Depozitele de bronz din RomâniaACADEMIA DE TIINE SOCIALE I POLITICE
A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
1 N S T 1 T U TU l DE 1 S T O R 1 E 1 A R H E O L O G 1 E "A. O. X
E N O P O L" 1 A 1
BIBLIOTECA DE ARHEOLOGIE
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA BUCURETI,
1977
www.cimec.ro
CKJJ~ opOHBOBHX npenMeTOB B PyMHRBB
'' -- .--------_L l.•< • . !'\IU
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA cod pottal 7IO~t
CtJJea Viclortel 125, telefon 50.76.80
BUCURETI
www.cimec.ro
CORI'US-l'L UEPOZITEWR DE BRONZliiU DE PE TERITORIUL ROJIANIEI DIN
BRO:'IIZl'L MIUOCIU PIN IN HALLSTA1TUL TIRZIU INCLUSIV
1. BRONZ MIJLOCIU (SECOLELE XVI-XIV I.E.N.)
A. Depozite 11Igure • .
a. Tl'ansilvanla . b. Moldova c. Muntenia el. Oltenia .. c.
Dobrogea
H. Depozite ne11lgure •
11. BRO.\'Z 1'/RZIV I JIALLSTATT TIMPURIU (SECOLELE Xlii-VIII
l.E.N.}
A. Uepozlle sigure . .
a. Transilvania . . . . . Scria Uriu- Domncll
b. l'.loldm;a • . . • • . Seria Rletl- Blenl •
c. Muntcma . . . . • • Seria Drajna de Jos-Oinac.
d. Oltenia . . . . . . . . . . c.' Dobrogea . . . . . . . . .
2. Hallslatt timpuriu (sewlde .\'Il- V III ·t.c.n.
at) Ha Il sta t t A1 (sec o 111 1 a 1 X 11-1 ea l.e.n.)
o. Transilvania . . . . Seria Cincu- Suseni. . . . . . . . . . . .
. .
7
9
15
311
49
80
80
Scria Techlrghlol
(l) Ha 11 stat t A2 h c c o 1 u 1 11 1 XI-I ca i.~.n.)
a. Transilvania • . . . • Scria Jupalnlc- TuriH
b. Muntenia c. Oltenia
y) Hullslatt H1 (~l~C olul 111 X-ll·u l.c.n.).
u. TrHnsilvanla . Seria !\tolgrad- Tau leu
b. Moldova ... Scria Hafalla
d. Dobrogea .. Seria SimbAta 1\'ou
S) Ha Ils ta t t 8 2 (s c c o lu 1 11 1 IX-1 e R l.e.n.)
a. Transilvania . . . . . . . . . . . . . . . . . Seria Stngeorglu
de Pdure- Fizcu Gherlil
b. Moldova ... Suta Hlrlad .
e:) 11 a Ils la ll A8 ( ~ ~ c o 1 u 1 a 1 V Il 1- 11' a
l.e.n.)
a. Tran!iilvania . St'ri11 nrnarlin - \'plj . . .
b. Dobrogea . . . . . . . .
a. Tran&ilvania
A. Depozite 11lgurt
b. Oltenia ......... . Seria Bllvilneli - liWdlci
H. llepozliP n•slgu"'
IUsum<' Plone
1 ndlu de locuri . . . • . . . . . . . . . . •
119 120 120 120
125
140
www.cimec.ro
A
J N ACEST f?ollu,-", conceput ~i realizat ca un eorpu~, .'lînt
i1u•ln.'1r depoziteZe de brm1zuri din Romilnia, publicate, în curs
de tiprire i inedite, datînd din secolele XVI-VI (e.n., aflate în
muzeei.e din România, precum ~i din strintatt'.
1n felul în care se prezint lucrarea de fa este prima de acest fel
din lite ratura romiln de specialitate. !n legtur cu aceasta
menionm c în 1972 s-a întocmit de acelai autor, pentru volumul
Secerilc de bronz din Româ.nia, din colecia Prahistorische
Bronzcfunde, de sub redacyia prof. dr. H. Miiller-Karpe de la
Frank furt af M., corpus-ul depozitelor, majoritatea cu seceri, de
la sfîritul epocii bron zului {li încPptttul Hallstattttltti din
Romdnia, care este în curs de tiprire la editura O. Beck din
.llfunchen. Spre dem~ebire îns de aoest corpus, ltun·area de fa
cuprinde toate depoziteZe de bronzuri, din Bronzul mijlociu i pîn
în HallstaUul tîrziu inclusiv, prec-u,m i mai multe descoperiri
ulterioare de depozite. 1n afar de aceasta, orga ",,:zarea
figurilor în plane f!Î numerotarea lor este acum diferit, iar
denumirea loca litilor corespunde Indicat.orului localitilor din
România, Bttcureti 1974.
Pentru realizarea acestei luc-riiri s-au întreprins în ultimii 30
de ani numeroase cltorii: de studiu la muzeele din ar i strintate,
desenîndu-se de ctre autor piesele de bronz di11 depoziteZe
respective.
în ceea ce prit;ete muzeele din strintate care conin bronzuri din
aceast f?Teme de pe teritoriul Romdniei, i ncluae în lucrarea de
fa, menionm pe acelea din R. P. Ungar (Budapesta, Debrein i
NylregyMza), R: S. F. Iugoslavia (Vtr e), Austria (Viena),
Republica Federal Germania ( 1lfainz, Berlinul Occidtmtal) .,i
Suedia (Gotebm·g).
De un real folos în întocmirea aoestui volum ne-a fost lucrarea în
manusc-ris Repertoriul arheologic al României, atît tn ceea ce
privete condiiile de gsire i coninutul depozitelor, cît i
literatura privitoare la ele. V erificîndu-se datele din acest
Repertoriu ou aoelP_,a din registrele inventare ale muzeelor din ar
i strintate, prec-um i din literatttra privitoare la aceste
descoperiri, operaie migloas fdcut îndeosebi cu ajutorul dr. Mircea
Ruau, s-a ajuns ati se precizeze mai bine, s se completez~ i uneori
chiar s se modifice textul iniial al Repertoriului arheologic de la
care s-a pornit. 1 n afar de aceasta, studiul direct al pie.selor
din muzee a permis s se ilustreze cm·espunztltor textele privitoare
la depozite, precum i s se introduc numerele de inventar,
indicîndu-se pentru unele muzee mari din Bucure,ti, Sibiu, Oradea,
Timioara, Alba-Iulia ,.a. nu numai numerele de inventar noi, ci ·i
cele fJechi.
Desigur, avfndu-se în vedere faptul c o parte destul de mare din
depoziteZe de bronzuri din Transilvania * dateaz din secolul
trect-'t, precum ,i rap(ndirea
• Referirile la Transilvania din prezenta lucrare cuprind i
Maramureul. Crlana i Banatul.
7
www.cimec.ro
8
pieselor din inventarul lor în diferite muzee i colecJii din ar i
strintate, .<le poate dedttce c 1·econstituirea continutului
ttnora din depozite este înc susceptibil de îmbuntire. Dealtfel, în
acest sens s-au exprimat unele îndoieli în text, iar în plan~e
s-a.u separat prin linii punctate piesele despre care nu exist
certitudinea c a.parin depozitelor respective.
Din pttnct de vedere metodologie s-au deosebit depoziteZe sigu·re
de cele nesigure din Bronzul mijlociu, precum i cele .'ligure de
cele nesigure i din faz neprecizat din Bronzul tîrziu ~i
Hallstattul timpuriu. l n cadrul acestor categorii, depoziteZe
respective sînt prezentate în ordine eronologio, pe serii, ·i
regional, menionîndu.-.'fr pentrtt fiecare serie, în ordine
alfabetic, depoziteZe din regiunile intra- i extracarpatice, precum
i din Dobrogea. 1 n acest fel s-a urmrit s se cunoasc pentru
f'iecare etap a epocii Bronzului u: Hall8lattului freet•ena
depozitelor de bronzuri atît pentr1t tot teritoriul Româ.niei cit i
regional, recte pentrn Transilvania, Moldova, 1lluntenia, Oltenia â
Dobrogea. Pentt·u fiecare depozit s-au. avttt în vedere condiiile
de g:<Jirr, a.tît cît se cunosc, coninutul, literatura
respectiv, în cazul î1~ care e.llist, pre()Jun ~i informaiile din
registrele inventar ale muzeelm· .'fatt de la dijm·ite
persoanr.
1 n partea final a lucrri-i sînt -introduse 403 plane eu desene,
însoite de ttcri grafice, preeum ~i zece hri.
Nu putem încheia acest cuvînt înainte f-r s exp·rimm toat
recunotina pe care o datorm regretatului profesor 1.Nestm·, cu care
ne-am consultat deseori în timpul elaborrii acestei lucrri.
Mulumiri speciale adresm apoi dr. M.Rustt, care, pe lîng faptul c
ne-a pu.<J la dispoziie informaiile de care dispunea pentr1t
bronzurile din Mu,zeul din Cluj-Napoca {li din alte muzee d1:n
Transilvania, a amtt bunvoina s revad textul lucrrii ,.,i s
verifice literat,urn mentionat. . .
La fel, aducem i pe aceast cale eele mai bune mulumiri colegilor de
la muzeele din ar.: Octavian Floca It': 1. Andrifoi1t (Deva),
Zoltan Sz~kely (Sfîntn GheorghB), M. Moga i O. Radtt (Timioara),
Iuliu Paul (Sibiu), 1v. OrdenUich (Oradea), E. Don~er (Arad), 1.
Pup (Braov), I. Berciu, A. Popa i 1. Aldea (Alba Iulia), I. Stratan
( Lugoj), ~'it. Dnil i Gh. Marinescu (Bistria), Fr. Nistor (
Sighetu Marmaiei), V. Lttccel (Zalu), 1. Nemeti (Carei), T. Bader
(Satu Mare), C. Kacso (Baia Mare), 1. Zrinyi (Tîrgu Mure), L. Chiu
'i M. Takdcs (Aiud), Jlf. Davidescu (Drobeta-Turnu Severin), V.
Leahu ~i Gh. Tro hani (Buoure~ti), V. Palade (Bîrlad), V. Ursache
(Roman), Gr. Foit {Suceava), I. T. Dragomir (Galai), A. Aricescu. i
C. 1rimia (Constana) .a., care, pe Ung otl ne-au ajutat, verificînd
i completînd coninutttl lucrrii de fa, ne-au permis s publiotlm i
descoperirile inedite. De asemenea, sîntem recunosctori i
regretatului dr. E . .Andrdssy (Valea lui .J.llihai) pentrtt
binevoito1·ul stt concurs.
Aceleai mulumiri adresm i colegilor dr. A. D. Alexandrescu i A.
Vulpe dit~ BUO'Ure,ti pentrtt informaiile pe care au avut bunvoina
s ni le transmit.
ln ceea ce privete speciali~tii din strintate, mulumirile autorului
se îndreapt Ira primul rtnd ctre dr. Amalia Mozsolics de la Muzeul
Naional din Budapesta i ..B.clnllo H/Jiajski, directorul M1tzeultd
din Vîre, pentru binevoitorul i preiosul OOMtWI, Ira timpul cît am
stttdiat numeroasele piese din depozitele de bronzur1: din
Trcual'ilmraitl ,i Banat aflate în coleciile acestor muzee, precum
i pentru permisiunea tU • '-' pvblioa. De asemenea, sîntem
recunosctori, pentr1t sprijinul acordat, 1~i urmto rilor MINolotli
'i muzeologi din stt·intate, care ne-att facilitat studierea
pieselor de brou dit1 7'mtuilvania, aflate în colectiile
diferitelor muzee: 1stvdn Balogh, Mody GJIWJI ti JIH'~m'Athy Kdroly
( JJebreln), Csalldn.1f Dezs() (Nyireg,qhdza), W. Angeli (ViHtJ),
Ol/lf H~okmann (jlfainz), Adrian V. Muller (Berlinul Occidental) i
Carl OM JloM-g (G{Jteborg).
Ira~~.,, Gdtwem mttlumirile noastre desenatorilor Ee. Petrovici, 1.
L. Sm.întî niotlli WflldCNvl lhliba,, pentru strdaniile depuse la
ilustrarea acestei lucrri.
www.cimec.ro
AcloAr·cll Carpalhim Act a A rclr-1\ ubcnluwcn ,tE AGO
J./ A.! A AIIC .usc AK
AMN "lnBan AoG Apulum Arad Mon Arclzeologija
.-l.rlrAiold ATG AVSL IJa/caniu
Anuarul Comisiuuli monumcnll,Jur istorict•, Sec~ia Pt·ntru Tran
silvania (Cluj) Acta Archacologica Academlac Scicnliarum Hungaricac
(Bu dapesta) Ada Arcllacologica Carpalhica (Cracoviu) Acla
Archactugica (Kupcnhaga) Archncologiai Ertcsllll (Budapesta)
Anuarul Gimnaziului mixt din Or~ova Archal'ologia .Jugoslavica
(lll'lgrad) American Journai of Archacology (~ew 'l"ork) Anuarul
Institutului de istorit' i arheologic Ciuj-Napol'<t Anuarul
Institutului de studii clasice (Cinj-Sibin) Archacologlai
Kiizlemenyck a ha zai mfiemlckck ismt·re len~k c J6mozdilasara
(Budapesta) Acta 7\Iusei 1'\apoccnsls (Ctuj-Napoca) Analele
Banatului (Timioara) Archiv fiir Kundc iisterreichischcn
Geschichlsquellcn (\'icna) Apu\um. Acta L\lusei Apu\ensis (Alba
Iulia) Aradvarmegyc monograp!Jitija, IT, 1893 (Arad) Arheologija.
