrie, dup@ o deschidere la 1,48lei/titlu, cele 5317 contracte au fostîncheiate la pre]uri între 1,372 }i 1,48lei, închiderea g@sindu-le la 1,3995 lei,în minus cu 9,62 bani. DESIF 2decembrie au pierdut 8 bani }i auînchis la 1,5 lei/titlu, iar DESIF 2 mar-tie }i iunie 2009 câte 8,45 }i 8,06bani, cota]iile de la final oprindu-se la1,5555 lei }i 1,6594. De remarcat, pecele dou@ vedete ale Sibex, este faptulc@, odat@ cu apropierea scaden]ei sep-tembrie, se observ@ extinderea specu-la]iilor c@tre decembrie }i chiar pân@ lacele mai îndep@rtate orizonturi, volu-mele fiind mult mai mari, raportat laacestea. %n zona derivatelor valutare,euro a evoluat în ton cu pia]a cashapreciindu-se considerabil. Pentru fina-lul lunii, moneda unic@ a câ}tigat 3,09bani }i a ajuns la 3,6561 lei, iar pen-tru decembrie 2,4 bani, valorând 3,71lei. Num@rul contractelor pe acest sim-bol a fost de 289, scaden]a din iarn@fiind atrac]ia num@rul unu.

Continuarea sc@derilor a men]inutla cote maxime interesul investitorilor,transpus, miercuri, în specula]iile cuderivate pe pia]a Sibex unde au fostîncheiate 23.156 contracte futures }ioptions din 3448 tranzac]ii cu o valoa-re de 33,27 milioane de lei. Astfel, de}i}edin]a s-a deschis pe verde, subinfluen]a închiderii pe plus a america-nilor, ulterior sc@derile au revenit }i s-au impus ca direc]ie de baz@ a zilei.Chiar }i a}a în rândul derivatelor peac]iuni au existat câteva excep]ii cumar fi evolu]ia DEEBS. De remarcat afost }i num@rul pozi]iilor futures aflatîn u}oar@ cre}tere, investitorii fiinddispu}i s@ acumuleze noi pozi]ii înciuda deprecierilor agresive. Per totalau fost încheiate tranzac]ii pe 19 pie]e.Un adev@rat spectacol de lichiditate afost asigurat de simbolul DESIF 5 carea fost preferat pentru peste 17.000contracte reprezentând o pondere de73,6 & din rulajul zilei }i reprezint@echivalentul a 17 milioane de ac]iuni.Scaden]a scurt@ a atras 11.095 con-tracte din totalul DESIF 5, observându-

se, totodat@, un fapt mai rar întâlnit,anume num@rul mai mare al contracte-lor decât al pozi]iilor deschise pe acesttermen, care este de 10.254. In opi-nia brokerilor, aceast@ situa]ie semni-fic@ „mi}c@rile speculative de anvergur@care au loc pe pia]a sibian@”. Dup@ oevolu]ie cuprins@ între un minim de1,36 }i un maxim de 1,57 lei/ac]iune,DESIF 5 au septembrie închis la 1,38lei, în sc@dere cu 13 bani. Pentru fina-lul anului, o ac]iune SIF 5 a fost eva-luat@ la 1,45 lei, în minus cu 15,47bani, iar pentru primele dou@ termenedin 2009 la 1,619 }i 1,64 lei, dup@deprecieri de 9 }i 13,98 bani. DESIF 2au secondat liderul cu 4741 contrac-te. Scaden]a de la finalul lunii curentea fost cea mai lichid@, cu 3370 dintreacestea. Cota]ia pentru scaden]a amin-tit@ a deschis la 1,4099 lei }i a închis.dup@ o evolu]ie între 1,28 }i 1,46 lei,la minimul zilei, în sc@dere cu 11,95bani. Pentru decembrie, DESIF 2 aufost evaluate la 1,358 lei/ac]iune, încoborâre cu 14,2 bani, iar pentru mar-tie }i iunie anul viitor la 1,4699 }i 1,5lei, în minus cu câte 8,56 }i 15,94bani. Pe locul trei, în ierarhia futureszilei de joi s-au aflat derivatele pe cursulde schimb leu/euro cu 236 contracte.Moneda unic@ a continuat s@ câ}tigeteren în fa]a celei autohtone, apreciin-du-se u}or cu 0,09 bani pentru sca-den]a scurt@ }i 0,01 bani pentru iarnaacestui an, dup@ cum arat@ cota]iile de3,657 respectiv 3,7101 lei. Unul dintreelementele de interes ale }edin]ei afost pia]a op]iunilor unde amplificareasc@derilor a produs oportunit@]i deatrageri ale contractelor de tip Call lapre]uri nesperate nu cu mult timp înurm@. Astfel, au fost încheiate 641 decontracte call, remarcându-se în spe-cial cele 302 de pe DESIF 5 decem-brie, la un pre] de exercitare de 2lei/ac]iune, în schimbul unor primeîntre 40 }i 50 lei/contract precum }icele 233 de contracte de pe acela}isimbol realizate la un pre] de exerci-tare de 1,9 lei/ac]iune, cu prime între40 }i 50,1 lei /contract.

