Deontologie Si Etica Profesionala de La Slide-ul 40

7/22/2019 Deontologie Si Etica Profesionala de La Slide-ul 40

1/75

DEONTOLOGIE SI ETICA

PROFESIONALA

SUPORT DE CURS


2/75

ASISTENTILOR


3/75

INTRODUCERE

Medicina este o stiinta a umanului. Medicina nu este o meserie ci o

PROFESIUNE, o activitate destul de

complexa, in exercitarea ei cerandu-se

intotdeauna multe CALITATI, cele de ordinmoral fiind cele mai importante.


4/75

ETICA MEDICALA

Se constituie ca o teorie a moralei, ca o

stiinta ce studiaza ansamblul de cerinte,deprinderi,atitudini si obiceiuri morale specifice

activitatii medicale si care se manifesta in fapte,

in mod de comportare in cadrul profesiei

medicale. Etica medicala inseamna infruntarea

responsabilitatilor, gasirea unor solutii cand

datoria o cere.


5/75

DEONTOLOGIA

Desemneaza acea parte a eticii, care se ocupa

cu studiul datoriilor morale, al originii, naturii si

formelor acestora, in calitatea ei de componenta

esentiala a constiintei morale a oamenilor.


6/75

Este ansamblul de atitudini si actiunicerute de normele morale si cele tehnico-profesionale fara de care nu e posibilaexrcitarea profesiunii la nivelul exigentelorsocietatii.

CONDUITA ETICA SI

DEONTOLOGICA


7/75

MORALA, are ca referinta ceea ce numim

standarde si conduite morale.

ETICA, reprezinta studiul formal al conduitelor

morale. Din acest motiv, studiul eticii estenumit adesea si FILOSOFIE MORALA.

MORALA si ETICA(definitie)


8/75

In viziunea autoarei AYN RAND, morala esteun cod de valori ce ghideaza alegerea actiunilor

umane. Acompaniaza comportamentele, precum

surasul buzelor. Surasul nu exista decat prin jocul

buzelor, la fel morala exista doar prin manifestaricomportamentale. Etica este stiinta definirii si

validarii acestui cod. Daca muzicologia este

studiul muzicii, etica este studiul moralei.

MORALA, ETICA si FILOSOFIE

MORALA


9/75

1. Morala

2. Valoarea

3. Etica

4. Bioetica

5. Cod etic

6. Principii etice

7. Conduita etica

8. Standarde etice

9. Teorii etice

10. Deontologia

CONCEPTE CHEIE IN STUDIUL

ETICII


10/75

11.Limite de competente

12. Confidentialitate

13. Abuzul

14. Autonomia

15. Respectul pentru persoana

16. Informare si consiliere

17. Datoria18. Adevarul/Veracitatea

19. Supervizarea

20. Caritatea


11/75

21. Responsabilitatea

22. Siguranta pacientilor

23. Justitia24. Relatii duale/Multiple

25. Sec retul profesional

26. Integritate

27. Competenta profeionala

28. Protectia clientului29. Cinstea

30. Alianta terapeutica

31. Contractul terapeutic

32. Consimtamant informat


12/75

Teme comune in codurile de

conduita etica

1. Reglementarea conflicului de interese(se naste in

situatia in care un salariat are un interes personal de

natura sa influenteze asupra exercitarii impartiale aatributiilor de serviciu).

2. Dezavuarea mitei in ambele forme: luarea de mita,

darea de mita.

3. Dezavuarea primirii de foloase necuvenite - sedeosebeste de luarea de mita prin aceea ca bunurile se

dau ulterior indeplinirii actului medical si nu au

conditionat emiterea lui.


13/75

4.Dezavuarea traficului de influenta este actiunea prin care o

persoana numita promitent lasa sa se creada ca are influenta

asupra unui angajat pentru a rezolva o problema. 5.Diminuarea neglijentei este situatia in care un angajat isi

neglijeaza sarcinile de serviciu prejudiciind o persoana.

