Universitatea Ștefan Cel Mare Suceava Facultatea de Știinte Economice și Administrație Publică Specializarea Asistență Managerială și Secretariat, anul III, zi

Descentralizarea administrației publice locale

Îndrumător:Lect. Dr. Bilouseac Irina Întocmit de: Gafița Ionela-Maria

Conceptul de autonomie locală

Administraţia publică la nivelul unităţilor administrativ teritoriale se organizează şi funcţionează pe baza principiilor autonomiei locale, al descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor de interes local1.

Carta Europeană de la Strassbourg menţionează faptul că: “Prinautonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă pentru colectivităţile locale să reglementeze şi să administreze în cadrul legii, sub propria lor răspundere şi în favoarea populaţiei respective, o parte importantă din treburile publice”2. 

Dreptul şi capacitatea efectivă de a administra treburi publice se exercită prin consilii sau adunări formate de membrii aleşi prin vot liber, secret, egal,direct şi universal care pot dispune de organe executive responsabile în faţa lor.

Autonomia locală, după accepţiunea Cartei Europene de la Strassbourg se individualizează prin anumite trăsături:

-exprimă atât dreptul, cât şi capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a reglementa şi administra o parte importantă a treburilor publice. Această trăsătură necesită delimitarea treburilor publice ce se pot administra de către autorităţile administraţiei publice locale de cele ce revin autorităţilor administraţiei centrale;

-dreptul şi capacitatea de a reglementa şi administra treburile publice locale se exercită în cadrul legii, respectiv ţinând seama de prevederile constituţiei şi ale altor legi. Autonomia locală, în calitate de principiu deorganizare şi funcţionare al autorităţilor administraţiei publice locale, se poate manifesta numai în limitele prevederilor din Constituţia unui stat şi a altor reglementări legale;

-reglementarea şi administrarea unei părţi importante din treburile publice se realizează sub propria răspundere şi în beneficiul populaţiei.Această trăsătură a autonomiei locale reflectă răspunderea autorităţilor administraţiei publice locale de a reglementa şi administra o parte importantă din treburile publice. În acelaşi timp rezultă că reglementarea şi administrarea treburilor publice locale are drept obiectiv principal satisfacerea cerinţelor populaţiei;

-autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.

Sfera autonomiei locale depinde, după Carta Europeană de la Strassbourg, de următoarele condiţii3:

-competenţele de bază ale colectivităţilor locale să fie fixate prin Constituţie sau prin lege. Această dispoziţie nu împiedică a se atribui colectivităţilor locale competenţe în scopuri specifice, în conformitate cu legea;

1 Legea administraţiei publice locale nr.215/22 aprilie 2001, art.2, în M.Of.nr.204/23 aprilie 20012 Carta Europeană pentru Autonomie Locală, Strassbourg, 15 oct.1985, art.3 (ratificată prin Legea 199/1997) în M.Of. nr 331/26.11.19973 Carta Europeană pentru autonomie locală, art.4

2

-colectivităţile locale dispun în cadrul legii de latitudinea totală de a-şi exercita iniţiative în orice chestiune care nu este exclusă din câmpul competenţelor lor sau care nu este atribuită unei alte autorităţi;

-exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie, de o manieră generală, să revină de preferinţă acelor autorităţi care sunt cele mai apropiate de cetăţeni. Atribuirea unei responsabilităţi unei alte autorităţi trebuie să ţină cont de amploarea şi de natura sarcinii şi de exigenţele de eficacitate şi de economie;

-competenţele încredinţate colectivităţilor locale trebuie să fie în mod normal depline şi întregi. Ele nu pot fi limitate de către o altă autoritate centrală sau regională decât prin lege;

-în cazul delegării puterilor de către o autoritate centrală sau regională,colectivităţile locale trebuie să dispună pe cât posibil de libertatea de a adapta acţiunea lor la condiţiile locale; 

-colectivităţile locale trebuie să fie consultate, pe cât posibil în timp util şi de o manieră apropiată, în cursul procesului de planificare şi de luare a deciziei pentru toate cheltuielile care le privesc direct.

Organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale pe baza autonomiei totale presupune o latură juridică, care se reflectă prin asigurarea personalităţii juridice a unităţilor administrativ teritoriale.Colectivităţile locale se pot organiza şi administra autonom dacă sunt subiecte de drept, au capacitatea de a realiza atribuţiile prevăzute de lege,dispun de resurse financiare şi au dreptul de a administra un patrimoniu distinct.