BURSA CRE{TERE ECONOMIC~VINERI 19 SEPTEMBRIE 2008 7

Decebal N. TOD~RI[~- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Specula]iile pe sc@dere au ridicat lichiditatea Sibex

urmare din pag.1Ce spune cu certitudine aceast@

cifr@ este c@ nu exist@ o presiune pebugetul public a ajutorului de }omaj.În sprijinul cre}terii economice reali-zate de guvernan]ii liberali, de dreap-ta, ai acestor perioade ar putea fiaduse }i argumente de coeren]@ doc-trinar@ ideologic@. Modelul neoclasical cre}terii economce promovat deRobert Solow, laureatul premiuluiNobel pentru economie în 1987, numizeaz@ pe o cre}tere intensiv@ afo]ei de munc@. Premisa de de ple-care este c@ economia opereaz@ încondi]ii de ocupare maxim@ }i peacest fundal apar elementele care de-termin@ sau nu cre}tere economic@.Motoarele neoclasice de cre}tere r@mânîn aceste condi]ii capitalul }i progre-sul tehnologic, managerial sau rezu-latat al cercet@rii. Am defalcat în treicomponente, ceea ce generic s-arputea numi progres, tocmai pentru ascoate în eviden]@ }ansa contribu]ieiromâne}ti la aceast@ situa]ie. Nu estelocul aici s@ analiz@m aceast@ ches-tiune, dar trebuie men]ionat c@, încazul economiei române}ti, vorbimcel mult de progres managerial }itehnologic, acesta din urm@ în raportdirect propor]ional cu investi]iile, }i

prea pu]in de progres rezultat înurma cercet@rii-dezvolt@rii. De altfel,primele dou@ componente au onatur@ privat@, punctual@ }i aproapedeloc nu sunt rezultatul unui demerspublic. Rolul guvernului abia dac@ s-ar putea manifesta în sus]inerea cer-cet@rii - dezvoltr@ii, mai ales c@,România, ca ]ar@ membr@ a UE, artrebui s@ respecte prevederileAgendei Lisabona, documentul pro-gramatic de cre}tere a competitivit@]iispa]iului european prin promovareacercet@rii.

În aceaste condi]ii, motorulcre}terii economice r@m$ne cre}tereaintensiv@ a capitalului. Exprimat prindefini]ia de manual aceasta înseamn@procesul prin care volumul de capi-tal pe lucr@tor cre}te de-a lungultimpului. La o prim@ vedere, }iaceast@ abordare ar fi una u}orîn}el@toare, pentru c@ dac@ numito-rul, adic@ num@rul salaria]ilor cre}teu}or, sunt }anse buna ca raportulcare d@ acest rezultat s@ apar@ maimare, având în vedere c@ economiaromâneasc@ trece printr-un proces decapitalizare. O apari]ie a bunurilor defolosin]@ îndelungat@ de la cre}tereanum@rului ma}inilor sau a calculatoa-relor, a sistemelor de comuncia]iibancare, este evident@. Chestiuneacare ]ine de rolul guvernului este

dac@ investi]ii le publice au mersspre sectoare care s@ sus]in@ aceast@cre}tere de capital, sau toate rea-liz@rile acestor ani au, în cea maimare m@sur@, o component@ privat@,care a dus desigur la cre}terea volu-mului de capital pe lucr@tor }i, impli-cit la cre}teri de productivitate pelucr@tor. Dac@ privim zonele deinvesti]ii unde se a}teapt@ investi]iipublice, se observ@ dou@ mari cate-gorii unde rezultatele se las@ a}tep-tate: agricultura }i infrastructur@.Chiar dac@ la nivelul alcoa]iilor buge-tare, apar procente însemnate, rezul-tatele se las@ a}teptate. Aceasta înciuda faptului c@, în zona investi]iilorpublice, Rom$nia este departe desitua]ia mic}or@rii ratei de rentabilita-te a capitalului investit. Elemente debaz@ ale infrastructurii sunt abia înfaza de proiect (principalele coridoa-re europene de transport, atât rutie-re, cât }i feroviare), a}a c@, pornindde la aceast@ situa]ie, rezult@ c@ maiexist@ un puternic poten]ial de cre}-tere economic@ neexploatat, pe bazadezvolt@rii infrastructurii publice detransport. Privind din aceast@ per-spectiv@, se poate spune mai de-grab@ c@, prin nereu}ita din infras-tructur@, guvernul a l@sat, în ace}ti ani,un poten]ial de cre}tere economic@neexpoloatat }i nu c@ a utilizat la ma-

