Democratia si criticii einj

Robert A. Dahl

Prezenta carte a aparut in Romania la Editura Institutului European fiind tradusa

de catre Petru Iamandi si prefatata de Dardala Lucian Dumitru. Autorul acestei carti

este Robert A. Dahl, fost profesor universitar la Facultatea de Stiinte Politice din Yale

dar si fost presedinte al Asociatiei Americane de Stiinte Politice. Aceasta nu este

singura opera scrisa ci mai sunt si altele ca Despre Deomcratie, Cat de democrata este

Constitutia Americii?, Despre egalitatea politica etc. Democratia si criticii ei a aparut in

2002 (Romania, 1989 in SUA), are 544 de pagini si face parte din colectia Civitas a

Institutului European. Aceasta carte este cea care i-a adus lui Dahl premiul Elaine and

David Spitz, in 1991, pentru cea mai buna carte publicata pe tema liberalismului sau

democratiei, dar mai cu seama premiul din partea Fundatiei Woodrow Wilson, in

1990,pentru cea mai buna carte publicata in SUA pe tema formei de guvernamant,

politica ori relatii internationale.

In aceasta carte, Robert A. Dahl apara democratia impotriva diferitelor critici

aduse, inclusiv cea de anarhism sau cum ca si democratia ar avea formele sale de

constrangere. Dahl argumenteaza ca o raspandire larga de bogatie este necesara

pentru o politica democratica plina de inteles. De asemenea, el ofera sugestii institutiilor

pentru a putea preveni controlul facut de elita, grupuri infiltrate etc.

Democratia si criticii ei, altfel spus, se ocupa cu principalele probleme ale teoriei

democratiei, dar este realizat , totodata, si un puternic zid defensiv in fata principalelor

critici aduse ei. Printre aceste critici se numara idea cum ca autoritatea democratica ar

trebui limitata din cauza pericolului pe care il poate reprezenta insusi democratia pentru

alte valori. Astfel, un sistem poate fi total democratizat la nivel politic dar incapabil sa

ofere protectie pentru libertati nonpolitice ca libertatea religioasa, libertati legate de

intimitatea fiecaruia sau de securitatea personala etc.

Dahl insista in argumentarea sa pe vitalitatea si esenta proceselor democratice,

recunoscand ca democratia nu reprezinta o serie de obiective la care trebuie sa

ajungem. Totodata, Dahl arunca atacuri repetate asupra formarii unei elite tehnocrata,

considerand ca tehnocratii nu sunt mai calificati decat ceilalti pentru a lua decizii

esentiale. De asemenea, Dahl pune accent pe rolul pivotal al credintelor/convingerilor in

orice explicatie legata de faptul: de ce poliarhia( orice individ este indreptatit la o

considerare egala a intereselor ) exista doar in anumite tari si in altele nu. Convingerile

despre care vorbeste Dahl nu sunt doar preferinte si sunt mai importante decat

interesele, ele reprezentand parte constitutiva a democratiei.

In caracterizarea din capitolul 8, Dahl ofera democratiei forma unei asociatii care

nu ar putea fi democrata doar in cazul in care procedurile sale de a lega deciziile

colective ofera ample oportunitati dar si egale, cetatenilor, dar care sa exprime totodata

si preferintele acestora. Astfel, autorul doreste sa dea o interpretare a teoriei dar si

practicii democratiei, incluzand aici limitele si posibilitatile democratiei, care sa fie

relevante pentru lumea in care traim ori ne-ar placea sa traim in viitorul apropiat.

Pentru a putea intelege mai bine opera lui Dahl, am impartit scurta prezentare pe parti:

Sursele democratiei moderne – in aceasta parte Dahl vorbeste despre grecia

antica (cetatenii ar trebui sa devina cat de cat multumiti in interesele lor astfel

incat idea de stare de bine sa nu contravina obiectivelor personale),

republicanismul (fiintele umane ar trebuie sa convietuiasca intr-o asociatie),

guvernamantul reprezentativ (o solutie care elimina limitele antice in privinta

marimii statelor si care face doctrina aplicabila la vaste state nationale) si

egalitatea politica.