Organ na arheologiceskija Institut a Musei pri Botgarskata Akad~mja
na Naukitc (Sofia ) Arheologia Moldovei (Bucureti- lai)
Arta i tehnica graficii (Bucureti) Archiv des Vereins fUr
sicbenbiirgischc Landcsknnde (Sibi11) Balcania. Rcvuc uel' Institut
d'etudes ct rcchcrches ba\caniqucs (Hucm·cti)
Bcrichl des Burzcnliinder schshchcn i\luseums in Krunsladt
(Braov)
Buletinul Comisiunii mmtumt•nlelor istorict' (Bucureti) Banyâszati
es kobszati lapok (Budapl•sta) A Biharviirmegyl'i cs Nagyvâradi
Ri,geszcti es Ti.irtenelmi Egylel Evkiinyv(' (Oradea) Bonner
JahrbUchcr des Rheinischcn Landesmust•ums in Bonn (Bonn) Bcricht
der Riimisch-Gcrmanischen l{ommission (Frankrurt a.~I.).
9
www.cimec.ro
10
Do/g S:cgcd
F.ll EMKE ka/uu: EMU ErdM1lz Erd. Alu:. Evi.'. Erd. Muz. Vand. ESA
ETTK
Ft·s/srhri{l llGZM
Carpica. Muzeul de istorie Bacu (Bacu)
Dacia. Hccherchcs d dccouvcrtes archcologlques en Houmanie
(Bucureti)
Dacia. Revuc d'archeulogie ct d'histoire ancicnnc, nouvelle serk
din Hl57 (Bucureti)
Di~~crtatlones Pannonicac (Budapesta) Dolguzatok - TravauK (Cluj)
Dol~ozatok aM. Kir. Ferencz Jo;c.sef Tudomanyegyctcm Archacologiai
lnlezeteLu'il (Szcgcd)
Eplwmcris Dacurumana (Bucureti- Roma) E.\IKE ull kalauz
Ethnulogische .Mittcilungen aus Ungam (BudaJlesta) Erdelyi .\Iuzeum
(Cluj) Erdelyi .\lilzcum-Egyesnlet Evkiinyve (Cluj) Erdelyi
.\lu1.cum-Egylet vndorgyfiles{mek cmhikktlnyvci (Cluj) Eurasia
Scptenlrionalis Anliqua (Hclsinski) Ertckeztisek a Tiirtcnetl
tudomanyok ktireblll (Budapesta)
Fcslschrifl des Hiimisch-Germanischen 1\falnz zur Fcicr scincs
hundcrljhrigen
.\lainz, 11152
Germania. Anzcigcr dcr Iliimisch-Germanischl'll Kommission des
Deutschcn Archaulogischen lnslilu Ls (Frankfurt/a . .M.- Berlin) A
Hcrman Otto ~hizeum Evkiinyve :Miskolc
Hunyadmcgyci Tiirlenelmi cs Regeszeti Trsulat Evkiinyve
(Deva)
Roumanlc (Bucureti)
Jahrbuch des Riimisch-Germanlschen Zcntralmuseums Mainz
Jahrbuch der K. K. <.A:ntrai-Commisslon (Viena)
.Jelentes Debrecen V a 'ros Muzeu ma 1910. evi allapotrul (De bre
!in)
.Jahrbuch des siebenbiirgischen Karpathenvereins (Sibiu)
Jelentcs a Szekely ~emzeli Muzeum allapotârol (Sflntu
Gheorgltc)
Korrc~pondeuzblatt des Vercins fiir siebcnbtlrgischl~ Landcs
kunde (Sibiu)
tarâbOI (Cluj)
Nauk SSSR
OMMIK OpArch OTTE
P7.
RW niSP.C RL l'
SzDE
= :'llittcilungcn dt•r AAlhropologischcn Gcsellschart (Viena)
~hmnus Zdtschrlct rur dcutsche Vorgeschichtc (WUrzburg: de la voi.
!1 : Leipzig) :'llarburgcr Studicn, hcrausgcgebcn von Ernsl
Sprockholf (1!138) ~latcrialc i cercdllri arheologice (Bucureti)
:\littci)ungen aus dem Barou Brukenthalischcn ~Iuscum (Sibiu)
:\littellungen dl·r K.K. Centrai-Commission zur Erforschtmg und
Erhallung der Baudenkmale (Viena) i\luzeumi es Ktinyvtari
El'lt~~>ilii (Budapcstu) Dosarul i\luzenlui national de
anlichili (Hucurcli) ::\lilll'ilungen dt•r priibistorisclwn
Kommissiun (Vil'na) A Magyar Tudomanyus Akadclilia Evktinyn~
(BudapeNta)
Az Oszlrak-1\lagyar l\lonilfl'hia lrshan cs kcpben (Budapesta)
Opuscul<~ Archal·ologica (Z11greb) on·os·lernu:~szcttudomânyi
Ertesllii (Budapesto) Prbistorische Bronzciundc, berausgcgeben von
Herman ;\I\iller-
1\:arpe (Franklurt a.M.) Pontica. Jl.·luzeul de arheologic Coustana
(Conslan\o) Programm des evangclischen Gymnasiums In Bistritz
(Bistri\o) Programm des cvangclischl·D G,Ymnasiums in Hermannstadt
(Sibiu) Programm de~ cvangc lischcn G)·nmasiums in Kronsladt
(Bra~ov) l'rugrnmm dl's cvungclischt•n (jymnosiums in Schiissburg
(Sighi ~oara)
Prh slorischc Zl'i lschri!L (Urrlin)
Had Yuj,'odanskih ::'\luzeja (Novi Sad) Hcvhila muzeelor (Bucureti)
Revista liniversittii .,Al. Cuza" i 11 Institutului Pulih·hnic lai
(lai)
Revista istoric român (Bucureti)
Revista Institutului social Banat-Criana (Timi::;oara) Reallcxikon
dcr \' crgeschichtc (Berlin), 11Cransgl'gcbcn vou M. Ebul llcvlsta
de prelslu•·ic i anlichitllU naionale (Bucureti)
Sovjctskaia Arhcologija (::'\loscova) Sargctia. Acla J\lusei
Regionalis Devensls (Deva) Satn 1\larc. Studii i comWlicri (Satu
Mari') Studii i cercetri de istorie veche (Bucureti) din 1!175:
SCIYA Studii i cerceU!rl tiinifice (lai)
Szolnok-Doboka megyt•l lrodalml, Tiirteilelmi cs Etnographiai
Trsulal Evktinyve (Dcj)
Szih'lgy varmegyc !\lonograpbiâja 1 (Budapesta)
Szolnokdoboka vâ.rmegyc .1\Ionographiaja (Dcj)
Tmnsilvania. Pcriodische Zcitschritt Iiir Landt·skuud~ 1 - Il
(Sibiu) i III (Braov)
Tlirtencti es Regeszeti E.rtcsitti a delmagyarors:tâgi
Torlendi
es Reges~eti Î~rtt"sîlii a delmagynrors7.âgi Tii.rlendi es
r(•g.
1\luzcmn Tarsulnl (Timlonra)
11
www.cimec.ro
12
Ulf
WPZ
Z(I:.'
LUCRARI
bt·rg, l'i., Glmmologir, V Alcxandr~scu, A. D., l>Hcia, N. S.,
X, t !16ll
Brrciu, JJ., il.rhcologill prcislorlc u Olteniei Brunu, \V.A.v.,
Milfeldcutsclle Jlort(undc Child~~. Y.G., Danube Csaky, M.,
Ski::en
Dnicoviciu, C., La Transyloanie Oechdcllr, J., Matwd
Filip, Jan, I::m. Hrmdbuch
~ Folliny, St., Chrotwloyir (;anus, S .• HorvO.th, 1.,
Un pcup/c pr~scythlquc Glmbulas, M., Brome Age Goos, C., Chrrmik
Hachmann, R., Ostseegebiel
Hampel, J., AntiquiUs ldem, Bron:kor, 1 - III
ldem, Cataloguc
Ht~ncken, H., Tarquinia
Hocrnes, l\1.,
Rron:czc/1/lchc und (ri!helscmcltliche Clmmolo,qic, V
(lll:ll>)
IJic Bron:csc/uverler aus llumilnlcn, Dacia, N.S., 10, 11166, )1.
117 ~i lll'lll.
A.rllro/ogia prcisloricli 11 Olteniei, Arhlnk Ollenid, 101 - 104,
Craiova (19311) M illcldeulschc Horl(unde dcr jiingcrcn Bron:ezell,
Rumisch Gcnnanische Forschungen, voi. 211, Bl~rlin (1968) 1'hc
Danube in l'rehislory, Oxford (1929) Ski:zen m eincm Fiihrer durch
das Brukenllla/Cschc Museum, Sibiu (18!15) La Tratlsg/vanic dans
l'arrllquiU, Bucureti (1945)
= Mrmuel d'arclreologic prilrlsloriqru ccl/ique el gal/u-romaine,
ll, Pm·ls ( 1 lllll) Ell:yklofJiJdlscfrcs lfalldbuc/r :ur Ur- und
Frilhgeschiclrle Europas, Praga 1 (Hl66), Il (1969)
7.ur Clrrono/ogie dcr Brrmzeuil des l(urpalmberkcm, Bonn (195:,) Cn
peup/c cavaller prescylhique en Jlongrle, DissPann, 11, 11,
Budapesta (1 939)
lJrom:.e Age Cultures irr Central and Easlern Europe, Haga
(l\165)
Cllronik der m·chiio/ogischrn Funde Siebcnbiirgens, 1876 (Sibiu)
lJic (riihe Bron:ezeil im westllchcn Uslseegebicl und ihre
nrillcl-uml sildosteuropilischen Bc:iehungen (CIIronologische
Untersuchungen), 6. Bclheft zum Atlas der Urgeschichtc, Hamburg
(1957)
= AnllquiUs prehlsloriques de la Hongrie, Esztergom (1877) = A
bronzkor emlr!kel Magyarhonban, Budap~sta, 1 (1886), Il
(1892), lJI (1896) Calalogue du I-Are e;r;poslllon prihlslrJI'ifJUC
drs Musec.~ de pro vince, Budapesta (1876) Trouvai/les de l'âge du
bron:e cr1 Hongrie, Budapesta (1886) Beilrge :::ur 9hronologic der
milileren Bron:ezeit im Karpaten becken, Beitriige zur ur- und
(riiltgeschichtliclren Archil.o/ogie des Mitie/meerku/lurraumes,
voi. 7. Bonn (1968) Tarqulniu V/llanoiJalls and Etruscans, 1 - II,
Cambridge - :\lassachusatls (1 1168)
.4./so(eliirvârmegyc manogrctpliiaja, 11, 1,
.Hsofcliervârmegyc
lortenelmc (1901)
Zur Chrono/ogie der siidosleuropiilscilen Depot(unde der
Urnen
felder:eii, llarburgjLahn (1962)
.Junghnns, S., Sangme i~ter E.,Schrlldl'r, E.,
Kiss. 1., Kep KosSIIck, G .• Symboi!{Ut
K4v4ry, L .. Erdr~g Marian, 1., Rep. 1
ldem, Rep, TI Milleker, B .• D~lm
ldl'm, Vjabb Dllm ldem, Starirwr
-r \lozsolks, A., Rron:f{unde Idem, Bron:e- und Go/d(unde Mnch, M.,
1\up(er:ei/ Mllllrr-Karpr. l 1., Clrronologic hlem,
Vollgrif(schwerlcr
Nel!(ebnur, J. F., I>aclm ~estor, 1., Mar/ISI
Idem, Stand
Orbân, B.,
P!\rvan, V., Getica Pctrescu-Dtmbovila. M., SIrul/a Balcanica,
V
Petri, M., Szilagyr>m. 11-ton. I-VI
Popescu, D., Bron=ezeil
Hort(unde Siidosteuropas, Marburg{Labn (1951) = Fasten der Provin:
Daden (1894)
Kup(tr und Bronu Rup(er und Bron:e In drr {riihm Metal/uit
F.uropas, 11, 1 -3 (1968); II, 4(1974)
A nemes s:~ke/y nemzet k~pt, Debrein, 1 - III (1939) Studten zum
Symbolgul der Vrnen(elder- u. Halls/atl:eit, Berlin (1959) Erd~ly
regisegei, Pesta (1852), ed. o doua, Cluj (1891)
= Archllo/oglsch-prilhistorisches Repertorlum (Ur Siebenbilrgen,
~lAGW, XXXIX, 1909, 321 i urm. Repertoriu arlleologlc pentru
Ardeal, Bistri1a (1920) Dilmagyarorszag reglsegleletef, Timioara, I
(189i), II (1899),
III(1906) Vjabb Delmagyarors:dgi oste/epek, Timioara (1883)
Vorge.~chlchle dn Ranats, Storinar, XV, Hl40, 21 i urm. Rron:e(rwde
des Karpalenbecktns. Depot(undhorizonle von /Iajdu samson rmd
Kos:iderpadlus, Budapesta (196i) lJronze- und r.o/d(unde dr.~
1\arpatenbetkens. Dl~pol{undhorl:nn/e 11011 Forro und Opalyi,
Budapesta (19i3)
Die }{upfrr:eil in F.uropa, .Jena (1893) Reitr{lge :ur Chrono/ogie
der Vrnen{eldtl':r/1 niirdlich und siidltrh
1/er .4./pen, Hiimisrh-Gt•l'lll&nischc Forsclnmgf'n, 22, Brrlln
(1!Jf>9) Die Vollgrif/srhrl'erta d1r Vrnen(eldnull uus Bayrrn,
M!lnchelwr Bcllriigr zur \"or - und Frllhgeschicht!', fi, MUnchen
(191H) Dacien aus den ( brrreslen des kla.~.~i.<:ellen
.4./trriums. Braov (1851) Die lltr:ierlm Slreil.rit' mit
Nackensclleibe a1u ll'eslrum<'inlen, i\larburger Studien.