Autonomia locală depinde de capacitatea administrativă, respectiv de ansamblul resurselor materiale, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, precum şi de acţiunile pe care le desfăşoară în vederea exercitării competenţelor stabilite de lege. 

Descentralizarea exprimă transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat. 

Principiile aşezate la baza procesului de descentralizare4 sunt:-principiul subsidiarităţii care presupune ca să exercite competenţele de către

autorităţile administraţiei publice locale situate la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetăţean şi care dispune de capacitatea dministrativă;

 -principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în raport cu competenţele ce le revin, respectiv realizarea standardelor de calitate în furnizarea serviciilor de utilitate publică;

 -principiul stabilităţii, predictibilităţii bazat pe reguli şi criterii obiective care să nu limiteze autonomia lor;

-principiul echităţii, implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile de utilitate publică;

-principiul constrângerii bugetare, interzice utilizarea de către autorităţile administraţiei publice centrale a transferurilor speciale şi a subvenţiilor pentru acoperirea deficitelor bugetelor. 

În general, Guvernul şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale transferă competenţe autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul judeţelor, comunelor şi oraşelor pe baza principiului subsidiarităţii şi a criteriilor reprezentate de

4 Legea cadru a descentralizării nr. 195/22.05.2006 în M. Of. Nr. 453/25.05.2006, cap. I,art. 3

3

economiile de scară şi aria geografică a beneficiarilor5. Transferul de competenţe se fundamentează pe analiza de impact, pe metodologii specifice şi sisteme de indicatori6. De asemenea, transferul de competenţe se face concomitent cu asigurarea resurselor financiare necesare exercitării acestora.

Transferul de competenţe de la nivel central către autorităţile administraţiei publice locale se realizează în următoarele etape:

-elaborarea strategiilor privind transferul competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale şi proiectele de acte normative de către Guvern, ministere şi alte organe centrale;

-monitorizarea pe termen lung a corelaţiei dintre responsabilităţile transferate şi resursele aferente de către Guvern, ministere, organe de specialitate ale administraţiei centrale;

-Guvernul, ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei centrale stabilesc standarde de cost pentru finanţarea unor servicii publice şi de utilitate publică şi standarde de calitate aferentefurnizării acestora de autorităţile administraţiei publice locale.

 În cadrul transferului competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor, ministerele sau organele de specialitate ale administraţiei publice centrale pot clasifica unităţile administrativ-teritoriale în două categorii în funcţie de capacitatea administrativă a acestora7:

a)categoria I , în care se încadrează unităţile administrativ-teritoriale care au capacitatea administrativă necesară realizării competenţelor transferate, în condiţii de eficienţă;

b)categoria a II-a, în care se cuprind unităţile administrativ-teritoriale care nu au capacitatea administrativă necesară realizării competenţelor transferate, în condiţii de eficienţă. 

Autorităţile administraţiei publice locale din categoria a II-a nu pot a beneficia de transfer de competenţe decât în momentul în care în deplineste criteriul de capacitate administrativă. În situaţia în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice centrale constată lipsa capacităţii administrative a unei unităţi administrativ-teritoriale pentru exercitarea în condiţii de eficienţă a competenţelor transferate, acestea se pot transfera autorităţilor administraţiei publice de la nivelul judeţului, pe o perioadă determinată. 

Fundamentarea şi implementarea politicii de descentralizare a Guvernului se realizează prin8: elaborarea de strategii şi politici de descentralizare, coordonarea şi monitorizarea procesului de descentralizare prin politica de descentralizare fiscală, prin expertiza şi asistenţa tehnică acordată de organe de specialitate.

Autonomia locală este influenţată de competenţele autorităţilor administraţiei publice locale care pot fi: competenţe exclusive, competenţe partajate, competenţe delegate. 

5 Legea nr. 195/22.05.2006, cap. II, art. 46 Legea nr. 195/22.05.2006, cap. II, art. 57 Legea nr. 195/22.05.2006, cap. II, art. 108 Legea nr. 195/22.05.2006, cap. III, art. 15

4

Competenţele exclusive9 sunt reprezentate de acţiunile la care autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare realizării lor şi anume:-administrarea domeniului public şi privat al comunei şi oraşului;-administrarea infrastructurii de transport rutier de interes local;-administrarea instituţiilor de cultură de interes local;-administrarea unităţilor sanitare publice de interes local;-amenajarea teritoriului şi urbanism;-alimentarea cu apă;-canalizarea şi epurarea apelor uzate şi pluviale;-iluminatul public;-salubrizarea;-serviciile de asistenţă socială cu caracter primar pentru protecţia copilului şi pentru persoane vârstnice;-serviciile de asistenţă socială cu caracter primar şi specializate pentru victimele violenţei în familie;-transportul public local de călători; 

Autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţului exercită competenţe exclusive privind10:-administrarea aeroporturilor de interes local;-administrarea domeniului public şi privat al judeţului;-administrarea instituţiilor de cultură de interes judeţean;-administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean;-serviciile de asistenţă socială cu caracter primar şi specializate pentru victimele violenţei în familie;-serviciile de asistenţă socială specializate pentru persoanele vârstnice; 

Competenţele partajate se deosebesc prin faptul că se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice (judeţean, central). În sfera, competenţele partajate11 ale autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor şi oraşelor exercitate cu autorităţile administraţiei publice centrale se încadrează:-alimentarea cu energie termică produsă în sistem centralizat; -construirea de locuinţe sociale şi pentru tineret;-învăţământul preuniversitar de stat, cu excepţia învăţământului special;-ordinea şi siguranţa publică;-acordarea unor ajutoare sociale persoanelor aflate în dificultate;-prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă la nivel local;-serviciile de asistenţă medico-socială adresate persoanelor cu problemesociale;-serviciile de asistenţă socială cu caracter primar pentru persoane cu dizabilităţi;-serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor;-administrarea infrastructurii de transport rutier de interes local la nivelul comunelor;

9 Legea nr. 195/22.05.2006, cap. IV, art. 2110 Legea nr. 195/22.05.2006, cap. IV, art. 2211 Legea nr. 195/22.05.2006, cap. IV, art. 24

5

Autorităţile administraţiei publice de la nivelul comunelor şi oraşelor exercită competenţe partajate cu autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţelor, în cazul furnizării unor servicii de utilităţi publice prin intermediul operatorilor regionali.

Autorităţile administraţiei publice de la nivelul judeţelor exercită competenţe partajate cu autorităţile de la nivelul administraţiei publice centrale privind:-administrarea infrastructurii de transport rutier de interes judeţean;-învăţământul special;-serviciile de asistenţă medico-socială adresate persoanelor cu probleme sociale;-serviciile de asistenţă socială cu caracter primar şi specializate pentru protecţia copilului;-serviciile de asistenţă socială specializate pentru persoane cu dizabilităţi;-serviciile publice comunitare pentru evidenţa persoanelor; 

Competenţele delegate12 sunt reprezentate de acele activităţi delegate de autorităţile administraţiei publice centrale pentru plata unor alocaţii şi a unor indemnizaţii pentru copii şi adulţi cu dizabilităţi. Competenţele delegate se finanţează integral de autorităţile administraţiei publice centrale. 

Descentralizarea fiscală reprezintă un alt factor important de influenţă asupra autonomiei administraţiilor locale. În măsura în care o administraţie locală beneficiază de sume şi transferuri de la administraţia centrală, depinde de aceasta şi are o capacitate redusă de a adopta decizii cu privire la serviciile pe care le furnizează cetăţenilor. 

Prin descentralizarea fiscală, autorităţile administraţiei publice locale sunt investite cu dreptul de a institui şi administra unele impozite şi taxe pentru a asigura resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor din bugetele locale.În acelaşi timp, descentralizarea fiscală încurajează autorităţile administraţiei publice locale să organizeze şi dezvolte acţiuni din care să rezulte venituri ce pot acoperi consumurile de utilităţi publice furnizate pe plan local.

Descentralizarea unor acţiuni şi servicii poate să contribuie la îmbunătăţirea furnizării serviciilor publice, la creşterea eficienţei prin urmărirea corelaţiei dintre acţiunile locale şi cheltuielile necesare şi la creşterea răspunderii autorităţilor publice locale.

Bibliografie:

12 Legea nr. 195/22.05.2006, cap. IV, art. 27

6

1.Dr.Valentin I. Prisăcaru,Tratat de drept administrativ român, Editura Lumina Lex, 1993

2.Prof. univ. Dr. Mircea Preda, Drept administrativ,editie revizuita si actualizata, Editura Lumina Lex, 2000

3.***Carta Europeană a Autonomiei Locale, Srasbourg, adoptată prin Legeanr. 199/1997 în M. Of. Nr. 331/1997

4.***Legea administraţiei publice locale nr. 215 / 22 aprilie 2001, în M. Of., Partea I, Nr. 204 / 23.04.2001

5.*** Legea cadru a descentralizării nr. 195/22.05.2006, în M. Of.,Partea I,Nr. 453/25.05.2006

7