ximum oportunit@]ile acestei perioade. În schimb, mai ales din 2006 încoa-ce am înregistrat o cre}tere semnifi-cativ@ a tarifelor salariale ceea ce pecomponenta privat@ a investi]iilor decapital a dus diminuarea cre}teriiprodusului marginal al muncii. Nuaceee}i situa]ie a fost de la începu-tul perioadei de cre}tere economic@20001- 2006, când cre}terea inten-siv@ a capitalului a crescut mai repe-de decât for]a de munc@, f@r@ ca s@vorbim de revolu]ie tehnic@ în econo-mia româneasc@. Ca urmare, am avuto cre}tere a produc]iei pe lucr@tor, a

produsului marginal al muncii }i asalariilor, conform teoriei lui Solow.Abia dup@ 2006, am intrat într-onou@ perioad@, în care am avut oreducere a randamentelor de capital,ca urmare a capitaliz@rilor anterioare.De aceea, interven]ia guvernamental@trebuia s@ vin@ ca o completare aaceatei situa]ii }i s@ sus]in@ in-vesti]iile publice generatoare de ran-damente superioare. Nu s-a întâmplata}a. {i, totu}i, economia româneasc@a crescut. Enorm. Acesta este para-doxul, dar }i capcana economieiromâne}ti.

Dan SUCIU

Cât poate economia s@ creasc@? Bucuresti: Sediul Guvernului Rom$niei

COMER[ VINERI 19 SEPTEMBRIE 20088

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, carepot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

CAMELIA APOSTU -

secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~ A

JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707 Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,e-mail rondul@rdslink.ro

Vedere din Leipzig, un mare ora} comercial

%ntr-un singur an, retailerul dearticole pentru copii Miniblu a des-chis 12 magazine. Re]eaua num@r@acum 21, plus ^nc@ cinci deschise^n franciz@, iar ^n urm@torii trei aniar urma s@ se adauge ^nc@ 54.Pentru Florin Cislariu, directorulgeneral al Miniblu, magazinele cusuprafe]e medii }i mari vor fi con-ceptul c^}tig@tor ^n retailul cu arti-cole pentru copii, pe m@sur@ ceoferta devine mai variat@; companiaa f@cut deja primul pas prin deschi-derea, la Cluj, a unui magazin de1.600 mp. "Vom mai deschide ^nc@patru sau cinci, p^n@ ^n 2011. Acumc@ut@m ^n Bucure}ti un spa]iumare", precizeaz@ Cislariu. Deocam-dat@, media este ^n jur de 300 mp,dar urm@toarele magazine ar trebuis@ ajung@ la 1.000 mp.

%n Rom$nia, copiii reprezint@un segment de pia]@ deloc neglija-bil, de 3,3 milioane de poten]ialiconsumatori, conform datelor Insti-tutului Na]ional de Statistic@ pe2007. P@rin]ii lor sunt, de fapt, ]intaproduc@torilor }i a comercian]ilorde articole }i servicii pentru copii,iar faptul c@ p@rin]ii c^}tig@ maimult genereaz@ o cre}tere anual@ de20& a pie]ei de profil, pe care direc-torul Miniblu o estimeaz@ la 220 demilioane de euro, anul acesta. Cifra

include toate v^nz@rile din acest seg-ment, care se ^mpart ^ntre farmacii,re]ele comerciale (hipermarketuri }icash & carry), magazinele speciali-zate, ^n special re]ele str@ine, }i zecide firme rom$ne}ti, medii }i mici.

