Ce sunt dependenele? Cum incep ele?Dependenele sunt comportamente nvate care submineaz puterea de control. Ele se dezvolt treptat iar efectul lor este de obicei distructiv. Dependenele ncep cu activiti plcute care devin o obinuin iar n final ne scade capacitatea de control asupra propriei viei. Majoritatea dependenelor izvorsc dintr-o dorin combinat de a evita durerea sau disconfortul i de a obine plcere.

Sa intelegem dependeneleCele mai recente cercetari in ce priveste dependenta sugereaza ca toate dependentele isi au radacinile in afectarea biochimiei cerebrale, nu in lipsa de vointa, defectele de caracter, tulburarile de personalitate sau spiritualitate. In creier avem substante chimice numite neurotransmitatori, care regularizeaza ce gandim, simtim si cum ne comportam. Neurotransmitatorii implicati cel mai frecvent intr-o dependenta de orice fel includ serotonina, dopamina, GABA (acidul gama-aminobutiric), endorfinele si norepinefrina, dar mai sunt implicate si acetilcolina si anandamida in unele dependente.Serotonina functioneaza ca un antidepresiv natural. Dopamina ofera sentimente de placere, motivare si focalizare, in timp ce GABA este similar unui sedativ natural, oferindu-ne relaxare. Endorfinele sunt asemenea unor opiacee naturale, care ofera alinare pentru durerea fizica si emotionala si fiecare dintre acestea ofera sentimente de buna dispozitie si pace. Norepinefrina furnizeaza energie, dar in exces este de fapt toxica pentru creier, in timp ce acetilcolina regularizeaza sistemul nervos autonom, functiile cognitive si memoria. Anandamida are un efect inhibitor asupra tuturor celorlalti neurotransmitatori.Pentru ca acest organ, creierul, sa functioneze adecvat, neurotransmitatorii trebuie sa fie prezenti exact in cantitatile corecte.

Problemele cauzate tind sa fie exclusiv de sanatate :1. Coma, lesin sau deces - cauzate in special de dependenta fata de droguri si medicamente.2. Afectiuni - injectarea drogurilor in vena creste riscul de ca pacientu sa sufere de HIV / SIDA sau hepatita. Unele substante, medicamente sau alcool, pot conduce catre instalarea unui comportament sexual riscant, crescand riscul dezvoltarii uni boli cu transmitere sexuala.3. Suicid - riscul de suicid este semnificativ mai mare la un pacient dependent de droguri / medicamente / alcool, comparativ cu persoanele non-dependente. Aceeasi situatie nu se intampla in cazul dependentei de nicotina. 4. Probleme de cuplu - relatia conjugala si familiala pot fi severe tensionare, determinand in final destramarea familiei.5. Neglijarea / abuzul asupra copiilor - procetul copiilor neglijati de abuzati, care au unul sau ambii parinti cu o problema de adictie, este numai mai ridicat comparativ cu cei ai caror parinti sunt sanatosi.6. Somaj, saracie si lipsa unui adapost7. Probleme cu legea - deoarece costurile drogurilor sunt ridicate, pacientii dependenti pot recurge la infractiuni, in scopul satisfacerii dependenti.