6.Combaterea abuzului-este situatia in care un angajat abuzeaza

de functia detinuta impotriva intereselor unei persoane fara sa aiba

drept mobil obtinerea de beneficii personale. 7.Eliminarea incompetentei este situatia in care un angajat

ocupa o pozitie pentru care este subcalificat si nu isi poate duce la

indeplinire sarcinile si obligatiile conform cerintelor de competenta si

profesionalism.


14/75


15/75

Etapele internarii bolnavului

1.Observarea pacientului

2.Discutia cu pacientul 3. Examenul fizic

4. Tratamentul

Observarea pacientului este un act spontan,deliberat, care apare in mod automat din

momenul in care asistentul medical intra in

contact cu bolnavul.


16/75


17/75

Concepte si directii

terapeutice(McQUEEN)

1.Homeopatia 2.Metodabotanista

3.Chiropraxia

4.Medicina allopatica

Homeopatia Hahnemann(1755-1843), are la baza maimult empirism, decat o analiza stiintifica. Metoda se

bazeaza pe metoda dilutiei medicamentul si pe

principiul individualizarii.


18/75


19/75

Concepte si directii terapeutice

Medicina allopatica, concepe tratamentul ca

pe eliminare sau distrugere a agentului careeste responsabil de boala. Bazat pe aceasta,

vechii medici allopati au purces la eliminarea

raului prin tehnicile de sangerare.


20/75

Internarea si identificarea

personala a pacientului

Internarea: reprezinta o etapa de viata, un eveniment, cand se

intrerup legaturile permanente cu familia, prietenii si locul de

munca: - prima internare/cand bolnavul se obisnuieste cu atmosfera si

regulile de spital, primul contact cu spitalul.

- internari multiple/cand internarea devine neplacuta prin

repetarea evenimentului.

Scopul internarii/ realizarea vindecarii bolnavului.

Se interneaza in spital:

- urgentele;

- pacientii cu bilet de trimitere de la medicul de familie, de la un

ambulatoriu de specialitate;

- bolnavii transferati de la alte unitati sanitare.


21/75

Serviciul de primire(triaj)Componentele serviciului de primireConditii de examinare

Inregistrarea datelor

Serviciul de primire este locul in care bolnavul are primul

contact cu spitalul.

Componentele serviciului de primire: - sala de asteptare;

- birou de inregistrare;

- cabinet de consultatii;

- birou de inregistrare a bolnavilor;

- camera de dezbracare;

- camera de deparazitare;

- grup sanitar prevazut cu baie, dus, wc;

- camera de imbracare;

- magazie de lenjerie curata;


22/75

Conditii de examinare

- camera incalzita;

- asigurarea intimitatii;

- asigurarea instrumentarului si materialelor necesarconsultului;

- schimbarea lenjeriei dupa fiecare pacient;

- asigurarea accesului individual in camera de consultatii;

- prevenirea infectiilor spitalicesti prin decontaminare dupa

fiecare pacient cu suspiciune de boala contagioasa;

- anuntarea politiei in cazul pacientilor neidentificati, in cazurile

de agresiune sau de accidente de circulatie.


23/75

Inregistrarea datelor

Inregistrarea datelor in baza electronica de date a spitalului

/date de identificare, date medicale se face pe baza

urmatoarelor documente: - carte de identitate;

- carnet de sanatate;

- adeverinta de salariat;

- talon de pensie;

- bilet de trimitere;

- bilet de internare;

- bilet de externare;

- bilet de transfer.


24/75

Inregistrarea datelor insotitorului

Materiale necesare:

- registru intrari-iesiri/baza electronica de date

- bilet de internare(trimitere);

- bilet de externare(transfer);

- foaie de observatie cu foaie de temperatura;

- registru pentru intocmirea proceselor verbale; - bonuri pentru primire/eliberare de efecte.