L>armstadL (t9:l8) Dtr Stand der l'orge.~chirlrts(orschung in
Rumtinicn, 22. BRGK. Frnnkfurt n.\1. (1932)
A S:ektly(ll/d /eirdsa, 1- VI, Buctapesla (18t.!J-1871)
Szolnok-Doboka meyye li.~kori lelcirinek repa/firiuma. :\ S:o/rwk
Doboka megyet Irod1tlmi, Tiirt.:ne/rni h F./nograplliai
Tl'lrsu/11i
1. Evk!\nyve (1900)
E/sli p6tl~k a "S:olnok-Doboka megye lJsko1·i ll·/elf'inek uper/6-
riumahoz", Il I. Evkllnyv ( 1 !102)
'l'emesr>rîrmeoye rs Teme.u>tm>tiros llirlenetr. 1 Ciskor
(1 8!16), Il Regibbkuzepkor (1914)
Getlca. O proloislorie a Daciei, Bucureti (1926) Quelques
consid~rations concernant la fin de l'âge du bron:c el le debut du
Hallslaft dans /'espace carpato-balkanlque, Studia Balcanica, 5,
J.'ethnog~nes~ des peuples bnikaniqnl•S. Sofia (1971)
Szi/ugyr>drml'gye, l"lonograplliaja 1- VI (1901-1904)
Dle (rahr und miii/ere Bromezeil in SiebenbUr,qen, Bucnn•tl
(1\IH) Vtmuta/6 az ErdelyiOrs:zagos Mrl:tum Erem-ts Riyis~gtaruban,
Cluj (1903)
13
www.cimec.ro
Potratz, I, P(erdelrnrsen Pu)szky, F., Magy.4.rclr Hoska, ):l.,
S:ekely(Md sau Emlekkiinyr, S:X,\f ldem, Rrp.
,.--'f Rnsu, 1\1., Dacia, KS., VII, 1963 Sackt•n/Kenner,
Kata/og
Slmu, Tr., Indicatorul
Szllregy, J., Ve:e/6 DeiJrtceni Mriz. Sprockhoff. E., Jlandelsgesch
Idem, llol/griffschwerlcr TCglas, G., Hunyadvm. lllrt.
Teutsch, .J., Bur:en/and Tocllrscu, Gr., Dacia Tnrrna, K..
:\tia/el.'
Idem, Llmes Yitos, M., Csikm{ii: Vulpe-, A., PBF, IX. 2, 1970 hh•m,
PBF, IX, 5, 1!175
= Die P(erdelren:ocn des .1.1/en 01·fent, Roma (1!166)
Magyarorsr.ag atchaeolOgiaja, 1 - II, Budapesta (18\17) A
S:ekelyflild IJskora. KiiltJnlenyomat a S:ekcly Iliemzeli Mu:cum 50
iues jubl/drls EmlikkiJnyoeblJI (Cluj 1929) Erdely regiszeti
reputortuma, 1, Cluj (1 !142)
Die Verbreitllny der Brnnzehorle in Transsi/uanlen, Dacia, N.S.,
VII, 1963, 177 ~~ urm.
= Kala/og. Die Sammlungen des k.k. Mtln:z- und AnllktncuiJtnrts
Wien (1866) Indicatorul obiectelor mat importante p31rate In muzeul
judeului Seoerin (1943) VezelJ a Deri Muzeum riges:ti oszldlydban
(1939)
Zur Handelsgeschlclrle der germanischm Brome:eil, \'orge
scblchtliche Forschungcn, Hert 7 (19:10) Die germanischen
l'o/lgrif(.~chwerler der JUnyeren Bron:e:eil.
R/Jmlsch Germanische Forsclrungen 9 (1934) Hunyadvarmegye
fllldjenek tortenete o.z llskortt'll a honfoJ lalâslg (1902) Das
siichsische Burzenland einsl und jel:l (1 92) Dacia inainte de
romani, Bucureti (1880) A.da/ek eszulmyuyali, Dâcia (Md../s
lrdyiraiMw:, A Mayyur Tud6.•
Tarsasag t"kanyoei, 1802-1~8. IT, :l i nrm. A limes daclcus felsiJ
resze (1860) Cslkmegyel {Uzelek (1894)
xte und Bel le in Rumâniw, /, Pri1historlsche Bron:e(undr. IX. 2
(MUnchen 1970) xle umi Beile in Rumiinien, ll, Prhlstorische
Brnn:e(unde, IX. 5 (Milncben 1975)
www.cimec.ro
Introducere
ÎN LUCRAR.EA de fa fiind aduna.t.e la un loc toate depozit.ele de
bronzuri de pe teritoriul României, din Bronzul mijlociu i pîn în
Hallsta.ttul tîrziu inclusiv, se impun unele conside raii generale
privitoare la evidena, prin publicaii a acestor descoperiri,
reparti.ia terito riali i caracteristicile lor, categoriile de
depozite i semnificaia lor, cronologia depozitelor i sincronizarea.
lor cu r.ezrile i necropolele contemporane cu ele, precum i relativ
ht da.t.cle analizelor chimice i ~pectrale 1.
Astfel, în crea ce privete evidena prin publicaii, depozitele din
Bronzul mijlociu au atras mai demult atenin. specialitilor rom:î.ni
~i strini, care, în lucrrile lor, de sint.ez sau speciale, s-au
referit atît. la. depozitele din aceaRt vreme i cronologia lor, cît
i ht unele tipuri de obiecte.
Depozite din acea.st vreme, precum i unele descoperiri izolate de
obiecte de bronz, contemporane cu ele, din Transilvania, s-a.u
publicat cu mai multe sau mai puine detalii de ctre J. Hampel~, B.
Mil1eker 3, E. Owsz 4 , l. Nestor ii, D. Popescu 6, I. Berciu 7, D.
Berciu 8 .a.
Pentru regiunea cxtraca.rpa.tic a României i Dobmgea menionm
lucrrile lui Vl. Dumitrescu e, K. Horedt 10• A.j Vulpe 11, M.
Zn.moteanu 12, :\L Irimia u, .M. Florescu i I. Cpitanu 14 .a., în
cn.t·e Re cleReriu i ~e diflcut a;-;emenea, <leRcoperiri din
Bronzul mijlociu.
1 Consideroii de acest. fel ;;-::til mai l'llcut de :llJtor pentru
dcpozllele de la srtr~itul epocii Bronzului t Hal lst.ntt-ul
timpuriu In Les dep6is turdi(s de bromt'-~ sur le terrltoire de ,a
Roumanle. Acies du V 1/ 1e Congrts lntu nattonal des scicnce.~
prehlstorlques el proiohistoriques, voi. I, Belgrad, 1971, p. 175-
192, precum i In volumul Dte Sicheln in Rumni~n mit Corpus du jung-
und spiii bron:ezeiilichcn Horte Rumniens, tu colectia Prhlsio
rtche Bron:efunde de sub redactia prof. H. Miiller-Karpe (In curs
de tiprire Ia editura C. Beck din Miinchen). ln textul de fa s-au
reprodus, cu unele modificri i completri, introducerllc din aceste
dou lucrri, adu IIIJldu-se consideraiill' cu privire la depozitele
de bronzuri din Bronzul mijlociu, Hallstatt-ul mijlociu i
tirziu.
1 J. Hampcl, Alagyarohni regeszeli leletek repertOriuma, AK, XIII,
1880, 39 i urm.; idem, Bronzkor, II, p. 43 i urm., 139 i urm.;
idem, AE, 1892, p. 374, fig. V.
1 B. }lilleker, Dl.lm, I, 1897, p. 99 i urm., i III, 1906, p. 127;
idem, Siarinar, p. 21 i urm.
4 E. Oros:l!, SzDf:, 1, 1900, p. 18 i urm. i III, 1902, p. 54 i
urm.
6 1. Nes lor, Dip6ts de bron:es de iUedgldia (Dobrogea), Dacia, V-
VI, 1935-1936, p. 1i5 i urm.; idem, Sabia de brom de la Boiu.
Contributie la studiul primelor sbii cu limb la mlnfr din Europa
eenlralll, Sargella, l, 1937, p. 155 i unn.
8 D. Popescu, .4. propos de deu:r: hacl1eS en bronze c)
doull/e trans11ersale, ricemCIII decouvertes cn Roumanie, Dacia, V-
\' 1, 19:15-1936, p. 1 \H i urm. ; idcm, IUpDls de bronzes de Apa,
Dacia, V II - V 1 II, 1937-1940, p. 119 i urm.
7 I. Bl~rcin, Depo:l/ul de brom de la Jghiel, jud. Alba, Apu1u1u,
1, 19:19-1942, p. 24 i urm.
8 D, Berciu, Asupra unor topoare de bronz din Transi/ llania,
lnRemnri arheologice, Bucureti, 1941, p. 24 i urm.
1 VI. Dumitrescu, Rapiere en bronze dl' type mycinien, trouoee au
Sud-Oue,f de Bucaresi, Dacia, V - VI, 1935- 1936 p. 169 i
urm.
1° K. Horedt, Siebenbiirgen und Myken, Nouvelles eludes
d'illstolre, IT, Bucureti, 1970, p. 31 i urm.
u A. Vulpe, Cu privire la unele lopoore de aram li bronz din
Moldova, .irhMold, Il - 111, 1964, p. 127 i urm.; ldem, PBF, IX, 2,
1970, passim.
12 :\1. Zamoteanu, Depozitul de lopoare de bronz de la Bor/eli,
Arll1lfold, Il - III, 196<1, p. 453 i urm.
Ja M. lrimia, Das mykenische JJron:eschwert uns Medflidla, Dacia,
NS., 14, 1970, p. 389 i urm.
14 M. Flo1·cscu i 1. Cpitanu, Desroperiri recente de topoare de
aram i bronz in Moldo1•a, Carpica, l, 1968 p. 49 i urm.
15
www.cimec.ro
P~ntru prima dat cele mai multe din depozitele din Bronzul mijlociu
de pc teritoriul României au fost incluse în 1966 de ct.rc D.
Popescu i 1\'l. Rusu intr-o fascicul. din lnven taria
Arch4eologica, coninînd 14 a,semenca descoperiri, dintre care 13
din Tmnsilvania, (Apa, Ighiel, Oradea, Puli, Pecica, Rimetea,
Roiori, S.pîn.a, Sînnicolau Român, andra, fostul jude, Tm·da, Valea
Chioamlui - Gaura) i una din Moldova, (Borleti) 16• La aceHt.ea se
a.daug-J, depozitul de la Sa.t.u Mare (jud. Arad) 16 i
descoperirea, problematic ca depozit, de la Medgidia (jud.
Consta.na) 17, necuprinse în aceast fascicul.
:;:.a rîndul lor, depozitele din Bronzul mijlociu din România au
fost incluse i în mono grafia lui A. l1ozsolics din 1967, în care,
în afar de cele publicate de D. Popescu i l\L Ru..cm în 1966, au
mai fost introduse înc patru: Larga (probabil depozit) i imleu
Silvaniei, din l'aza Hajdusâmson i Gepiu i Satu Mare din faza
Kosziderpadlas 18•
Avîndu-se în vedere importana deosebit a unora din aceste
descoperiri, ele au fost incluse i în alte 1uCI'ri, elaborate de
specialiti români i strini, care le-au discutat atit din punct de
vedere tipologie, cit i cronologic. Dintre aceste lucrri ale
specialitilor români menionm pe acelea ale lui I. Ne~tor 19, D.
Popescu 20, K. Horedt. 21, A. D. Alexa.n dreRcu 22 i A. Vulpe 23,
iar dintre acelea ale specialitilor strini pe acelea, ale lui P.
Reinecke14,
VI. :Miloj~ic 25, J. Werner 118 , St. Folt.iny 27 , R. Hachmann 2R,
H. 1\Hiller-Karpe 29, E. Lomborgao, M. Gimbutas 31, B. Hnsel 32
.a.
Date cu privire la depozitele i descoperirile izolate de bronzuri
din Bronzul mijlociu ue pe teritoriul României se gsesc ~i în
repertoriile a.rheologice, îndeosebi în acela ~\.1 lui :\J. Roska
privitor la Transilvania 33, precum i în Reperto1·iul arheologic al
Romdnie·i 34•
Dintre tipurile de obiecte din aceste depozite i descoperiri
izolate, tle o atenie deosebit-it s-au bucurat topoarele i
:,;,biile, întoemindu-sc pentru aceste categorii de unelte i a.rmc
studii !<.pecia.Ie de ctre arheologii romft.ni. Astfel, în eeea
ce privete topoarele, pe lîng lucra rea mai veche, de baz, a. lui
1. Nestor din 1938 cu privire }a, topoan~le de lupt. cu dii'll'· i
spin as, a cror· ela.sifica.re a const.ituit ulterior obiectul unor
discuii complementare 36,
s-au st.udia.t de ctre A. Vulpe, în afm· de acl:'stl'a, i topoarele
cu gaur de inmnuarc t.nt.nR versal., topoarele eiocanc i
t.opoarele cu tiul în form de hal('hardl~ 37, precum i alte t.ipmi
de topmne 38 •
10 D. Popescu i ~'1. Rusu, lm>enl.-l.rch, 1. l!JllG. 18 B.
1\fillekt•r, S.iarinar, p. 1'1, pl. R jus. 17 L '<rstm·, Dada, V
- V!, 1\1:15-1 \1~~(1, p. 175 ~i
urm. 1' A. :\1uzsolics, Bronze{nnde, p. 127 i urm. ~1 lfJ7
i urm. It L Nrsto:·, S/und, p. 79 i urm.
2o D. Popescu, Rromneif, p. 10i i urm. !1 K. Horcdt, Xolwt·llcs
riudes d'hls/olre, II, 19.%
p. 31 i 111"111.
29 A. D. Al('xandrescu, Uacia, N.S., 10, 1 !JGG, p. 117 i
urm.