Prea putin ori prea mult poate avea ca rezultat o larga varietate de simptome, incluzand, dar nelimitandu-se la:depresie, anxietate, iritabilitate, violenta, inabilitatea de a se concentra sau a-si reaminti, insomnie, hiperactivitate si pofta de substante de toate felurile care altereaza mentalul.Neurotransmitatorii ar putea fi in dezechilibru anterior unei dependente, datorita unei diete sarace, deficientelor de nutritie, un polimorfism genetic, stres cronic, abuz din copilarie, toxine din mediu, sau traume cerebrale precum o comotie, care devin forta propulsoare pentru ca sa se dezvolte o dependenta, sau aceste substante ar putea intra in dezechilibru chiar de la substanta psihotropa.Toate substantele psihotrope altereaza artificial si temporar neurotransmitatorii din creier. Efectele lor sunt realizate in doua moduri diferite; ele stimuleaza o intensa alimentare de neurotransmitatori care sa fie eliberati toti odata, si ele imita efectele neurotransmitatorului natural.De exemplu,zaharul si alcoolul sporesc dopamina, serotonina, GABA si endorfinele, in timp ce heroina si alte opiacee imita endorfinele. Marijuana si ciocolata afecteaza anandamida. Nicotina afecteaza acetilcolina. Cocaina si amfetaminele sporesc dopamina, si Ativanul sau Valiumul imita GABA. Toate substantele datatoare de dependenta sporesc dopamina.Nivelul ridicat de serotonina, dopamina, GABA si endorifine genereaza o profunda euforie, bucurie, relaxare, placere si fericire, alina durerea fizica si emotionala si produc o senzatie exagerata de buna dispozitie si pace launtrica, stare la care se face referire in limba engleza ca being high a fi in al noualea cer, deasupra lucrurilor, fara sa iti pese de ele.In End Your Addiction Now/Opreste-ti acum dependenta, dr. Charles Gant explica faptul ca,creierul raspunde la stimularea artificiala a neurotransmitatorilor fie prin reducerea productiei si a sensibilitatii la un anumit neurotransmitator sau prin reducerea numarului de receptori pentru acel transmitator. Aceasta lasa creierul dependent de substanta psihotropa care trebuie sa indeplineasca indatoririle neurotransmitatorului afectat.Dependentii nu poftesc in realitate la substanta care ofera dependenta; ei poftesc la ceea ce substanta face pentru creier.Dependene distructive si dependene comuneNe controleaz comportamentul, ne altereaz personalitatea, ne submineaz sntatea, ne distrug legturile cu ceilali, ne absorb resursele. Acestea sunt: Cafeina Nicotina Munca in exces Alcool Jocuri de noroc Droguri Medicamente stupefiante Televizor Alimente

CafeinaPrezent n cafea, ceai, buturi cu cola. Creaz n timp dependen: stimulant (dubleaz nivelul de adrenalin din snge) crete glicemia (scderea ei d senzaie de slbiciune)Consumul de cantiti mari, 5-6 sau mai multe ceti zilnic, poate provoca simptome. De ex. cafeina poate mpiedica relaxarea sau somnul, crete starea de tensiune i genereaz anxietate, etc. Ideal este s evitai cafeina. Dac alegei s folosii buturi cu cafein, limitai consumul la maximum 1-2 ceti/zi sau folosii varieti decafeinizate.NicotinaNicotina produce una din cele mai puternice dependene. Majoritatea fumtorilor devin dependeni n adolescen i apoi se lupt s scape tot restul vieii. Fumatul ucide anual peste 400.000 oameni. Fiecare igar fumat reduce sperana de via cu 7-8 minute. Boala - Risc crescut AVC - 2X (2-3)* Boli de inim - 3X (2-4)* Cancer pulmonar - 10X (5-15)* Alte cancere - 2X (2-3)* BPOC - 25X (13-37)** limitele creterii mortalitii datorit fumatului potrivit diferitelor studii.Renuntare la fumatAtitudinea cea mai sigur este s nu ncepi...Vestea bun . . . peste 50 milioane de fumtori au reuit s renune oprirea fumatului reduce riscul de infarct i de cancer indiferent ct de mult timp ai fumatDac dorii s renunai putei primi ajutor: tratament cu nlocuitori de nicotin unele medicamente (Zyban) crete ansele de reuit terapie de grup Adio igri

Strategia abandonarii fumatului..

1. Scriei motivele pt care dorii s renunai2. Scriei un contract de abandonare a fumatului n care specificai i recompensa pentru reuit3. Fixai o Zi de ncetare a fumatului i abandonai igrile ncepnd cu acea zi4. Facei-v o trus de supravieuire: gum de mestecat, scobitori, morcovi proaspei, sau plasturi cu nicotin, etc. 5. Cerei ajutorul familiei i prietenilor.6. Adoptai un stil de via sntos micare fizic zilnic odihn i relaxare mai mult hran sntoas petrecei ct mai mult timp cu prieteni nefumtori consumai din belug fructe i verdeuri (5-9 porii/zi) bei peste 2 l de ap/zi evitai alcoolul i cafeaua (cel puin pe durata consolidrii abandonrii fumatului)Continuai s ncercai dac alunecai napoi.