25/75


26/75

Primirea si depozitarea efectelor

bolnavului

se inregistreaza pe bon hainele si efectele preluate de la

bolnav;

bonul de haine si efecte ramane la bolnav pentru eliberareahainelor si efectelor personale in momentul externarii;

hainele preluate de la bolnav sunt asezate pe umeras si invelite

in manta pentru a fi ferite de praf sau murdarie;

obiectele de dimensiuni mici sunt asezate intr-un saculet

anexat; pe o tablita sau pe bon se noteaza datele de identitate a

bolnavului;

hainele si efectele bolnavului sunt supuse procesului de

dezinfectie si deparazitare;

pacientul va fi imbracat cu haine de spital.


27/75

Repartitia pe sectie/clinica

Se face in functie de:

- diagnostic; - stadiul evolutiv al bolii;

- gravitatea bolii.

De la serviciul de primire bolnavul estetransportat(de preferinta pe targa)la

sectie/clinica de specialitate indicata de

medic.


28/75


29/75

Primirea si repartizarea bolnavilor

in sectie

Are ca scop diminuarea stresului, adaptarea la mediul de spital,

asigurarea unei bune colaborari.

Primirea bolnavului in sectie: - asistenta sefa(sau asistenta de serviciu)primeste bolnavul in

sectie cu calm intelegere si profesionalism si cu o atitudine

respectuoasa;

- se face repartitia pe salon(se preda bolnavul asistentei de

salon)in functie de diagnostic si gravitatea bolii; - se completeaza o anexa la foaia de alimentatie(care se trimite

la blocul alimentar)pentru asigurarea alimentatiei bolnavului

inca din prima zi de internare.


30/75


31/75

Comportamentul profesional al

asistentului medical in actul terapeutic

Acest comportament se caracterizeaza prin:- asimilarea temeinica la cel mai inalt nivel a

cunostintelor teoretice si a deprinderilorpractice;- stapanirea metodelor si tehnicilor de

investigare si de terapie;- administrarea operativa si in cunostinta de

cauza a tratamentului;- crearea unui climat de munca adecvat;- perfectionarea continua.


32/75

DREPTURILE PACIENTULUI

Carta European a Drepturilor Pacienilor cuprinde14 drepturi fundamentale ale pacienilor:

dreptul la msuri preventive; accesibilitate;

informare corect;

consimmntul informat;

alegere liber;

respectul intimitii i confidenialitate;

respect pentru timpul pacientului;

respectarea standardelor de calitate;

siguran;

inovaie;


33/75


34/75

PRINCIPII SI VALORI ETICE

Se identific cateva principii i valori eticede caretrebuie s in cont asistentul medical:

1. autonomia; 2. binefacerea (beneficiena);

3. non-maleficiena;

4. dreptatea;

5. veracitatea; 6. sinceritatea;

7. confidenialitatea.


35/75

DEFINIIECARACTERISTICI (1)

Procesul de nursing este un proces organizat iplanificat, o metod raional de planificare i

promovare a interveniilor individualizate n scopulobinerii unei mai bune stri de sntate pentruindivid, familie, comunitate.

Este centrat pe pacient, reprezint o metodtiinific de rezolvare a problemelor actuale i

poteniale ale acestuia n funcie de nevoile bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale i spirituale.


36/75


37/75

DEFINIIECARACTERISTICI (3)

Procesul de nursing este transformat ntr-o aciune prinutilizarea planului de nursing.

Acesta este un document scris care sumarizeazetapeleprocesului de nursing i cu ajutorul cruia se transmitfiecrei asistente date referitoare despre pacient iinterveniile efectuate.

Indiferent de terminologia utilizatpentru planul denursing acesta trebuie scuprind: diagnostic de nursing,obiective, intervenii i evaluare.


38/75

DEFINIIE CARACTERISTICI (4)

Planul de nursing constituie un mijloc de

comunicare a informaiilor pentru toate

persoanele implicate n ngrijirea pacientului, o

documentaie referitoare la interveniile

planificate pentru pacient.