93 A. Vulpe, l'RF, IX, 2, l!l70, passim. 14 P. Reint'cke, Zu
nel!el'efl Funden aus dem Sildos
ten, WPZ, 29, 1942, p. 98 i Ul'm. n VI. 1\olilojcic, Zur Frage der
Chronologie det {rilhen
und mfttleren Bronzezeit in U.illngarn, Actes de la 111• Se~rlion.
Congr~s international de. sciences prihislori qllts el
protohistoriques, Zilrich, 1950 (19!i3), p. 2a6 i urm.; idem,Zur
Cllrono/ogie der jiingeren Stein-und Bron :eze/1 Siidost-und
.'Hilleleurop(ls, (irrmania, 37, 19ii9, p, (]5 i urm.
" J. Werner, Mykenae - Siebenbiirgen - Skamli navlen. Alti del 1•
Congresso lnterna:ionale di preistoriu e protoistoria medilrronetr,
Flrenzt·- K:1pnli- Roma, I\J.50, p. 294 i urm.
117 St. Foltiny, Chrm10/oyte.
16
28 H. Haclunann, Dit' {rilllt Bron:e:cil im we,/licllf/1
Os/secgehiel und ihu milld- llfld slidosleuropiiisl'llrn Rc:ie·
hlln,qcn, (j, RPilw{l :um Mia., der Vrge.~chichte, Ifamburg, 1
9:>7.
28 U. 1\Hill<"r-Karpc, Chronologie. 30 E. Lnmborg,
DonaullJndische J(ul/w·be:lehungen
und die relative Chronologie der frilhen nordi.~chw Bronze :eit,
ActaArch - K.ll'benhaven, 195!) (1\160) .. p. fi! i III'ITI.
at .\!. Gimbutas, Bronzr Ag1·. 3 2 B. Hnsel, Bdlriig". 33 J\f.
Roska, Rep. 3' Lucrare In mai\Hscris la InslitnLul dr
arheologie
al Academiei dt' tiine Sociale ~i Politice a Rt·pnblicii Socialiste
Homânia.
3 5 1. Kestor, Die verzierlen Sieltxte mii Nackensclleibe aus
Wes/rumiinien, Marburgn Studien, Darmstadt, 1938, p. 178 i
nrm.
:~~ D. Berciu, lnsemnri arheologice, Bucureti, 1941, p. 24 i urm. i
reccnzia M. Petrcscn·Uimbovia, R IR, X U 1, 1 \J43, p. 85 i urm. ;
idt•m, Do111l topoare traci ce din jude/111 Arad, RIR, XIV, 1944,
p, :154 i urm. i rer,enzia 1. Nes tor, ll11lcanla, l V, 1946, p.
535 i urm. ; D. Popescu, Rronzezeil, p. 109 i urrn. ; idem, Zu
elnigen /lromeztltli chen Hort(unden au.~ 1'ranssllPanien, Dacia,
N.S., VII, 1963, p. 429 i ur m. 1\. Mozsolics, Bronzefunde, p. ~ti
i urrn.
37 A. Vulpe, P Bl•', IX. 2, passlm. 38 Ibidem.
www.cimec.ro
La rîndul lor, s.bîile au fost i ele studhttc, ma.i de mult de
e.tre 1. Nestor, într-o luorare fundamental. privitoare la t;ipul
Boiu-Sa.uerbnmn 39 i apoi de ctre ,A. D. Alcxan- 4rescu intr-un
studiu de sintez. rela.tiv la sbiile de bronz de pe teritoriul
României 40~
De o anumit. atenie s-au bucurat i aprtoarele de b'rtt. din
>~pa.iul carpato-dun rean, a cror tipologie, cronologie i
rspîndire au preocupat pc D. Popeseu "t, A. Mozsolies42 ,
T. 1remenczei u, B. Ham~elu, T. Bader u .a. ln ceea ce privete
rep~trti,ia teritorial a depozitelor din Rronzul mijlociu din
Transil
vania se constat o grupare mai mare a lor in aria culturii Otonutni
din nord-vestul României, pe vile Somcului i Criului 48• În rest,
ma.i sînt cîtevtt descoperiri din a.ceast neme în centrul
Tra.nsilvaniei, în aria culturii Wietenberg, pe valea ~'lm·eului,
pe care o depa.ete spre sud doar depozitul de la Satu Mare, din
:tpropiere de Periam (jud. Timi) 47 ,
a. crui prezen., aici poate fi pus. în legtur cu rspîndirea spre
sud a culturii Otomani. Relativ la regiunile extracarpatice i
Dobrogea, întrucît se cunoAc doar cîteva depozite
din aceast. vreme, este înc dificil s ne pronunm asupra reparti.iei
lor teritoriale. Din punct de vedere al ca,raeterist.ieilor lor,
cele mai multe din depozitele din Bronzul
mijlociu din Transilvania se remare, în primul rînd, prin numrul
mai mare de arme, consti tuit din topoare de lupt cu disc, sbii cu
mînerul plin, pumnale, vîrfuri de lance i apr tori de bra.. Fa de
aceste depozite, numrul acelora. eu piese de podoab (pa.nda.nt.ive,
br ri spira.lice sau simple i cu capetele spira.lice, n.pliee i
ace) eHte mult mai mic. În general, in aceste depozite sînt foarte
pu.ine unelte de bronz. În schimb, situa.ia este tota.l deosebit ln
regiunile extracarpatice i Dobrogea, întrueît. aici predomin
topoa.rele cn Flau fr nervur in relief pe manonul pentru
mîner.
Deci, dup coninutul lor, se pot deosebi mai multe categorii de
U.epozit.e din Bronzul mijlociu : eu arme (cele mai multe), cu
a,rmo i podoabe, eu arml~, unelte i podoabe, ori numai cu podoabe
(foa.rtc pu.ine). întrucît. rspîmlire:t depozitelor cu a.rme
corespunde, în general, cu aceea a culturilor Otomani i
\Vieteuberg, se poa.te deduce caracterul rzboinic al purttorilor
acestor culturi 48 dar în 11.t.adiul actual al cercetrilor este
dificil s se precizeze in ce msur aceste îngropri de depozite s-a.r
datom numa.i unor vremuri de nelinite Rau eventual ~i altor
cauze.
Din punct de vedere cronologic, D. Popescu i )1, Rusu au deosebit,
în 1966, trei faze ale depozitelor, corespunztoare începutului,
mijlocului i sfîritului Bronzului mijlociu. Dup aceti a.utori, din
prim.'t faz dateaz depozitele de la, Apa, Oradea i Borlet.i, din a
doua depozitele de la Valea Ohioarului (Ga.m·a), Puli~, Rimet.ea.,
Ighiel, Spîna., Vra.nd i a.ndm, iar din a treia depozitele din
fostul jude Turda, Roiori i Sînnicolau R.ornâ.n 49•
Tot. trei faze au fost. deo~ebitc i de B. Hansel pent.m depozitcle
Bronzului mijlociu dintre Ca.rpai i Dunrea mijlocie, în care se
includ i cele din Transilvania., cu observaia c cele mai multe
depozite din acest teritoriu dateaz din primele dou faze ale
Bronzului mijlociu dunrean (M D I - :M D II), fiind cu totul rare
în faza a treia (M D 111)110, ceea ce cores punde, în general, i
cu frecvena depozitelor, pe faze, din spaiul carpato-dunrean. Spre
deosebire îns de datrile lui D. Popescu i Jl. R.mm, B. Hnsel
încadreaz depozitele de Ja Val~l. Ohioarului (Gaura.), Ighie1 ~i
Vrand nu în a. doua., ci în prima faz a Bronzului mijlociu dun.rean
(1\l D I) &t.
11 I. Nt·slor, Sargeiia, J, 1937, p. 160 i urm. 40 A. D.
Alexandrescu, Dada, K S., 10, 1966, p. 119
~ urm. 11 D. Popescu, Dacia, VII- VIII, 1937-19-lO.
• al A. Mozsollcs, Bronzefunde, p. 73 i urm. ; idem, Bron:e-um/
Culd{unde, p. 62 i urm.
u T. Kemt•nczei, Dic Chronolugle dt·r Harl(unde vom Typ
Rimus:ombal, HOME:, V, 1965, p. 111 i urm.
" B. Hnsel, BeltriJ.ge, p. 102 i urm. u T. Raller, A.ptJrlaru/ de
bra in bazinul carpalo
cluntJrean, Salu Mure, 1972, p. 85 l urm.
1 - c. 48
48 Pinii In prl'zent nu a fost slu<llat problema rspln dirii
dl'pozltelor <le bronzuri din spaiHI carpato-dunrean In Bronzul
mijlociu.
47 Vezi nota 16 . 48 Istoria Romt'lniei, J, Bul'llrPti, 1960, p.
111 i urm.
( I. Jl;estor). n D. Poprsfll i Mircea Rusu, lnveniArch, 1.
1!166,
pa.•sim. :;o B. Hllnsd, Beilriige, p. 1G!I. u Ibidem, p. 163.
11
www.cimec.ro
În schimb, dup A. ::VIozsolic~, ace~te dcpozitl•, ca ~i a,lt.clc
din Transilva.nia, ar apîtrine cta.pelor Hajdusâmson i
KoRzidN·p~tdlâs, fa.za Il152, încadrîndu-He, printre altele, în
etapa, Hajdusâmson depozitele de la Valea Chioal'Ului (Gaura.) i
Puli, care dup D. PopeRcu i M. Rusu apar.in mijlocului Bronzului
mijlociu, iar în faza, Kosziderpadlas tl<•pozitul din fot~tul
jude Turda, data,t de a.ceiai autori la sfîritul Bronzului mijlociu
&a.
La rindul lor, depozit.ele din Bronzul mijlociu de pe teritoriul
Româ.niei, publicate în 1966 de D. Popescu i l\I. Rusu, an fost
sincronizate de autorii respectivi cu culturile contem porane cu
ele, dup cum mmeaz : din prima etap cu culturile Otomani i Costia,
din etapa a doua cu culturile Otomani, Snciu de Sus, Wietenherg i
Girla 1\lare sau Vatina i elin etapa a treia cu culturile Pecica,
Otomani i Sighioa.ra-Wietenbcrg 64, fr de precizri rela tiv la
fazele acestor culturi. 1n aceast privin., se impune
t>incronizarea acestor trei etape din cronologia depozitelor din
Bronzul mijlociu cu cele dou faze principale ale culturilor din
aceast vreme, la care se refer A. Vulpe, prima corespunzînd cu
Monteon1 I C3 - IA, Ver bicioara I - III, Tei - Celu i Tei - Tei,
Pecica, Otomani II (trecere:t de la Otomani II ht Otomani III),
Wietenberg I i II i Costia I, iar a doua. cu 1\'Ionteoru II A - II
B, Tei - Tei i Tei - Stejar, Verbicioara IV, Gîrla Mare, Va.tina,
Otomani III, Wietenberg III i Costia tîrzie 66• Cu acest prilej va
trebui s se precizeze paralelismele, la care se refer autorul,
dintre aceste dou faze i culturile din centrul Europei : Unetice
(Reinecke A1 i A2)
i a mormintelor tumulare (Reinecke B i O) ' 8•
Tot în legtur cu problema cronologiei, este tiut c pe baza
sincronismelor i a legi"t turilor cu lumea micenian, bine studiate
de J. E. Forssander, J. Werner, VI. J\Hlojcic, n. Hachmann, A.
l\Iozsolics i K. Horedt, precum i a studiilor lui VI. :Milojcic, H.
l\ltiller Karpe i W. Kimmig cu privire la. sfÎl'itul Bronzului
mijlociu dunrean, s-n, (bta.t epoca. mij locie a Bmnzului dunrean
Îllt.re sfîritul secolului a.] XVI-lea i început.ul secoluh1i al
XIII-le:l· î.e.n. &7 •
În fine, nu putem încheia aceste c.~îtcv:1 considera.ii generale
privitoare la oepozit.elt=> din Bronzul mijloeiu de pc 1
eritoriul României fr s men.ionm c, spre deoHehire de bron zurilc
din Bronzul tîrziu ~i Hallstatt, s-a,u fcut mai multe analize
compttmtiv cu numrul total al depozitelor.
Acei\t.e an:tlize, l';pceirogra.fiee, executate de
Arbeitsgemein,<Jcha.ft fiir Mettalurgie des Alter htms de la
Wiirtcmhergiiiebes L:mdesmuseum din Stuttgart. i publicate în 1
il(î8 de Siegrric·d .Tunghans, Edward Sa.ngmcister i 1\lanfred
Scb1·odcr &s au fost incluse i în fa.~cicola. din Inventar-ia
Archaeologica înt.ocmit în 1966 de D. Popescu i IVI. Rusu
Gl!.
Din compara.ia. datelor acestor analize, pe faze, nu se pot
lltabili, dcocamdat., deose biri eseniale în compozi.ia. metalului
din cele t1·ei faze. Astfel, procentul de coP.itor va.ri.a.z intre
0,04% i 9,8% în prima faz, 1,9% i 7,1% în faza a doua i între 4,1%
i 8,4% îu faza a treia, iar în ceea ce privete impmit.ile se
întîlnesc ·aceleai elem~nt.e : Ps, As, Sh, Ag, Ni, din eare în mod
excepiona.J Sh de.pet.e 1%, ajungînd la 1,2% i 1,3%, ia1· A>:
atinge propor.ii ceva ma.i mari de 1,3:'5% (Roiori) ~i 1,95%
(R.imet.ea).
+ Depozitele de bronzlll'i de la sfîritul epocii Bronzului i
începutul Hallstatt.ului ne re.in
atenia m~\.i mult, înt1ucit din acea.st· vreme dateaz cele ma.i
multe descoperiri de acest. fel din spa..iul
ca.rpato-danubian.
02 A. Mo1.solics, Rronze{unde, p. 121 i urm. i hr.i\e
pentru d~pozite: fig. :15 (grupnl Hujdusamson) i fig. :Jii
(icrupul Koszld~rpndls).