Munca excesivaMuncii de regul mult, peste 50 de ore/sptmn? Familia dvs. ar dori s poat petrece mai mult timp cu dvs.? Se ntmpl uneori s folosii munca drept scuz pentru a evita contactele sociale sau ieirile cu familia? V definii valoarea de sine n principal n termenii activitii pe care o desfurai? Echilibrul este un element foarte important n via!

Dependena de calculatorOdata cu dezvoltarea tehnologiei, utilizarea calculatorului a devenit primordiala in viata fiecarei persoane. Profesia, nevoia sau placerea ii determina pe cei mai multi sa petreaca numeroase ore in fata calculatorului. Desi ne simplifica foarte mult viata si munca, utilizarea computerului in exces are o serie de efecte negative asupra organismului.Persoanele care petrec ore in sir in fata calculatorului, se izoleaza, devin introvertite, renunta la prieteni si iesiri si considera ca orice efort fizic este inutil, pot fi considerate dependente de acest obiect. Un astfel de comportament poate avea consecinte negative asupra starii fizice, dezvoltarii psiho-cognitive, relatiilor si interactiunii socialeAlcoolulUnele dependene se dezvolt lent - dependena de alcool este un exemplu foarte bun. Nimeni nu i propune s devin alcoolic, dar 10% din cei care consum buturi alcoolice sfresc prin a deveni alcoolici. Alcoolul provoac anual 100.000 decese premature n SUA.Institutele Naionale de Sntate din SUA estimeaz costul economic al dependenei de alcool ca fiind 148 miliarde dolari n SUA (sau 616 dolari pentru fiecare brbat, femeie sau copil).Ce este alcoolismul sau dependena de alcool?Alcoolismul sau dependena de alcool este consumul de bautur alcoolic, ocazional sau periodic,cu scopul schimbrii strii de dispoziie sau acela de a evita strile neplcute fizice sau psihice cauzate de sevraj.Consumul este continuat indiferent de situaii sau consecinele consumului asupra persoanei sau familiei. Motive ale consumului de alcool: Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie in general. Deseori se apeleaza la consumul de alcool atunci cand apare o stare emotionala neplacuta (tristete, vina, melancolie, anxietate, frustrare). Alte motive des invocate de consumatori sunt: supararea, bucuria, agresivitatea, povara singuratatii sau povara psihologica a responsabilitatilor, bucuria, imbunatatirea relatiilor cu ceilalti, socializare, anturaj - influena familiei, prietenilor, colegilor de serviciu, relaxare sau alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, curajul de a spune ceva, dezinhibiie sau stimulare sexuala temporara, dorinta de recompensare, placere. Din punct de vedere psihologic, motivul care contribuie cel mai des la apariia consumului, continuarea i agravarea consumului problematic este lipsa de satisfacie n relaia cu sine i cu ceilali membrii ai familiei.Alcoolismul poate fi perceput i ca un rezultat al relaiilor i relaionrilor bolnave din familie.Un alt motiv pentru care unui alcoolic i este greu s se abin din but sau s bea porionat (cu msur) este acela c alcoolul perturb funcionarea normal a neurochimiei de la nivelul creierului, determinnd reacii de pierdere a controlului sau incapacitatea de a bea butur alcoolic cu msur sau porionat. A se vedea faza critic a alcoolismului.La aproximativ 24-48 de ore de la ntreruperea brusc a consumului de alcool persoana alcoolic poate manifesta simptome desevraj.Cele mai frecvente simptome de sevraj sunt: stare de indispozitie, anxietate, nervozitate, iritabilitate; tremor al mainilor sau al picioarelor; transpiratie, stare de greata si/sau varsaturi; durere de cap; tulburari de somnDe la consumul normal la consumul abuziv, problematic.Aceste simptome se amelioreaz sau dispar complet la reluarea consumului. Pe msur ce boala dependenei se agraveaz apare i pierderea controlului cantitii consumate. Persoana dependent ncepe s-i dea seama c este ceva n neregul cu felul de a bea i ncearc s bea "controlat", porionat sau n cantiti limitate. i propune sau i promite c va bea doar un pahar sau c va bea doar cu anumite ocazii, dar promisiunile sunt nclcate. De cele mai multe ori, persoanele care consum abuziv alcool sau cele dependente de alcool neag sau refuz discuiile referitoare la consumul i problemele cauzate de dependena de alcool.Consumul de alcool determin dependen psihic i fizic.Semne ale dependenei psihice: strile de indispoziie (frustrare, anxietate, stri depresive) sunt nlaturate prin consum; anticiparea consumului, planificarea consumului i a ocaziilor de a consuma; evocarea cu plcere a momentelor de consum; n situaii limit cu mare presiune