39/75

AVANTAJELE PROCESULUI DE

NURSING

Pentru asistent:

- permite luarea deciziilor pentru rezolvareaproblemelor pacientului;

- evideniazlegalitatea aciunilor;

- crete profesionalismul;

- crete responsabilitatea;

- dsatisfacia muncii.


40/75


41/75

Activiti desfurate de asistent

n cadrul procesului de nursing

colectarea informaiilor;

verificarea datelor;

stabilirea profilului pacientului;

interpretarea datelor;

elaborarea diagnosticului de nursing;

stabilirea prioritilor; stabilirea obiectivelor;


42/75

Activitati desfasurate de asistenta

in cadrul procesului de nursing

ntocmirea planului de nursing;

linitirea pacientului i acordarea suportului psihic;

efectuarea interveniilor autonome i delegate;

aprecierea rspunsului pacientului la interveniileefectuate;

compararea rspunsului cu criteriile de evaluare;


43/75

APRECIEREA

colectarea datelor;

validarea datelor;

organizarea datelor;

stabilirea profilului de sanatate.


44/75

PROCESUL DE INGRIJIRE IN

NURSING

- Procesul de ingrijire in nursing

cuprinde 4 etape:

- - aprecierea;

- - planificarea;

- - implementarea;

- - evaluarea.


45/75


46/75


47/75

SURSE DE DATE(1)

1. Pacientul- este considerat sursa

principala.

2. Familia si persoane importante in viata

pacientului(in special in cazul copiilor si a

pacientilor inconstienti).


48/75


49/75

METODE DE CULEGERE A

DATELOR

INTERVIUL

OBSERVAREA EXAMENUL FIZIC


50/75

Reguli in formularea si punerea

intrebarilor

formulare clar, n termeni accesibili pacientului;

ntrebarea snu cuprindn text rspunsul;

sse punnumai ntrebri absolut necesare;

snu se punmai multe ntrebri odat;

ntrebrile sfie puse ntr-o ordine logic;

s se acorde pacientului timp suficient pentru arspunde la fiecare ntrebare.


51/75

Validarea dateloreste procesul de confirmare iverificare a veridicitii informaiilor obinute.

Organizarea datelor const n gruparea datelor naa fel nct s faciliteze identificarea problemeloractuale i poteniale.

Organizarea datelor poate fi fcut n funcie depriceperea, preferinele fiecruia sau dup un model,respectiv modelul V.Henderson, A.Maslow, Gordon.


52/75

Componentele diagnosticului de

nursing (1)

PROBLEMA (P)exprim un

comportament, o reacie, o atitudine, o

dificultate a pacientului vis-a-vis de

satisfacerea nevoilor de sntate din punct

de vedere bio-fiziologic, psihologic, socio-

cultural i spiritual. Termenii utilizai pentruenunul problemei sunt: alterare, diminuare,

dificultate, deficit, refuz, incapacitate.


53/75

Exemple:

alterarea integritii tegumentelor, alterarea imaginii corporale,

incapacitate de a se deplasa,

n meninerea igienei personale,

dificultate refuz de a se alimenta-hidrata,

diminuarea mobilitii fizice.


54/75


55/75


56/75

TIPURI DE DIAGNOSTIC IN

NURSING

Diagnostic potenialpoate fi enunat pe

baza istoricului strii de sntate a

pacientului, cunoaterea complicaiilor bolii,

experiena asistentei.

Diagnostic posibil- poate fi utilizat pentru a

evidenia un rspuns incert al pacientului saulegat de factori necunoscui.


57/75

Erori n formularea diagnosticului

de nursing

utilizarea terminologiei medicale n

defavoarea celei specifice nursingului;

utilizarea unui singur semn sau simptom ca

rspuns al pacientului la o problem de

sntate;

plasarea factorilor cauzali naintearspunsului pacientului;

implicarea valorilor i credinelor proprii.