18
63 Jbldrm. 04 D. Popescu i :\or. Rusu, lnven/Anh, 1, 1\166,
pa~.<im.
oa A. Vulp1•, l'BF, IX. 2, J.
ae Ibidem.
67 D. Hi!nsd, BeitriJy,., p. 170, undr ~e m!'n\ionNl1.ii i
literatura n·spl•ctiv.
66 S. Junghans, E. Sangm~isll'r, i\1. Schriider, f(up{er und
Bron:e, Jl. 59.
69 D. Popescu i :\I. Rusu, lnven!A.JCh, 1, 1 Bfi~. In care autorii
r~produl' datele analizelor SJJectrall' all' bronzu J'ilur din
dt,pozilell' de ID Ap<l, On:nlea. BoriPti, Vait-a Chiollrului (
Galll'a), Pull~. Rimt"l .. a, !ghid, Vt·and, Hniori, Slnnico]au
Homân ~i Pel"kll.
www.cimec.ro
tn legtur cu aceasta, menionm c se cunosc astzi peste 400 depozite
din acest spa.iu, eorespnnztoare fa.zelor Reineekc A i Rallstatt A
i B din Europa central, datate de B. Milller-Karpe i al.i arheologi
în HecoleJe XIII-vm î.e.n., faze încadrate ulterior de ctre acesta
in etapele nou (Rcinecke D i Ifulh;t.att A) i tîrzie (.=H allstatt
D) ale epocii ln·on:~:nlui60• Dtntre aceste depozite, peste :{60
provin din 1'l'l1n~ilvania ~;~i 37 din regiunea extra-carpat.ie,
4upl. cum w·mcaz: 23 din ~'lolllova, 10 din Muntt>nia., 4 din
Oltenia,, prrcum ~i 7 din Dobrogea.
· · Deci, cum este i firesc, majoritatea depozitelor provin din
Transilvania, lucru explica- bil dac se are în vedere bogd.ia, în
mineremi de cupru din acest teritoriu. 1n schimb, pare p..radoxal
nUIIlrul mic de asemenea descoperiri din Oltenia, cu toate c. ~i în
aceast regiune dnt z.ll.cA.minte cu minereuri de cupru. Fa de
acestea,, au sporit în ultimii ani descoperirile de depozite din
aceast vreme din Muntenia. i îndeosebi din Moldova, de unde provin
pîn tn prezent cele mai multe depozite de bronzuri din regiunea
extracarpL~tic a României. O ade ~t revela.ie au constituit-o mai
recent depozitele de bronzuri de la sfîritul epocii Bronzului 'i
inceputul Hallstattului din Dobrogea, ieite pentru prima dat. la
iveal în ultimele dou decenii în aceast regiune cu rninereuri de
cupru.
tn cele ce urmeaz. ne vom referi la. unele probleme db ba.z în
leg-lt.ur cu depozitclc de bronzuri de la sfîritul epocii Bronzului
i îneeputul Hall~;tattului de pe teritoriul Româ niei, artînd caro
este stadiul cercetrilor în acest domeniu.
Astfel, în ceea ce privete evidenta prin publicare a unor a.semenea
descoperiri de Pl" teritoriul României, pîn la sfîritul celui de-al
doilea rzboi mondial, s-au bucurat de o ma.i mare atenie acelea din
Transilvania (inclusiv 1\Ia.ramure, Oria.na i Ba.nat), prin
includerea. lor tn lmele repertorii sau cnta.loa.ge, întocmite de
C. Goos 61, G. 'l'egHt.s 62, J. Hampel 63,
E. Orosz 6•, B. Milleker 66, I. Marian 66 i l\1. Ror-;kt 67 ,
precum i în a.lte lucrri speciale mn.i restrinse ori mai generale,
~mb form de monografii ale fostelor judee. Dintre acestea, o men
iune aparte merit co1'pus-u1 lui J. "'Ha.mpel, datorit grijii cu
care au fost publicate unele depozite mai importante, descoperite
pîn Ia. a.pari.ia. lui, precum i, îndeosebi, &perto1'iul lui M.
Roska., care, prin numrul descoperirilor incluse i literatura citat
pentru fiecare din ele, poate fi utilizat. i a.!l.t.zi cu folos,
exceptînd unele erori, inerente unei lucrri de asemenea.
propor.ii.
tn afar de acest.(' lucrri, unele din dC'pozitele din Transilvania
au mai fost incluse în monumentala oper a lui Y. Pâ.rvan, Getica 68
, precum i în lucra.rea, de sintez a. lui 1. NeRtor din 19:12
&9,
tn ceea ce privete restul teritoriului Româ.niei, a:vîndu-se în
vedere numrul limitat al acestor descoperiri, ele nu au mai
constituit, singure sa.u împreun cu altele, obiectul unor
repertorii sau corpus-uri, fiind doar prezentate, cu mai multe 11au
mai pu.ine detalii, în luCI· rlle lui I. Andrieescu 70, V.
Pârva.n71, J. Ne:4or 72 .a.
10 Autorul folos~te d('numirile dl~ .,sflritul epocii Bronzului"
(Bronz D) i· .. Inceputul Hallstatt-ului" sau ,.Hallstatt-ul
timpuriu" (Hallstall A i B), spre deose bire de ali autori, la
care se tnlllncsc termenii de .,epoca Bronzului tirzie" sau
.,dezvoltat"ori de .,epoca Bronzului naul" i ., llrzie". În
leglurii cu aceste din urmd denu miri a se vedea K. Horcdt,
Problemele ceramicii din puioada bronzului eDa[uat în Transi/uania.
S/lldii i eomunicri, voi. 13, Il.fu:eu/ Drukenlhul U17-1967, Sibiu,
1961, p. 1:17 i H. :\IUllcr-Karpe, Zur Definili"" und Benennung
chranologischer Siufen der Kup(erzeil, llronu:eii und iilferen
Ei.~t·nzei/, .Jallresberichi dt>, lnsli lllis filr
\'orgcsclrlt'hle <fer Uni11ersiiiil 1-'rank(url a.M., 1974, p. 7
~i urm.
•t C. Goos, Cirranik, AVSL, X riT, 18i6, p. 203 i urm.; ldem,
Ski:zen zur va/'l'omfschl'n Kullurgesclllt'lll!' der mii I/tren
JJonaugt•genden: ll('eeui publicalk, X J II, 1877, p. 407 i urm.
!ii XI\', p. ·17 i mm.
11 G. T<'gl:!ts, 01 TE, II, 1 1!1!7, 1 - 3, p. 1 • urm.
ua J. Hampl'l, Antiquiies; idem, Branzkor i tradUClWt'll In limba
german A/lertiimer du Branzezeit in Un,qarn, Budapesta, 1890, ed. a
1 I-a ; idem, Trauvui/les.
84 E. Orosz, SzDE, I, 1900, p. 18 i urnr. i IJI, 1902, p. 54 i
urm.
86 B. Milleker, Dllm.; idem, Starinar, XV, 1940, p. 21 i urm.
" 6 J. 11arlian, Rep. l. 1909, p. :121 ~i urm. i Il, 1920. 67 1r.
Roska, Hep. 68 V. Pdrvan, Getica. au 1. Ne:~tor, S/tmd. 10 1.
Andriel'Sl,U, Nouvc/les !'anlribulloM sur l'âge du
bron:e cn Roumani1'; le de pot de branzes de Drajna de JtJs d
/'epee de Bucium, Dada, Il, t 925, ]J. :145 <;oi urm.
71 V. Pflrvan, Getica, p. 2, 4, 3G3, i59, 762 (Drajna de .Jos),
:~90, ill2 (Rafaila).
72 l. Nestc.r, Stand, p. 1:.!/l ~i urm. (Drajna dt' Jos i alte
dl'puzite).
i!J
www.cimec.ro
Dup. cei de-al doilea rzboi mondia,l s-a aconta,t. o atentie din ce
în ce mai mare acestor descoperiri, p1·in publicarea de list<l
pentru Transilva.nia., cu comentariile respective, de ctre .M. Rusu
73, precum i de lucrri speciale pentru Moldova de :1\f.
Petrescu-Dîmbovia 74 i pentru Dobrogea de A. Aricescu 75• m afar de
acestea, unele din depozitele din Transilvania au fost inclu~e i în
cataloagele cu ilustraii ale lui Fr. HolRte, publicate post mortem,
în 195176
i 1962 77, de ctre Seminarul de preistorie al Universitii din
lfarburg. La rîndul lor, depozitele de bronzuri din România, de la
sfiritul epocii Bronzului pîn
în Hallstatt. B inclusiv, au fost incluse de W. A.v. Brunn în
monografia sa din 1968, într-un context ma.i larg central-european,
fiind inserate Ol'onologic în lista depozitelor din aceast vreme
din regiunea Dunrii inferioare i a arcului carpatic 78• De
asemenea, o parte din aceste depozite, apat.inînd în general
sfîritului epocii bronzului, au fost introduse de A. Mozso lics în
cel de-al doilea volum al monografiei sale privitor la depozitele
de bronz i tezaurele de aur din faza Opalyi 7e.
Unele depozite au fost publicate prin grija lui 1. Nestor, în
colecia lnventa·ria .Archaeolo gica de sub direcia lui M.-E.
llarien 80•
La acestea se adaug. Repertoriul arheologic al Romliniei (ms.) 81 i
lucra.rea monografic a lui M. Rusu privitoare la metalurgia
bronzului în Transilvania în faza Hallstatt A 811,
care conine corpU8-ul depozitelor din aceast faz i ilustraia
respectiv, precum i nume roase alte publicaii de depozite în
revistele de specialitate din ar 83•
Paralel cu aceste lucrri, dup ani de cercetri în muzeele din .a,r,
precum i din stri ntate, în care se afl bronzuri din aceast vreme
de pe teritoriul României, H-a întocmit de ctre autorul acestei
lucrri corpus-ul depozitelor de bronzuri de la sfîritul epocii
Bron zului i începutul Ha.Ustattului din acest spaiu, în eare se
prezint, pe cît. poRibil, în mod critic coninutul fiecrui depozit,
însoit de ilu!>tra.ii, numere de inventa,r i de bibliografia
respectiv 84• Alturi de depozitele sigure, OI"înduite cr·onologic,
au fost luate în eonRidemie i acelea de faz incert sau
nesigm·e.
ln acest fel se umple un gol mult resim.it în Ii tem tura de
:,;pecialitate cu privire la aceast problem, continuînd i, în
acelai timp, complet.înd lucrrile anterioare, ca.re, exceptînd
Reperloriul arheologic al României, se refereau cu prioritate la,
depozit.ele de bronzuri din aceast vreme din Tra.nsilvania.
Desigur c o asemenea lucrare este i ea susceptibil de îmbuntil'i,
avîndu-se în vedere imposibilitatea, pentru moment, de stabilire cu
exactitat.e ~ coninutului tuturor depo zitelor, datorit pierderii
unor piese sau amestecului altora din depozite diferite, precum i a
informaiilor incomplete de care dispunem uneori relativ la aceste
descoperiri.
ln ceea ce privete repartiia teritorial a depozitelor din aceast
vreme de pc teri toriul României s-au scos în eviden în 1938 de
ctre 1. Nestor, pe baza studierii topoarelor de lupt cu disc pe
ceaf. i spin, grupul de depozite din nord-vestul 'l'ransilvaniei,
precum i legturile lui cu descoperirile de acest fel din zonele
vecine 86•
Pentru prima dat îm; problema r.spîndirii depozitelor de bronzuri
de la sfîritul epocii Bronzului i îneeputul Halliltattului din
Transilvania a fost tratat în 1963 de M. Rusu, care a întocmit i
hri de rspîndire a acestor descoperiri 80• La rîndul lui,
autorul
73 M. Rosu, Dacia, N.S., VII, 19ll:J, p. 177 i nrm. " l\1.
Petrescu-Dtmbovia, SCIV, IV. 1951, 3- 4,
p. 460 i urm.; idem, Dacia, N.S., IV. 1960, p. 153 i urm. ; idem,
ArhMold, 11 - III, 1964, p. 265 i nrm.
" Andrei Arlcescu, SCIV, 16, 1965, 1, p. 17 i m·m. ; idem, Ponlica,
III, 1970, p. 25 i urrn. Vezi i 1\1. lrimia, Un depozit de bronzurl
la Constanta, l'olllil'e, 1, 19U8, p. 89 i urm.
,. Fr. Holste, llorlfundr. 77 Idem, Chronologk 78 W. A. v. Brunn,
"Uillcldeutsche Hort{unde. ,, A. Moz.•olies, Dronze- und
(lold(unde. 10 Pinii In prezent relativ ta depozitl'le de Ju
srtritul
epocii Bronzului (Bronz D) s-au publicat lll'llliitnart•J.,
fnscicnle la Bucllrt'ti : A. D. Alexandrescu, Dt!pdts de l'âge du
bronze tardl{ de Blenl, 4, 1967; T. Bader, Dt!plits tJe l'dg~ du
bronze tardif du Nord-Ouesl de la Transilvanie, G, 1971 ; M.
Petrescn-DimiJovla i l\1. Flm·escu, Dt!p81.~ de l'âge du bron:e
tardif, 7, 1971.
81 Vezi nota 34. 82 M. Rusu, Metalurgia bronzului din
Transilvania
/11 începutul Hal/slatt-uluî (partea a Il-a), 1972, tez de
doctorat. •
la De ex. In SCIV, Dacia, Arh:\-Jold, AMN, Apulmn, Sargetia,
Pontica, Carpica .a.
8• :\L Petr~scu-Dirnbovia, PRF, XVIII. 1 (In curs de
tiprire).
u I. Nestor, lllarbSI, p. 178 i urm. 88 M. Rnsu, Dacio, 1\'.S., VH.