emoional (deces, boal, divor, pierdere, ctiguri foarte mari, stri euforice) persoana dependent se gndete la consumul de alcool.Semne ale dependenei fizice: dup 24-36 de ore de la ntreruperea consumului apare tremuratul matinal al minilor i al picioarelor; dificulti de coordonare a micrilor, probleme de echilibru i mers; transpiraie, stare de grea i/sau vrsturi; durere de cap, tensiune, probleme cardiace; tulburri de somn;Jocurile de norocJocurile de noroc i loteriile se nmulescn Romnia acest fenomen tinde s devin o dependen n mas de care sufer milioane de oaomeni. n SUA se estimeaz c ntre 1.5% i 3% din adulii care locuiesc ntr-un stat n care jocurile de noroc sunt legale vor deveni dependeni. Dependena de jocurile de noroc afecteaz de obicei pe cei mai sraci din societate. Cei mai afectai sunt membrii de familie inoceni (copii i soie).Jocurile nu produc bunuri sau valori. Afecteaz negativ afacerile sntoase - deturneaz banii de la bunuri i servicii valoroase De obicei cresc criminalitatea Adeseori corup guvernanii Exploateaz slbiciunile oamenilor Victimizeaz sracii Produc o atitudine greit fa de munc Dezintegreaz familii i comunitiDroguriSe estimeaz c n SUA mor anual 18.000 persoane, n majoritate tineri, din cauza drogurilor. Cel mai adesea oamenii se apuc de droguri ca s fac fa problemelor sau cutnd fericirea. Drogurile pclesc. Ele nu rezolv problemele, i foarte adesea genereaz probleme de sntate i mentale, precum i complicaii legate grave.Cu totii avem prieteni, nsa unii dintre noi devin chiar dependeni de acetia.Prietenii sunt persoane importante in viata omului, iar atunci cand suntem in formare, la varsta adolescentei, prietenii ajung sa fie intreg universul nostru. Nu ne mai putem imagina viata fara ei, fara peripetiile facute impreuna etc. Insa vine o vreme cand prietenii ar trebui sa devina din nou doar niste simple persoane in viata noastra, carora le cerem ajutorul la nevoie, pe care ii iubim si respectam, insa ce se intampla cu aceia care raman prinsi in universul adolescentin si sunt inca dependenti de prieteniile pe care le-au legat?Deseori intalnim persoane care au o prietenie de o viata.Raspunsul este simplu. Fie persoanele implicate in acea relatie de prietenie au avut si au in continuare aceleasi standarde de viata, aceleasi principii sau in orice caz se accepta asa cum sunt, iar increderea este cuvantul ce domneste in acea relatie de prietenie, fie una dintre acele persoane implicate in relatia de prietenie si-a pastrat nevoia adolescentina de dependenta fata de cealalta persoana si a urmat acelasi drum ca si aceasta.Dependena de prieteni duneaza la fel de mult ca orice alt dependen.De multe ori se spune ca: cine se aseamana se aduna. Adesea este bine ca acest proverb sa nu fie adevarat, deoarece doar asa putem vedea cat de diferiti putem fi unii de ceilalti si ca reusita unora nu inseamna si reusita noastra.Avem impresia ca daca avem acelasi job ca si prietena noastra putem avea aceleasi capacitati ca si ea, sau daca ea are o calitate speciala nu inseamna ca si noi o putem avea. Acest lucru este total eronat. Fiecare are aptitudini si capacitati in functie de cum a fost construit, crescut si este clar ca nu pot exista doi oameni la fel in lumea asta. De preferat ar fi ca prieteniile sa se lege intre oameni diferiti chiar daca uneori pot exista divergente de opinie, insa acesti oameni se pot accepta mai usor atat pe ei, cat si reusita altora si esecul lor sau viceversa. Nu vor dori sa fie ca prietenul/ (a) stiind ca acest lucru nu este posibil, dat fiind faptul ca diferentele se vad cu ochiul liber.Personalitate dependentaOamenii care au o personalitate dependenta vortolera, frecvent,abuzurile,neatentia, si chiar faptul capersoana de cuplu inseala. In cea mai mare parte a timpului aceste persoane suntdepresive,consuma alcoolsi urmeaza tratament cu medicamente pentru a usuraanxietateasistresul. Mai mult, aceste persoanea suntpasive, nu sunt capabile sa se apere,le este frica sa nu fie respinse si se tem de pedeapsa.Personalitatile dependentenu sunt ostilesinu pot intretine o relatie. Adesea, acestea au nevoie de un tratament de durata pentru a intelege ca sursa simptomelor estefrica, care anuleaza pedeapsa, neatentia cu sine siabuzurile. Probabil ca aceste persoane au crescut intr-unmediu "salbatic"si au fost supuse unorpedepse crude. Deciziile luate de aceste persoane au fost anulate de catre parinti, imediat, ce au gasit un motiv anume. In consecinta, cei mai multi oameni cu personalitati dependente pun mare pret pevorbele parintilor.