Caracteristicile diagnosticului de


58/75

Caracteristicile diagnosticului denursing, avantaje

este un enun clar i concis al problemelor pacientului;

este specific unui pacient;

se bazeaz pe datele obinute n prima etap a procesului denursing;

se schimb n funcie de modificrile rspunsului pacientului la

problemele de sntate;

ine cont de factorii cauzali ai problemelor de sntate;

orienteaz asistenta spre interveniile specifice problemelorpacientului;

promoveaz planificarea interveniilor indepen-dente;

faciliteaz comunicarea asistentei cu ceilali membri ai echipei

de sntate.


59/75

RESPONSABILITATEA

PROFESIONALA MEDICALA

Maniera traditionala de evaluare a

responsabilitatii medicale vizeaza persoana care a

comis in mod direct eroarea.

Eroarea este consecinta unei optiuni individuale,

considerindu-se ca sistemul este bine pus la punct,

nu contine puncte slabe sau lacune care ar putea ficauza erorilor.


60/75


61/75

EROAREA Eroarea poate fi:

de fapt datorita dezvoltarii insuficiente a medicinii, nu

atrage responsabilitatea cadrului medical; de drept (de norma) datorata insuficientei pregatirii si

incalcarii indatoririlor, atrage responsabilitatea cadruluimedical.

Eroarea de drept (de norma) tine de:

imperfectiunea cadrului medical;

de reactivitatea bolnavului;

de inteligenta cadrului medical.


62/75

Deosebirea intre eroare si greseala

Teoria generala a erorilor profesionale vorbeste de erori de fapt (ce tin

de natura actului medical, de natura lucrului in sine) si de erori de

norma (ce tin de lacune de atitudine profesionala).

Prin studierea erorilor de fapt se pot trage invataminte care ajuta la

dezvoltarea artei medicale, iar prin cercetarea erorilor de norma

generatoare de prejudiciise poate incerca evitarea acestora.


63/75

Deosebirea intre eroare si greseala

Erorile se datoresc unei imperfectiuni a stiintei mdicale la un moment dat, unei reactivitati

particulare a bolnavului, care duc la cunoasterea falsa a unei situatii de fapt. Ele se produc in

conditiile unei activitati perfect normale. Deoarece respecta regulile de comportament profesional,

eroarea de fapt este susceptibila doar de o analiza morala, cu un beneficiu deontologic.

Erorile faptice apar prin neconcordanta totala sau partiala a diagnosticului cu realitatea. Erorile

logice apar prin incalcarea regulilor de rationament medical. Cele doua tipuri de erori se genereaza

reciproc, lipsa unui diagnostic corect determinnd o atitudine medicala neadecvata. Erorile faptice

sunt in realitate greseli. in acest context, definitia greselii presupune:

1.Existenta unei datorii profesionale

2.Neindeplinirea acestei datorii facute cu vinovatie

3.Aparitia unui prejudiciu datorat actiunii sau inactiunii

4.Demonstrarea legaturii cauzale intre fapta medicala si prejudiciu


64/75

Eroare vs. greseala

Eroarea de domeniul cunoasterii este deseori

inevitabila, deoarece tine de natura lucrurilor.

Este de regula imprevizibila in conditii de

comportament medical competent si prudent.

Poate fi comisa de orice persoana plasata in

aceleasi conditii de lucru.


65/75

Eroare vs. greseala

Greseala de domeniul corectitudinii medicale este evitabila, deoarece tine deconduita personalului sanitar.

Este de regula previzibila cnd lipseste comportamentul medical competent

si prudent. Este comisa numai de cei care in aceleasi conditii de lucru nu respecta

regulile de comportament profesional.

Criteriologia greselii cere evaluarea concreta pe baza criteriilor culpeiprofesionale si nu pe baza criteriilor de drept comun. Conceptiile juridice depna acum au considerat culpa profesionala ca:

- o incalcare a unei obligatii de diligenta si prudenta, de srguinta, zel,promtitudine si competenta.

