34
Tesutul muscular

Dec 2011 Tesut MuscularII

Embed Size (px)

DESCRIPTION

hyty

Citation preview

  • Tesutul muscular

  • TESUTUL MUSCULAR1. TESUT MUSCULAR - STRIAT SCHELETIC

    2. TESUT MUSCULAR - STRIAT CARDIAC

    3. TESUT MUSCULAR - NETED

  • TESUT MUSCULAR - NETED

  • LOCALIZARE:

    Tunici contractile ale organele cavitareTub digestiv, arbore respirator, arbore vascular, conductele aparatului uro-genitaln structura organelor de simPiele : muchi erectori ai firului de prGlob ocular : muchii ciliari i ai irisuluiCelule izolate sau fascicule mici raspandite n esutul conjunctiv:Capsulele unor organelor; tesut subcutanat : scrot, perineu, mamelon; ligamentul larg al uterului

  • Arhitectura tisularafibrele musculare netede sunt grupate in fascicule de 20- 100 de fibre, cu dispozitie caracteristicaTub digestiv: - strat circular, intern- strat longitudinal, extern

    Cai urinare, genitale:- strat circular, extern- strat longitudinal, intern

    Uter si vezica urinara - fibre spiralate

  • Strat circular intern, longitudinal extern

    tub digestiv

  • Strat circular extern, longitudinal internureter ureter

  • Fibre spiralateuterVezica urinara

  • Structura matricei extracelulare (1/4, 1/2 )15- 60% din volumul muschiului ca organMembrama bazala - lamina rara - lamina densa- lamina fibroreticularisVase,Nervi vegetativi,Celule: fibroblaste, mastocite, telocite

  • MorfologieForma- fusiforma (s celule ramoase)

    Dimensiuni-lungime: 20 -500 m diametru: 4-10 m

  • Structura fibrei musculare netedeNUCLEU: - unic, situat central - eucromatic, cu nucleoliCITOPLASMA- SARCOPLASMA:- omogena, lipsita de striatiiMEMBRANA- SARCOLEMA

  • Ultrastructura fibrei musculare netedeNucleu- eucromatic, cu nucleoli Membrana- nu prezinta tubi T- prezinta 3 structuri:CaveoleArii denseJonctiuni intercelulareCitoplasma- regiune centrala cu organite comune incluziuni- regiune periferica cu organite specifice(reticul sarcoplasmic + ap. cotractil)

  • ME: membrana1. Caveolelemicroinvaginatii veziculare ale membranei celulare; 70/120nm (35nm)Sunt distribuite ordonat in siruri paralele cu axul lung al fibrei musculare, benzile de caveole fiind despartite prin arii denseMaresc foarte mult suprafata membraneiSunt implicate in homeostazia intracelulara a Ca2+

    2. Ariile dense:- Densificari pe versantul intern al plasmalemei, de 100-400nm- Locuri de atasare pentru filamentele subtiri de actina

  • ME: membrana3.Complexe jonctionale

    GAP- nexus- jonctiuni de comunicatie: permit cuplarea electrica si metabolica

    Fascia adherens- jonctiuni de adezivitate: permit exteriorizarea contractiilor individuale ca o contractie a muschiului in totalitate

    Proiectii digitiforme

  • citoplasma- regiunea periferica Reticulul sarcoplasmic: - are rol in eliberarea ionilor de Ca2+ in procesul de excitatie a fibrei muscular netede.

    Aparatul contractil:

    I. Corpii densi- leiozomii:

    Densificari distribuite dezordonat in toata citoplasmaFormatiuni citoplasmatice de ancorare a filamentelor de actina

    II. Miofilamentele

  • Miofilamentele: de actina si miozina

  • II. Miofilamentele: Filamentele subtiri (de actina)

    sunt asemanatoare celor din fibra striata:au aceeasi grosime: 6- 8nm, dar lungime variabila

    sunt alcatuite din: - actina ( alfa si gamma) si - tropomiozinanu exista troponinacaldesmona- combina proprietatile troponinei T si ICalmodulina - preia rolul troponinei C