Dependena de relaiiIntr-adevar exista dependenta de relatii. Sau mai bine-zis de un anumit tip de relatie.De multe ori intr-un cuplu de acest tip exista versiuni mai mult sau mai putin psihice ale unei relatii sado-masochiste. Adica unul dintre cei doi il provoaca pe celalalt pana cand acesta il raneste. Amandoi se aleg cu placerea pe care o cauta mereu ramanand in acea situatie: unul victima si celalalt tortionar. In unele cupluri se face si schimb de roluri, adica uneori victima devine tortionar si tortionarul victima.Exemplele de astfel de cupluri sunt foarte variate si anume femeia batut de soul ei, care mereu isi cere scuze dupa aceea. Si unul mai subtil: cei doi care, pe rand, la cea mai mic neintelegere se amenint unul pe celalalt cu desparirea, ba chiar pleaca o vreme de acasa.Asemenea certuri si conflicte creeaza o drama care alung monotonia si dau senzatia ca in relatia celor doi exista o iubire plina de pasiune.Acest tip de dependenta se aseamana cu adictiile de substan. Au la baza o atitudine ambivalenta sau distorsionata fata de placere (durerea da placere sau suferinta) si deseori o dorinta inconstienta, de obicei foarte bine ascunsa, de a muri, moartea ca un refugiu suprem dintr-o lume imperfecta, imposibil de controlat. Sau, cu alte cuvinte, daca nu-i pot controla complet pe altii ,mai bine ma distrug ori, dupa cum e cazul, ii distrug pe ei.Fazele dependenteiExista o prima faza deatasarefata de una sau mai multe persoane. Se straduieste sa fie acceptat.Faza urmatoare este cea in caredependentas-a instalat. S-a asigurat de acceptarea celorlalti si le-a incredintat tacit rolul de a decide in locul lui. Pare sa fie o faza de echilibru, convenabila.Faza a treia se caracterizeaza prinvulnerabilitate. Subiectul devine constient de starea lui de dependenta si se teme de consecintele unei rupturi, de situatiile in care trebuie sa se descurce pe cont propriu.Cum recunosti dependenta copilului de parinte?Inainte de 3 ani, nevoile copilului sunt adresate direct mamei si doar ea este cea care poate sa le anticipeze si sa le satisfacaPe masura ce copilul dobandeste o autonomie (merge singur, vorbeste, se joaca), aceasta dependenta ar trebui sa se diminueze. Insa nu se intampla intotdeauna asa.La unii copii, dependenta se poate pastra pana la varstele scolaritatii si se recunoaste usor prin faptul ca acestia nu mananca, nu dorm si nu se imbraca singuri, nu merg singuri nicaieri etc. Ei sunt dependenti 100% de sfaturile si ajutorul unui parinte. Nu reusesc sa intreprinda nimic de unii singuri si nu iau initiativa.De ce devine copilul dependent de mama?Copilul devine dependent de mama atunci cand nu este pregatit emotional sa faca fata procesului de separare, nu si-a format inca capacitatea de a ramane singur. Este vorba de capacitatea interioara de a accepta ca nu are nevoie in permanenta de prezenta fizica a mamei si ca poate sta in compania altor oameni atunci cand ea lipseste, sustine psihologul.Copilul este foarte speriat de faptul ca o va pierde pe mama sa. Specialistul sustine ca aceasta traire de pierdere poarta numele de angoasa de abandon si apare in momentul in care copilul este nevoit sa plece de langa mama sa. Are impresia ca este parasit, ca mama va disparea din peisaj pentru totdeauna. Aceasta angoasa poate aparea daca in experientele timpurii ale copilului, cand era bebelus, au existat despartiri sau separari temporare de mama.Dependenta de parinte apare si atunci cand mama nu este pregatita sa ofere autonomie copilului. Este foarte speriata, foarte ingrijorata, crede ca i s-ar putea intampla ceva copilului ei si ca nimeni nu poate avea grija de el precum are ea.