"Intr@ noi competitori pe pia]@,iar ^n fa]a concuren]ei interna]ionalevor avea de pierdut micile re]ele demagazine }i afacerile independente",motiveaz@ Cislariu graba extinderiicu magazine Miniblu ^n toat@ ]ara. Ceamai recent@ investi]ie, de 100.000de euro, a fost la Pite}ti, unde, lunatrecut@, a fost deschis un al doileamagazin Miniblu (250 mp), iar p$n@la sf$r}itul anului ar urma s@ maiapar@ alte cinci. Anul viitor, Minibluvrea s@ fac@ primul pas }i pestegrani]e. "Vrem s@ deschidem unmagazin ^n Chi}in@u }i inten]ion@ms@ intr@m }i ^n Bulgaria. Avem dejao persoan@ desemnat@ s@ se ocupede aceast@ pia]@ }i am discutat }icu c$]iva dezvoltatori de acolo",spune }eful Miniblu, care ia ^n cal-cul pentru acest an cel pu]in odublare a afacerii pe care o condu-ce, p$n@ la 11,2 milioane de euro.Odat@ cu cre}terea spa]iilor de v^n-zare, compania }i-a completat }i ofer-ta. "Extensia cu haine pentru gravi-de a venit oarecum firesc", spunedirectorul Miniblu, f@c$nd referire lacontractul de distribu]ie pe care l-asemnat, ^n urm@ cu c$teva luni, curetailerul olandez Noppies, un brandv$ndut ^n 2.000 de magazine din 55de ]@ri. Pentru ^nceput, Minibluvinde haine pentru gravide ^n patrumagazine, unde au fost amenajatemini-cornere de c$te 20 de metri

p@tra]i.Comer]ul cu articole pentru

copii este o afacere profitabil@ -"dac@ }tii cui vinzi, ai un obiectivclar, te diferen]iezi }i aduci valoaread@ugat@, mai ales c@ pia]a a deve-nit mai matur@ }i mai preten]ioas@",consider@ R@zvan B@di]@, directorulexecutiv al Chicco Rom$nia, unbrand din portofoliul grupului italianArtsana, brand importat }i distribuit^n Rom$nia prin agen]ia de turismParalela 45. {i extinderea Chicco vacontinua, dar nu prin cre}tere di-rect@, ci prin franciz@. "Suntem inte-resa]i de atragerea de parteneri ^nfranciz@", spune R@zvan B@di]@. Chiccoare, ^n prezent, cinci magazine dereprezentan]@, la Bucure}ti, Bra}ov,Constan]a, Timi}oara }i Cluj, dar60-70& din rulajul total al firmei,care anul trecut a fost de aproape}apte milioane de euro, reprezint@contribu]ia re]elei de distribu]ie."Vindem ^n peste 4.000 de farmacii,^n toate lan]urile de hipermarketuri}i cash&carry, plus magazinele spe-cializate. Deschiderea Metro ^n Su-ceava, de exemplu, e ca o vitrin@pentru noi. Am putut fi v@zu]i", pre-cizeaz@ B@di]@, care estimeaz@ ocre}tere a v$nz@rilor Chicco ^n Rom$-nia de 20-23& pentru 2008. Ceamai mare investi]ie a companiei, ^n2008, de peste un milion de euro,este ^ntr-un nou spa]iu, de 260 mp,pentru magazinul din Bucure}ti, des-chis la 1 august. Extinderea re]e-lelor de distribu]ie }i retail ar urmas@ se reflecte ^n conturile compa-niei, iar previziunile merg spre 8,4milioane de euro v$nz@ri ^n 2008.

"N-a fost u}or s@ ajungem lacifrele acestea, dar nici nu este ochestie prea elaborat@. Noi vindembiberoane. Ce strategii de pia]@ s@avem?", se ^ntreab@, ironic, mana-gerul, afirm$nd, ^nc$ntat, c@, dincele peste 120 de filiale, c^te areChicco ^n lume, Rom$nia ocup@locul al cincilea la v$nz@ri, cu ceamai dinamic@ cre}tere.

%n paralel cu re]eaua de maga-zine proprii, Miniblu o extinde, lar$ndul s@u, pe cea de francize. "%nprezent, avem semnate deja treicontracte, ^n Foc}ani, Buz@u }iPiatra-Neam]. Vrem s@ ne extindemcu francize ^n ora}ele care au maipu]in de 80.000 de locuitori", spuneFlorin Cislariu.

(va urma)

Magazinele de brand ^ncep s@ devin@ prima op]iune pentru tot mai mul]i dintre p@rin]ii care, p$n@ nu de mult, cump@rauh@inu]ele }i cosmeticele copiilor din hipermarketuri. Aceast@ tendin]@ explic@ de ce lan]urile de magazine specializate au curajacum s@-}i fac@ planuri de extindere ̂n toat@ ]ara.

ILEANA ILIE

La ce sunt buni clien]ii “mici” (I)