  • Filamentele de actina au:- un capat liber si- un capat fix, la nivelul punctelor de sprijinAriile dense: ancoreaza filamentele de actina la nivelul membranei plasmatice

    Corpii densi: ancoreaza filamentele de actina la nivelul citoplasmei

    Capetele libere ale filamentelor de actina gliseaza printre cele de miozina realizand scurtarea intre punctele de sprijin

  • II. Miofilamentele: Filamentele groase (de miozina) sunt asemanatoare celor din fibra striata:

    - grosimea medie cca 15nm (mai mare ca in fibra striata) - lungimea medie cca2200nm (mai mare ca in fibra striata)

    Agregarea moleculelor in cadrul filamentului este diferita

    - nu exista zona centrala fara punti transversale- nu exista benzi M, benzi Z, sarcomere

  • Molecula de miozina2 lanturi grele (proteine cu GM mare)Parte filamentoasaParte globulara (prezinta situs de interactiune cu actina)

    2 lanturi usoare reglatoare (au situs care se fosforileaza- de catre MLCK- kinaza lantului usor al miozinei)N.B.: in cazul m neted nu se produce contractie daca kinaza nu fosforileaza situsul specific2 lanturi usoare esentiale (au situs ATP-azic : leaga molecula de ATP si o scindeaza in ADP si P, eliberand energie)

  • Molecula de miozinaEste susceptibila la proteoliza limitata (atac intr-un anumit punct) efectuata de 2 enzime:

    tripsina- scindeaza molecula de miozina in: LMM (meromiozina usoara) si HMM(meromiozina grea)

    papaina- scindeaza HMM in :- fragment liniar si- capul moleculei de miozina

    HMM- reprezinta puntea transversala, care isi schimba configuratia la hidroliza ATP-ului - basculeaza in procesul contractiei

  • Filamentele de miozina- sunt formate din multe molecule de miozina Molecula de miozina difera de cea din muschiul striat prin tipul de lanturi usoare. afinitatea pentru ATP este mai mica, viteza de hidroliza a ATP-ului este mai mica,contractia este mai lenta

    2.Situsul reglator trebuie fosforilat pentru producerea contractiei

    - Cantitatea de miozina este mai mica decat in muschiul striat

    Raportul: filamente groase/ subtiri este1/8, 1/12, 1/15

  • Mecanismul contractiei: glisarea filamentelor de miozina printre cele de actina

  • Initierea contractiei:Cresterea concentratiei intracelulare a ionilor de Ca2+ (de la 10-7M la 10-6M) activeaza proteinei numita calmodulina.

    1. Calmodulina activata actioneaza asupra kinazei lantului usor (MLCK) care fosforileaza situsul specific, determinand modificarea conformatiei capului moleculei de miozina. Se declanseaza activitatea ATPazica a lantului usor cu scindarea ATP-ului, producandu-se energie. Energia este folosita pentru deformarea miozinei in cadrul contractiei.

    2. Calmodulina activata actioneaza asupra tropomiozinei prin caldesmona si astfel se modifica conformatia tropomiozinei, cu expunerea situsului de interactiune actina- miozina. Se produce stimularea activitatii ATP-azice a miozinei prin actina si scindarea ATP-ului ce elibereaza energie necesara contractiei.

  • Mecanismele care determina contractia

  • Particularitatile contractieiForta de contractie scazuta (numar mic de punti transversale datorita cantitatii scazute de miozina)

    Viteza mica de contractie (activitate ATPazica scazuta a miozinei, interactiune lenta cu actina)

    Capacitate de scurtare in timpul contractiei mare- sub din lungimea initiala (absenta bezilor Z, prezenta puntilor transversale pe toata lungimea filamentului gros) Scurtare, in timpul contractiei, pe toate directiile - distributie dezordonata a punctelor de sprijin ale filamentelor de actina pe membrana ( ariile dense) si in citoplasma (corpii densi)