Dependenta de mancareCe estedependentade mancare?Dependenta de mancare este o dereglare patologica care implica pofta de mancare excesiva si consum mare de alimente. Persoanele care sunt dependente de mancare se expun unui mare risc, nu numai din cauza cantitatii de alimente consumate cat si din cauza alimentelor in sine. Dependenta de alimente este de multe ori similara cu alcoolismul sau dependenta de droguri. O persoana devine depenenta de mancare atunci cand abuzeaza de o substanta pana la limita la care nu mai poate "trai" fara aceea substanta. De cele mai multe, substanta care creeaza dependenta estedaunatoarepentru organismul uman.Cauzele dependentei de mancareDependenta de mancare inseamna pierderea controlului.persoana dependentaintelege ca isi vatama corpul prin actiunile sale, insa nu poate opri acest comportament de distrugere. Fenomenul dependetei de mancare este atat de ordin psihologic cat si fiziologic.O persoana dependenta de mancare incepe sa manance din ce in ce mai mult pentru a se simti bine si de a elimina gandurile si starile negative. Lipsa increderii in sine sau tramele emotionale din copilarie sunt cauze ale dependentei de alimente.Cauze biologice.Anumiti inhibitori care lipsesc din creier si din sistemul nervos central sunt factori care contribuie la dependenta de mancare. De asemenea, persoanele care sufera de afectiuni gastrointestinale au o pofta permanenta de a manca ceva. Dependenta de mancare aduce cu sine, pe langa kilograme in plus si o parerea proasta de sine, si alergii puternice. Persoanele dependente de mancare poftesc de cele mai multe ori la alimente daunataore organismului, care in timp duc la complicatii severe.Cauze psihologice.Aceste cauze sunt asemanatoare celor care provoaca dependenta de alcool,drogurisau jocuri de noroc. Cei dependenti isi pierd controlul atunci cand intra in contact cu obiectele dependentei lor, fie ca este vorba despre o sticla de alcool sau o cantitate mare de alimente. Dependenta de mancare este o problema de sanatate destul de severa, care necesita timp indelungat de tratament.De asemenea, oamenii sunt obisnuiti sa faca asocieri. Filmele sau reclamele care infatiseaza anumite mancaruri pot contribui la dependenta de mancare. Si dietele contribuie la aceasta dependenta, prin interzicerea anumitor categorii de alimente. Si momentele de stres sau suparare pot fi asociate cu numite alimente precum ciocolata sau inghetata. Astfel, persoanele dependente de mancare asociaza gustul acestor alimente cu starea de bine.Societateamoderna pune mare pret pe imagine. In reviste sau la televizor sunt promovate persoanele slabe, care arata foarte bine. Acest tip de reclama contribuie la declansarea a numeroase probleme de alimentatie, de la dependenta, pana la anorexie si bulimie. Persoanele dependente de mancare se simt vinovate si rusinate de imaginea lor, in special de felul in care arata corpul lor. Aceste sentimente de neacceptare duc insa la consumarea de cantitati importante de alimente.Cum stii daca ai devenit dependent?1. Ai nevoie sa bei in fiecare zi?2. Cnd bei, eti deseori n situaia de a nu te putea opri nainte de a bea prea mult?3. Simi c au nevoie de tot mai mult alcool ca s fii mulumit?Medicii folosesc patru ntrebri clasice pentru a stabili dac un pacient este dependent. Un Da ridic suspiciuni. Doi Da Indic dependen

Diferenta intre dependenta si obisnuintaDependenta este o componenta psiho fizica, persoana care o dezvolta nefiind in masura sa isi controleze dependenta fara ajutorul unei persoane avizate din cauza afectiunile psihice si fizice cauzate.Obisnuinta reprezinta o optiune; ea implica posibilitatea de a alege. O persoana cu un anumit obicei poate alege sa se opreasca din realizarea acestuia, daca intr-adevar isi doreste acest lucru. Componenta psiho-fizica nu este o problema, ca in cazul dependentei. Dependentele, indiferent de natural lor, implica atat procese fizice, cat si psihologice. Experienta fiecarei persoane privind dependenta este usor diferita, dar implica, de obicei, acelasi grup de simptome.Un obicei se poate tranforma intr-o dependenta?Majoritatea persoanelor pot utiliza o substanta sau pot desfasura o anumita activitate fara sa se dezvolta probleme semnificative. Si totusi, pentru o alta categorie de persoane aceste experiente cauzeaza efecte daunatoare psihic si fizic.