1963, p. 181, fig, 1.
www.cimec.ro
~ loeltul volum, în 1953 i 1960, a studiat i cartat depozitele de
bronzmi din Moldova 117 • 1n ~tiei, alA.turi de acestea, s-au luat
în consideraie, de ctre acela.i autor, i celelalte depozite ?'"lbl
reatul teritoriului României 88, eontemporane cu seria Uriu-Domneti
din Transilvania 89•
> In volumul de fa, corpus-ul depozitelor de la sfîritul epocii
Bronzului i începutul } lbUat&ttului este însoit de liste de
rspîndire, care permit s se deosebeasc atît repa.rtiia
JtlrltorlalA, pe faze, a acestor descoperii·i, cît i frec.vena lor
în anumite teritorii. În legtur (·,'ia aoea.stl. problem, au fost
studiate de autorul acestui volum gr·upcle regionale de
bronzuri
lle la sftntitul epocii Bronzului din spaiul carpato-dunl'ean 90•
Cu acest prilej au fost deosebite lnt grupe locale de depozite in
Transilvania, ilustra. te prin peste 90 depozite, caracterizate
printr- 1111 aflux de piese de origine local i central-european, fa
de care acelea de origine rsritean i ndlol. sint rare.
Prima din aceste grupe, din aria ocupat de culturile Otomani i
Suciu de Sus, este localizatA. in nord-vestul Tram;ilvaniei,
pl'ezentîncl le.gturi directe cu descoperil'ile corespun altoare
din zonele vecine.
Oea. de-a doua grup, din aria cult.urilor Wicteuberg i Noua, este
situat in centrul Tranailva.niei, fiind ilustrat. i ea prin
numeroase depozite.
ln fine, cea de-a treia grup, tot din al'ia culturii ~oua, se
plaseaz în sud-estul Transil vaniei, fiind a. testat doar prin
citeva depozite, care, prin caracteristicile inventarului lor,
prezint Jetlturi a.ttt cu depozitele din centrul Transilvaniei,
putind fi considerat ca o prelungil'e alei a Jl'Upei de depozite
din centrul Transilvaniei, cît i cu cele de la est i sud de
Carpai.
In ce privete restul teritoriului, adic regiunea extraearpatic i
Dobrogea, s-au deose· bit douft. grupe locale importante de
depozite de la sfîritul epocii bronzului, dintre care una
ri.AI.riteanA. i alta sudic.
Grupa rsritean, aparinînd seriei Riet.i - Bleni 91 , localizat pe
teritoriile Moldovei ti Munteniei, in aria culturii Noua i-$i a
faoies-ulni Coslogeni 92 , este reprezentatA. prin 19 depozite.
Acestea se carackrizeaz IHintr-o frecven mai mare de tipuri de
unelte, arme i podoabe de origine rsritcan., cu analogii spre
c:-;t, în aria grupului Noua - Sabatinovka 83 •
AlA.turi de tipurile de origine rs.ritean11., puse în legtur cu
participarea grupului Srulmy la. geneza culturii Noua 91, s-a
constatat c se întîlnesc în aceast grup, eRte adevrat intr-un
numi.t· mai restrîus, i altele de origine transilvnean i
central-european 96•
It M. Pclrescu-L>Iml>ovi!a. SClV, IV, 1 \l:i:l, 3 - 4, p.
478, rlg. 16; idern, Oacia. XS., IV. 1\160, p. 15:1 i urm.; ldem,
AriiMo/d, Il - III, 1964, [). 252, fig. 1.
• ldem, Que/qucs probllmrcs concernant les decouverls ~ plktlf en
bronze de la fin de l'âgc du brome en Roumanle, Acltl du V II•
Congrts international de.~ scienccs prihis llll'lquu el
protohl.•lnrlques, 1966, Praga, 1970, p. 684 •• urm.
" Relati\' Ia dcnumirl'a razei Uriu - Domneli, ou toate cA aceasta
se folos.:te In mud curent In literatura de 1pecJalltate este de
observat c depozitul Domneti DU poate tl considerat un depozit
Inchis, Intrucit la Muzeul naional din Budapesta piesele acestui
depozit stnt inven tariate ImpreunA cu altele din depozitul de Ia
Olcsvaapti (A. Mozsolics, Bronze- und Goldfunde, p. 128). Din
aceste motive ln lucrarea de fa ne-am limitat Ia piesele publica le
de J. Hampel. A vtndu-se In vedere aceastii situatie, este poate
mal Indicat slisc foloseascA, pentru seria respectiv de bronzuri,
denumirea de Uriu - Dragomireti, In loo de Urlu - Domilneti (vezi
pentru aceasta -~iA. Vulpe, PBf·, IX. 2, p. 5, nota 4). Totui,
pcnlru a se evita unek contu:~H. In lucrarea de fal s-a pstrat
denumirea de Uriu- Do mneti.
" M. Petrescu-Dimbovila, op. cit., i\cles du l' II• Congr~s
international des sciwces prtihisloriques el proto
hl&lorlques, 1966, Pragn, 1!170, p. 684 i urm.; idem,
Le., dipots lardl(s de bron:es sur le terrlloirc de la Roumanle (de
Bronu D au Hallstatt B tncluslvemcnt), Actes du r 111, Congr~s
international des xtences prihistorlques el proto historiques,
vul. 1, RaPports gtniraux, Belgrad, 1!171 p. 175 i urm.
81 Acenstll seri.:, denumitA de noi mai Inainte Rleti - Ulmi Litenl
sau Rleti - Ulmi Lltenl - llieni, a fost numit ulterior, tot de
noi, Rleti - Blenl, lntrucll la Bleni s-a gsit, pln In prezent, cel
mai reprezentativ depozit din Moldova.
82 Privitor la cultura Noua vezi A. C. Florescu, Con tributii la
cunoaterea culturii Noua, Arh.'Uold, Il - IH, 1964, p. 143 i urm.;
ldem, Sur les probUmes du bron:e tardlf carpaio-danubien el
Nord-Ouest Ponlique, Uacia, )I.;.S., 11, 1967, p. 59 i urm. Relativ
la (aeies-ul Coslogeni, vezi Seb. Morinb. i Nltl Angelcscu, O nou
cultur a epocii bronzului in Romdnîa, Cultura de lip Coslogenl,
SCIV, 21, 3, 1970, 373 i urm.
93 A. C. Florescu, Dacia, N. S., 11, 1967, p. 75 i urm. "
Ibidem.
•• Aceast tez a fost sustinut de autorul aceslui vulum In lucrArile
sale menionate In notele 74 i 90, ca i In Quelques eonstdirations
concernant la fin de l'dge du brome d du debut du Hallslall dans
l'espace carpato-ba{. canlque, Studia Balcanlra, V, L' 1?1/mogenise
de., peuplr. balcaniques, Sofia, 1971, p. 109 i urm.
2t
www.cimec.ro
Cunstatii..ri intcrc~ante s-au f-cut i rel:Ltiv h1 grup<~ ~udic,
can' se loealizea.z Îll rPstul regiunii ex:tmcarpa.ticc i
Dobrogea., fiind ilustrat prin n.sc dcpur.itc, a.p:u.inînd l~ dou.
tmbgrupe locale, dintre care una în Oltenia. i Muntenia, i o alta
la sud de Dun.rc, în Do brogea 98•
Prima cli11 aceste subgr·upe, susceptibih~t de a fi suhîmpr.it., ~i
ea în viitor în alte dou sau trei subgrupc, cot·espnnzi"ttoarc
aspectelor cult;urale Vldcti 11 - Ji'undcnii Doamnei 07
~i Zimnicea- Plovdiv 98 , este at~stat prin trei depozite,
caracterizate, în Oltenia, prin a.nu mite tipuri de unelte (forma
aparte a variantei r.si"..,ritene a. ceUului de tip transilvnean),
cu unele analogii în depozitul de la V,rbia oo din Muzeul de la
Sofi~t, cel lll<ti important pentru seria de bronzuri din
acea.st. vreme din spaiul ba.lcano-dun.rca.n.
În afar de aceste obiecte de factmtt sudic, în aria ~-..;;;pectelor
cultura.lc Zimnieea. - Plovdiv i Vl.deti II - Fundenii Doamnei se
mai întî111ese ~i n.Jt.ele, în numr mai redu:;, de pruvenien.
tran!'lilvneani"t i Cl'nt.ral-euroJu~an ..
În sehimb, 1-)-a constatat c. pe t('l·itoriul J\1 un ten iei sînt
nmi freeveut.e tipurile de nnelt·(\ i arme de origine transilvnean
i central-european., tlup cum o atcst în special depozitul de la,
Drajna de Jo8 too. Nu lipse:;c îns nici unele tipuri de obiecte cu
analogii la. sud de Dun.re (seecrilc cu ciotul de la turn~tt
ncîndcprtat.) sau la est de Carpai (varianta rHri tean a celt.ului
de tip transilvnean, numit de ctre unii i Oinac 101 ).
In fine, în ceea ce privete subgru}m din Dobrogea, atestat
deocamdat prin trei depo zite (N. BlceRcu, Gura Dobrogei i
Constan;a-P:~laB) 102, prin unele tipuri de unelte din inven tarul
su (forma special a variantei rsritene ~" cclt.ului de tip
transilvnean i secera Nl ciotul de la turnat neîndt>prtat), s-a
precizat c prezint unele analogii cu descoperirile de bronzuri
dintre Dunre i Balcani, de unde s-au t•spîndit a.ici aceste unelte,
dealtfel ca i la nord de Dunre, pe teritoriile Olteniei i
l\lunteniei 103 • În a.fa.r. de a.cestca., s-~tu rspîndit. în
Dobrogea i unele unelte din grupul estic, din a.ria culturii Noua
(v:uiant.a rsi\.rit.can a cdt.u lui de tip transilvnean). L1
schimb s-a conr;tatat ciJ, nu sînt ine ate~tate aici tipuri din
'J'ran silvania 104, prezena lot· nefiind însi't exclus, avîndu-Be
în vedere r.spîndirea ~pre est i sud a obiect.elor de origine
tra.nsilvnm~n la sfîritul epocii bronzului.
Deci, în afar de Dobrogea., produsele puternicului centru metalmgic
din 1.'ransilvanht jo;-a.u rspîndit în regiune;t cxtracarpatic a
României i mai departe spre est. în sp;t.iul ucrainean i într-o
oa.recare msur i la Bud de Duni'i.re, pe teritoriul
Bulgariei.
'l'ot din Transilvania s-au introdus în rcgimu~lt extracarpatic. a
României i unele piese de origine ecntral-europea.n. Din acest
punct de vedere, eum i:Ht subliniat d('ja în repetate rinduri,
munii Carpai nu 1tu constituit o b~trier pentru legturile tribmilor
din Transilvania
88 Vezi mal sus nulele !)O i !)5. 17 Pentru acest aspect cultural
vezi V. I.cahu, O
nou faz în evoluia cl,llluril Noua, faza Fundenii Doamnei,
CercellJrt arlreologice In Bucureti, Bucureti, 1 !l63, p. 33!.1 i
urm. ; idem, Cultura Tei, Bucure~tl. 1966, p. 36 i urm.; idem,
Aperfu de la periodlsation de l'euo/ulintl de la ciol/isation de
Tel, Dacia, N. S., 10, 1966 p. 191 ~i urm.; D. Berclu, Aper~u de.~
probl~mes susciU.~ par la cioillsalloll de Vcrblctnara (rt!cemnwnl
dicouoertc en Bou manie) el le probleme de la fin de /'âge du
bron:e dam la region des Portcs de Fer el du Bas-Danube, Sbornik
Narorl nog Museja, IV, 1!164, p. 319 i urm.; Valeriu Leahu. Cu
prtoire la s(lrttul epocii bronzului în Muntenia, SCIV, 20, 1,
1969, p. 17 i urm.
•ij in IegiHur cu acest grup de In Dunrea de .J o~; prezint Interes
descoperirile lui A. D. Alexandrescu din neci'Opola de Ia Zimnicea
(La tlt'cropole du bron:<· rf.cenl de Zimnicea (dep. de
Tcleorman), Dacia, N.S., 17, 1973, p. 77 i urm.); depozitul de vase
de iul ars de 1" Plovdiv, publicat de Peter Detev ( Koleklivrm
nalwdka of qlinenl szdtme 11 Plo11div, Arheologija, VU, 4, 1961, GG
i urm.), ca i spturlle de Ia Razkopani\.a nle acduiaî autor (
Traces de la civilisation de Ra:kopanitze en Transyl-
22
vanie, Apulum, VII, 1!l68, fig. 27 i 28). Hclativ Ia aceast
pi'Oblcm vezi i M. Petrescu-Dimbo\'i!a, Studia Balca nica, V,
Sofia, 1 !)71, p. 112 i urm.
•a De Ia Vrbia pro\in dou depozite, din care unul inedit se afl In
MuzeulnaUunaJ de arheologie de Ia Sofia i altul publicat In Muzeul
din Plcvna (Teodora Kova ceva, Noua kolekfiona nakodka oi
bronsooanija cpoha prl , Vdrbllza, Pleuenski okl'g, Arheo/oglja,
IX, 1!l67, 2, p. 51 i urm.
lOII Pentru acest depozit vezi 1. All(lrie~escu, Dacia, II, 1025,
p. 345 i urm. ~i A. D. Alexandrescu, Intimi Arch, 2, 1!JfiG.
lOI Vezi Silvia 1\Iarinescu-Bllcu, Klad bronsovah isdelii li
Oinake, Dacia, N.S., VII, 1963, p. 52,1.
1o2 Andrei Aricescu, SCIV. 16, l!l6f•, 1, p. 17 i ll!'lll.;
idcm, l'ontica, 111, Hl70, p. 2!i :t-i urm.; :\1. ll·lmia,
OJ>.
cit., Puntice, I, 19fil!, p. 8~ ')i Ul'lll.