Critici ale Democratiei – aici autorul aminteste de anarhism, de constrangerea la

nivelul statelor, argumentand ca in lumea de astazi nu poate aparea societatea

fara state, si de tutela, binele cetatenilor necesita ca ei sa fie obiectul unor decizii

cu caracter obligatoriu, intereselor umane ar trebuie sa li se acorde considerente

egale.

Teoria procesului democratic – aici Dahl enunta si argumenteaza cinci

caracteristici: idea unei egalitati intrinsece ( in cadrul unei decizii de luat cu

caracter obligatoriu sa fie cunoscuta parerea fiecarui individ in parte precum si

analizata); autonomie personala ( fiecare om stie ce este mai bine pentru el si ar

trebuie sa lupte pentru aceasta fara ca sa lase pe nimeni sa il influenteze ori sa il

forteze sa actionez altfel decat convingerea proprie); principiul egalitatii ( atesta

calificarea fiecarui adult pentru participarea la luare de decizii cu caracter

obligatoriu ori permanent); justificari ale democratiei ( toate duc la idea ca

democratia poate reprezenta un sistem realizabil, insa, cu conditia respectarii

principiului egalitatii intrinsece) si criterii pentru procesul democratic ( este vorba

aici de participarea efectiva, votul universal, o intelegere cat mai clara, controlul

agendei si includerea tuturor adultilor asociatilor in diferite sarcini).

Probleme in procesul democratic – aici Dahl vorbeste de necesitatea crearii unei

majoritati pentru luarea de decizii, precum si de situatiile cand un proces

democratic poate esua pentru anumite rezultate de fond, situatii definite ca false

deoarece rezultate unui proces democratic trebuie sa reprezinte interesele si

binele cetatenilor.

Limitele democratiei – aici este vorba de a doua transformare ( trecerea din

vechea lege prezenta la cetatile-stat la democratia moderna a produs anumite

rupturit in procesul democratic), institutiile poliarhiei (institutii conduse dupa

comenzi politice), conditiile poliarhiei ( control civil asupra unor intrumente de

constrangere violenta) si despre binele comun ( acesta difera de la democratie la

demoratie si difera doza de realizare a acestuia de la stat la stat).

Ceea ce atrage la cartea lui Robert A. Dahl este stilul liber ales de autor fara parti

pris-uri ori pledoarii plictisitoare. Citez un pasaj care face atat demonstratia a ceea ce

am zis cat reliefeaza o mica parte din conceptia autorului asupra democratiei: Indiferent

de forma pe care o va lua, democraţia succesorilor noştri nu va fi şi nici nu poate fi

democraţia predecesorilor noştri. Nici nu ar trebui să fie, căci limitele şi posibilităţile

democraţiei într-o lume pe care deja o putem întrezări vor fi cu siguranţă radical diferite.

Şi, totuşi, viziunea oamenilor care se autoguvernează ca persoane egale din punct de

vedere politic şi care au toate resursele şi instituţiile necesare acestui lucru, va rămâne,

cred, un ghid fascinant, dar extrem de solicitant, în căutarea unei societăţi unde oamenii

să poată trăi în pace, să-şi respecte egalitatea intrinsecă şi, împreună, să năzuiască

spre cea mai bună viaţă posibilă.

In concluzie,in Democratia si criticii ei, Robert A. Dahl reuseste sa demonstreze

ce este democratia si de ce este importanta. Acesta examineaza cele mai simple

ipoteze ale teoriei democratiei, le testeaza impotriva problemelor ridicate de criticii

democratiei si reformuleaza teoria democratiei intr-un nou si coerent intreg. El

concluzioneaza cu directiile pe care ar trebui sa le urmeze statele democratice daca nu

se vor dezintegra in viitor.