Tulburarile alimentare si dependentaStudiile indica faptul ca dependenta de droguri si alcool coexista de multe ori cu tulburarile alimentare. Unstudiuefectuat in Statele Unite arata ca intre 30% si 50% dintre indivizii bulimici si 12% 18% dintre cei anorexici sunt dependenti de alcool sau droguri ilegale, fata de 9% din populatia generala. Acelasi rezultat arata ca 35% dintre persoanele dependente de alcool si droguri sufera de tulburari alimentare, comparativ cu un procent de 3% din populatie.Tulburarile alimentare si abuzul de substante sunt boli pe termen lung, care necesita o perioada de terapie intensiva pentru a fi tratate. Ambele implica dorinte nestapanite si o preocupare excesiva fata de substanta (droguri sau mancare), ambele induc schimbari de dispozitie, tainuire si starea de negare. Persoanele in cauza vor continua comportamentul compulsiv chiar si dupa aparitia consecintelor negative asupra sanatatii si a vietii. Pentru persoanele la care tulburarile alimentare si dependenta coexista este importanta combinarea tratamentului cu terapie individuala, de grup si familiala. In caz contrar, exista un risc ridicat de recidiva la terminarea tratamentului.

Factorii de risc specifici dependenteiPrin factor de risc se intelege acel ceva care constribuie la cresterea riscului de a dezvolta o anumita afectiune. De exemplu, obezitate creste riscul aparitiei diabetului zaharat de tip 2;Desi, orice persoana indiferent de varsta, sex sau statut social poate manifeata o dependenta, exista si factori de risc care influenteaza aparitia adictiilor: Genetica. Lipsa ereditara de endorfine determina aparitia unei predispozitii genetive ca o persoana sa devina dependenta de alcool. De asemenea, s-a demonstrat ca barbatii prezinta un risc mai ridicat decat femeile de a deveni dependenti de alcool.O tulburare psihica - pacientii cu depresie, ADHD precum si cei care sufera de tulburari mintale severe prezinta un risc ridicat sa devine dependenti de droguri, alcool sau nicotina. Relatia cu familia tinerii cu o rezonanta afectiva scazuta, care sunt lupsiti de un atasament puternic fata de parinti si frati prezinta un risc ridicat de a manifesta o dependenta, comparativ cu persoanele care manifesta un atasament profund fata de familie.Singuratatea - sentimentul de singuratate determina o persoana sa consume anumite substante din dorinta de a umple golul interior produs de singuratate, expunandu-se unui risc ridicat de a suferi de a manifesta i adictie.Natura substantei - cocaine, heroina, metamfetaminele, L.S.D. sunt substante din caregoria grea a drogurilor si pot determina instalarea dependentei mult mai rapid decat alcoolul sau niconita.Varsta cand substanta a fost consumata prima data - potrivit studiilor, cu cat varsta la care a fost consumata pentru prima data o substanta (nicotina sau droguri) este mai mica, cu atat riscul de a manifesta o depedenta este mai ridicat.Stresul - un nivel ridicat de stres experimentat de o persoana determina riscul ca aceasta sa se "refugieze in consumul de alcool", pentru a trece mai usor peste aceasta perioada.Semnele si simptomele comune dependentei Schimbari extreme de dispozitie - fericit, trist, entuziasmat, anxios, etc Scadere sau crestere in greutate Tuse neasteptata si persistenta sau stranut Minciuna Comportament antisocial cu tendinta catre delicventa Instabilitate din punct de vedere financiar (alterneaza perioada in care detine sume mari de bani, cu cele care nu detin nicio resursa); Modificari in grupuri sociale, prieteni