108 M. Pctrescu-Dimbovia, Studia Balccmica, V, Snfia, 1971, p.
110.
104 Audrci Aticescu, SCIV, tG, 196i:i, 1, p. :lr.; id,•m. Ponlica,
Jll, 1970, p. 71.
www.cimec.ro
e din regillllca ext.ra.carpat.ie a R·olm'l.nie.i . ~i ehi ar de
mai departe, din V cra.ina sub- tk i sudul Ucrainei. Nu îm; t.oa.te
hronzurile de origine tmnsilvnean, ca dealtfel i te de tip
central-european sau rsrit.ean, au fost introduse prin schimburi la
triburilc
regiunea extraca,rpa.tici''t a României, întrucît unele ·forme de
turnat i buci de bronz lrat, descoperite în aceste teritorii,
constituie dovezi c eel pu.iu unele din acm~te piese au bt produse
la. fa.a locului.
'·1· +
Metalurgia bronzului a eont.immt s se dczvolte în prima faz a
Hallstatt-ului (Hall l!&att A1), dup cwn o dovedesc cele peRte
90 de depozite din seria Cincu-Suseni, c-reia îi 1Pfe11.in i marile
depozite-turn-torii de la Uioam, plnaca, Guteria, Dipa, B:~nd t;i
Aiud, eu obiecte de bronz în greut~~te de cirea 5 000 kg, adic mai
mult decit toate depozit.ele b 1Ulloc de la sfîritul epocii
bronzului din Tmnsilvania. "' Examinîndu-se harta rspîndirii
depozitelor din faza Ha.llstat.t A., se eonstat duci fi'Upri de
asemenea descoperiri în TranHilvania 10:'.
Prima dintre acestea, localizat în nord-vestul Tran~ilvaniei, în
podiul Someului i nordul cîmpiei de ve~:~t, se caracterizeaz prin
tipuri dP uneUe, arme, piese de harna.-1.ment i obiecte de podoab
în strîns legtur cu cele din etapa anterioar. Alturi de acestea se
mai tntUnesc i unele tipuri de obiecte de origine central-european
sau chiar nordic, cum ar fi de exemplu un ac cu capul in form de
fus i eu gitul modelat ( Speindelkopfnadel mit geglie Wtem Hals)
din depoziLul nesigur de la Baia, Mare, tip frecvent. în
Hallstatt-ul timpuriu din Bllezia., Slovacia i Ungaria, semnalat
îns i în cîLev<t det~coperiri din R.S.~'. Iugoslavia 108•
Cea de-a, doua grup., din centrul Transilvaniei, este ilustrat
printr-un numr tot atît de mare de depozite, ea i grupa din
nord-ve~;tul Tra-nsilvaniei. Spre deosebire îns de sfîritul epocii
Bronzului, în aceast etap a Ha.lh;tatt-ului timpuriu sînt ceva mai
multe depozite în oentrul Transilvaniei, caract.erizat;c printr-un
numr m:1i mie de a.rme i piese de harnaament. Pe Ung tipurile de
obiecte ma.i vechi, f'are se continu., <tpar ~i unele noi, cum
ar fi de exemplu fAbula de tip passementerie, de origine
est-ecntml-Pnropean; l)laca, de centUI', decorat în Nhnica 11(W
repon11sc", }lies rreevcnt. în centrul i nordul Europei; ace cu
C<l.pul sferic i
.Jltul decorat eu ncrvmi, înt.ilnit.c de~eori în depozitele i
mormint~le din Europa central, ··vind centrul de produeie ht est de
Alpi i în vestul Carpailor, de unde iHt.U rspîndit pîn aparte spre
vest ~i est, inelusiv pe teritoriul României; perht de chihlimbar,
de origine nordic., lntUnitlt în descoperirile din centrul l~uropei
în faza tîrzie a mormintelor tumulare i timpurie a cimpurilor de
urne 1°7 .a.
Cea de-a treia grup de depozite din Hallstatt A1 din Transilvania,
localizat în zona J[ureului :Mijlociu, reprezentînd de fapt
continuarea spre sud-vest a Podiului Transilvaniei,
.. este ilustrat prin mai puine depozite decît grupele de asemenea
descoperiri din nord-vestul !ti centrul Transilvaniei. Ele sînt
grupate pe un spaiu restrîns, atestînd, prin prezena marilor
!4epozite-t.urntorie de la Uioara., plnaca i Guteria, o activitate
mctalurgic. foarte impor ',.,.nt 108 , ilustrat printr-un numr
impresionant de mare de obiecte de bronz, întregi i frag ~ntare,
de origine local sau central-european, precum i prin cantiti mari
de turte de
· J>ronz i de deeuri de bronz. tn genere, prin caracteristicile
inventarului lor, aceste mari depo lite-turntorii nu sînt
specializate, în sensul producerii cu predilecie a unor anumite
tipuri de
, obiecte de bronz. Numrul mare de obiecte de bronz din aceste
tmntorii de pe Murcul Mijlociu s-a
pus în lQgtur cu exploatarea m~ti intens în acea,st etap a
aw'lllui, aramei i a srii, marile ~ntorii fiind în apl'Opicrea
zcmintelor de sare, precum i cu sporirea populaiei, atestat. atît
prin numrul mare de aezri, cit. i prin inten~ificarea relatiilor de
schimb uJD. Fon.rte
1 .. Uldtm, 185, fig. :!. CL }i ~L Pctrescu-Dîml.Jovia, , Actt&
drr V 11e Congre.< inlernaflontll de.~ .w·ienc(·s prellislo
lfquer el prolohisloriques, 1.9f:6, Pragu, Hl70, p. lill5 i
urm.
IOO T. Kemcuczei, Die Chrono/oyic tlrr 1/orl{unde vom
1'yp Rlmaszombal, HOME, V, 1\165, Jl. 119. 107 \(arija Gimbntas,
Bron:e Agc, p. 122 i 111'111. 108 i\'1. Rusu, Dacia, K S., V li,
1963, Jl. 181 i nota 23. 109 Ibidem, p. 184.
www.cimec.ro
probabil c prin acest.e din urm rela.ii, e.fectuate îndem;ebi pe
ba.z de sare, s-au inLrod.us dinspre nord-vest (Boemia i Saxonia)
barele de co~it.or pur din turntoriile de la Uioara i Guteria,
dinspre nord perlele de chihlimbar din depozitele de la Cioclovina,
Pecica, Alina i din alte locuri, iar dinspre sud pericle de sticl
albastr din depozitele de la Cioclovina i Dobrocina 110• Deci,
Jegt.mi economice cu regiuni mai mult sau mai pu.in îndeprtate,
reflec tate în descoperirile de bronzuri din regiunea 1\'lureului
Mijlociu.
Cea de-a patra grup de bronzuri, localiza,t pe Mureul Inferior,
este reprezentat doar prin cîteva depozite, coninînd tipuri de
ohieete ca,rc continu în parte pe cele din etapa anterioar.
ln fine, cea de-a cincea grup. de depozite de bronzmi, localizat în
Banat, conine i ea obiecte de bronz de la sfîritul epocii
Bronzului, cu toate c aceast din urm etap aproape c nu este
ilustrat în regiunea respectiv. Alturi de tipurile de bronzuri din
estul Europei centrale, inclusiv Transilvania, se întîlnesc i
altele diu ~ml-c~h1l Ungariei i nordul Iugoslaviei.
Acc~tea sînt, pe scurt, con~:~ideraiile cu privire Ja, principalele
caracteristici a,le depozitelor de bronzuri din cele cinei zone mai
sus men.iona.te din Transilvania.
Spre deosebire de etapa ant.erioar, a Bronzului Lîrziu, :;.rruprile
de depozite din Hallstatt A1 sint mai puin deosebite între ele,
prezentînd destul de multe trsturi comune. Din acest punct de
vedere este indicat s se vorbea,sc mai cmînd de grup.ri teritoriale
de depozite cu anumite particularit.i, decit de variante
locale.
Foarte ca,racteristic pentru depozitele de bronzuri din aceast etap
din Transilvania este afluxul de elemente de origine
central-emopean, introduse treptat atît prin relaii de schimb,
influene culturale i eventual meteri ambulani, cît i prin purttorii
grupului Lpu-Gva, datorit crora s-a considerat de et.re unii
cercet:\tori c au fost ascunse în p1nînt depozitcle de bronzuri din
seria Cincu-Suseni m.
ln ceea. ce privete regiunile cxLracarpat.ice ale României, nu :se
cunosc în mod sigur depo zite din a.eeast vreme în l\1oldova,
1\:lunteni:t i Oltenia. Nu ar fi îns exclus ca, unele din
depozitelc din 1\loldova. (de ex. Ilieni, jud Suceava, nz, i
eventual Doljeti, jud. Bacu 113),
din care lipsesc piesele de origine rsrit.ean., tipice grupului
Noua, s dateze nu numa.i de la sfîritul epocii Bronzului, ci i din
llallst.at.t A1 , din vremea corespunztoare aczrilor hallstattiene
timpurii de la Corlteni 114, cu analogii direcfe în a.~ez.rile din
aceast vreme de pe teritoriul dintre Prut i Nistru, c:~re urmeaz
dup aezrile culturii Noua 115• Aceasta cu atît mai mult cu cît
tipurile de unelte (cdLuri tra.nsilv.nene i seceri cu buton, cu
limb la. mîner i cu cîrlig) i de a.rme (sbii cu limb la miner) din
inventa,rul lor se întîlnesc i în dcpozitele din Hallstatt A1 din
Transilvania, ca suprdovieuiri din etapa anterioar a Bronzului
tîrziu.
În ceea ce privete Dobrogea, prezena celor dou depozite de la
Techirghiol i Sîmbta Nou 2 constituie un indiciu relativ la o gmptL
local de asemenea descoperiri, caracterizat prin piese de origine
tl"donsilvnean i centml-european 118, ajunse aici prin . filier,
tran sîlvnean.
In continuare, urmrindu-se pe hn,rt rspîndirea, celor 1.5 depozite
din faza Hallsta.tt  2 din Transilvania (inelusiv Banat),
apar.inind seriei Jupalnic - Turia 117, se c.onsta.Ht doui:L grupri
de asemenea descoperiri, una în centrul i alta în sud-estul
Transilvaniei, ceea. ce indic o deplasare a eentn1lui de greutate
al acestor descoperiri din nord-vestul Transilva.niei
uo Ibidem, i nota 2:1. 1u Ibidem, p. 189. 113 Grigore Foit,
De/IO:ilu/ de obiecte de bmn: de la
1/icni (raionul Suceuou), ArhMold, Il- 111, 19tll, p. 461 i
urm.
118 1. Tctlbnn, Depo:ilul de obiecte de bron:; de la Doljqti,
raionul &man, SCiai, VIII, 1, 1957 p. 221 i urm.
114 Pentru facies-ul Corlteni vezi 1. Nestor i col:JIJO ratori,
antiuul Valea Jijiei, SClV, III, 1952, p. 91 i
urm. i ~I. Petrescu-Dimbovila, Dacia, KS., IV, 1960, p. 145 i
urm.
116 G. 1. Smimo..,·a, Posele11ie posdnebro11:ovoyo vcka l ra1wcyo
Iclesa voslc s. Magalu Ccnwvf:kol oblasU, KSIIMK, 70, 1957, p. 102,
fig. 37 i 103, fig. 38.
lll Relativ la prezena elementelor de tip transilvnean In aceste
depozite, vezi Andrei Aricescu, SCJV, 1G, 1, ·19G5, p. 2G i urm.; i
idem, Politica, ITT, Hl70, p. 34 i
urm. 117 1\1. Rusu, Dacia, N.S., VII, 1963, p. 191, Cig. :1.
www.cimec.ro
'
'_.rme i obiecte de podoab,, evoluate în ce~1 mai mare parte din
acelea ale fazei anterioare, um i altele de tip nou, c;~re se
continu i în seria urmto;l!re, 1\foigrad - Tutcu 118, din
Cta.tt B1• Dealtfel, cu toate c în aceast faz apa.r noi tipuri de
unelte, arme i Jlodoal~, • cu ~u pot fi deosebite uneori depozitele
din aceast vreme de cele din Hallstatt B1•
ln ceea ce privete regiunea extracarpatic a României, s-a crezut c
ap;uine acestei faze depozitul de la. Rafaila (jud. Va~:~lui) 119,
care ins, prin pru:ticularitile eelor dou fibule fHJBBementerie din
inventarul s,u, se încadreaz mai curînd în Hallsta.t.t B1• ln
schimb, se po;1te atribui, cu mai muU sigman, acestei faze
depozitul de la Slcioara., corn. Smeeni (jud. Buzu) lm i depozitul
de forme de turnat de la Pleni.a (jud. Dolj) 121•
ln compara.ie cu depozitele de la sl'iritul epocii Bronzului i
îneeputul lla.llstn,ttului timpuriu (Hallstatt A), acelea din etapa
urm.toare a H::Lll~tattului timpuriu (Hall~;tn,tt B) au fost ma.i
pu,in luate în considera.ie sub af<peC'tul repa.rti.iei lor
teritoriale. Î.n a.fa,r. de l\L Rusu, nu s-a mai ocupat nimeni de
aceast pmblem în Tra,u~ilvania., iar în eeca ce privete regiunea
extracarpatic a României, pîn în prezent nu IHt înt.reprin~ înc
nimic în aceast direcie.
Lucrul acesta se impune în!ol, întrucît în aceast etap se plaseaz
un numr destul de mare de depozite din Transilvania, îndem;cbi în
Hallstatt Bu corespunztor serii 1\'Ioi grad-Tuteu, creia îi
apar.in 40 de depozite. Acestea au în general aceeai rspîndire ca i
acelea de la sfîritul epocii Bronzului, constituind trei grupri mai
importn.nte, în nord-vestul, centrul i sud-estul Transilvaniei,
lipsind cu totul din Baru~t.