  • Contractia muschiului neted este initiata de diferiti stimuli: mecanici, electrici, chimici.Toate caile de semnalizare duc la cresterea concentratiei intracelulare a calciului Impulsurile mecanice activeaza canalele ionice mecano-senzitive (reflex miogenic)Depolarizarea electrica- deschiderea canalelor de calciu voltaj- sensibile (contractie)Stimulii chimici actioneaza asupra receptorilor membranari- (contractie pe calea mesagerilor secunzi)

  • Etapele desfasurarii procesului de contractie1. Semnalizarea transembranara (prin intermediul complexului ligand-receptor). 2. se activeaza sistemul fosfolipazelor A2 si C , determinand contractie sau 3. se activeaza sistemul AMPc sau GMPc determinand relaxare.4. cuplarea excitatiei cu contractia se face cu ajutorul ioilor de Ca2+

    Contractia e modulata de liganzi (neurotransmitatori, hormoni, prostaglandine )prin legare la receptorii de pe membrana celulara.

  • Clasificarea functioala a muschilor neteziMuschi netezi unitari (viscerali, vasculari)-au activitate ritmica, spontana, initiata in arii de pacemaker-se contracta ca o unitate (multe jonctiuni gap ce raspandesc PA)-o terminatie nervoasa inerveaza un fascicul de fibreMuschi netezi multiunitari (iris, mm ciliari,etc.)-nu au contractii spontane-fiecare fibra se contracta independent ( putine jonctiuni gap)-fiecare fibra este inervate de o terminatie nervoasa liberaMuschi netezi intermediari (vezicula seminala, canal deferent)-nu au contractii spontane-o terminate nervoasa inerveaza un fascicul mic de fibre musculare netede

  • Clasificarea functioala a muschilor netezi

  • Histogeneza

    Celulele musculare netede deriva din mezenchim (tesut embrionar cu celule mobile, cu plasticitate functionala) - majoritatea din mezoderm (m. visceral, m.vascular) - din ectoderm ( ectomezenchim)- mm irisului, mm ciliari

    Automatismul miogenic se declanseaza in saptamana a 10-a, in corelatie cu edificarea filamentelor (in saptamana a 9-a)

    Fibrele musculare adulte edificate sunt oprite in faza G1 a ciclului celular

  • Fenotipuri ale celulelor musculare netede:Starea contractila - celula este oprita in G1. mentinuta de inhibitori ai proliferarii, avand receptori pentru acesti factori nu are receptori pentru factorii mitogeni (de stimulare a cresterii), ea este refractara la acestiaraspunde la agentii care contracta ( exemplu: m. neted vascular raspunde la angiotensina II) nu sintetizeaza matrice extracelulara.

    Starea secretorie - celula iese din G1. raspunde la factorii mitogeni (spre exemplu PDGF)nu se contracta dar sintetizeaza matrice extracelulara (colagen, fibre elastice, proteoglicani).

  • Implicatii in patologieAteroscleroza- boala a celulelor musculare netede, cu cresterea numarului celulelor secretoare:

    lezarea endoteliului vascular expunerea matricei extracelulare aflate sub endoteliu la fluxul sangvinaderarea plachetelor cu formarea unui trombus plachetar, ceea ce duce la eliberarea PDGF si a altor factori existenti in granule. cresterea concentratia PDGF stimuleaza celulele secretorii ale m. neted.cresterea concentratia PDGF determina virarea celulelor din tipul contractil in cel secretor. celulele secretorii migreaza in intima vasului lezat unde secreta matrice extracelulara ce determina placa de aterom. celulele secretorii au si receptori pentru LDL (carausii colesterolului). Atunci LDL sunt internalizate in celula si acestea se blocheaza, ceea ce duce la crestera volumului placii de aterom. depunerile de Ca2+ sub forma de saruri pe matricea extracelulara duce la calcificarea placii de aterom.

  • Consecintele aterosclerozei pot fi :accindet vascular cerebralinfarct miocardicarterita obliteranta Tratamentul aterosclerozei este paleativ.

    Tumorile fibromatoase: - fibroamele apar ca urmare a prezentei unor focare de secretie a matricei extracelulare in exces.

    *