De la intelect la intuitie - Alice A. Bailey la intelect la...آ  2020-08-06آ  12 De la intelect la irtuilie

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of De la intelect la intuitie - Alice A. Bailey la intelect la...آ  2020-08-06آ  12 De la intelect...

  • ATICE A. BAILEY

    DE LA INTETECT

    tA INTUITIE

    f= SEriS

    https://www.libris.ro/de-la-intelect-la-intuitie-alice-a-bailey-SES978-606-9078-10-5--p19030014.html

  • CUPRINS

    1. Genduriintroductive 13

    2. Scopuleducaliei

    3. Natura sufletului

    4. 0biectivelein meditalie

    5. Stadiiin meditalie

    6. Stadiiin meditalie ((ontinuare) 113

    137

    163

    183

    215

    237

    8. Universalitatea medita.tiei

    7. lntuilietiiluminare

    9. Pra(tica meditaliei

    10. Necesitatea precauliil0rin medita.tie

  • 12 De la intelect la irtuilie

    Pe lAngi Al.ice Bailey, ii vom descoperi impreuni cu dumneayoastri pe Hermann Keyserling, Rudolf Kassner, George Bi1an, Alexis Carrel, Rudolf Steiner gi alyii, ffecare tratend teme diferite, dar lntr-o directie convergentl, ca o simfonie care sperim a fi una reusiti gi apreciati de cAt mai mulgi cititori.

    Editura Sens

    GANDURI INTRODUCTIVE

    Metoda gtiinliffci - apane de un Punct de vedere strdns agnostic 9i pragmatic e necompled ;i insuficienti in sine: ea cer€' Pentru a intra in contact

    cu realitatea, complementul unei metaffzici.

    JOSEPH MARfCHAL, S. J.

    I nreresul aretat medita[iei. in prezent arar de risPendir, e I semnul unei nevoi mondiale care necesira o inEelegere clari. I Din orice rendinle populare care persisle in aceeasJ: direc(ie'

    putem fi lncredingagi ci va iqi ceea ce ii trebuie rasei pentru mersul ei inainte. Ci meditalia este Priviti ca un fel de rugiciune de aceia ce dau deffnilii cu uturinfi este, din nenorocire, adevirat. Dar se poate arlta cS in inlelegerea exacte a procesului de meditaEie;i in adaptarea lui justi la neyoile civilizaliei noastre moderne se vor gisi solulia impasului educativ prezent gi metoda Prin care existenla sufletului va putea fi probati - acel ceva viu pe care il numim ,,Suflet" ln lipsa unui termen mai bun.

    Scopul acestei cirti este si trateze natura 9i adevLtata semniffcagie a meditaliei, precum si intrebuingarea ei intr-o

    largi misuri in Apus. Se sugereazi ci ea va putea inlocui in cele din urmi metodele actuale de instructie a memoriei 9i ci ea se va dovedi un factor puternic in procedura educativi

  • 14 Alice A, BAILEY moderni, Acesta este un subiect care a reginut atenlia ginditorilor din Risirit gi din Apus timp de mii de ani 9i aceasti. uniformitate de interes este, in sine, importantl. Dezvoltirile viitoare care vor face ca rasa si inainteze pe calea congtientei sale evolutive sunt, desigur, ln direcgia sintezei. Cresterea constientei omenesri trebuie si se faci prin fuziunea tehnicilor de instructie mentdi risiriteani 9i apuseani. Aceasta a venit repede, 9i gAnditorii, ln amdndoui emisferele, i;i dau seama ci aceasti fuziune duce la o realizare dintre cele mai semnificative. Edward Carpenter spune:

    ,,Se pare c5. apucim un timp cAnd... o mare sintezi a lnregii gindiri umane... aie loc foarte ffresc 9i inevitabil... Din aceasti intAlnire de elemente risare deja schila vagi a unei filosoffi care va trebui desigur si domine gdndirea omeneasci pentru o Lrngi perioadi."3

    in aceasta sti gloria gi speranta rasei Ei triumful mireq al gtiinEei. Suntem acum un singur popor. Mostenirea unei rase este la dispozilia alteia; gdndirea cea mai bund. a veacurilor se afli la indemAna tuturor; tehnicile vechi gi metodele moderne trebuie si se lnt6.lneasci gi si faci schimburi. Fiecare va trebui si-9i modifice modul de prezentare gi ffecare va trebui si faci. un efort pentru a inlelege spiritul d.e bazl. cate a produs o anumiti. exprimare

    ;i simboluri deosebite; iar dupi ce aceste concesii vor fi {hcute, se va vedea ivindu-se o structuri a adevirului care va lntrupa spiritul Erei Noi. Gdnditorii moderni igi dau seama de aceasta. Dr. Overstreet arati ci:

    De la intele(t la intuilie . G6nduri introductive 15

    ,,Filosofia risiriteani, se presupune, a avut Pulin efect

    asupra gAndirii apusene, in primul rind din pricina metodelor

    ei. Dar sunt toate motivele si se creadi ce Pe mesuri ce influenla gindirii apusene - ln special metoda sa experimentali

    - se va simli in Risirit, se va adopta o noui abordare fflosoffc.i, iar profunda spiritualitate a glndirii risiritene se va exprima pe

    cii mai acceptabile min;ii apusene."a

    Pini aici tendinga ambelor gcoli a fost de a se combate reciproc, totu;i ciutarea adevirului a fost identici; interesul

    pentru ceea ce este gi penru ceea ce poate si fie nu e doar de

    partea unui grup; iar factorii cu care ffecare a lucrat sunt

    aceiagi. Degi mintea ginditorului risiritean e indreptati spre

    imagina;ia creatoar€ gi aceea a lucritorului apusean sPre inflptuirea t.iinlifici creatoare, totugi lumea in care ei intri este ln mod ciudat aceeagi; instrumentul de gdndire pe care ei

    il folosesc e numit ,,minte" in Apus ;i ,,substangi-mentali' (citta) in Risirit; amlndoui intrebuingeazi limbajul simbologiei pentru a-;i exprima concluziile gi amAndoui ajung la punctul unde cuvintele se dovedesc incapabile si

    inrrupeze posibilitilile i nruite. Dr. Jung, una din Personalitilile care cauti si uneasci

    aceste elemente pani acum discordante, face duzie la aceasta

    ln urmitorul extras din Comentariul siu asupra unei vechi scrieri chineze. El zice:

    ,,Congtiinga apuseani nu e nicidecum ceea ce numim in

    general congtiinEi, ci mai curAnd un factor istoric condilionat

    gi limitat geograffc, reprezentand numai o parte din omenire.

    3 Carpenter, Edward, The Art ofCreation, p. 7 (n. a.). a Overstreet, H. A., The Endaing Quat, p 271 (n. a.)'

  • 16 A|ice A. BAILEY

    Lirgirea congtiingei noastre nu trebuie si se produci in detrimentul celorla.lte feluri de con;tiin1i, ci trebuie si aibi loc prin d"ezvoltatea acelor elemente ale psihei noastre (psyche), care sunt analoge cu acelea ale unei psihe striine, dupi cum Risiritul nu se poate lipsi de tehnica, gtiinga gi industria noastri.. Invaziunea europeani. ln Risirit a fost un act de violente pe o scari mare si ne-a lisat noui datoria - noblesse oblige - de a ingelege mintea Risiritului. Aceasta este poate mai necesar decit ingelegem noi in prezent."5

    Dr. Hocking, de la Harvard, ne prezinti aceeasi idee:

    ,,Par si existe motive de a spera la un ffzic al rasei mai bun in viitor, graiie unei igiene mentale sinitoase. Dupi ce era sarlatanilor a trecut, si intruciwa cu sprijinul lor, apare o posibilitate de a lirgi stipAnirea de sine, cind sensul spiritual al unei astfel de discipline ca Yoga se va uni cu elementele sobre aie psihologiei apusene si cu un sistem sinitos de etici. Niciuna dintre acestea nu valoreazi mult flri celelalte."6

    Cei care au studiat in amindoui gcolile ne spun ci simbologia mistici. a Risiritului (ca gi a exponengilor nostri mistici apuseni) e numai un vil dincolo de care, cei dotali cu perceplie intuitivi, au putut lntotdeauna si pitrundi. $tiinla Apusului, insistAnd asupra naturii formei, ne-a dus de asemenea ln domeniul intuigiei ;i pare ci aceste doui cii ar putea fuziona si ci ar ff cu putingi pentru fiecare - eliminAnd non-es€ntialele - si ajungi la o bazi de in,telegere. Astfel ele

    5 Wilhelm, Richard, and Jung Dr. C. G., The Sectet of the Gol*n Flouer, p. 136 (n. a.). 6 Hocking, \J7m. E., Self Its Body and Freedtm, p.75 (n. a)

    De la intelect la intuitie. Ganduri introductive 17

    elaboreazS, o metodi noui. intemeiati pe vechi adeviruri demonstrate, ca si ajungi la misterul central al omului. Dr.

    Jung mai scrie inci despre aceasti chestiune:

    , ,,$tiinla este cea mai buni unealti a minlii apusene 9i' cu ea se pot deschide mai multe ugi decat cu miinile goale.

    Astfel, ea e parte integranti din ingelegerea noastri, iar cind

    pretinde a ff unicul gi singurul mi.iloc de inlelegere, nu face

    altceva decit ne intuneci viziunea interioari. Dar Risiritul

    ne-a invilat un altul, mai vast, mai profund 9i o ingelegere mai

    lnalti, adicl o ingelegere a viegii. Nu cunoagtem mijlocul acesta decit vag, ca un simPlu sentiment nelimurit, scos din

    terminologia religioasi si, prin urmare, pr'rnem bucuros ulnlelepciuneao risiriteani ln ghilimele ;i o impingem in domeniul obscur al credinlei gi superstigiei. in felul acesta lnsi nrealismulu risiritean e complet neinleles' El nu consti ln

    intuigii sentimentale exagerat mistice, frizind patologia 9i cmanind de la schimnici gi ascegi betegi, in,telepciunea Risiritului e bazata pe o cunoattere practici... Pentru subestimarea cS.reia nu avem nici cea mai mici justificare."T

    Punctul nodal al situaliei consti in instruirea minlii' Mintea omeneasci. este vidit un instrument pe care il putem folosi in doui direcgiuni. O direcliune este exterioari. Mintea,

    ln acest mod de funqionare, ne lnregistreazi tangengele cu lumile fizici gi mentali ln care treim ;i recunoagte condiliil€ cmolionale qi senzoriale. Este inregistratorul ;i corelatorul scnzaliilor noastre, al reacliilor noastre si a tot ce i se transmite

    7 Vilhelm, tuchard, and Jung, Dr. C. G., Fkwer, p.78 (n. a.).

    The Sena of the Golden

  • 18 A|ice A. BAILEY prin intermediul celor cinci simjuri gi al creierului. Acesta este un cAmp de cunoastere care a fost studiat pe larg gi psihologii au lnaintat mult ln lntelegerea procesului mental. ,,Gindirea", ne spune Dr. Jung, ,,esre una din cele patru func;iuni psihologice de bazl, este acea funqiune psihologici ce preface, porivit legilor ei proprii, reprezentirile date ln conexiuni conceptuale. Este o activitate aperceptiyi - activi 9i pasivi. GXndirea activi este un act al voingei; gAndirea pasivi este o intdmplare".s

    Dupi cum vom ved