Inventarul acestor depozite se caracterizeaz printt·-o unifmmitate
de tipuri, dintre care unele continu pe cele din etapa ant.erioar,
ia.r altele sînt noi, aprînd acum pentm prima dat!1. (de exemplu
s.biile cu cup la mîner, cazanele cu atae cruciforme, cetile de tip
Kirkendmp i Fnchsstadt .a.).
ln ceea ce privet.c originea aeestor tipuri de ohiccte, pe lîng cde
de origine loeal i ccntra,l·ouropea,n, au fost semnalate i a]t,ele
de provcnie.n. nordic, cum <Lr fi de exemplu : fibula cu disc
(flache Scheibenkopffibel), at.e~tat prin exemplarul de la Schc i
prin forma, de turnat de la Geoagiu, tip de fihnl ajun~-; pîn în
a.ee~~st regiune prin schimburi, dup cum pe a.ceeai cale ~HbU
rspîndit i de a.id spre nord unele forme rle vase de bronz
122•
ln restul teritoriului României, din ace:tst. faz sînt dm1.r cinci
depozite, dintre c.are pat.m din regiunea extracarpatic i anume
unul din :Moldova (Rafaila, jud. Vaslui) 123 i trei din Muntenia,
(Boldeti, corn. Boldeti, Grditea, jud. Buzu i Pietrosu, corn.
Costeti, jud. Buzu) tu, precum i unul din Dobrogea (Sîmbta Nou. 1,
corn. Topolog, jud. Consta.na) 12:1.
La încadrn,rea în aceast fa.z a depozitnlui de la, Rafaila s-au
avut în vedere ea,racteristicile celor dou fibule passernentel'ie
din inventarul lui, i anume discul spiralic mare din dreptul port
agrafei i discurile spiralice mici de pe arcul acestor fibnle
126•
Deci, ca i pentru etapa anterioar, a Hallstattului A11 se cunosc
foarte puine asemenea descoperiri din Hallstatt B17 provenind din
regiunile extracarpatice ale Româ.rnei i DolJroge~~. Dealt.fel, i
pentru seria urmtoare din Tmnsilvania, Fizeu Gherlei - Sîngcot·gin
de Pdurt\7 corespunztoare Hallstattului B2, numrul depozitelor de
bronzuri este mai niic (22), aces tea fiind repartizate îndeosebi
în cent.rul i sud-estul Transilvaniei 127 •
. ln inventarul acestor depozite din Transilvania, pe Ung tipurile
mai vechi de obiecte~ continuate cu dimensiuni reduse i cu uoare
transformri ale formelor (de exemplu la cclturi i vase de bronz),
se întîlnesc ~i altele noi (de exemplu cuite, sbii cu antene,
filmle ochelari .a.), alturi de care sînt. prezente i unele piese
de fier ns.
11a Ibidem, p. 190 i urrn. 118 V. Pârvan, Getlca, p. :i!IO, ]li.
19/2; I. Nestol',
Stand, p. 137 .5i urm. i nota 547; M. Pel!·escu-Dimhovi\:I, SCIV,
IV, 1953, 3- 4, p. 461.
no Inedit. Informaie V. Teodorescu. n1 D. Bcrciu, Arheolo,qia
prdsloric a 0/lwiel, fig. 175. 12~ 1\1, Rusu, D11cia, N.S., VII,
1963, p.192 i urrn.;
idem, Flbulele nordice in Trllllsilvanla, Studii i comunicri, voi.
12, Muzeul Bruk~nlhal, Sibiu, 1965, p. 199 i unu.
ns Vezi nota 119 de mai sus. 12' Inedit. Informaie V. Teodorl'scu.
126 Andrei Aricescu, SCIV, 16, 1!165, 1, p. :.!Il i urm.;
idcm, Pollilca, III. 1970, p. 37 i urm. 126 Cf. pentru acl'asta
\V.A.v. Brunn, Millddeutsclle
Horlfrmdt:, p. 411 i urm. 127 M. Rusu, op. cit., v. 196, fig.
!i.
12~ Ibidem, p. 191 i IH'lll.
25
www.cimec.ro
Din regiUIW<t extmearpatic a Româ.niei este un singUJ' depozit,
de la Birlad, ean~, prin asoeierea pieselor de bronz i fier, dateaz
din ace~st faz, dac nu ehiar puin mai tîrziu u:u.
In fine, ult.ima faz. a H<tllstattului timpmiu (H<tllst.att
B3 ), corespunztoare seriei de depozite omarl.in·Vet.i, este
documentat Jnintr-un numr redus de depozite (9), provenind din
nord-vestul i eentrul Transilvaniei 13°. Aceste depozite se
ca.mctcrizea.z printr'-o asociere de tipuri de obieete de bronz de
origine local, cimmerian (piese de harnaament), cu analogii în
descoperirile similare de bronzmi de pe teritoriile Ung.uiei,
Austriei i Iugoslaviei 131 . La, acestea se a.daug. obiectele de
fier, în num.r mai mare, care înlocuiesc treptat pc cele de bronz
132 •
Problema dem;ebit de important, a categoriilor de depozite i a
semnificaiei lor, de la :sfîritul epocii Bronzului i începutul
Ha.llst.att.·ului, dealtfel ea i pentru Bronzul mijlociu i
Hallst<Ltt-ul mijlociu, nu a. constituit înc pentru ~pa.iul
carpato-dunrean obiectul unor ~tudii speciale, ea fiind tmtat doar
incidental în unele h1erri de o mai mare sa,u mai rnie
întindere.
Ea a fost discutat. ceva mai pe larg de M . .Rmm, care, dup
eoninutul depozitelor, a deosebit trei categorii de asemenea
descoperiri : depozitc-t.urn.torii, aparinînd unor meteri ambulani
sau unor comunitt.i; depozite cu obiecte de uz, a.scu11se din
anumite motive, i depozite mixte, cu o parte din obiecte pentru
turnare i cu o alta utilizabile 133 • Acelai autor a mai deosebit
depozitele i dup anumite categorii de obiecte din inventarul lor
(arme, unelte, piese de podoab i de ha.rna.~tment), în care se
reflect., dup, el, preocuprile i ocupaiile de baz ale posesorilor
lor 134.
tn ceea ce privete cauzele îngroprii depozitelor, s-au discutat mai
ales f<tctorii interni (transfonnrile sociale i luptele dintre
triburi) i externi (invaziile), subliniindu-se în cazul acestora
din urm rolul invaziilor din est (grupul Noua-Sabatinovka i
cimmerienii) i din vest (cult.ur~ cîmpurilor de urne) în proecsul
depozit.rilor d~> ohieet.c de bronz 136• Ace;Mt din urm tez,
preluat, de la P. Reinecke ~i de V. Pâ.rvan i de alti arheologi
româ.ui, a.rc eei mai mul~j ade}J.i.
ln stadiul actual u.l cercetrilOJ·, 11e~t.udiindu-se în mod
speeia.l condiiile de gsire ale depozitelor de ht Eifîritul epocii
Bronzului i începutul Ha.ll~t:at.t-nlui de pe teritoriu] Româ,
niei, nu s-au }mtut deosebi, în mod conclude.11t, mai multe
C<1tegorii de depozite de bronzuri, ca pentru alte regiuni, de
exemplu din centrul i nordul Emopei, unde asemenea studii sînt mult
mai înaintate 136• A~a. se explic faptul c, în afam. categoriilor
de depozite rueniona.te, nu au fost semrmlate decît incidental i
altele, votive 137 • Îll legtm cu aceast problem, luîndu-se în
consideraie eondiiilc în care s-au descoperit depozitele de
bronzuri din spaiul mupato-dunrea.n, s-~Lr putea deduce c. acclm~
gsite în rîuri sau lîng o stînc, ori în alte condiii speciale, s fi
fost votive.
1111 M. Pdrescu-Dtmbovla, Ohjels l!allstatllens lrouves â Blrlad,
Dacia, N.S., II. 1958, p. Ci9 i urm.
130 ~1. Rusu, op. cit., p. 197, rig. 6. 131 Ibidem, p. 195 i urm.
Rclaliv Ia Sl~l'nst problem
vezi i Gy. Gazdapusztai, Caucasian relaiions c,n the Danubiau Basin
in file Ear/y Iron Aye, ActaArch-Buda pesta, 1967, p. 307 i urm.;
D. Garaanin, Siudje is metal nog doba Srbije, Slarinar, V- VI,
1954-1955, p. 337 i urm.
l3Z M. Rusu, op. cit., p. 183; idem, Depo=iieie de bron zuri de la
Rebrioaru, Arl!li.Jold, li - III, 1964, p. 246. Vezi i 1\-1.
Garsanin, Contributions a /'inierprelaflon histo rtque de dep6ts
de l'âge du fer en Serbie, A.l, lOG!, p. :.!1 i urm. privitor Ia
ingroparca depoâlelor de bronzn1·i din Serbia, Cl1 i relativ 111
uite prohleme de clasirieare ~i cronologic ale acestor
dl~ScopP.riri din teritoriul rcspecliv.
taa 1\1. Rusu, Dacia, N.S., Y Il, 196:3, 180 ~i urm. ; idcm,
AriiMold, II- III, 1964, p. :.!45 i urm.
lat Ibidem. ta& ldl•m, Dacia, N.S., VII, t!lG3, p. 183 i urm.
Din
epoca cimpurilor de urne l'Ste binecunoscut indeol!ebi grupul
Vatina - Girla Mare, care u ptruns In regiunea
:w
de dincoace de Porile de Fier, probabil sub prcsiunl'a purttorilor
cullurii mormintelor tumuJare. Proukma presiunii exacitate de
purttorii acestei culturi in rcgiu nik estice i sud-estice ale
Pannoniri a preocupat In mod special Pl' A. Mozsolics In
Archilo/ogische Beitriige :ur Gesc!dcflte der grossen 'Wanderun,q,
ActaArch- Budapesta, VIIJ. 1\158, p. 119 i urru., dl' unde tezele
autoarei au fost preluati' i <le al ti arhcologi. Elcmentl~ ale
cullurii mormintelor tumularc In România au fosl ~emnaJate i de K.
Horedt in Ein(/iissc der Hiigelgrtlberkuliur und di'T
l·claiicerkullur in Siebenburgen, Germania, 45, 1 - :.!, 196i, p.
G2 i urm.; idl,lll, Sludii i comunicri, voi. 13, ::\luzeul
Brukenthal, Sibiu, 196i, p. 141 i urrn.
las Relalîv Ia accnstii problem vezi W.A.v. Brunn, Millddt•utscilt'
Horifumle, p. 2:JU i urm. Din 'punct de vedcr·c metodologie
pre.zint interes lucrarea lui Hclmut Geisslingcr, Jlorte i1ls
(;esclriclllsquelle daryestrlll an der u!J/kcrwanderunys-und
mcl'Owirrgcrzcitllcilen Frmdw des .~iidwesflichen Ostseeraumes,
~eumilnster, 1967, )J. 9 i urm.
137 Fr. 1\'l~stor i A. Vul)lc, Depozitul de /}f('i{ri ([e brom de
la \'udul-lzei, SCIV, 21, Hl70, 4, p. G30.
www.cimec.ro
Cu t.oat bog.ia, i Yarietatea de obiecte din depozit.cle i
deseoperirile izolate de bron &uri de la sfiritul epocii
Bronzului i începutul Hallsta.tt-ului din spaiul carpato-dun.t·can,
'totui pîn în prezent exist puine studii speciale cu privire la
tipologia acestor obiecte. Unele t:ncerc.ri în a,ceast direcie s-au
fcut mai demult., înc din ultimele decenii ale secolului trecut tf
la. începutul acestui secol, de ct.re J. Hampel 138 i a.l.i
arheologi maghh1ri 139•
Cu mult mai tîrziu, în 1935, cu prilejul public..rii depozitulni de
la lvloigrad de etre , I. Nestor a.u fost studiate de ctre :westa
în mod special 1\a.zancle cu atae cruciforme pent,ru
toarte i cetile de tip Fuehsstadt i Kirkendrup, stabilindu-se fa,za
Moigrad- Hajdu- Bos ltirmeny, corespunztoare cu eta.pa IV1 din
elasificarca lui P. "Reinecke 140•
Originea, evoluia i rspîndirea acestor tipuri de vaF>c de bronz,
ca i ale altor tipmi de asemenea vase din spaiul
est-centrn,J-european, ttU preoeupal în mod deosebit i pe G.v.
Merhart, într-un studiu fundamental din1952 141, preeum i pe ali
speeialiti.
O alt dat importa.nt pentru studiul tipologiei ohiectelot· de bronz
tiin :spat,iul est- central-european este <tnul1938, cînd a
apt·ut, hwrarea lui I. Ncstor cu privire la topoarele de
. lupt. cu disc i spin 142, rmm;i1 fundamental pîn a.iitzi, în
acest domeniu, eu toat.o comple ' tiriie i alte incercri de
clasificare a.le acestei categorii de obiect.e, fcute ulterior,
îndeosebi ' de A. Mozsolics 143 i A. Vulpe 144•
ln acelai an M. Roska a st.udiat colturile de tip tmmilvnean i
secerilc cu cîrlig, preoeu· pindu-se mai ales de rspîndirea i
asocierea a.eestor dou tipuri de unelte w.
Dup cel de-al doilea, r,zboi mondial au eontinuat cercetrile în
acest domeniu, publicîn du-se unele lucr.ri de tipologie i altele
sînt în eurf> de ela,borarP. Astfel, în 19·!8 au fost stu diate
de ctre K. Horedt acele cu protuberane, urmrindu-se rspîndirea lor
pa.ralel cu aceea a. cetilor cu buton ~i creast. de tip Noua 146 •
in 1960 autorul volumului de fa. a eet·cet.at fibnlele de tip
passementerie de pe teritoriul României 147 • U