noi si neobisnuiti, conversatii telefonice ciudate;Unde gasim ajutor? AA (Alcoolicii anonimi) - CP 66, OP 61, 75500, Bucureti 4 Pastorii bisericilor adventiste Psiholog/Medic Prieten nelept Grupe suport (biserici) DumnezeuTratamentul dependentelorn cazul dependenelor de substane (alcool, droguri, medicamente, fumat) startul tratamentului poate s nsemne parcurgerea unor etape: dezalcoolizarea, consilierea psihologic, recuperare psihologic i comportamental ntr-o clinic sau ntr-un centru staionar, participarea la grupuri de suport pentru neconsumatori/abstineni. Dezalcoolizarean cazul alcoolismului idezintoxicarea(prescurtare"detox") n cazul consumului de droguri i a altor substane implic de regul spitalizarea i reprezint un set de intervenii medicale (n special administrarea de medicamente) cu scopul de a controla efectele intoxicaiei acuteide a diminua simptomele de sevraj (n sens larg stare de ru fizic i psihic). Se actioneaz pentru eliminarea din organism a substanei fa de care pacientul este dependentipentru a ameliora strile neplacute de ordin fizicipsihic ce sunt cauzate uneori de abuzul de substan sau alteori de sevraj. Prin programul de dezalcoolizare-dezintoxicare nu se trateaz alte aspecte ale dependenei precum: aspecte psihologice i sociale, remedierea relaiilor din familie i alte situaii legate abuz sau dependen.Ai nevoie de dezalcoolizare/dezintoxicare? Sun medicul tu de familiei ntreab-l care este cel mai apropiat spital din zon unde se poate face dezalcoolizare/detox.Consilierea psihologicConsilierea psihologic este o form de intervenie psihologic ce se adreseaz persoanelor sntoase aflate ntr-o situaie de impas cu privire la rezolvarea unor situatii de criz de natur personal, familial, social sau profesional. Consilierul l ajut pe client s gestioneze o situaie de criz i l asist n gsirea unei soluii la problema cu care se confrunt.n cazul persoanelor care doresc s pun stop dependenei, consilierul poate oferi rspunsuri ladiversentrebri despre dependen (cauze, factori favorizani, efecte, consecine, tratament) ndrumare, recomandare i sprijin pentru gsirea soluiei sau metodei potrivite pentru startul unui program de recuperare. n cadrul edinelor de consiliere psihologic se urmrete ca persoana consiliat s-i dezvolte motivaie puternic i o strategie pentru atingerea obiectivului propus: ieirea din cercul dependenei i prevenirea relurii consumului.Centre de tratament.Centrele de tratament precum: centrele staionare, clinici de specialitate sau centrele de tip comunitate terapeutic, au ca obiectiv recuperarea psiho-comportamental i social a persoanelor cu dependen. Accentul se pune pe consiliere psihologic, psihoterapie individual, edine de terapie de grup, edine de consiliere cu membrii familiei, terapie ocupaional, terapie prin art. n funcie de specificul i metoda fiecrui centru, programul de recuperare poate s aib o durat de la cteva sptmni la cteva luni. Se propune ca obiectiv responsabilizarea persoanei, mbuntirea abilitilor de a comunica i relaiona eficient cu ceilali, de a-i (re)dobndi statutul de persoan liber s ia decizii i s-i asume responsabiliti n plan personal, familial i social/profesional.

BIBLIOGRAFIE: Carti: Stiintele Comportamentului Uman Aplicatii in Medicina, Autor: Ovidiu Popa Velea, Editura: TREI, An: 2010 Internet: www.topexperti.ro http://www.psychologies.ro www.pasi.ro www.scientia.ro www.financiarul.ro www.dependenta.ro www.scribd.ro www.sanatate.acasa.ro www.viataverdeviu.ro www.formarepsihoterapie.ro www.castlecraig.ro