- o incalcare a regulilor profesionale, de toti admise, prin neatentie neglijentasi imprudenta;

- o neprevedere urmata de prejudicii desi, in conditiile date, subiectul trebuiasi putea sa prevada aceste prejudicii.

Responsabilitatea profesionala bazata pe vinovatie are ca element al laturiisubiective cul a medicala.


66/75

GRESEALA

Greseala medicala se poate defini ca incalcarea regulilor deconduita profesionala in raport cu cazul dat si cu conduitapersonalului medical intr-o situatie similara.

Greseala incepe acolo unde inceteaza disputele stiintifice, iarmedicul, daca a avut mai multe alternative de lucru, nu estevinovat daca a acceptat-o pe cea mai adecvata experienteisale.

Comparand greseala cu eroarea, putem spune ca gresealaeste de domeniul corectitudinii medicale, pe cand eroarea defapt este de domeniul cunoasterii medicale.


67/75


68/75

Raspunderea juridica medicala

Raspunderea juridica medicala evolueaza

intr-o raspundere: subiectiva unde vinovatia este rezultatul

direct al unui act medical;

obiectivabazata pe riscul in activitate, care

spune ca cine isi asuma un risc prin

exercitarea unei activitati, isi asuma si

responsabilitatea efectelor nedorite;


69/75

Jurisprudenta medicala

Jurisprudenta medicala recunoaste mai multetipuri de responsabilitati:

disciplinara;

administrativa;

contractuala;

civila; delictuala;

penala.


70/75

Formele culpei medicale

Culpa medicala, asemenea altor culpe, poate fi de mai

multe forme:

Sub aspect juridic culpa poate fi: in faciendo cand nu se aplica un tratament sau se aplica

necorespunzator;

in omitendo cand se omite sa se faca ceva ce este

necesar; in eligendo cand nu sunt alese procedeele adecvate si

utile pacientului;

in vigilando cand nu se supravegheaza adecvat bolnavul


71/75


72/75

CULPA MEDICALA

In concret, cadrului medical i se poate imputa:

culpa prin necunoasterea faptelor medicale sau a notiunilor medicale(ignoranta de baza);

culpa prin lipsa de dexteritate, de pragmatism sau de indeplinirea unormanopere tehnice elementare;

culpa prin diligenta, prin lipsa de grija (este rezultatul neglijentei carepoate duce la prejudicierea intereselor bolnavului);

culpa prin usurinta cand, cadrul medical, gandeste ca urmarile

negative nu se vor produce, dar in realitate ele intervin; culpa prin imprudenta constituie o incalcare a regulilor de conduita

profesionala, de previziune stiintifica.


73/75

Organizarea educatiei medicale

continue a asistentilor

1. Educatia medicala continua a asistentilor medicali este

reprezentata de totalitatea activitatilor educationale, planificate

cu scopul de a mentine si dezvolta cunostintele si aptitudinile

necesare asistentului medical pentru a asigura o ngrijire de

calitate si o educatie adecvata pacientului.

Educatia continua a asistentilor medicali este o necesitate si o

obligatie profesionala etica. Este o decizie personala,

responsabila a fiecarui asistent medical, OAMMR oferind doar

cadrul organizatoric si legal pentru aceasta forma de educatie.

Asistentul medical care nu se instruieste permanent, nu poate

pierde calitatea de specialist, dar poate fi personal

dezavantajata ntr-o alta maniera (n conditiile evolutiei

explozive n domeniul medical, retardul profesional se

instaleaza foarte rapid si devine vizibil).


74/75


75/75

s asigure noiuni de management al serviciilor de sntate, de

management al calitii, al riscului profesional, aspecte legale

i/sau etice ale practicii medicale;

s vizeze mbuntirea relaiei asistent medical-pacieni.

Prudene n organizarea activitilor de EMC:

-s nu contravin principiilor practicii medicale profesionale;

- s nu fie orientate spre aspecte comerciale.,

- s nu promoveze atitudini discriminatorii, de orice natur.

Documents

Deontologie Si Etica Profesionala de La Slide-ul 40